COMISIA

EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.7.2013
COM(2013) 548 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei

Raportul anual pe 2012

{SWD(2013) 283 final}

{SWD(2013) 284 final}
{SWD(2013) 285 final}
{SWD(2013) 286 final}
{SWD(2013) 287 final}

RO RO
 CUPRINS

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Protejarea

intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei Raportul anual pe 2012 5
Rezumat 5
1. Introducere 7
2. Fraude și alte nereguli 7
2.1. Nereguli totale raportate 7
2.2. Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă care aduc atingere bugetului UE
7
2.2.1. Venituri 9
2.2.2. Cheltuieli 10
2.2.2.1. Resurse naturale (Agricultură, Dezvoltare Rurală și Pescuit) 12
2.2.2.2. Politica de coeziune (perioade de programare 2007-2013 și 2000-2006) 13
2.2.2.3. Politica de preaderare [Asistența pentru preaderare (APA) și Instrumentul pentru
preaderare (IPA)] 13
2.2.2.4. Cheltuielile gestionate direct de Comisie 14
2.2.3. Rezultatele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) 14
2.3. Nereguli neraportate ca fiind de natură frauduloasă14
2.3.1. Venituri 15
2.3.2. Cheltuieli 16
3. Recuperarea și alte măsuri preventive și corective 17
3.1. Cheltuieli: mecanisme de prevenire 17
3.1.1. Întreruperi în anul 2012 17
3.1.2. Suspendări 18
3.2. Cheltuieli: corecții financiare și recuperări în anul 2012 18
3.3. Recuperarea legată de veniturile din resurse proprii 19
3.3.1. Resurse proprii tradiționale 19
4. Politici antifraudă la nivelul UE 20
4.1. Inițiative de politică antifraudă adoptate de Comisie în 2012 20
4.1.1. Propunere de reformă a OLAF (Regulamentul nr. 1073/1999) 20
4.1.2. Propunere de directivă privind lupta împotriva fraudelor îndreptate împotriva
intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal 20
4.1.3. Lucrări pregătitoare pentru înființarea unui Parchet European (EPPO) 21
4.1.4. Inițiative privind combaterea corupției în UE 21
4.1.5. Politici antifraudă în domeniul vamal 21
4.1.5.1. Asistența administrativă reciprocă (MAA) 21

RO 2 RO
 4.1.5.2. Operațiuni vamale comune (OVC) 22
4.1.5.3. Sistemul de Informații Antifraudă (AFIS) 22
4.1.6. Lupta împotriva fraudei în domeniul TVA 22
4.1.7. Prevederi antifraudă în cadrul acordurilor internaționale 23
4.1.8. Lupta împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun 23
4.1.8.1. Planul de acțiune al Comisiei pentru combaterea contrabandei cu țigări și alcool de-a
lungul frontierei de est a UE 23
4.1.8.2. Convenția-cadru pentru controlul tutunului (CCCT): Protocolul pentru eliminarea
comerțului ilicit cu produse din tutun 23
4.1.8.3. Acorduri cu producătorii de țigări 24
4.1.9. Norme privind achizițiile publice 24
4.1.10. Strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) 24
4.1.11. Programele Hercule și Pericles 25
4.1.11.1.Implementarea programelor Hercule II și Pericles 25
4.1.11.2.Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 25
4.2. Comitetul consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei
(COCOLAF) 26
4.3. Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2012 privind Protecția intereselor
financiare ale Comunităților – Lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2010 26
5. Măsuri adoptate de statele membre pentru combaterea fraudelor și a altor activități
ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale UE 27
5.1. Măsuri de combatere a fraudei și a altor nereguli care aduc atingere intereselor
financiare ale UE 27
5.2. Măsuri de combatere a fraudei și a altor nereguli care aduc atingere intereselor
financiare ale UE în domeniul agriculturii 28
5.2.1. Măsuri legislative și administrative 28
5.2.2. Strategii noi de detecție și prevenire29
5.2.3. Utilizarea indicatorilor de fraudă 29
5.2.4. Punerea în aplicare a dispozițiilor privind raportarea 29
5.2.5. Statistici insuficiente cu privire la depistarea și urmărirea penală a fraudelor și
recuperările aferente 29
5.3. Operațiunea „Magna Grecia” 30
5.4. Punerea în aplicare a recomandărilor din 2011 30
6. Concluzii și recomandări 31
6.1. Două tendințe în legătură cu evoluțiile strategice și operaționale 31
6.2. Diverse abordări ale fraudelor 32
6.3. Adoptarea normelor comune privind fraudele 32
6.4. Cele mai importante riscuri sunt confirmate 33

RO 3 RO
 6.5. Organismele antifraudă și agențiile de aplicare a legii rămân cele mai eficiente în
depistarea neregulilor de natură frauduloasă… 34
6.6. Protecția împotriva plăților UE necuvenite – realizată prin mecanisme preventive și
corective existente prevăzute de regulamentele UE – rămâne adecvată 35
6.7. Concluzii generale 35
ANEXA 1 – Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă 37
ANEXA 2 – Nereguli neraportate ca fiind de natură frauduloasă 38
ANEXA 3 – Corecții financiare în 2012 implementate în cadrul gestiunii partajate
(milioane EUR) 39

RO 4 RO
 RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei

Raportul anual pe 2012

REZUMAT
Prezentul raport anual pe 2012 privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene
este prezentat de Comisie în cooperare cu statele membre în temeiul articolul 325 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta vizează măsurile adoptate de Comisie și de
statele membre în combaterea fraudei, precum și rezultatele acestora. Acolo unde analiza
acestor informații identifică probleme sau riscuri, se formulează recomandări în vederea
soluționării problemelor respective.

Măsurile recente privind protejarea intereselor financiare ale UE

În 2012, Comisia a adoptat sau a propus o serie de măsuri de îmbunătățire a cadrului juridic și
administrativ pentru protejarea intereselor financiare ale UE, inclusiv:
– o propunere de directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva
intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal;
– lucrări pregătitoare privind înființarea unui Parchet European (EPPO);
– adoptarea unui Protocol privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun
anexat la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru
controlul tutunului (CCCT) și
– dispoziții antifraudă în acorduri internaționale și acorduri administrative de
cooperare.
Descoperirea și raportarea neregulilor (de natură frauduloasă și nefrauduloasă) care
aduc atingere bugetului UE

În 2012, 1231 de nereguli au fost raportate ca fiind de natură frauduloasă (aceasta include atât
suspiciuni de fraudă, cât și fraude confirmate), care au implicat 392 de milioane EUR, în
general la același nivel ca în anul precedent. Există diferențe semnificative în ceea ce privește
neregulile de natură frauduloasă raportate de statele membre, care pot sugera interpretări
divergente în momentul aplicării cadrului juridic și abordări diferite ale detectării fraudelor.

Numărul neregulilor raportate ca nefiind de natură frauduloasă a crescut. În principal,

creșterea reflectă efectul neregulilor care implică sume mari, însă are, de asemenea, drept
cauză nereguli sistemice raportate la încheierea programelor.

Măsuri preventive și corective

În 2012, Comisia a adoptat o serie de decizii menite să garanteze că resursele UE sunt

cheltuite conform principiului bunei gestiuni financiare și că interesele sale financiare sunt
protejate corespunzător. În domeniul politicii de coeziune, au fost adoptate 187 de decizii de
întrerupere a plății (implicând peste 5 miliarde EUR). Dintre acestea 70 erau încă deschise la
sfârșitul anului 2012 (implicând aproximativ 1,7 miliarde EUR aferente plăților întrerupte).
De asemenea, au fost adoptate patru decizii de suspendare (încă în curs la sfârșitul anului).

RO 5 RO
 Au fost realizate corecții financiare de peste 3,7 miliarde de EUR (în principal, tot în legătură
cu închiderea perioadei de programare 2000-2006) și au fost emise ordine de recuperare
pentru 615 milioane EUR.
Măsurile adoptate în 2012 confirmă că mecanismele existente permit protejarea eficientă a
intereselor financiare ale UE, însă riscul final al nerecuperării sumelor plătite în mod
necuvenit este transferat statelor membre responsabile.

Sisteme anti-fraudă în domeniul agriculturii

Raportul din acest an se concentrează asupra măsurilor și neregulilor din domeniul

agriculturii. Analiza arată îmbunătățiri la nivelul sistemelor de control financiar și gestionare a
riscurilor din statele membre în ceea ce privește, inter alia, dispozițiile și orientările juridice,
strategiile naționale sau regionale, utilizarea indicatorilor de risc, procedurile administrative și
cooperarea dintre autoritățile naționale.

Cu toate acestea, datele statistice referitoare la controalele anti-fraudă, procedurile penale și

rezultate, astfel cum au fost furnizate de statele membre, sunt incomplete, ceea ce îngreunează
analiza calității investigării și urmăririi penale a fraudelor din statele membre și utilizarea
acesteia ca bază pentru politica viitoare.

RO 6 RO
 1. INTRODUCERE
În fiecare an, în conformitate cu articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE), Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă Parlamentului
European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru combaterea fraudelor și a
oricăror alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Tratatul prevede că Uniunea Europeană și statele membre au responsabilitatea comună de a

proteja interesele financiare ale UE și de a combate fraudele. Autoritățile naționale
gestionează 80 % din cheltuielile UE și colectează resurse proprii tradiționale (RPT). În aceste
două domenii, Comisia exercită o supraveghere generală, stabilește standarde și garantează
respectarea acestora. Prin urmare, o cooperare strânsă între Comisie și statele membre este
esențială pentru a proteja în mod eficient interesele financiare ale UE. În consecință, unul
dintre obiectivele principale ale prezentului raport este să evalueze cât de eficientă a fost
această cooperare în anul 2012 și în ce mod ar putea fi îmbunătățită.

Prezentul raport descrie măsurile adoptate la nivelul UE în anul 2012 și oferă un rezumat și o
evaluare a măsurilor întreprinse de statele membre pentru combaterea fraudei. Acesta include,
de asemenea, o analiză a principalelor rezultate obținute de organismele naționale și europene
în ceea ce privește detectarea și raportarea către Comisie a cazurilor de fraudă sau a altor
nereguli referitoare la cheltuielile și veniturile UE. Se pune accent pe depistarea fraudelor,
atunci când rezultatele demonstrează capacitatea sistemelor și autorităților anti-fraudă de a
combate fraudele și activitățile ilegale care aduc atingere fondurilor UE.
Raportul este însoțit de cinci documente de lucru ale serviciilor Comisiei 1. Documentul
„Analiza statistică a neregulilor” conține tabele care sintetizează principalele rezultate ale
măsurilor antifraudă adoptate de fiecare stat membru.

