Enache Ana – Daniela

IF, anul I, Grupa 3

IMPLICATIILE ANXIETATII IN ADAPTAREA

ACADEMICA LA STUDENTI

S. FREUD este cel care a adus cea mai importanta contributie la intelegerea fenomenului
de anxietate. Potrivit lui, anxietatea nu are nevoie de o descriere, fiecare a experimentat, la un
moment dat, aceasta senzatie sau aceasta conditie afectiva. Freud defineste anxitetatea ca pe
“ceva simtit”, o stare afectiva sau o conditie fundamental neplacuta.
Freud spune ca anxietatea poate fi deosebita de alte stari afective neplacute prin
combinatia sa unica de calitati psihice si fiziologice. Calitatile experentiale asocitae anxietatii,
care-i dau caracterul de neplacut constau in sentimente de aprehensiune si tensiune. Fenomenele
fiziologice si comportamentale asociate anxietatii, cum ar fi, palpitatii, perturbarea respiratiei,
transpiratia, tremorul, au fost considerate de Freud ca fiind componente esentiale ale anxietatii.
In conceptia lui Freud, starile de anxietate sunt, o combinatie unica de sentimente si ganduri
neplacute, modificari fiziologice asociate cu activarea sistemului nervos. Modificarile fiziologice
sunt similare celor pe care Darwin le asocia fricii: accelerarea batailor inimii, transpiratie,
tensiune musculara, perturbarea respiratiei.
Utilizand medotele introspective de psihanaliza, autorul a incercat sa descopere elementul
istoric din copilaria pacientului, care face legatura dintre reactiile anxioase si stresorul extern
care le evoca, iar in final, defineste conceptul de anxietate ca fiind o reactie emotionala care
serveste ca semnal ce indica prezenta unei situatii periculoase.
Anxietatea este o emotie de baza, necesara supravietuirii, pe care fiecare dintre noi o
experimenteaza de multe ori in viata. Este asociata cu reactia automata “fight or flight” (lupta sau
fugi), care produce in organism schimbarile necasare pentru a putea lupta sau a fugi in cazul uni
atac sau a unui pericol iminent. Insa atunci cand aceasta emotie se intesifica, atasandu-se de
situatii sau persoane care nu prezinta un pericol real, sau cand devine omniprezenta, poate afecta
puterea de concentrare, apetitul, somnul, relatiile sociale si calitatea vietii in general.
Putem descrie anxietatea ca fiind o stare de neliniste pe care o resimtim in tot corpul si
care ne umple mintea cu indoieli, ingrijorari, obsesii si presupuneri negative referitoare la
evenimente din viata.
Conform OMS, anual, aproximativ un sfert din populatia Europei, se confrunta cu
simptome de anxietate.
Potrivit unui studiu, unul din cinci studenti trece prin momente dificile de adaptare.
Perioada studentiei nu inseamna doar stres in sesiune si distractie in camin, ci vine, pentru unii
tineri, cu starile de teama, anxietate si chiar depresie. Fiecare inceput vine cu provocari, frica de
esec, emotii cat carul, probleme cu integrarea si orientarea in spatiu si multe altele care, adunate
in mintea unui “boboc” venit la facultate intr-un oras nou, par o incarcatura prea greu de dus.
Primele saptamani de studentie sunt cele mai dificile. Enormitatea de informatii ce ii
bombardeaza din toate directiile poate fi greu de gestionat si in functie de cum reusesc asta, se
adapteaza mai mult sau mai putin la viata de student. Marea lor frica este legata de integrarea, de
adaptarea la cerintele de la scoala si la cele sociale, adica sa faca parte dintr-un grup de priteni, sa
spuna lucrurile potrivite in diverse contexte, sa imparta camera de camin cu oameni pe care abia
ii cunosc.
Motivul pentru care am ales aceasta tema este acela de a atrage atentia profesorilor, in
special, dar si a parintilor care cred ca, odata cu implinirea varstei majoratului si intrarii la
facultate, studentii sunt deja “oameni mari”, maturi, capabili sa se descurce singuri in viata, lucru
total neadevarat. Chiar daca abia asteapta sa plece de acasa, sa devina studenti si sa devina liberi,
de multe ori le este greu sa gestioneze libertatea. Trebuie sa-si asume responsabilitatea libertatii
pe care o aduce facultatea: de a-si cumpara mancare, de a plati facturi, chiar si trezitul de
