Cuprins ...............................................................................................................

1
Introducere..........................................................................................................2

Capitolul I. (Numele capitolului)................................

I.1. (Numele subcapitolului)..............................................
I.2. (Numele subcapitolului).............................................................

Capitolul II. (Numele capitolului).....................................................................

II.1. (Numele subcapitolului)...............................................................
II.2. (Numele subcapitolului)................................................................

Capitolul N (Numele capitolului)......................................................................

N.1. (Numele subcapitolului).............................................................
N.2. (Numele subcapitolului)................................................................

Concluzii (eventual propuneri)...........................................................................

Bibliografie............................................................................................................

Capitolul I
1
INTRODUCERE - SCOPUL ŞI MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Viaţa oricărui om poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă instalată

brusc sau insidios care-l duce intr-o situaţie critică ce trebuie rezolvată de
serviciul sanitar cu promptitudine şi competenţă. Organizaţia Mondială a
Sănătăţii defineşte sănătatea ca o stare de bine psihic, social, de
echilibru,reprezintă o reacţie autonomă şi trăită în realitate. Este capacitatea de
a se adapta la un mediu în continuă schimbare, capacitatea de a creşte, de a se
dezvolta şi de a îmbătrâni.
  Nursingul promovează sănătatea, previne îmbolnăvirile, tratează bolnavii din
punct de vedere somatic şi psihic în orice unitate sanitară, comunitate şi are
rolul de a suplini nevoia afectată, pentru a recupera în timp util persoana
bolnavă. Asistenta medicală este conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, vocea
pentru cel prea slab ca să vorbească. Asistentei îi revin o serie de sarcini pe care
trebuie sa le îndeplinească cu multă seriozitate şi profesionalism, dintre care cea
mai importantă este aceea de a ajuta bolnavul cu tact,înţelegere, delicateţe şi
atenţie.
Îngrijirea poate avea o extraordinară semnificaţie de vindecare şi de
promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Misiunea socială a nursei nu este întotdeauna clară. Dacă pentru unii asistenta
medical este cea care ajută medicul, pentru alţii, ea practică o profesiune
autonomă. În realitate ea se plasează între cele două extreme.
Astăzi nursa este acea persoană pregătită printr-un program de studiu care
include promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea bolnavilor
din punct de vedere fizic, mintal, cu deficienţe, indiferent de vârstă şi în orice
unitate sanitară.
Am ales acest subiect, considerând că profilaxia şi tratarea afecţiunilor
digestive ale copilului, precum şi ocrotirea copilului sunt cele mai importante.
Am fost impresionată de numărul destul de mare de copii care suferă de această
afecţiune şi de impactul asupra familiilor lor.
Crezul meu este acela al profesiei, de a dărui sfaturi şi înţelegere celor
sănătoşi, îngrijiri celor suferinzi, de a-i ajuta pe aceştia din urmă să depăşească
momentele dificile ale bolii pentru a se putea reintegra în familie şi societate
Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuşi cunoştinţe noi
despre afecţiunile digestive ale copiilor, despre colonul iritabil în principal, cât
şi pentru aprofundarea cunoştinţelor dobândite anterior. Medicul specialist nu
poate să acţioneze singur în vederea obţinerii succesului scontat. Pentru a
efectua tratamentul şi a acorda bolnavilor îngrjirile corespunzătoare este nevoie
de o echipă completă în care cadrele medii au un rol important.

CAPITOLUL II

2
 SINDROMUL COLONULUI IRITABIL (SCI) LA COPIL

Sindromul de colon iritabil este o tulburare gastrointestinală funcţională,

ceea ce înseamnă că este o problemă cauzată de schimbări în modul în care
funcţionează tractul gastro-intestinal. SCI nu este o boala; este un grup de
simptome care apar împreună. Cele mai frecvente simptome SCI sunt dureri
abdominale sau disconfort, de multe ori raportate ca şi crampe, impreuna cu
diaree, constipaţie, sau ambele. În trecut, SCI a fost numit colită, colită
mucoasă, colon spastic, colon nervos. Numele a fost schimbat pentru a reflecta
înţelegerea că tulburarea are atât cauze fizice şi psihice şi nu este un produs al
imaginaţiei unei persoane.
Avem doar informaţii limitate disponibile cu privire la numărul de copii cu
SCI. Studii mai vechi au raportat rate de prevalenţă de dureri abdominale
recurente la copii de la 10 la 20%. Dar aceste studii nu au diferenţiat SCI de
durerile abdominale funcţionale sau indigestie. Un studiu al copiilor din
America de Nord a constatat că 14% din elevii de liceu şi 6% din elevii de
gimnaziu au SCI. De asemenea, studiul a constatat că SCI afectează băieţii şi
fetele la fel.
Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subţire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între

stomac şi intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor şi
mineralelor din mâncare. Prezintă o serie de inflexiuni, numite anse intestinale
şi este format din 3 părţi:
- duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30
de cm şi formă de potcoavă deschisă, ce leagă stomacul de