2. FRAUDE ȘI ALTE NEREGULI

2.1. Nereguli totale raportate
În anul 2012 au fost raportate la Comisie 13 436 de nereguli (de natură frauduloasă și
nefrauduloasă) care implică o sumă totală de aproximativ 3,4 miliarde EUR, din care
aproximativ 2,9 miliarde EUR vizează sectoarele de cheltuieli din bugetul UE. Neregulile
detectate reprezintă 2,3 % din plăți pe partea de cheltuieli și 2,1 % din RPT brute colectate.
Neregulile au crescut comparativ cu anul 2011 cu 6 % în ceea ce privește numărul și cu 77 %
în ceea ce privește valoarea financiară. Creșterea se referă, în special, la neregulile neraportate
ca fiind de natură frauduloasă din cauza circumstanțelor specifice (a se vedea secțiunea 2.3).
2.2. Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă care aduc atingere bugetului
UE
Numărul neregulilor de natură frauduloasă raportate, precum și sumele aferente, fac parte din
definiția mai largă a fraudei și nu ar trebui privite ca o măsură a nivelului de fraudă.
1
(i) Punerea în aplicare a articolului 325 de către statele membre în anul 2012, (ii) Evaluarea statistică a
neregulilor raportate pentru anul 2012 cu privire la resursele proprii, resursele naturale, politica de
coeziune și ajutorul de preaderare, (iii) Recomandări privind urmărirea raportului Comisiei privind
protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudelor, 2011, (iv) Metodologia referitoare la
evaluarea statistică a neregulilor raportate pentru anul 2012, (v) Prezentare generală anuală cu
informații referitoare la rezultatele Programului Hercule II în anul 2012.

RO 7

RO
 În anul 2012, statele membre au raportat 1194 de nereguli de natură frauduloasă, care implică
o valoare totală de 390 de milioane EUR. În plus, 29 de nereguli de natură frauduloasă au
vizat fonduri gestionate în cadrul cheltuielilor directe, implicând 2 milioane EUR, și, în final,
țările candidate au raportat 8 nereguli de natură frauduloasă, care implică aproximativ 1
milion EUR.
Numărul neregulilor de natură frauduloasă 2 raportat în 2012 și impactul acestora a rămas,
practic, la același nivel ca în anul precedent. Cu toate acestea, se înregistrează diferențe
semnificative între sectoare, astfel cum se arată în Tabelul 1 și în Graficul 1.
Tabelul 1: Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă în 20123

Nereguli raportate Diferenţă Diferenţă

Sume Ca % din
ca fiind de natură faţă de faţă de
Sector bugetar (cheltuieli) aferente plăţi
frauduloasă 2011 2011
milioane
N % % %
EUR
Resurse naturale 208 49% 68,7 -7% 0,12%
Sprijin şi plăţi directe pentru piaţa agricolă 143 77% 59 -16% 0,13%

Dezvoltare rurală 61 3% 9 125% 0,07%

Pescuit 4 100% 0,7 2233% 0,14%

Politica de coeziune 279 1% 199,3 -2% 0,42%

Coeziune 2007-2013 198 13% 159,3 -7% 0,35%

Fonduri structurale 2000-2006 (inclusiv Fondul de coeziune) 81 -16% 40 27% 1,86%

Preaderare 33 -41% 44,8 273% 39,04%

Asistenţă pentru preaderare (2000-2006) 27 -43% 44,5 305% 9809,84%

Instrument pentru preaderare (2007-2013) 6 -33% 0,3 -70% 0,26%

Cheltuieli directe 29 -19% 2 11% 0,01%

Cheltuieli totale 549 8% 314,8 8% 0,25%

Ca % din
Nereguli raportate Diferenţă Diferenţă valoarea brută
Sume
ca fiind de natură faţă de faţă de a RPT
aferente
Sector bugetar (venituri) frauduloasă 2011 2011 colectate
pentru 2012
milioane
N % % %
EUR
Venituri (resurse proprii tradiţionale) 682 -6% 77,6 -29% 0,42%

În anexa 1 este prezentată o defalcare a tuturor neregulilor de natură frauduloasă raportate în

anul 2012, în funcție de statul membru și de sectorul bugetar (venituri și cheltuieli).

2
Pentru definiții, consultați anexa IV (Metodologie).
3
Procentul ridicat al sumelor implicate de neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă în raport cu
plățile totale pentru Asistența pentru preaderare (ultima coloană din Tabelul 1) are drept cauză, în
întregime, faptul că plățile din 2012 pentru acest sector au fost foarte limitate (respectiv 0,5 milioane
EUR), în timp ce programele de asistență sunt aproape finalizate. Neregulile de natură frauduloasă
constatate și raportate în 2012 se referă la operațiuni finanțate în cadrul anilor financiari anteriori.

RO 8

RO
 Graficul 1: Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă și sumele aferente – 2008-2012

2.2.1. Venituri
Numărul de cazuri de fraudă raportat pe partea de venituri pentru 2012 (682) este cu 20 % mai
mic decât media pentru anii 2008-2012 (851). Suma totală stabilită a RPT alocate pentru 2012
(77,6 milioane EUR) este cu 22 % mai mică decât media anilor 2008-2012 (100 milioane
EUR)4.
Controalele vamale efectuate în timpul vămuirii mărfurilor determină clasificarea cazurilor ca
fraude mai frecvent decât în cazul celor efectuate ulterior vămuirii. În anul 2012, un procent
important de cazuri de fraudă au fost depistate (32 %) în timpul controalelor vamale efectuate
în timpul vămuirii. 51 % din totalul RPT asociate cazurilor de fraudă au fost stabilite în timpul
inspecțiilor serviciilor anti-fraudă.
Analiza indică o tendință de scădere a numărului de cazuri de fraudă în perioada 2008-2012,
după cum se arată în graficul de mai jos.
Cel mai mare număr de nereguli de natură frauduloasă au fost raportate de Spania, Italia,
Germania și Grecia (între 324 și 32), în timp ce Spania ocupă primul loc în ceea ce privește
sumele implicate (între 38 milioane EUR și 10 milioane EUR) 5, fiind urmată de Belgia și
Italia.

4
Din motive de comparabilitate, cifrele pentru perioada 2008-2011 se bazează pe datele utilizate pentru
rapoartele din acești ani.
5
A se vedea anexa 1.

RO 9

RO
 GRAFICUL 2: RPT – Cazuri de fraudă și sumele constatate aferente (2008-2012)

500
Sume (milioane EUR)
450 6000
400 5000

Nr. cazuri
350
300 4000
250
3000
200
150 2000
100
1000
50
0 0
2008 2009 2010 2011 2012
Sume confirmate Număr de cazuri

2.2.2. Cheltuieli
În ceea ce privește bugetul de cheltuieli, creșterea numărului de nereguli raportate ca fiind de
natură frauduloasă este relativ scăzută. Fluctuația sumelor aferente, de asemenea, nu este
semnificativă, o serie de cercetări mai ample putând modifica drastic rezultatele (de exemplu,
în ceea ce privește fondurile de preaderare – a se vedea secțiunea 2.2.5).
Neregulile raportate se referă, de multe ori, la tranzacțiile care au loc într-un an financiar, altul
decât cel în cursul căruia au fost depistate sau raportate. Cu un interval de timp mediu de
aproximativ 3,5 ani între momentul comiterii unei fraude și momentul raportării acesteia către
Comisie6, este dificil de explicat aceste evoluții (de exemplu, în ceea ce privește posibilele
repercusiuni ale crizei economice).
Graficele 3 și 4 prezintă numărul de nereguli de natură frauduloasă raportate și respectiv
sumele aferente în sectoarele de cheltuieli.
La fel ca în anii precedenți, majoritatea neregulilor de natură frauduloasă au fost depistate în
domeniul politicii de coeziune: 50 % din numărul total și 63 % din sumele aferente.

6
În medie, trec doi ani și șapte luni între începutul unei practici frauduloase și momentul depistării
acesteia. Apoi, trec alte șapte sau opt luni, în medie, înainte ca neregulile să fie raportate Comisiei.

RO 10

RO
 Graficele 3 și 4: Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă în funcție de sectorul bugetar
(cheltuieli) – în funcție de număr și sumă

Modurile de operare depistate nu au variat semnificativ față de anii precedenți. Cele mai
frecvente scheme implică utilizarea de documente sau declarații false sau falsificate și
deturnarea de fonduri (pentru alt scop decât cel pentru care au fost destinate).
Doar foarte puține dintre neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă vizează cazuri de
corupție (9 în total), dar numărul acestora este în creștere. Patru state membre au raportat că
au depistat astfel de cazuri: Italia (6), Cipru, Estonia și Spania (1). Toate cazurile au fost
identificate în domeniul politicii de coeziune.
Jumătate din neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă în 2012 au fost depistate de
organisme antifraudă sau în cursul investigațiilor penale sau al altor controale externe;
cealaltă jumătate a fost depistată de sistemele de control administrativ prevăzute în
regulamentele sectoriale. Acest lucru subliniază importanța controalelor externe în
combaterea fraudelor și necesitatea unei coordonări puternice cu autoritățile de gestiune și de
audit. De asemenea, indică faptul că acestea din urmă s-au îmbunătățit semnificativ, detecția
fiind în trecut aproape exclusiv o problemă a organelor de poliție și a autorităților judiciare.
Cercetările antifraudă sau penale depistează cazuri de potențiale fraude care implică sume
mult mai mari, reflectând capacitatea organismelor în cauză de a-și direcționa activitățile, dar
și competențele lor mai mari de investigare.
Neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă de către statele membre pot fi defalcate în
funcție de nivelul de complexitate. Pentru anul 2012, 2 % din cazurile raportate pot fi
considerate ca fiind complexe7, 40 % ca fiind simple8 și 58 % ca fiind moderat de complexe 9.
În timp ce procentul de cazuri complexe rămâne neschimbat în comparație cu anii precedenți,
autoritățile naționale au depistat cazuri relativ mai „simple” și mai puține „moderate”. Această
trecere la fraude mai simple poate reflecta încercări frauduloase în contextul crizei economice
din partea beneficiarilor care, în condiții normale, nu ar fi comis o infracțiune. Această
tendință va trebui monitorizată în anii următori, având în vedere distanța în timp dintre
depistare și momentul comiterii fraudei.

7
Infracțiune care durează o perioadă mai lungă de timp și a fost săvârșită de cel puțin trei subiecți.
8
Infracțiune unică săvârșită de o singură persoană.
9
Eveniment unic săvârșit de mai multe persoane sau îndelungat, dar săvârșit de o singură entitate .