dimineata singur poate fi o provocare, de a ajunge la timp la cursuri, de a vorbi adecvat cu
profesorii. In plus, trebuie sa stii sa inveti eficient. Dar nimeni nu te invata cum, iar asta
reprezinta problema principala pentru studentii de anul I. Unii interactioneaza mai mult cu
calculatorul si telefonul si mai putin fata in fata, de aceea cand sunt pusi sa vorbeasca in public
devin anxiosi, le este teama ca vor fi respinsi de ceilalti si ca se vor face de rusine. Teama de
esec este emotia cea mai pregnanta, dar e foarte normal sa-ti fie teama de esec si e normal sa-ti
permiti sa gresesti si in facultate, pentru ca te formezi, e normal sa nu le stii pe toate.
Depresia si anxietatea sunt prezente comune in viata academica, asa cum reflecta din
numeroase rapoarte si studii.
Pentru a evalua incidenta tulburarilor anxioase si depresive in randul studentilor, am
incercat sa fac un studiu si am interogat cativa dintre colegii mei, studenti in anul I.
OBIECTIVE:
 identificarea tulburarilor anxioase si a tulburarilor depresive la studenti
 corelatia dintre cele doua entitati
 corelatia dintre varsta, anxietate si depresie
 verificarea corelatiei dintre nivelul de depresie si nivelul de anxietate in
timpul perioadei de stres academic
 diagnosticarea manifestarii anxietatii academice la studenti cu diferite stiluri
cognitive
 determinarea particularitatilor interactiunii anxietate-stil cognitiv ca trasatura
individual-tipologica a personalitatii
 stabilirea si configurarea profilului studentului cu un grad inalt de anxietate
 fundamentarea mecanismelor psihologice si educationale de reglare a
anxietatii academice la studenti
  valorificarea mecanismelor psihologice si educationale de diminuare a
anxietatii academice la studenti.
Atunci cand anxietatea ne scapa de sub control si creste in intensitate pana la nivelul de
teroare si panica extrema, in absenta unui pericol imediat si real putem dezvolta tulburari de
anxietate care ne deterioreaza calitatea vietii si ne impiedica sa ne implinim visurile.
Unul din scopurile propuse a fost ca, odata identificate nivelurile de anxietate, sa cautam
cateva repere despre cum s-ar putea interveni pentru a modifica si a readuce extremele intr-un
interval mai sanatos.
Cum gestionam anxietatea in perioada studentiei?
IPOTEZE:
 daca se inregistreaza existenta unor tendinte spre structura dizarmonica a
personalitatii, care este distributia acestora printre studenti?
 daca exista tendinte de dezvoltare dizarmonica a personalitatii, cum influenteaza
acestea calitatea satisfactiei scolare?
 daca exista diferente de gen, in ceea ce priveste importanta unor tendinte
dizarmonice de dezvoltare a personalitatii, cum influenteaza acestea nivelul
situatiei scolare?
 daca studentul isi recunoaste anxietatea, ar putea psihologul sa il ajute sa treaca
peste starile de tulburare?
 daca studentul anxios ar urma sedinte de terapie cu un psiholog, ar putea depasi
starea de tulburare si ar creste calitatea vietii si cea academica?
Pentru validarea ipotezelor am discutat cu mai multi colegi de facultate si am ajuns la
concluzia ca majoritatea studentilor sunt mai vulnerabili emotional datorita stresului de examene.
Anxietatea este in relatie inversa cu performanta si duce la o perturbare a procesului de invatare,
la scaderea empatiei. Cand informatia generala de ingrijorare de examen reduce capacitatea
subiectului de a performa, rezultatul este ca performanta se reduce si rezultatul confirma
ingrijorarile subietului.
CONCLUZIILE:
Este necesara mai multa atentie pentru identificarea indivizilor vulnerabili, pentru
intelegerea impactului examinarii asupra studentilor.
Seneca, in Scrisori catre Luciliu, spune ca “toate spaimele noastre sunt insa biruiri ale
vietii”.

BIBLIOGRAFIE:
- //researchgate.net – Lector univ. Viorel Robu
- Psihologia anxietatii fata de testari si examene – S. Freud
- Revista de medicina scolara si universitara – Journal of School and University Medicine
Vol II, Nr. 3, iulie 2015, pag. 14-19
- //arsociologie.ro
- www.catena.ro
- studentsnews.info
- Anxiety and Depression in Students Population. Journal of School and university
Medicine 2015.