3
 jejun,aiciîncepe procesul de digestie a mâncării, rolul duodenului fii
nd acela de de a neutraliza aciditatea din hrană
-  jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între
duoden şi ileon, rolul lui este de a absorbi substanţele nutritive
- ileon - ultima parte a intestinului subtire, aici are loc absorbţia
nutrienţilor rezultaţi în urma digestiei
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi
anus. Aici are loc absorbţia apei şi a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este
format din:
- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi
colon. De cec este ataşat apendicele. În cec se află flora intestinală.
- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon
sigmoid) - aici este absorbită apa ramasă în alimente
- rect - canal cu pereţi musculoşi unde sunt depozitate materiile fecale
- anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor
fecale

Mecanismele fiziopatologice complexe explică diversitatea simptomelor

clinice care caracterizează sindromul de intestin iritabil. Dintre mecanismele
implicate putem să amintim: disfuncţia motorie, hipersensibilitatea viscerală,
producţia în exces de gaze sau intoleranţă când producţia este normală,
alterarea florei intestinale (calitativă/cantitativă), alterarea producţiei şi/sau
eliberarea de 5-hidroxitriptamină sau altor neurotransmiţători, alterarea
managementului informaţiei primite de către sistemul nervos central

Etiopatogenia sindromului de intestin iritabil este multifactorială şi, împreună

cu mecanismele fiziopatologice, poate explica într-o mare măsură simptomele şi
evoluţia trenantă a sindromului. Se consideră că o cunoaştere cât mai profundă a
cauzelor care pot duce la apariţia SCI poate să conducă la o atitudine mai
raţională asupra conduitei şi tratamentului.

Factorii care pot conduce la apariţia SII pot fi :

• postinfecţie: se consideră că această cauză este implicată în peste 20-30%
dintre cazuri; sunt luate în calcul gastroenteritele bacteriene cu Shigella,
Salmonella, E. coli, Campylobacter sau gastroenteritele virale în special cu
Rotavirus.
• inflamatorie: este cunoscută creşterea limfocitelor T şi mastocitelor în lamina
propria a intestinului, creşterea locală şi sistemică a cytokinelor proinflamatorii,
alterarea plexurilor neurale;
 alterarea reglării producerii 5-hidroxitriptaminei: este posibilă creşterea
5HT în SCI predominant cu constipaţie şi respective scăderea acestuia în
SCI predominant cu diaree;

4
  probleme motorii gastro-intestinale. Motilitatea încetinită poate duce la
constipaţie şi motilitatea rapidă poate duce la diaree. Spasmele sau
contracţiile musculare bruşte, puternice, pot provoca dureri abdominale.
Unii copii cu SCI prezintă hiperreactivitate, care este o creştere excesivă
a contractilităţii intestinului ca raspuns la stres sau alimentaţie.
 creştere bacteriană intestinală. În mod normal, doar câteva bacterii
colonizează intestinul subţire. Creşterea numărului de bacterii sau o
schimbare a tipului de bacterii în intestinul subţire pot produce SCI, iar
unele studii au arătat că antibioticele pot fi eficace în tratarea afecţiunii.
 disfuncţii primare ale sistemului nervos central;
 alterări psihosomatice: afectare de ordin psihosocial, psihiatric –
anxietate, depresie, panică;
 factori genetici: sunt greu de dovedit dar „comportamentul învăţat“ în
familiile cu SCI poate juca un rol important.