RO 11

RO
 Graficul 5: Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă – complexitate

Rata de detectare a fraudelor continuă să varieze la nivelul statelor membre (a se vedea

anexa 1). Statele membre care au depistat și raportat cel mai mare număr de nereguli de natură
frauduloasă sunt Italia, Polonia, România, Danemarca și Germania (între 109 și 51). În ceea
ce privește sumele aferente, cele mai mari cifre au fost raportate de Italia, România și
Republica Cehă (între 119 și 54 de milioane EUR). Niciun fel de nereguli de natură
frauduloasă nu au fost depistate și raportate de Grecia, Luxemburg, Malta și Finlanda. Foarte
puține (mai puțin de trei pentru toate sectoarele de cheltuieli) au fost raportate de Belgia,
Franța, Cipru, Țările de Jos și Austria. Aceste diferențe sunt rezultatul mai multor factori și
reflectă abordări foarte diverse, nu doar la nivel de state membre, ci chiar și între diferite
administrații din aceeași țară. Unele state membre utilizează resurse semnificative pentru a
combate fraudele, altele preferă să aplice corecții financiare, fără a investiga suplimentar
infracțiunea penală potențială.
Dintre neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă în ultimii cinci ani, 5 % au fost
confirmate ca fiind fraude (raportul de fraude confirmate)10.
2.2.2.1. Resurse naturale (Agricultură, Dezvoltare Rurală și Pescuit)
Neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă în 2012 au crescut cu aproape
50 % în acest sector, în comparație cu 2011 (a se vedea Tabelul 1). Această situație
este rezultatul raportării de către Danemarca a 56 de cazuri, toate prezentând același
modus operandi și fiind asociate aceleiași investigații.
Rezultatele raportate de Danemarca se referă exclusiv la Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA) care, în consecință, indică o creștere în ceea ce privește
numărul și sumele față de anul 2011, în timp ce tendința Fondului pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR) rămâne stabilă.
Aproape jumătate din neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă vizează
depășirea limitelor, cotelor sau pragurilor și cazuri de supra-declarare sau declarare
fictivă.
10
Raportul fraudelor confirmate este raportul dintre numărul total de cazuri de fraude confirmate și
numărul total de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă (cazuri de suspiciuni de fraudă sau
fraude confirmate) în cursul perioadei de cinci ani.

RO 12

RO
 Proporția de cazuri complexe de fraudă depistate este mai mică decât în alte sectoare
(aproximativ 1 %), în timp ce proporția de cazuri „simple” este mai mare (44 %).
Spre deosebire de alte sectoare, proporția cazurilor simple a scăzut în 2012 (de la
59 % la 44 %).
Raportul fraudelor confirmate în agricultură este ușor mai ridicat decât media
generală: aproximativ 6 % din totalul cazurilor raportate în perioada 2008-2012.
2.2.2.2. Politica de coeziune (perioade de programare 2007-2013 și 2000-2006)
Politica de coeziune rămâne domeniul de cheltuieli bugetare în care numărul de
nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă este cel mai ridicat, însă acesta a
rămas stabil în ultimii trei ani.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) a prezentat cea mai mare
proporție de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă în anul 2012, deși, în
ultimii cinci ani, Fondul Social European (FSE) a predominat. În ceea ce privește
sumele aferente, FEDER a prezentat întotdeauna cea mai mare proporție din cauza
valorii mai ridicate a finanțării pentru proiectele sprijinite.
În ceea ce privește autoritățile care au depistat nereguli de natură frauduloasă,
procentul cel mai mare (59 %) este reprezentat, pentru prima dată, de sistemul de
control prevăzut de legislația UE, mai curând decât investigațiile penale sau
organismele antifraudă. Aceasta reprezintă o diferență uriașă față de perioada de
programare anterioară (2000-2006), când depistarea avea loc aproape exclusiv în
urma investigațiilor antifraudă sau penale.
Eforturile depuse de Comisie în ultimii ani în sensul creșterii gradului de
conștientizare a fraudelor în acest sector par să fi dat roade în rândul autorităților
naționale, deși această tendință trebuie consolidată în următorii ani11. În ceea ce
privește valorile financiare, cele mai importante rezultate sunt încă legate de
cercetările antifraudă și penale, care reprezintă aproximativ 64 % din total.
O altă evoluție importantă este reducerea timpului necesar raportării cazurilor de
natură frauduloasă ulterior depistării: în medie, la opt luni și jumătate. Pe de altă
parte, s-au constatat practici ilegale, în medie la doi ani și șapte luni de când acestea
au început.
Raportul fraudelor confirmate pentru politica de coeziune este mai mic decât media:
aproximativ 4 % din neregulile raportate ca fiind de natură frauduloasă în perioada
2008-2012.
2.2.2.3. Politica de preaderare [Asistența pentru preaderare (APA) și Instrumentul pentru
preaderare (IPA)]
În domeniul asistenței pentru preaderare, numărul neregulilor raportate ca fiind de
natură frauduloasă a continuat să scadă în anul 2012, confirmând tendința de scădere
din anul 2009. Douăsprezece state membre ale UE au eliminat treptat APA, iar
aceasta este aproape completă, cu excepția câtorva proiecte și plăți restante pentru
programul de asistență comunitară pentru reconstrucție, dezvoltare și stabilizare
(CARDS).

11
Serviciile Comisiei responsabile pentru politica de coeziune, împreună cu OLAF, au pus în aplicare din
anul 2008 o Strategie antifraudă comună. Obiectivul său principal este acela de a consolida capacitatea
statelor membre de a preveni și depista fraudele.

RO 13

RO
 Această scădere a numărului de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă a
fost însoțită de o creștere semnificativă a sumelor aferente, ca urmare a două cazuri
notificate de România însumând 38,5 milioane EUR. În lipsa acestor două cazuri de
excepție, tendința de scădere a sumelor ar fi fost, de asemenea, confirmată.
Asistența pentru dezvoltare rurală rămâne domeniul cu cel mai mare număr de
nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă.
În ceea ce privește perioada de programare actuală, neregulile raportate ca fiind de
natură frauduloasă cu privire la IPA au înregistrat o ușoară scădere în 2012. Această
situație poate fi determinată de întârzieri în ceea ce privește punerea în aplicare.
2.2.2.4. Cheltuielile gestionate direct de Comisie
Cheltuielile gestionate direct de Comisie sunt analizate pe baza datelor privind
ordinele de recuperare emise de serviciile Comisiei în legătură cu cheltuielile
gestionate în modul de gestionare centralizată.
În 2012, conform Sistemului de contabilitate pe bază de angajamente (ABAC), 26 de
recuperări au fost clasificate de serviciile Comisiei drept suspiciuni de fraudă și
raportate ulterior la OLAF. Alte 1 648 de recuperări au fost clasificate ca nereguli.
Impactul financiar al acestor cazuri este de aproximativ 2,7 milioane EUR.
2.2.3. Rezultatele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)
În 2012, OLAF a deschis 431 de cercetări și 287 de cazuri de coordonare și a închis 465
(dintre care 100 cu recomandări).
Au fost trimise autorităților naționale 54 de recomandări de acțiuni judiciare și au fost
recomandate pentru recuperare aproximativ 284 de milioane EUR, dintre care 165,8 milioane
EUR aferente veniturilor și 118,2 milioane EUR aferente cheltuielilor (a se vedea Tabelul 2).
Tabelul 2: Sume recomandate pentru recuperare în 2012 în urma cercetărilor OLAF
Valoare recomandată
Sector
milioane EUR
Fraude vamale 165,8
Fonduri structurale 63,3
Fonduri agricole 33,4
Ajutoare externe 15,6
Cheltuieli centralizate 5,0
Finanţare UE prin organizaţii şi organisme internaţionale 0,8
Personal UE 0,1
TOTAL 284,0

2.3. Nereguli neraportate ca fiind de natură frauduloasă

În 2012, au fost notificate Comisiei 12 137 de nereguli neraportate ca fiind de natură
frauduloasă (nefrauduloase) (cu aproximativ 6 % mai multe decât în anul 2011), cu un impact
financiar aferent de aproximativ 2,9 miliarde EUR (mai mult decât dublul cifrei aferente
anului 2011). Cele mai puternice creșteri au fost înregistrate în domeniul politicii de coeziune
și al cheltuielilor directe (a se vedea secțiunea 2.3.2), după cum se arată în Tabelul 3.

RO 14

RO
 Tabelul 3: Nereguli neraportate ca fiind de natură frauduloasă în anul 201212
Nereguli
Diferenţă Diferenţă
neraportate ca Sume
faţă de faţă de Ca % din plăţi
fiind de natură aferente
Sector bugetar (cheltuieli) 2011 2011
frauduloasă
milioane
N % % %
EUR
Resurse naturale 2 347 9% 128 37% 0,23%
Sprijin şi plăţi directe pentru piaţa agricolă 1 036 -22% 63 80% 0,14%
Dezvoltare rurală 1 228 77% 51 -7% 0,42%
Altele / Nu este cazul 9 -91% 1 -50% N/A
Pescuit 74 63% 13 713% 2,67%

Politica de coeziune 4 078 13% 2 296 126% 4,79%

Coeziune 2007-2013 3 216 150% 1 577 164% 3,45%
Fonduri structurale 2000-2006 (inclusiv Fondul de coeziune) 862 1206% 719 77% 32,34%

Preaderare 220 6% 46 -4% 40,08%

Asistenţă pentru preaderare (2000-2006) 204 4% 45 -5% 9809,84%
Instrument pentru preaderare (2007-2013) 17 89% 1 30% 1,14%

Cheltuieli directe 1 648 14% 119 92% 0,69%

Cheltuieli totale 8 293 12% 2 589 112% 2,06%

Ca % din
Nereguli raportate Diferenţă Diferenţă valoarea brută
Sume
ca fiind de natură faţă de faţă de a RPT
aferente
Sector bugetar (venituri) frauduloasă 2011 2011 colectate
pentru 2012
milioane
N % % %
EUR
Venituri (resurse proprii tradiţionale) 3 912 -2% 370 33% 1,69%

Anexa 2 oferă o defalcare pe stat membru și în funcție de venituri și cheltuieli, a tuturor

neregulilor de natură nefrauduloasă raportate în 2012.
2.3.1. Venituri
În ceea ce privește RPT, numărul neregulilor de natură nefrauduloasă raportate în 2012 a
rămas stabil, însă suma totală stabilită este cu 20 % mai mare decât media din perioada 2008-
2012.

12
A se vedea nota de subsol 3.

RO 15

RO
 Graficul 6: RPT – Cazuri de nereguli neraportate ca fiind de natură frauduloasă și sumele aferente (2008-
2012)

500
450 6 000
Sume (milioane EUR)

400 5 000

Nr. nereguli
350
300 4 000
250
3 000
200
150 2 000
100
1 000
50
0 0
2008 2009 2010 2011 2012
Sume confirmate Număr de nereguli

În 2012, controalele ulterioare vămuirii au constituit cea mai important metodă pentru
depistarea neregulilor, atât în ceea ce privește numărul de cazuri depistate, cât și sumele RPT
constatate.
În ultimii ani, inspecțiile efectuate de Comisie asupra RPT s-au concentrat pe strategiile de
control vamal ale statelor membre și pe monitorizarea atentă a măsurilor adoptate de statele
membre ca răspuns la observațiile formulate în timpul inspecțiilor. Comisia a observat o
schimbare în strategiile statelor membre care a constat în trecerea de la controale vamale
efectuate în momentul vămuirii mărfurilor la controale realizate ulterior vămuirii. Acest lucru
este confirmat de datele primite de la statele membre. În timp ce controalele ulterioare
vămuirii constituie o metodă eficientă pentru depistarea neregulilor, controalele vamale în
momentul vămuirii rămân importante pentru depistarea cazurilor de fraudă (a se vedea
secțiunea 2.2.1).
2.3.2. Cheltuieli
În domeniile de cheltuieli bugetare, creșterea numărului de nereguli de natură nefrauduloasă
se înregistrează, în principal, în sectorul cheltuielilor directe și se explică aproape în întregime
printr-o mai bună utilizare de către Direcțiile Generale ale Comisiei a sistemului ABAC, care
a furnizat informații mai precise. Trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de toate celelalte
sectoare, toate neregulile din sectorul cheltuielilor directe sunt înregistrate fără aplicarea
vreunui prag.
Referitor la creșterea sumelor, două domenii sunt semnificative: (i) cheltuielile directe, unde
un singur caz de neregulă, de aproximativ 40 de milioane EUR, (acum corectată și
soluționată) justifică diferența față de 2011 și (ii) politica de coeziune, unde suma
semnificativă este parțial explicată prin intensificarea implementării în perioada de
programare 2007-2013, dar, în mare parte, prin unele nereguli identificate de serviciile de
audit ale Comisiei în ultimii ani și raportate de serviciile naționale competente abia în
anul 2012. Aproximativ 1,5 miliarde EUR sunt asociate unor nereguli de natură nefrauduloasă
raportate de Republica Cehă și Spania (din nou, au fost aprobate și implementate corecții
financiare și măsuri corective). În ceea ce privește Republica Cehă, aproape jumătate din
aceste sume provin din corecții financiare aplicate în urma auditurilor serviciilor Comisiei; în

RO 16

RO
 ceea ce privește Spania, jumătate din sume sunt legate de notificări privind nereguli legate de
perioada de programare 2000-2006, solicitate de Comisie în legătură cu procesul de
închidere13.

3. RECUPERAREA ȘI ALTE MĂSURI PREVENTIVE ȘI CORECTIVE

Un aspect important al protejării intereselor financiare ale UE implică utilizarea de
mecanisme pentru prevenirea și corectarea fraudelor și a altor nereguli, astfel încât să se
asigure o execuție bugetară în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare14.

În cadrul gestionării partajate, Comisia poate adopta următoarele măsuri:

 măsuri preventive: întreruperea plăților (decalarea termenului limită de plată cu

până la șase luni)15; suspendarea totală sau parțială a plăților intermediare către un
stat membru16;
 măsuri corective: acolo unde măsurile necesare nu sunt adoptate de statul membru în
cauză, Comisia poate decidă să impună o corecție financiară17. Cheltuielile care nu
sunt în conformitate cu normele aplicabile fac obiectul fie al unui ordin de
recuperare, fie al unei deduceri din cererile ulterioare de plată.
Datele privind recuperările directe ale statelor membre de la beneficiari sunt doar parțial
disponibile18 și sunt incluse în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Evaluarea
statistică a neregulilor”.

Datele privind tipurile de gestionare, altele decât gestiunea partajată (în special cheltuieli
directe) vizează, în principal, ordinele de recuperare emise de serviciile Comisiei sau
deducerile din cererile de rambursare.

3.1. Cheltuieli: mecanisme de prevenire

3.1.1. Întreruperi în anul 2012
În 2012, Comisia a adoptat 187 de decizii de întrerupere a plăților (implicând peste 5 miliarde
EUR) în domeniul politicii de coeziune. Dintre acestea, 70 erau încă deschise la sfârșitul
anului 2012 (implicând peste 1,7 miliarde EUR).

13
Acestea sunt în mare parte sume afectate de nereguli neincluse în declarația de certificare și, astfel, care
nu reprezintă pierdere potențială pentru bugetul UE.
14
Datele prezentate în această secțiune reflectă datele publicate în conturile anuale ale Comisiei, și anume
în Nota Explicativă nr. 6 din conturile Uniunii, în așteptarea auditului Curții de Conturi Europene.
15
Cazurile din perioada de programare 2007-2013 cu o deficiență semnificativă a sistemelor de gestionare
și control ale statului membru sau atunci când există cheltuieli certificate asociate unor nereguli grave.
16
Aplicată în trei cazuri: (a) dovezi de deficiență gravă în sistemul de gestionare și control și neadoptarea
niciunei măsuri corective; (b) cheltuieli certificate asociate unor nereguli grave sau (c) încălcarea gravă
de către un stat membru a obligațiilor sale de gestionare și control.
17
Corecțiile financiare urmează trei etape principale: (a) în curs: supuse unei modificări neacceptate în
mod oficial de statul membru; (b) confirmată/decisă: aprobată de statul membru sau decisă printr-o
decizie a Comisiei; (c) pusă în aplicare: corecția financiară este realizată, iar cheltuielile nejustificate
sunt corectate.
18
Modificările ulterioare aduse cadrului juridic au schimbat în mod semnificativ normele de raportare
pentru perioada de programare curentă.

RO 17

RO
 Tabelul 4 înregistrează cazurile de întrerupere tratate în 2012 19 și ilustrează activitatea intensă
de prevenire întreprinsă, în special în ceea ce privește FEDER/Fondul de coeziune, care
reprezintă peste 60 % din cazuri și aproximativ 80 % din sumele totale aferente.

Tabelul 4: Cazuri de întrerupere gestionate de serviciile Comisiei în 2012

FEDER/Fondul de
FSE FEP Total
Perioada de programare coeziune
2007-2013 Suma Suma
Număr de Suma (milioane Număr de Suma (milioane Număr de
(milioane Număr de cazuri (milioane
cazuri EUR) cazuri EUR) cazuri
EUR) EUR)
Închise înainte de
83 2 588 24 725 10 47 117 3 359
31.12.2012
Deschise la 31.12.2012 33 1 493 13 156 24 104 70 1 753
Total în 2012 116 4 081 37 881 34 151 187 5 112

3.1.2. Suspendări
La sfârșitul anului 2012 încă era în vigoare o decizie de suspendare adoptată pentru două
programe ale FEDER/Fondului de coeziune în Germania și Italia. Două decizii de suspendare
au fost adoptate în anul 2012 cu privire la plăți în cadrul FSE către Republica Cehă (încă în
desfășurare la sfârșitul anului) și Slovacia.

3.2. Cheltuieli: corecții financiare și recuperări în anul 2012

În 2012, au crescut semnificativ măsurile corective adoptate de Comisie față de statele
membre (+30 % pentru cele „confirmate/decise” și +137 % pentru cele „puse în aplicare”), în
principal în domeniul politicii de coeziune (a se vedea Tabelul 5).
Tabelul 5: Corecții financiare și recuperări per sector bugetar – 2012-2011

Confirmate/decise (milioane EUR) Puse în aplicare (milioane EUR)

Sector bugetar Corecţii Diferenţă Corecţii Diferenţă
Recuperări Total Recuperări Total
financiare 2011 financiare 2011
Agricultură 551 307 858 -24% 669 327 996 14%
FEGA 475 162 637 -24% 610 161 771 24%
Dezvoltare rurală 76 145 221 -24% 59 166 225 -19%
Politica de coeziune 1.619 22 1.641 127% 3.071 14 3.085 360%
FEDER 958 958 126% 2.416 2.416 477%
Fondul de coeziune 203 203 1094% 207 207 80%
FSE 425 425 87% 430 430 142%
IFOP/FEP 2 2 -33% 1 1 -101%
Orientare FEOGA 31 3 34 3300% 17 3 20 1900%
Altele 19 19 -62% 11 11 -79%
Domenii de politică internă 1 252 253 -6% 1 229 230 -14%
Domenii de politică externă 107 107 0% 99 99 29%
Administraţie 7 7 -13% 9 9 350%
Total în 2012 2.172 695 2.867 30% 3.741 678 4.419 137%
Total în 2011 1.406 768 2.174 1.106 733 1.839
Diferenţă 2012/2011 54% -10% 32% 238% -8% 140%

Anexa 3 prezintă o defalcare în funcție de statul membru a corecțiilor financiare puse în

aplicare în 2012 în cadrul gestiunii partajate: aproximativ 58 % din cele 3,7 miliarde EUR se
datorează corecțiilor financiare puse în aplicare în legătură cu Spania20.

19
Pentru FEDER, printre cele 116 cazuri gestionate în 2012 se numără 69 de noi întreruperi decise în
cursul anului.
20
Din cele 2 172 de milioane EUR reprezentând corecții financiare implementate în legătură cu Spania,
90 % sunt asociate programelor finanțate prin FEDER.

RO 18

RO
 3.3. Recuperarea legată de veniturile din resurse proprii
În ceea ce privește veniturile din resurse proprii, care constituie principala sursă de fonduri
pentru bugetul UE, recuperările acoperă urmărirea rapoartelor de control ale Comisiei,
auditurile Curții de Conturi Europene, cazurile de responsabilitate financiară rezultate din
erorile administrative ale statelor membre sau din lipsa de diligență în acțiunile lor de
recuperare, procedurile privind încălcarea dreptului comunitar, hotărârile Curții Europene de
Justiție și sumele rezultate din plățile spontane efectuate de statele membre și plățile
dobânzilor sau a penalităților de întârziere cu privire la resursele proprii. Aceste sume sunt
prezentate în Tabelul 6.