SIMPTOMATOLOGIE
SCI este o tulburare intestinală funcţională caracterizată de durere sau
disconfort abdominal şi tulburări de tranzit în absenţa unor anomalii structurale
detectabile. Nu există indicatori diagnostici clari pentru SCI, de aceea
diagnosticul se bazează pe manifestările clinice.
Criteriile de diagnostic Roma III pentru SCI (criteriile trebuie să fie
îndeplinite pentru ultimele 3 luni cu debutul simptomelor cel puţin 6 luni
înainte de diagnostic):
- Durere sau discomfort abdominale recurente cel puţin 3 zile pe lună în
ultimele 3 luni având cel puţin două dintre următoarele caracteristici:
1. ameliorare la defecaţie;
2. debut asociat cu o schimbare în frecvenţa scaunelor;
3. debut asociat cu o schimbare în forma (aspectul) scaunelor.
- Nu există dovezi ale unui proces inflamator, metabolic, sau neoplazic care să
explice simptomele subiectului
Durerea/ disconfortul abdominal este un simptom esenţial pentru diagnosticul
de SCI. Diareea sau constipaţia nedureroase nu îndeplinesc criteriile de
diagnostic pentru a fi clasificate drept SCI.
În consecinţă, SCI se poate clasifica astfel:
a. cu predominantă diaree
b. cu predominantă constipaţie
c. alternanţă constipaţie/diaree
d. nedefinit
Durerea abdominală
● este foarte variabilă în intensitate şi localizare;
● este localizată în hipogastru la 25% din pacienţi, pe partea dreaptă la 20%, pe
partea stângă la 20% şi în epigastru la 10%.
5
● este adesea episodică şi are caracter de crampă, dar poate fi suprapusă peste
un fundal de durere constantă.
● poate fi suficient de uşoară pentru a fi ignorată sau suficient de severă pentru
interfera cu activităţile zilnice.
● nu determină (decât foarte rar) malnutriţie prin aport caloric inadecvat.
● aproape întotdeauna este prezentă doar cînd pacientul este treaz, rareori apare
privare de somn; totuşi, pacienţii cu forme severe de SCI se trezesc adesea în
mod repetat în timpul nopţii; de aceea, durerea nocturnă are o putere de
discriminare redusă între afecţiunile intestinale organice şi funcţionale.
● este adesea accentuată de alimentaţie sau de stresul emoţional şi ameliorată de
eliminarea de flatus sau de scaune.
Tulburările de tranzit
Sunt cea mai constantă trăsătură clinică în SCI. Cel mai frecvent tipar este
constipaţie alternând cu diaree, de obicei cu unul dintre aceste simptome
predominând.
La început, constipaţia poate fi episodică, dar în cele din urmă devine
permanentă şi din ce în ce mai puţin responsivă la tratamentul cu laxative
Scaunele sunt de obicei tari, cu calibru îngustat, posibil ca urmare a
deshidratării excesive provocate de retenţia şi spasmul colonice prelungite.
Majoritatea pacienţilor au şi o senzaţie de evacuare incompletă, ceea ce duce la
tentative repetate de defecaţie într-un interval scurt de timp.
Pacienţii al căror simptom predominant este constipaţia pot avea săptămâni sau
luni de constipaţie întrerupte de scurte perioade de diaree.
La alţi pacienţi, diareea poate fi simptomul predominant. Diareea din SCI
constă de obicei din scaune moi reduse cantitativ. Diareea nocturnă nu apare în
SCI. Diareea poate fi agravată de stresul emoţional sau de alimentaţie. Scaunul
poate fi însoţit de eliminarea de cantităţi mari de mucus.
Gaze şi flatulenţă
Pacienţii cu SCI acuză adesea distensie abdominală şi eructaţii sau flatulenţă
excesive, pe care le atribuie unei cantităţi crescute de gaze. Deşi unii pacienţi
cu aceste simptome pot avea într-adevăr o cantitate mai mare de gaze,
determinările cantitative evidenţiază că cei mai mulţi pacienţi care acuză o
cantitate crescută de gaz nu generează o cantitate de gaz intestinal mai mare
decât normal. Majoritatea pacienţilor cu SCI dezvoltă simptome chiar şi la o
distensie minimă a intestinului, substratul simptomelor este mai degrabă
scăderea toleranţei la distensie, decât o cantitate anormală de gaz intraluminal.
La majoritatea pacienţilor cu SCI tranzitul şi toleranţa pentru gaze intestinale
sunt perturbate.
Simptome care susţin diagnosticul, fără a reprezenta criterii de diagnostic:
● dificultatea la defecaţie;
● nevoia imperioasă de defecaţie/senzaţie de evacuare incompletă a scaunului;
● eliminarea de mucus;

6
● balonarea;

Diagnostic

Diagnosticul de colon iritabil se pune prin excluderea leziunilor organice prin

investigaţii şi prin criteriile de încadrare clinică în colon iritabil (criteriile
Manning sau Roma).

 Criteriile Manning
- Dureri abdominale care cedează după emisia de scaune.
- Scaune ce devin mai frecvente şi mai moi în prezenţa durerii.
- Balonare, distensie abdominală.
- Senzaţia de evacuare incompletă a rectului.
- Eliminarea de mucus la scaun.
- Caracterul imperios al defecaţiei.
Criteriile Manning au fost revăzute şi uşor modificate la Roma (modificări
privind pasajul scaunului), ele devenind criteriile de la Roma I, şi mai recent
criteriile Roma II şi respectiv criteriile Roma III.

Diagnosticul durerii abdominale

Anamneza

La copilul mic, anamneza se ia deobicei de la părinţi; ei pot avea uneori

tendinţa la exagerarea unor simptome. Copilul mare trebuie să-şi expună singur
simptomele fără a se sugera unele răspunsuri.
Se va preciza;
- vârsta la care a debutat durerea şi numărul episoadelor dureroase.
- localizarea durerii - cu cât copilul este mai mic, cu atât durerile sunt mai
difuze. Cel mai frecvent, sunt localizate periombilical sau epigastru
- iradierea
- evoluţia durerii, de scurtă durată, persistentă
- caracterul durerii, care poate fi de arsură, de torsiune, penetrantă
- se vor lămuri apoi împrejurările care preced apariţia durerilor: după
alimentaţie? La cât timp? numai după unele alimente? pe nemâncate? durerea
este exagerată sau calmată, de ingestia unor alimente?
Vom preciza semnele asociate durerii:
- digestive: greaţă, vărsături, anorexie, flatulenţă, tulburări de tranzit