Tabelul 6: Recuperări legate de resursele proprii21

2012 2011 Diferenţă

Resurse proprii
milioane EUR milioane EUR %
Principal 133 63 111%
Dobândă 160 312 -49%
Total recuperat 293 375 -22%
3.3.1. Resurse proprii tradiționale
Resursele proprii tradiționale (RPT) constau, în principal, din taxe vamale percepute la
importul de produse din țări din afara UE și, într-o măsură mai mică din cotizațiile privind
zahărul. Acestea reprezintă 13 % din veniturile totale ale UE pentru anul 2012. Aproximativ
98 % din totalul RPT stabilite sunt colectate fără probleme deosebite. Restul de 2 % se referă
la cazuri de fraudă și alte nereguli. Statele membre sunt obligate să recupereze aceste sume și
să le înregistreze în baza de date OWNRES. Pentru anul 2012, suma de recuperat 22 se ridică la
444 de milioane EUR, din care statele membre au recuperat deja 208 milioane EUR (rata
anuală de recuperare: 47 %). În plus, statele membre și-au continuat activitățile de recuperare
privind cazurile din anii anteriori și au recuperat în total aproximativ 83 de milioane EUR în
legătură cu cazurile de fraudă și nereguli detectate între 1989 și 2011. Rata de recuperare
istorică (1989-2009) este de 77 %23.
Recuperarea sumelor asociate cazurilor de fraudă se bucură, în general, de mai puțin succes
decât în cazurile de nereguli. Clasificarea unui caz drept fraudă este, prin urmare, un indicator
al rezultatelor de recuperare viitoare.
Activitățile statelor membre de recuperare a RPT sunt monitorizate prin intermediul
controalelor RPT și prin procedura care impune raportarea către Comisie a tuturor sumelor
care depășesc 50 000 EUR și care sunt declarate în final nerecuperabile de statele membre.
Statele membre sunt considerate răspunzătoare din punct de vedere financiar pentru
nerecuperarea RPT în cazurile în care se constată deficiențe în activitățile lor de recuperare.

21
Suma principală a resurselor proprii este o sumă netă.
22
Numai cazuri care implică o sumă RPT de peste 10 000 de EUR.
23
Calculul ia în considerare numai cazurile închise, pentru care Statele Membre au terminat eforturile de
recuperare.

RO 19

RO
 4. POLITICI ANTIFRAUDĂ LA NIVELUL UE
4.1. Inițiative de politică antifraudă adoptate de Comisie în 2012
4.1.1. Propunere de reformă a OLAF (Regulamentul nr. 1073/1999)
Propunerea modificată a Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999
privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de
abrogare a Regulamentul (Euratom) nr. 1074/199924 se axează pe clarificarea drepturilor
procedurale ale persoanelor investigate de OLAF, creșterea eficienței investigațiilor sale și
îmbunătățirea cooperării cu partenerii săi (alte instituții și organisme UE, state membre și
organizații internaționale). De asemenea, propunerea urmărește să clarifice rolul Comitetului
de supraveghere a OLAF și să stabilească un schimb periodic de opinii cu instituțiile UE
pentru a discuta despre prioritățile strategice ale OLAF.

Discuțiile informale dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană, din

octombrie 2011 până în iunie 2012, au constituit baza unui acord de larg consens, care se
reflectă în poziția în primă lectură a Consiliului, adoptată oficial la 25 februarie 2013 25 și
aprobată de Parlamentul European la 3 iulie26. Se preconizează că noul regulament va intra în
vigoare la 1 octombrie 2013.
4.1.2. Propunere de directivă privind lupta împotriva fraudelor îndreptate împotriva
intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal
În 2012, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind protecția intereselor financiare
ale UE prin intermediul dreptului penal27. Acest lucru are drept scop consolidarea cadrului
juridic pentru protejarea bugetului UE împotriva utilizării abuzive.

Proiectul de directivă urmărește să clarifice, să armonizeze și să consolideze dreptul penal în

statele membre în ceea ce privește infracțiunile referitoare la bugetul UE. Există diferențe
considerabile între statele membre în ceea ce privește nivelul de protecție (prin intermediul
dreptului penal) a bugetului UE. Unul dintre motive este faptul că legislația existentă 28 nu a
asigurat un nivel suficient de armonizare și implementare în statele membre. Propunerea
promovează descurajarea prin inițiative de armonizare a infracțiunilor și a nivelurilor
sancțiunilor de drept penal material pentru a proteja interesele financiare ale UE. Acestea
includ:
- definirea infracțiunilor – fraudă, corupție, spălare de bani – în linii mari pe baza Convenției
privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene și a protocoalelor
aferente;
- armonizarea definițiilor infracțiunilor suplimentare (acțiunile necinstite ale ofertanților în
domeniul achizițiilor publice, deturnarea de fonduri contrar scopurilor autorizate);
- furnizarea normelor privind pedepsele minime cu închisoarea pentru infracțiuni deosebit de
grave, bazate pe praguri care să asigure proporționalitatea măsurii;
- armonizarea perioadei în care trebuie să aibă loc cercetarea, urmărirea penală, procesul și
hotărârea judecătorească pentru o infracțiune;

24
COM(2011) 135 final.
25
2013/C 89 E/01, ISSN 1977-091X.
26
P7_TA(2013)0308.
27
COM(2012) 363 final.
28
Convenția din 1995 privind protecția intereselor financiare și protocoalele acesteia din 1996 și 1997.

RO 20

RO
 - stabilirea de măsuri adiacente pentru protejarea intereselor financiare ale UE prin
intermediul dreptului penal, inclusiv normele privind competența și răspunderea persoanelor
juridice.
Propunerea a fost transmisă Parlamentului European și Consiliului. Consiliul a adoptat o
abordare generală în iunie 2013. Se așteaptă ca avizele comitetelor competente ale
Parlamentului European să fie adoptate în a doua jumătate a anului 2013.
4.1.3. Lucrări pregătitoare pentru înființarea unui Parchet European (EPPO)
În cursul anului 2012, OLAF și Direcția Generală Justiție a Comisiei au efectuat o amplă
consultare cu statele membre, experți și părți interesate cu privire la posibila înființare a unui
Parchet European pentru protejarea intereselor financiare ale UE29. Propunerea legislativă a
fost prezentată la 17 iulie 201330 și este însoțită de o propunere de reformare a EUROJUST31.
Experiența OLAF în materie de cazuri demonstrează necesitatea unei autorități europene de
urmărire penală pentru a îmbunătăți investigațiile în cazurile de fraudă din UE și pentru a
accelera urmărirea penală. Un organism plasat central poate asigura mai bine continuitatea și
eficiența în procesul de investigare și de urmărire penală. EPPO va fi un organism real de
anchetă și de urmărire, care, la nivelul UE, va spori eficiența luptei împotriva infracțiunilor
care afectează bugetul UE. Acest lucru va remedia nivelul scăzut de investigare și urmărire
penală care împiedică în prezent o protecție eficientă a intereselor financiare ale Uniunii.
4.1.4. Inițiative privind combaterea corupției în UE
În 2011, Comisia a prezentat o politică globală anticorupție a UE 32 și a solicitat o mai mare
concentrare asupra corupției într-o serie de domenii de politică care să evidențieze o
cooperare mai strânsă, norme actualizate cu privire la confiscarea bunurilor provenite din
activități infracționale, legislația revizuită privind achizițiile publice, statistici mai bune
referitoare la criminalitate și utilizarea mai riguroasă a condiționalităților în politicile de
cooperare și dezvoltare.

Comisia și-a luat angajamentul de a publica un raport UE anticorupție la fiecare doi ani.
Raportul va căuta să intensifice măsurile anticorupție în UE și să consolideze încrederea
reciprocă între statele membre. Acesta va identifica, de asemenea, tendințele la nivelul UE, va
facilita schimburile de bune practici și va pregăti terenul pentru viitoarele măsuri de politică
UE. Corupția în achizițiile publice va fi tema transversală a primului raport, programat pentru
a doua jumătate a anului 2013.
4.1.5. Politici antifraudă în domeniul vamal
4.1.5.1. Asistența administrativă reciprocă (MAA)
Asistența administrativă reciprocă în vederea combaterii fraudei vamale se
întemeiază pe Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului 33. În 2012, Comisia a
efectuat o evaluare a impactului în vederea actualizării acestui cadru juridic pentru a
îmbunătăți în continuare detectarea și lupta împotriva fraudei vamale în UE. Este de
așteptat să fie adoptată o propunere de către Comisie în cursul anului 2013.

29
În temeiul articolului 86 din Tratatul de la Lisabona.
30
COM(2013) 532
31
Agenția UE de cooperare judiciară în materie penală transfrontalieră.
32
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European
din 6 iunie 2011 - Combaterea corupției în UE – COM (2011) 308 final.
33
http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/eu-revenue/consolidated_r515_97_en.pdf .

RO 21

RO
 4.1.5.2. Operațiuni vamale comune (OVC)
Operațiunile vamale comune sunt măsuri operaționale coordonate și orientate puse în
aplicare de către autoritățile vamale din statele membre și țările terțe, pe o perioadă
limitată de timp, pentru a combate traficul transfrontalier ilicit de bunuri.
În contextul asistenței reciproce între administrațiile vamale ale UE și ale Comisiei,
OLAF oferă o platformă IT, aplicații IT și un centru operațional pentru a fi utilizate
de către statele membre pentru efectuarea de OVC. În 2012, OLAF a susținut patru 34
operațiuni vamale comune conduse de statele membre.
4.1.5.3. Sistemul de Informații Antifraudă (AFIS)
Obiectivul principal al AFIS care este gestionat de OLAF este acela de a îmbunătăți
cooperarea cu partenerii, inclusiv cu alte instituții, statele membre, organizațiile
internaționale și țările terțe pentru aplicarea corectă a legislației vamale a UE. Statele
membre care utilizează AFIS pentru a raporta cazurile de fraudă și neregulile și-au
exprimat satisfacția cu privire la sistem la conferința AFIS de la Lisabona, din
mai 2012, unde s-a discutat dezvoltarea în continuare a acestuia. Proiectele IT au fost
efectuate pentru a îmbunătăți comunicarea și a facilita extragerea datelor din AFIS.
Până la sfârșitul anului 2012, AFIS număra 10 180 de utilizatori finali înregistrați din
partea a 1 750 de servicii din state membre, țări terțe, organizații internaționale, a
Comisiei și a altor instituții ale UE, iar utilizatorii schimbaseră 10 120 de mesaje
electronice MAB (serviciu de mesagerie securizat al AFIS). 8 370 de cazuri în total
fuseseră publicate în bazele de date și modulele AFIS de asistență reciprocă. 35 Baza
de date a informațiilor de tranzit (ATIS) primise informații cu privire la șapte
milioane de noi loturi de tranzit, reprezentând un total de 35 de milioane de mișcări
de mărfuri. Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS) primise 19 800 de noi
rapoarte cu privire la neregulile din statele membre și din țările candidate în 2012 și
are un total istoric de 152 000 de rapoarte.
4.1.6. Lupta împotriva fraudei în domeniul TVA
Ca răspuns la solicitarea Consiliului European din 2 martie 2012 și la Rezoluția Parlamentului
European din 19 aprilie 2012, Comisia a adoptat o comunicare privind frauda fiscală și
evaziunea fiscală36 la 6 decembrie 2012. Comunicarea a prezentat un plan de acțiune de
combatere a fraudei și a evaziunii fiscale, inclusiv în relația cu țările terțe. În cadrul acestui
plan de acțiune, Consiliul și statele membre sunt încurajate să facă progrese în continuare cu
privire la inițiativele existente, inclusiv cu privire la mecanismul de reacție rapidă și la
aplicarea unei taxe inverse pentru anumite categorii de produse și servicii. Consiliul a ajuns
recent la un acord politic cu privire la aceste inițiative. În plus, planul de acțiune a dus la
crearea unui „Forum al UE privind TVA” pentru a consolida conformarea voluntară a
contribuabililor, continuarea asistenței tehnice și pentru consolidarea capacității statelor
membre și urmărește introducerea unei analize comune a riscurilor în Eurofisc (rețeaua pentru
schimbul rapid de informații specifice pentru combaterea fraudei în domeniul TVA) și
negocierea de acorduri bilaterale de cooperare administrativă în domeniul TVA cu țările terțe.