7
- urinare: diureza, micţiunile (frecvenţa abundenţa, facile sau dureroase),
aspectul macroscopic al urinii
- generale: temperatura, cefaleea, paloarea, tendinţa la lipotimie şi colaps,
fenomene migrenoase
- ne vom interesa de mediul familial al copilului, neînţelegeri cu părinţii,
constrângeri de ordin alimentar, fraţi, surori preferaţi de părinţi
- vom lua date şi despre colectivitatea frecventată: apariţia durerilor dependente
de frecventarea şcolii, neînţelegeri cu educatorii şi profesorii
Sunt interesante şi antecedentele heredocolaterale: boli similare ale părinţilor în
copilărie, prezenţa de migrene, ulcer peptic la ascendenţi.

Examenul obiectiv (fizic)

- Trebuie să fie complet, cuprinzând examinarea sistematică a tuturor organelor,
aparatelor, sistemelor accentuându-se pe examenul regiunii abdominale
Inspecţia:
- tegumentelor şi a mucoaselor (erupţii ce orientează, către o boală contagioasă,
erupţii alergice, hemoragice), dimensiunile abdomenului (normal, escavat,
destins), circulaţia venoasă abdominală, participarea peretelui abdominal la
mişcările respiratorii (reacţia peritoneală), undele peristaltice, cicatricile
operatorii, punctele herniare
Palparea
- Se incepe din regiunea indemnă apropiindu-ne treptat de zona dureroasă
- Palparea se face lent, prelungit, urmărind reacţia copilului
Se va aprecia:
- Sediul durerii - Sensibilitatea peretelui abdominal - Supleţea, contractura
peretelui - Dimensiunea organelor parenchimatoase: ficat, splină, rinichi ce
trebuie diferenţiate de: false tumori (glob vezical) hematoame, ghem de ascarizi
Percuţia abdomenului:
- Permite diferenţierea dintre o ascită sau tumoră (matitate) şi conţinut gazos
(timpanism)
- Permite diferenfierea dintre hepatosplenomegalie şi ptoza ficatului/splinei

Ascultaţia:
- Absenţa zgomotelor intestinale în peritonita avansată, ileus paralitic
- Accentuarea zgomotelor, intensificarea durerii în ocluzia intestinală
Zgomote sub formă de frecături datorate aderenţelor şi proceselor periviscerale

8
Examen rectal - Modificări de formă şi diametru ale cavităţii rectale şi prezenţa
unor formaţiuni anormale ale peretelui
- Dacă pe mănuşi sunt mucozităţi, sânge, puroi

Examenul genital la fetiţe: pentru o suferinţă utero-anexială sau hematocolpos

Examene paraclinice
Vor fi alese acele examene paraclinice care ar putea fi necesare pentru
clarificarea unui diagnostic doar orientativ în urma examenului clinic.
Se va incepe cu examenele paraclinice de rutină completate de la caz la caz cu
alte investigaţii mai complexe:
- hemoleucograma; VSH; timol; TGP; acid uric; creatinină; glicemie; lipide;
colesterol; calcemie; examen urină; examen coproparazitologic; tubaj
duodenal; hemoragii oculte in scaun
Pentru excluderea bolilor organice abdominale se recurge la următoarele
investigaţii:
- Anoscopie, rectoscopie, colonoscopie (eventual irigografie), pentru
evidenţierea absenţei patologiei organice de colon.
- Gastroscopie, pentru evidenţierea eventualelor suferinţe gastrice.
- Ecografie abdominală şi pelvină, pentru evidenţierea suferinţelor colecistului,
pancreasului, organelor genitale.
- Evaluarea radiologică a intestinului (enteroclisma sau bariu pasaj cu urmărire),
capsula endoscopică sau enteroscopie pentru patologie organică enterală.

Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial al colonului iritabil se face cu afecţiunile care determină
abdomen cronic dureros (dureri abdominale recurente).
I. Cauze psihogene

II. Cauze (dis)funcţionale (aerofagie, dispepsie funcţională, migrenă

abdominal, constipaţii cornice funcţionale, anorexia nervoasă, bulimia)

III. Cauze organice

1. Afecţiuni digestive
A. Ale tractului digestiv - esofagite, hernia hiatală, gastrite, ulcer
gastro+duodenal, limfadenită mezenterică, malformaţii gastroduodenale,

9
patologia diverticulului Meckel, apendicită, boli inflamatorii intestinale cronice,
parazitoze, polipoză intestinală, megadolicocolon, etc.
B. Ale ficatului, căilor biliare şi pancreasului – hepatite cornice, litiază biliară,
angiocolite, malformaţii ale căilor biliare, chisturi hepatice, etc.
2. Afecţiuni de vecinătate
A. Ale peretelui abdominal – hernia inghinale, traumatisme
B. Ale coloanei vertebrale şi bazinului osos – traumatisme, osteomielită,
tulburări de statică vertebrală.
C. Ale aparatului respirator – pleurezia diafragmatică, supuraţii
pleuropulmonare cronice.
3. Afecţiuni extradigestive
A. Ale aparatului urinar – infecţii urinare, malformaţii reno-urinare, litiază reno-
urinară, hidronefroză, sindrom nefrotic, tec.
B. Afecţiuni genitale – chisturi ovariene, malformaţii, anexite cronice, torsiune
testiculară, ovariană, ectopie testiculară.
C. Afecţiuni neurologice – hipertensiune intracraniană, epilepsie abdominală,
tumori de fosă cerebrală posterioară.
D. Afecţiuni hematologice – anemie hemolitică, purpură trombocitopenică
idiopatică cronică, leucemii, limfoame
E. Boli metabolice şi endocrine – diabet zaharat, glicogenoze

Evoluţie

Evoluţia colonului iritabil este favorabilă, deoarece nu apar complicaţii. În

general, boala evoluează vreme îndelungată, cu perioade mai liniştite sau cu
exacerbări, de obicei legate de stres.

Tratamentul colonului iritabil

Tratamentul acestei boli este în general dificil, iar rezultatele se lasă deseori
aşteptate. Fiind vorba de o patologie funcţională în care componenta psihică
este destul de importantă, rolul echilibrării psihice este, el însuşi, important.

Deși nu există nici un tratament pentru SCI, simptomele pot fi tratate cu o

combinație a următoarelor:

• schimbari in alimentatie, dieta, și de nutriție

• medicamente
10
 • probiotice

• terapii pentru probleme de sănătate mintală

1. Dietetic – dieta va fi, în cazurile în care predomină constipaţia, una bogată în

fibre alimentare. Dacă dieta nu este suficientă, constipaţia se va combate cu
laxative de tip Forlax (cresc volumul scaunului). Se va indica o dietă pe care
pacientul o tolerează, evitându-se alimentele ce produc simptome.

2. Medicamentos – terapia va consta din:

- Antidiareice (în cazuri cu diaree), cum sunt Smecta (smectita) sau Imodium
(loperamid).

- Antispastice – durerile se combat cu medicaţie de tip antispastic: Spasmomen

(blocant al canalelor de calciu), Debridat, Duspatalin, Colospasmin, No-Spa.
Medicaţia se administrează la nevoie, încercând să se găsească cea eficientă la
pacientul tratat (se schimbă medicaţia până se descoperă medicamentul cu efect
maxim).

- Sedative – medicaţia sedativă este adesea utilă, la fel psihoterapia. În colonul

iritabil, dieta şi terapia sunt în general individualizate, iar rolul încrederii
pacientului în medicul curant este important.

- Probioticele - sunt microorganisme vii, de obicei bacterii, care sunt similare cu

microorganismele care se găsesc în mod normal în tractul gastro-intestinal.
Studiile au descoperit ca probioticele, în special Bifidobacteria și anumite
combinații de probiotice, pot ameliora simptomele de SCI, atunci când sunt
luate în cantități suficient de mari. Dar este nevoie de mai mult de cercetare.
Probioticele pot fi găsite în suplimente alimentare, cum ar fi capsule, tablete și
pulberi, și în unele alimente, cum ar fi iaurt.

PLANUL DE ÎNGRIJIRI
A. PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL 1

11
Internat în perioada 15 – 21. 10. 2013
DATE PERSONALE:
Nume şi prenume: M. A.
Grupa mare pregătitoare
Data si locul nasterii:
Domiciliul:
DATE FAMILIALE:
Numele şi prenumele părinţilor
Tata: C. A.
Vârsta tatălui: 38
Profesia: muncitor in constructii
Mama: L. A.
Varsta: 36
Profesia: casnică
STRUCTURA ŞI COMPONENŢA FAMILIEI
Părinţii plecaţi în străinătate
FRAŢI: 1 frate de 12 ani
              1 sora de 9 ani
Locuieşte impreună cu bunicii materni şi fraţii în apartament cu 3 camere
Date medicale
Naştere :                                 normală
Sarcina :                                  fără probleme deosebite
Dezvoltare fizică:                   bună

La momentul internării
Date antropometrice: Greutate: 25 kg Inaltimea: 1,05 m.
Limite senzoriale: bune
Alergii: nu este alergic
Acuitate vizuală şi auditivă: bune
Somn: odihnitor
Mobilitate: bună
Alimentatie: diversificată, conform vârstei

Antecedente heredo-colaterale: nu
Antecedente personale fiziologice si patologice: bune, copil rangul al treilea,
născut natural, la termen,
Gn= 4400 g, scor Apgar 9
-alimentat natural până la vârsta de 11 luni
- profilaxia rahitismului şi vaccinări realizate conform schemei IOMC

12
 Anamneza
Motivele internării: dureri în partea superioară a abdomenului, balonare, greţuri,
vărsături, tulburări ale tranzitului intestinal, mai ales diaree. Au debutat in urmă
cu aproximativ 2 luni şi nu au cedat la tratamentul simptomatic prescris de
medicul de familie.