34
Trei au vizat droguri și una controlul de numerar.
35
CIS, FIDE, CIGINFO, MARINFO, YACHTINFO.
36
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Un plan de acțiune în vederea
consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale, COM (2012) 722 final, 6 decembrie 2012.

RO 22

RO
 4.1.7. Prevederi antifraudă în cadrul acordurilor internaționale
Pentru a proteja interesele financiare ale UE, a lupta împotriva încălcărilor și a asigura
aplicarea corectă a legislației vamale, acordurile UE internaționale – cum ar fi acordurile
comerciale preferențiale, acordurile de cooperare, acordurile nepreferențiale și acordurile
independente în domeniul vamal – conțin dispoziții privind asistența administrativă vamală
reciprocă (MAA) și măsurile privind punerea în aplicare a tratamentului preferențial.
La sfârșitul anului 2012, 44 de acorduri incluzând dispozițiile MAA pentru 62 de țări terțe
erau în vigoare și erau în curs de desfășurare negocieri bilaterale sau regionale cu alte 88 de
țări (inclusiv unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai UE)37. În 2012, UE a încheiat
acorduri de liber schimb (ALS) cu regiunea America Centrală 38 și cu țările andine39.
Negocierile acordurilor de liber schimb cu Singapore s-au încheiat în decembrie 2012.
Acordurile de parteneriat economic au intrat în vigoare pentru încă patru țări ACP 40. Toate
acordurile menționate mai sus conțin dispoziții MAA vamale și măsuri cu privire la punerea
în aplicare a tratamentului preferențial.
4.1.8. Lupta împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun
4.1.8.1. Planul de acțiune al Comisiei pentru combaterea contrabandei cu țigări și alcool de-a
lungul frontierei de est a UE
Contrabanda cu țigări cauzează pierderi importante de venituri pentru UE și statele
sale membre – acestea sunt estimate la peste 10 miliarde EUR în venituri vamale și
fiscale în fiecare an. Contrabanda cu mărfuri puternic impozitate – țigări și alcool –
este unul dintre fenomenele infracționale predominante la granița de est. În
iunie 2011, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru combaterea contrabandei
cu țigări și alcool în această regiune 41. Comisia a abordat această problemă cu țările
vecine la granița de est, a coordonat acțiunea statelor membre din regiune și a oferit
asistență tehnică prin programul Hercule III42.
Analiza arată totuși că, în întreaga Uniune, contrabanda cu țigări reprezintă o
problemă. Prin urmare, la 6 iunie 2013 Comisia a prezentat o strategie globală a UE
într-o comunicare privind intensificarea eforturilor de combatere a contrabandei cu
țigări43. Comunicarea este însoțită de un plan de acțiune care integrează măsurile în
curs de desfășurare în cadrul planului de acțiune la granița de est.
4.1.8.2. Convenția-cadru pentru controlul tutunului (CCCT): Protocolul pentru eliminarea
comerțului ilicit cu produse din tutun
Comisia sprijină ferm Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din
tutun la Convenția-cadru pentru controlul tutunului (CCCT) a Organizației Mondiale
a Sănătății (OMS), care este în conformitate cu responsabilitatea sa de a proteja
interesele financiare ale UE, inclusiv lupta împotriva contrabandei cu țigări și a
contrafacerii.

37
De exemplu, Canada, India, Malaezia, regiunea MERCOSUR.
38
Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama.
39
Peru și Columbia.
40
Madagascar, Mauritius, Seychelles și Zimbabwe.
41
SEC(2011) 791.
42
A se vedea secțiunea 4.1.11 de mai jos.
43
COM(2013) 324 final.

RO 23

RO
 Comisia a coordonat poziția UE și, împreună cu președinția Consiliului, a reprezentat
UE în timpul negocierilor privind Protocolul, care a fost adoptat în noiembrie 2012.
Acesta este deschis pentru semnare de către Părțile contractante ale CCCT până în
ianuarie 2014. Odată intrat în vigoare, este de așteptat să contribuie în mod
substanțial la lupta împotriva comerțului ilicit cu tutun.
UE, împreună cu statele membre, ar trebui să semneze și să ratifice Protocolul cât
mai curând posibil.
4.1.8.3. Acorduri cu producătorii de țigări
În 2012, Comisia și reprezentanții statelor membre au avut întrevederi separate cu
patru producători de țigări44 pentru a discuta despre punerea în aplicare a acordurilor
de cooperare. S-a ajuns la un acord cu PMI în conformitate cu care producătorul ar
face plăți suplimentare (de confiscare) către toate statele membre, de îndată ce
reprezentanți ai tuturor statelor membre, ai UE și ai companiei semnează un acord de
modificare în acest sens. Nu toate statele membre au semnat încă.
4.1.9. Norme privind achizițiile publice
Frauda este adesea legată de achizițiile publice. Prin urmare, Comisia a inclus noi prevederi în
propunerile sale de directive privind achizițiile publice45 adoptate la 20 decembrie 2011:
– introducerea noțiunii de conflict de interese;
– excluderea ofertanților ai căror manageri au fost condamnați pentru corupție sau alte forme
de fraudă gravă și
– un cadru general de guvernanță, inclusiv obligații de monitorizare și de raportare pentru a
reduce frauda în domeniul achizițiilor publice, mai ales atunci când este vorba de
fondurile UE.
Propunerile Comisiei au fost discutate în detaliu în cadrul Parlamentului European și al
Consiliului. O propunere anterioară46 privind crearea unui organism național de supraveghere
dedicat achizițiilor publice nu a fost agreată de Consiliu, dar a fost înlocuită de anumite
obligații de monitorizare și de raportare către Comisie, în special în cazurile de corupție.
Aceste propuneri, dacă sunt adoptate, vor îmbunătăți în mod semnificativ guvernarea, precum
și atenuarea și urmărirea încălcărilor normelor privind achizițiile publice, în special atunci
când se referă la un conflict de interese.
4.1.10. Strategia antifraudă a Comisiei (SAFC)
Adoptată în iunie 2011, Strategia antifraudă a Comisiei (CAFS) 47 se adresează în principal
departamentelor Comisiei. Aceasta are drept scop să asigure un echilibru între eficiența
costurilor și simplificarea și posibilitatea de a adapta măsurile antifraudă existente pentru a
44
Philip Morris International, Inc. (PMI), Japan Tobacco (JTI), British American Tobacco (BAT) și
Imperial Tobacco Limited (ITL).
45
Propunere de directivă privind achizițiile publice, COM (2011) 896 final – 2011/438 (COD), precum și
propunerea de directivă privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în
sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, COM (2011) 895 final – 2011/439
(COD).
http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/modernising_rules/reform_proposals_en.htm. .
46
Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind atribuirea contractelor de
concesiune, COM (2011) 897 final - 2011/0437 (COD).
47
COM(2011) 376 final.

RO 24

RO
 contracara noi scheme de fraudă. Comisia se bazează pe experiența OLAF de investigare a
presupuselor fraude.
Implementarea CAFS este pe drumul cel bun, mai ales pentru cele trei priorități care urmează
să fie realizate până la sfârșitul anului 2013:
– dispoziții antifraudă adecvate în propunerile Comisiei privind programelor de cheltuieli în
conformitate cu noul cadru financiar multianual (CFM);
– elaborarea de strategii antifraudă la nivelul serviciilor Comisiei;
– revizuirea directivelor privind achizițiile publice48.
OLAF completează punerea în aplicare a acestor acțiuni prioritare prin furnizarea către alte
servicii a unui site antifraudă intern și prin îndrumare, formare și coordonare.
4.1.11. Programele Hercule și Pericles
4.1.11.1.Implementarea programelor Hercule II și Pericles
În 2012, programul Hercule II a sprijinit acțiuni pentru consolidarea capacității
tehnice și operaționale a agențiilor de aplicare a legii, pentru a combate frauda
împotriva UE. A realizat acest lucru prin asistență tehnică (7,35 milioane EUR),
activități de formare, inclusiv formare în domeniul criminalisticii digitale
(3,25 milioane EUR), formare juridică și studii (0,7 milioane EUR), precum și suport
IT pentru achiziția de date și informații puse la dispoziție de autoritățile statele
membre (2,95 milioane EUR). Sumele indicate reflectă bugetul disponibil
pentru 2012.
În 2012, în cadrul programului Pericles pentru protejarea bancnotelor și monedelor
euro împotriva fraudei și contrafacerii, Comisia (OLAF) au luat parte la 16 activități,
inclusiv conferințe, seminarii și schimburi de personal, organizate de statele membre
și/sau de Comisie (OLAF). Aceste evenimente s-au concentrat în special pe
consolidarea cooperării cu autoritățile responsabile și au inclus discuții de programe
cu solicitanții și experți din statele membre, Banca Centrală Europeană și Europol.
În 2012, s-a alocat un procent de 94,75 % din bugetul de 1 milion EUR al
programului Pericles.
4.1.11.2.Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020
În decembrie 2011, în contextul Cadrului financiar multianual, Comisia a adoptat
propuneri pentru continuarea a două programe, cu scopul de a consolida prevenirea
fraudei și lupta împotriva fraudei: Hercule III49 și Pericles 2020.50
În 2012, Comitetul Parlamentului European pentru control bugetar și grupul de lucru
al Consiliului pentru combaterea fraudei (GAF) au discutat ambele propuneri. Sub
președinția daneză, GAF a fost în măsură să pregătească acordul cu privire la
propunerile Comisiei, cu excepția procentelor de co-finanțare și a bugetului total al
programului. Comisia pentru control bugetar a adoptat rapoartele privind propunerile
în noiembrie 2012. Parlamentul European și Consiliul au început negocieri sub
președinția irlandeză în 2013, cu scopul de a ajunge la un acord.

48
A se vedea secțiunea 4.1.9.
49
COM(2011) 914 final.
50
COM(2011) 913 final.

RO 25

RO
 4.2. Comitetul consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei
(COCOLAF)
În conformitate cu articolul 325 din TFUE, statele membre, împreună cu Comisia,
organizează o cooperare strânsă și regulată între autoritățile lor competente. Un forum
important pentru activitățile de coordonare este Comitetul consultativ pentru coordonarea în
domeniul combaterii fraudei (COCOLAF)51.

În 2012, COCOLAF a fost consultat de două ori cu privire la principalele evoluții ale
inițiativelor legislative și politice în domeniul combaterii fraudei.

COCOLAF și-a împărtășit opiniile cu privire la eforturile UE de a consolida protecția

intereselor financiare ale UE și, în general, a fost de acord cu inițiativele actuale, în special cu
privire la armonizarea temeiului juridic pentru combaterea fraudei împotriva UE.

O revizuire a structurii COCOLAF și a diferitelor grupuri de experți existente este planificată

pentru 2013, pentru a îmbunătăți funcționarea de ansamblu a grupurilor și pentru a oferi o
privire de ansamblu clară asupra activităților care implică Comisia (OLAF) și statele membre.

4.3. Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2012 privind Protecția

intereselor financiare ale Comunităților – Lupta împotriva fraudei – Raportul
anual 2010
Parlamentul European a adoptat rezoluția privind raportul pe 2010 al Comisiei la
10 mai 201252. Rezoluția conține cereri specifice, comentarii și propuneri care acoperă toate
sectoarele bugetului. Aceasta se adresează Comisiei și statelor membre și acoperă o gamă
largă de aspecte, cum ar fi pierderi de taxe vamale și TVA, raportarea neregulilor în toate
sectoarele de către statele membre și achizițiile publice. În rezoluție se exprimă regretul că
raportul Comisiei nu ia în considerare frauda în detaliu, ci se ocupă cu nereguli în sens foarte
larg, și critică numărul redus de nereguli raportate de unele state membre în anumite sectoare.

Parlamentul European a salutat rata îmbunătățită de recuperare a fondurilor politicii de

coeziune și marile progrese realizate de Bulgaria în consolidarea sistemelor naționale de
control pentru fondurile de preaderare. Acesta a salutat, de asemenea, succesul operațiunii
vamale comune „Sirocco” și eficacitatea programului Hercule II coordonat de OLAF.

Comisia a prezentat un raport de monitorizare care prezintă măsurile care trebuie luate pentru
a răspunde preocupărilor Parlamentului. În special, Comisia a arătat că ar exista o mai mare
concentrare în raportul privind articolul 325 pe analiza în profunzime a neregulilor de natură
frauduloasă, dar a subliniat că este necesară raportarea tuturor neregulilor (inclusiv a celor de
natură nefrauduloasă) pentru a îndeplini misiunea raportului și a înțelege pe deplin neregulile
de natură frauduloasă. În conformitate cu recomandarea Parlamentului European, Comisia a
acordat o atenție deosebită analizei neregulilor de natură frauduloasă în raportul din 2011 și a
făcut acest lucru în și mai mare măsură în prezentul raport.

În ceea ce privește preocupările Parlamentului cu privire la faptul că unele state membre

raportează puține cazuri de fraudă sau niciun caz de fraudă pentru anumite fonduri, Comisia a
51
Instituit prin Decizia 94/140/CE a Comisiei din 23 februarie 1994, astfel cum a fost modificată la
25 februarie 2005.
52
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2012-
0196+0+DOC+XML+V0//RO.

RO 26

RO
 intensificat contactul cu statele membre în cauză pentru a aborda problemele de raportare
incompletă. O parte a problemei, însă, este că detectarea fraudei mai trebuie să fie
îmbunătățită în unele state membre. O serie de măsuri au fost luate pentru a orienta și sprijini
statele membre în îmbunătățirea detectării fraudei și raportarea performanțelor.

Comisia verifică procedurile de recuperare ale statelor membre și suspendă plățile atunci când
sunt constatate deficiențe semnificative. Au fost îmbunătățite recuperările în domeniul
agriculturii, acest lucru se datorează parțial faptului că statele membre suportă acum jumătate
din sumele nerecuperabile în cazul în care nu reușesc să recupereze în timp util sau în
totalitate costurile în cazul în care efectuează plăți neglijente (regula de 50 %). Pentru CFM
2014-2020, Comisia a propus, de asemenea, consolidarea în continuare a cadrului juridic.

În plus, Comisia a prezentat acțiunile pe care le-ar lua cu privire la fondurile politicii de
coeziune ca parte a strategiei sale comune de prevenire a fraudei legate de fondurile politicii
de coeziune. Strategia implică evaluarea riscului de fraudă, detectarea fraudelor, precum și
acțiunile interne și externe de sensibilizare cu privire la fraudă (în departamentele Comisiei
responsabile de implementarea politicii de coeziune și în statele membre).

5. MĂSURI ADOPTATE DE STATELE MEMBRE PENTRU COMBATEREA FRAUDELOR ȘI A

ALTOR ACTIVITĂȚI ILEGALE CARE ADUC ATINGERE INTERESELOR FINANCIARE
ALE UE

În fiecare an, statele membre raportează Comisiei cu privire la principalele măsuri luate în
baza articolului 325 din TFUE, pentru a combate frauda și alte activități ilegale care afectează
interesele financiare ale UE.

În 2012, statele membre au implementat diverse măsuri generale și specifice care să

consolideze prevenirea și reprimarea fraudei care afectează interesele financiare ale UE. Cu
toate acestea, informațiile furnizate de aproape jumătate dintre statele membre arată că
abilitatea lor de a detecta și urmări în justiție fraude și a pune în aplicare recuperările este
limitată. Mai mult decât atât, practicile de raportare a fraudelor și a neregulilor diferă între
statele membre și în cadrul acestora.

5.1. Măsuri de combatere a fraudei și a altor nereguli care aduc atingere intereselor
financiare ale UE
Măsurile administrative raportate de statele membre se referă în principal la intensificarea
monitorizării de către autoritățile de gestiune, agenții sau organisme, un audit financiar mai
riguros și orientări actualizate sau manuale metodologice53. Alte măsuri sunt menite să
îmbunătățească cooperarea între autoritățile competente, să consolideze controalele54, să
promoveze cooperarea strategică cu Comisia cu privire la prevenirea fraudei și a corupției 55,
să asigure formare56 și să îmbunătățească securitatea contractului57.

53
Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia Grecia, Spania, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia
și Suedia.
54
Germania, Irlanda, Regatul Unit (Anglia și Scoția).
55
Italia.
56
Bulgaria.
57
Danemarca: semnătura digitală securizată pentru toți cetățenii și toate întreprinderile utilizată în
contactele cu autoritățile publice.

RO 27

RO
 Măsurile mai generale se referă la îmbunătățirile din actele de achiziții publice 58, precum și la
recuperarea plăților necuvenite59.

5.2. Măsuri de combatere a fraudei și a altor nereguli care aduc atingere intereselor
financiare ale UE în domeniul agriculturii
În 2012 s-a pus un accent deosebit pe agricultură. Raportarea de informații a vizat
investigațiile antifraudă, măsuri și strategii legislative și administrative, indicatori de fraudă,
sumele recuperate în legătură cu investigațiile antifraudă și date cu privire la personalul
desemnat și implicat în investigații antifraudă.

5.2.1. Măsuri legislative și administrative

Multe state membre60 au raportat în 2011-2012 despre noi măsuri legislative și administrative
care au îmbunătățit substanțial prevenirea fraudei și gestionarea riscului în ceea ce privește
fondurile pentru agricultură. Unele state membre au raportat măsuri cu privire la întreaga
gestionare a ajutoarelor agricole61.

Aceste măsuri se referă în principal la eligibilitatea cheltuielilor, la controale la fața locului și

la audituri pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), la controale
mai bine direcționate, ca urmare a evaluărilor de risc asupra schemelor privind tinerii
agricultori și zonele mai puțin favorizate (LFA) și la îmbunătățirea procedurii de certificare
din cauza controalelor mai stricte. Câteva state membre62 au raportat acțiuni de îmbunătățire a
controlului lor financiar în urma revizuirii legislației naționale și actualizări suplimentare în
schemele de sprijin (politica de dezvoltare rurală, scheme de sprijin directe). Unele state
membre63 au raportat îmbunătățiri în legislația națională sau armonizarea cu legislația UE
privind procedurile de gestionare a neregulilor, inclusiv definițiile neregulii, procedurile de
raportare, corecturi financiare sau recuperarea fondurilor, precum și o definire mai clară a
infracțiunilor de fraudă și a procedurilor de investigație. Patru state membre 64 au raportat
îmbunătățiri în registrele lor naționale și gestionarea datelor, pentru a permite mai ușor
verificarea încrucișată. Altele65 au raportat îmbunătățirea sistemelor de gestionare a riscurilor
prin structuri organizatorice, sisteme de control intern și orientări privind controalele mai
bune sau prin noi analize de risc pentru prevenirea fraudei fiscale grave și organizate.

În ceea ce privește eficacitatea și eficiența, majoritatea statelor membre 66 au raportat că noile

măsuri legislative sau administrative au condus la rezultate mai bune, inclusiv la detectarea
timpurie, mai puține plăți necuvenite, mai multe nereguli descoperite înainte de plată și un
grad mai ridicat de cheltuieli eligibile acceptate. Unele state membre au declarat că au redus
numărul controalelor la fața locului și că au obținut o mai bună utilizare a resurselor ca
urmare a analizelor de risc noi. Majoritatea statelor membre au raportat că au acționat pentru a
îmbunătăți fiabilitatea și coerența raportării financiare.
58
Bulgaria, Republica Cehă, Letonia și Polonia.
59
Belgia, Republica Cehă, Slovenia și Suedia.
60
Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia,
Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia .
61
Belgia (Valonia), Republica Cehă și Slovacia.
62
Irlanda, Grecia, Spania, Italia și Letonia.
63
Irlanda, Grecia, Spania, Italia și Letonia.
64
Germania, Letonia, Ungaria și Polonia.
65
Belgia (Valonia), Irlanda, Spania și Lituania.
66
Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria,
Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

RO 28

RO
 5.2.2. Strategii noi de detecție și prevenire
Majoritatea statelor membre67 au raportat că, în prezent, utilizează una sau mai multe dintre
următoarele mijloace: strategii naționale, strategii regionale, strategii bazate pe un anumit tip
de operațiune de atenuare a riscurilor, precum și o mai bună prevenire și detectare a fraudei în
utilizarea fondurilor agricole.