Examen clinic la internare

Stare generală – influenţată
Stare de conştienţă - păstrată
Stare de nutriţie: normoponderal - copil eutrofic
Facies- simetric, normal conformat
Tegumente: palide, hiperpigmentaţie constituţională,
Mucoase – uşoară congestie faringiană
Sistem ganglionar – relaţii normale
Fanere - normal implantate
Ţesut conjunctiv-adipos - normal reprezentat
Sistem muscular - normotrof, normoton. normokinetic
Sistem osteo-articular - aparent integru
Aparat respirator - torace normal conformat, excursii costale simetrice bilateral,
MV fiziologic, Fr= 24 resp/ min
Aparat cardio-vascular- şoc apexian sp V ic pe LMC stg, zgomote cardiace
ritmice, bine bătute, fără sufluri supraadăugate, artere periferice pulsatile, TA=
90/50 mmHg, puls=110/min
Aparat digestiv- cavitate bucală normal conformată, faringe uşor hiperemic,
- apetit diminuat,abdomen meteorizat, mobil cu mişcările
respiratorii, depresibil, dureros spontan şi la palpare difuz, predominent la
nivelul epigastrului
- tranzit intestinal accelerat, scaune moi
Ficat- la 2 cm sub rebord costal
Splina- pol inferior palpabil
Aparat uro-genital- loje renale libere, cu rinichi nepalpabili
- micţiuni fiziologice
- urini normocrome
- organe genitale externe normal conformate
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: anxietate, nu prezintă semne de iritaţie
meningeală, OTS, auz, văz- normal clinic
Examene de laborator
Hemoleucograma:
Leucocite- 1o600/mmc; G.R.- 4260000/mmc
F. L.: PN= 33% Hb - 10,4 g/dl
L = 50% Ht - 31,2%
M = 9% VEM- 73

13
 E = 4% HEM- 24,4 pg
B = 1% CHEM- 30,3g/dl
Tr= 290.000/mmc
Reactanţi de fază acută
VSH- 45mm/h
Fibrinogen-3,36 g %
Metabolism glucidic
glicemie= 1,06 g/%o
Metabolism proteic
PT= 74,2g/l
IG E= 28,5 UI/L VN < 100 UI/L
Probe hepatice
TGP= 39 UI/L
Teste renale
uree= 0,20 g%o
Urina: Sumar - albumina absent
Sediment urinar- săruri amorfe
Urocultura - negativă
Exsudat faringian - culturi negative
Coprocultură – rare leucocite, rare hematii, foarte rară floră iodofilă (de
digestie, nebacteriană), foarte rari streptobacili, rare epitelii (superficial, de
mucoasă), extrem de rare resturi alimentare, amidon digerat, celuloză
nedigestibilă
Examene de specialitate
Examen chirurgical - nu sunt prezente semne de apărare musculară
Radiografie abdominală pe gol - transparenţă pulmonară normală, cord normal,
abdomen normal
Ecografie abdominală şi renală
Ficat - ecostructură omogenă, dimensiuni normale; Colecist - alitiazic;
Pancreas normal; Splina- fără modificări; VU - în semirepleţie; Rinichi -
econormali bilateral
Examen psihologic – dezvoltarea psihică corespunzătoare vârstei, copilul este
anxios, introvertit, traumatizat de plecarea părinţilor. Necesită psihoterapie.
Evolutie – favorabilă sub tratament

Tratament
1. Psihoterapia
-este eficientă în special în sindromul dureros
-calmarea bolnavului
-evitarea stărilor conflictuale
2. Tratamentul igieno-dietetic
-evitarea consumului de alimente sau băuturi prea reci sau prea fierbinţi

14
-evitarea prânzurilor abundente şi a consumului prea rapid al alimentelor
-orar regulat al alimentaţiei
-dacă predomină diareea: evitarea alimentelor bogate în reziduuri, evitarea
alimentelor grase, evitarea băuturilor carbogazoase, evitarea alimentelor bogate
în lactoză (laptele) sau cu potenţial laxativ (ceai, condimente).
3. Tratamentul medicamentos
a) psihotrope – sedative, anxiolitice
b) simptomatic
- pentru colicile abdominale – atropina, papaverina, no-spa
- pentru balonari – dieta, carbune, triferment, digestal, nutrizym5
- pentru diaree – repaus postprandial, dieta, carbonat de calciu, diosmectita,
lactobacillus acidofilus, bacilus subtilis, loperamida (Imodium)

Intervenţii specifice
Pregatirea psihică :
Îi explic pacientului necesitatea internării şi a investigaţiilor care vor fi
efectuate, încerc să-l liniştesc, să-l încurajez.
Pregatirea fizică:
- Supraveghez funcţiile vitale
- Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
- Hemolucograma, VSH, creatinina, glicemie, TS, TC, grupa sangvina şi RH
- Analiza de urină – examen sumar de urină.
- Examen coprologic
- Se efectuează ecografie

Pregătirea alimentară: sfaturi privind regimul alimentar.

Pregătirea medicamentoasă : medicaţia prescrisă de medic.

  

Problema Obiective Intervenţii Evaluare

autonome şi
delegate
Durerea Diminuarea Aşezarea în poziţie Diminuarea
abdominală acesteia confortabilă ce durerilor, stare
diminuiaza durerea, general bună.
administrarea de
antalgice la cererea

15
 medicului
Diareea Combaterea Regim alimentar, Pacientul nu mai
acesteia administrarea prezintă diaree.
medicamentelor la
cererea medicului şi
hidratare parenterală
Greţuri, vărsături Combaterea lor şi Regim alimentar  Diminuarea
hidratare corespunzător, greţurilor şi
corespunzătoare administrarea de vărsăturilor cu
medicamente la stare generală
cererea medicului, relative bună
hidratare cu ser 
fiziologic şi ser 
glucozat 1000 ml
Balonare Să prezinte tranzit Efectuarea de masaj Balonare
intestinal normal uşor la nivelul diminuată
abdomenului,
administrarea
medicamentelor
prescrise de medic
Anxietatea Combaterea Asigurarea liniştii şi Pacientul nu mai
acesteia repausului, educaţie prezintă stări
sanitară privind anxioase
boala şi factorii
dăunători din viaţa
de zi cu zi
Dificultate în Facilitarea Asigurarea liniştii în Pacientul se
recreere mediului salon. Punerea la recreează
spitalicesc dispoziţie de jucării, acceptabil.
tv, cărţi de colorat.

Cazul 2
Perioada internării - 8.05.2013 - 15.05.2013,

L.I, 14 ani, mediu urban, elevă

MI: - dureri abdominale difuze, balonări, inapetenţă, constipaţie
AHC: - mama – 40 de ani - profesoară
- tata (42ani) - funcţionar
- 1 sora (7 ani)
- declarativ sănătoşi
16
 APF – primul copil, op cezariana, VG= 40 sapt, GN= 4100g, Apgar= 9,
T= ?, alimentat natural 10 luni.
Diversificat la 4 luni, corect.
Menarha – 12 ani
Vaccinat conform schemei IOMC.
APP: - Infectii CRS repetate
CVM- casa, 4pers/ 4 camere
Neagă fumatul şi consumul de alcool.

Istoricul bolii – pacienta afirmă că de aproximativ 5 luni are are dureri

abdominal difuze, accentuate in perioada menstruaţiei, discomfort abdominal,
dificultăţi la defecaţie, scaunul este dur, dificil de eliminat. Se simte mereu
balonată și poartă haine largi deoarece nu tolerează nimic strâns în jurul
abdomenului. Alte simptome – eructaţii, pirozis.
Ea a fost în măsură să tolereze simptome de intensitate redusă până acum
aproximativ 5 luni, atunci când a început să observe balonarea și o scădere a
numărului de scaune pe săptămână. Datorită simptomelor, evită să se alimenteze
corespunzător, drept urmare a slăbit 3 kg în ultimele 3 luni.

Examen clinic la internare

Stare generală – bună, afebril, T – 160 cm, G – 47 kg
Stare de conştienţă - păstrată
Stare de nutriţie: normoponderal - copil eutrofic
Facies- simetric, normal conformat
Tegumente: palide, curate, elastice, subţiri
Mucoase – palide
Sistem ganglionar – nepalpabil
Fanere - normal implantate
Ţesut conjunctiv-adipos - normal reprezentat
Sistem muscular - normotrof, normoton. normokinetic
Sistem osteo-articular - aparent integru
Aparat respirator - torace normal conformat, excursii costale simetrice bilateral,
sonoritate pulmonară normal transmisă, MV fiziologic, Fr= 20 resp/ min
Aparat cardio-vascular- şoc apexian sp V ic pe LMC stg, zgomote cardiace
ritmice, bine bătute, fără sufluri supraadăugate, artere periferice pulsatile, TA=
120/75 mmHg, puls=100/min
Aparat digestiv- cavitate bucală normal conformată
- apetit diminuat,distensie abdominal, abdomen meteorizat,
mobil cu mişcările respiratorii, depresibil, dureros spontan şi la palpare difuz
- tranzit intestinal încetinit, scaune dure, aprox. 3 pe săptămână
Ficat - la 1 cm sub rebord costal
Splina - nepalpabilă

17
Aparat uro-genital - loje renale libere, cu rinichi nepalpabili
- micţiuni fiziologice
- urini normocrome
- OGE de aspect normal
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: anxietate, nu prezintă semne de iritaţie
meningeală, OTS, auz – normal clinic, văz – tulburări de vedere, miopie

Examene de laborator
Hemoleucograma:
WBC - 8400/mmc; RBS – 4,5 mil/mmc
F. L.: PN= 33% Hb - 12,8 g/dl
L = 46% Ht - 34,5 %
M = 9% VEM- 73
E = 5,8 % HEM- 24,4 pg
B = 0,4 % CHEM- 30,3g/dl
Tr= 310.000/mmc
Reactanţi de fază acută
VSH- 5mm/h
Fibrinogen-3,36 g %
Metabolism glucidic
glicemie= 0,86 g/%o
Metabolism proteic
PT= 74,2g/l
IG E= 28,5 UI/L VN < 100 UI/L
Probe hepatice
TGP= 19 UI/L TGO = 24,7 U/L
Teste renale
uree= 0,20 g%o
Urina: Sumar – Eritrocite = negativ, Urobilinogen = normal, Corpi cetonici =
negativ, proteine = negativ, nitriti = negativ, glucoza = negativ, pH = 6,
Densitate = 1.025, Leucocite = negativ
Sediment urinar- rare celule epiteliale plate, 4-5 leucocite/câmp, rară
floră microbiană.
Urocultura - negativă
Exsudat faringian - culturi negative
Coprocitograma- PMN, floră bacteriană relativ monomorfă
Coprocultura
- Salmonella
- Shigella culturi negative
- Yersinia
Examene de specialitate
Examen chirurgical - nu sunt prezente semne de apărare musculară

18
Radiografie abdominală pe gol - transparenţă pulmonară normală, cord normal,
abdomen normal
Ecografie abdominală şi renală
Ficat - ecostructură omogenă. Colecist - cudat corporeal, alitiazic. Pancreas,
splină - fără modificări echo. VU – în repleţie, aspect normal. Rinichi echo
normali.
Examen psihologic – dezvoltarea psihică corespunzătoare vârstei, copilul este
anxios, are rezultate şcolare mediocre şi se teme de examenul de evaluare care
va avea loc în iunie.
Evoluţie – favorabilă sub tratament

Tratament
1. Tratamentul igieno-dietetic
Un consum minim de 1,5 litri pe zi (apă, suc, supă, ceai)
• Consum de fructe şi legume proaspete
• Se recomandă pâine Graham (conţine tărâţe) şi consumul de Müssli -
cereale (4-5 linguri/zi), cu lapte sau iaurt (eventual cu sucuri de fructe).
Se pot consuma şi tărâţe de grâu
• Crearea reflexului de scaun la oră fixă, în condiţii de concentrare şi
absenţă a grabei, pentru a obţine un scaun regulat
• Efectuarea de mişcare zilnic, timp de o oră, favorizează un tranzit
intestinal normal
2. Tratamentul medicamentos
a) psihotrope – sedative, anxiolitice
b) simptomatic - pentru colicile abdominale – scobutil, papaverina, no-spa
- pentru balonări – cărbune, triferment, digestal, debridat 3 cp pe zi
- pentru pirozis – Omeprazol – 20 mg pe zi
- folosirea la nevoie (dacă scaunul nu este regulat) de supozitoare cu
glicerină; 1 supozitor pentru declanşarea reflexului de scaun
- laxative, dacă dieta nu are rezultatul scontat
- medicaţia de întreţinere pentru menţinerea unui tranzit intestinal normal
• Lactuloza: 1-3 ml/kg/zi, în 3 doze;
• Laxative iritante: Bisacodil: 10-15 mg/zi, în 3 doze;
Intervenţii specifice
Pregatirea psihică : Îi explic pacientului necesitatea internării şi a
investigaţiilor care vor fi efectuate, încerc să-l liniştesc, să-l încurajez.
Pregatirea fizică: - Supraveghez funcţiile vitale - Recoltarea de sange pentru
examen de laborator - Analiza de urină - Examen coprologic – Ecografie

Problema Obiective Intervenţii Evaluare

Durerea Diminuarea Aşezarea Diminuarea
abdominală acesteia în poziţie durerilor, stare

19
 confortabilă ce general bună.
diminuiaza
durerea,
administrarea de
antispastice la
cererea medicului
Constipaţia Combaterea Regim alimentar, Pacientul constată
acesteia administrarea o îmbunătăţire a
medicamentelor la tranzitului
cererea medicului intestinal
Anorexie Combaterea Regim alimentar  Diminuarea
acesteia corespunzător, anorexiei
mese la ore fixe,
Balonare Să prezinte tranzit Efectuarea de Balonare
intestinal normal masaj uşor la diminuată
nivelul
abdomenului,
administrarea
medicamentelor
prescrise de medic
Anxietatea Combaterea Asigurarea liniştii Pacientul nu mai
acesteia şi repausului, prezintă stări
educaţie sanitară anxioase
privind boala şi
factorii dăunători
din viaţa de zi cu
zi
Dificultate în Facilitarea Punerea la Pacientul se
recreere mediului dispoziţie de tv, recreează
spitalicesc cărţi. acceptabil.
Caz 3

20
21
 Nume si prenume: B.M.
Vârstă: 6 ani și 2 luni
Sexul: Feminin
Ocupația – elev
Greutate: 19 kg
Înălţime: 1,10 m
Data internării: 10.02.2014
Diagnostic de trimitere: gastrită acută

Anamneza
Motivele internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea
superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.

22