5.2.3. Utilizarea indicatorilor de fraudă

Aproape toate statele membre68 au menționat utilizarea unor indicatori de fraudă generali,
cum ar fi categoriile de nereguli, operațiunile, modurile de operare, sectoarele economice sau
zonele geografice afectate.
În plus, majoritatea statelor membre69 au declarat că utilizează, de asemenea, indicatori proprii
specifici, cum ar fi identitatea beneficiarilor, transparența procedurilor, schimbările în
valoarea ajutorului față de anul de comercializare anterior, transmiterea de date false sau
suspecte sau încercări de a ascunde informații.
5.2.4. Punerea în aplicare a dispozițiilor privind raportarea
Multe state membre70 au raportat că au adoptat orientări privind distincția dintre fraudă și alte
nereguli și au organizat cursuri de formare destinate personalului pentru a clarifica diferența.
Trei71 au declarat că nu au adoptat astfel de orientări deoarece reglementările și procedurile
existente sunt suficiente.

Răspunsurile primite cu privire la practicile în conformitate cu Regulamentul (CE)

nr. 1848/2006 arată că practicile variază nu numai de la un stat membru la altul, dar și între
organismele din același stat membru de raportare. Acesta din urmă este adevărat nu numai în
țările federale, și nu doar în diferite domenii politice, cum ar fi agricultura, pescuitul sau
coeziunea72.

5.2.5. Statistici insuficiente cu privire la depistarea și urmărirea penală a fraudelor și

recuperările aferente
Aproape jumătate dintre statele membre73 oferă încă informații limitate cu privire la numărul
de controale administrative antifraudă și la procedurile inițiate pentru stabilirea cazurilor de
fraudă. Bulgaria, Danemarca, Italia, Polonia și România au lansat cel mai mare număr de
investigații antifraudă.

De asemenea, majoritatea statelor membre nu au furnizat suficiente date cu privire la numărul

de procese penale finalizate cu o decizie judecătorească. În plus, aproape jumătate 74 au
67
Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Ungaria,
Țările de Jos, Austria, Portugalia, România și Slovacia.
68
Toate, cu excepția Luxemburgului.
69
Cu excepția a cinci state (Belgia, Danemarca, Țările de Jos, Slovenia și Suedia).
70
Bulgaria, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Țările de Jos, Portugalia,
România, Slovenia, Slovacia, Suedia și Regatul Unit.
71
Belgia (ALV), Austria și Polonia.
72
A se vedea secțiunea 2.2.9 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare a
articolului 325 de către statele membre în 2012, care însoțește prezentul raport, p. 11-12, care rezumă
informațiile raportate de statele membre.
73
Belgia, Irlanda, Grecia, Franța, Cipru ,Letonia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Finlanda și Regatul Unit
74
Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și
Slovacia.

RO 29

RO
 furnizat date incomplete cu privire la sumele recuperate în legătură cu frauda în urma unor
controale administrative antifraudă. Situația este și mai puțin satisfăcătoare în ceea ce privește
datele privind sumele recuperate75 și sancțiunile financiare legate de anchetele penale.

Acest lucru duce la concluzia că recomandarea de anul trecut cu privire la monitorizarea

rezultatelor anchetelor penale în domeniul politicii de coeziune a fost urmată doar parțial.

5.3. Operațiunea „Magna Grecia”

În 2011 și 2012, poliția financiară italiană, Guardia di Finanza (GDF), a efectuat 23 de
anchete cu privire la beneficiari ale căror proiecte au fost finanțate prin intermediul fondurilor
structurale 2000-2006 în regiunea Calabria din sudul Italiei. Fiecare investigație a acoperit
mai mult de un singur proiect. Au fost găsite nereguli în 18 cazuri.

În timpul investigațiilor au fost inspectate proiecte în valoare de peste 23,5 milioane EUR și s-
a dovedit că aproape 16 milioane EUR au făcut obiectul unor nereguli. Treizeci de persoane,
inclusiv patru funcționari publici, au fost judecați pentru fraudă, fals în acte publice și private,
deturnare de fonduri publice, utilizare de facturi false, ascunderea sau distrugerea de acte
contabile și spălare de bani. GDF a solicitat confiscarea de bunuri în valoare totală de
aproximativ 4,5 milioane EUR.

Investigațiile au fost rezultatul unei analize aprofundate inițiate de OLAF în 2010 și

continuată în comun pe parcursul anului 2011, în scopul de a rafina indicatorii de risc și de a
integra datele suplimentare și cunoștințele locale ale GDF. Operațiunea a demonstrat eficiența
acestei abordări inovatoare, care a făcut posibilă vizarea unor anumiți beneficiari care
corespundeau indicatorilor de risc identificați.

5.4. Punerea în aplicare a recomandărilor din 2011

În raportul din 2011 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii, Comisia a făcut o
serie de recomandări statelor membre, în special cu privire la neregulile de natură frauduloasă
și nefrauduloasă raportate, cu privire la recuperarea sumelor afectate de nereguli, la
monitorizarea rezultatelor anchetelor penale și la îmbunătățirea statisticii lor cu privire la
fraudă. Punerea în aplicare a acestor recomandări, prezentate ca parte a exercițiului de
raportare 2012, a fost adecvată în ansamblu, cu toate că anumite probleme nu au fost pe
deplin abordate. În domeniul gestiunii partajate, majoritatea statelor membre au raportat că își
direcționează eforturile de prevenire și detectare a fraudelor ținând seama de analiza de risc.
Statele membre cărora li s-a solicitat să explice nivelurile scăzute de fraudă detectate în
agricultură76 sau în politica de coeziune77 continuă să atribuie acest lucru calității sistemelor
lor de prevenire a fraudelor și nivelurilor scăzute de fraudă reală. Diverse state membre și-au
îmbunătățit sistemele de control prin vizarea unor domenii cu risc ridicat, conform
recomandărilor. Pentru politica de coeziune în special, Bulgaria și-a modificat legislația
pentru a permite noi controale financiare destinate contractelor de achiziții publice de mare
risc. România derulează în prezent un sistem-pilot de controale ex-post pentru cercetarea
fraudelor și a conflictelor de interese. Slovacia a urmărit să includă plângerile publice și
rapoartele mass-media în analiza sa de risc.

75
Doar 8 state membre au furnizat date (Bulgaria, Danemarca, Germania, Italia, Polonia, Portugalia,
România, Slovacia și Regatul Unit.
76
Germania, Franța, Spania și Regatul Unit.
77
Franța, Cipru, Malta și Țările de Jos

RO 30

RO
 Franța a finalizat implementarea Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS) pentru politica
de coeziune. Având în vedere că și Croația l-a implementat în totalitate din octombrie 2012 în
pregătirea pentru aderare, IMS este acum pe deplin operațional în toate statele membre.

În ceea ce privește veniturile, multe state membre 78 au răspuns pozitiv la recomandarea

Comisiei de a viza controalele vamale la importurile de mare risc, adesea dezvoltând noi
instrumente IT pentru a facilita acest proces79.

Pentru politica de coeziune, 74 % dintre statele membre au raportat adoptarea unor măsuri de
îmbunătățire a sistemelor proprii de gestiune și control în conformitate cu recomandarea 80. În
general, statele membre au acordat o atenție deosebită domeniilor achizițiilor publice și
eligibilității, în urma observațiilor Comisiei conform cărora aceste domenii au fost deosebit de
expuse erorilor81. Letonia și Lituania au modificat legislația relevantă privind achizițiile și
privind identificarea și clasificarea neregulilor și, respectiv, a recuperărilor. Finlanda a luat
măsuri pentru simplificarea controalelor de eligibilitate.

Ultima recomandare a invitat statele membre să monitorizeze rezultatele anchetelor penale și

să își îmbunătățească statisticile cu privire la fraudă. Unele dintre rezultatele obținute în urma
recomandării raportate (sau neraportate) în acest an contribuie la preocuparea întemeiată a
Comisiei că problema nu a fost încă soluționată în mod satisfăcător.

Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Slovacia și Regatul Unit au instituit sisteme IT sau
de alt tip pentru a-și îmbunătăți statisticile cu privire la fraudă sau fac acest lucru în prezent.
Alte state au părut a fi mulțumite de sistemele existente.

6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
6.1. Două tendințe în legătură cu evoluțiile strategice și operaționale
În ceea ce privește combaterea fraudelor de către statele membre și Comisie, prezentul raport
evidențiază două tendințe principale, una cu privire la adoptarea de noi măsuri antifraudă și
cealaltă legată de rezultatele operaționale obținute.

Pe partea de politică, Comisia și statele membre au întreprins o serie de inițiative importante

în 2012, atât la nivel legislativ, cât și la nivel administrativ. Acest impuls pozitiv subliniază
atenția tot mai mare acordată de autoritățile competente fraudei și altor activități ilegale care
aduc atingere intereselor financiare ale UE (și, în cazuri de co-finanțare, intereselor naționale).
Deși măsurile întreprinse la nivel național sunt deja în vigoare, inițiativele promovate la
nivelul UE, în special propunerea de directivă privind protejarea intereselor financiare ale UE
și pachetul privind achizițiile publice încă așteaptă aprobarea legiuitorului, în timp ce altele,
cum ar fi noul pachet pentru perspectivele financiare pe perioada 2014-2020, sunt într-un
stadiu avansat de negociere.

78
Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Irlanda, Franța, Ungaria, Italia, Cipru, Letonia, Malta, Țările de
Jos, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit.
79
Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Malta, Țările de Jos
și Suedia.
80
Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia, Grecia, Ungaria, Cipru, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Finlanda și Suedia.
81
Bulgaria, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxembourg, Ungaria, Țările de Jos, Portugalia, Polonia,
România, Slovacia și Finlanda

RO 31

RO
 Pe partea operațională, situația neregulilor raportate ca fiind de natură frauduloasă în 2012
pare, în general, stabilă față de 2011, cu o creștere semnificativă numai a numărului de cazuri
în domeniul agriculturii. Această creștere s-a datorat exclusiv eforturilor depuse de un singur
stat membru (Danemarca) și a fost compensată de o scădere comparabilă în domeniul
preaderării.

Beneficiul măsurilor adoptate în 2012 va fi resimțit în anii următori.

6.2. Diverse abordări ale fraudelor

Abordările statelor membre rămân foarte diverse, un grup de șase țări (Republica Cehă,
Danemarca, Germania, Italia, Polonia și România82) fiind fruntașe în ceea ce privește
capacitatea de depistare a fraudelor în domeniul cheltuielilor, iar alte cinci țări (Belgia,
Germania, Grecia, Italia și Spania83) conducând pe partea de venituri (resurse proprii
tradiționale).

Rezultatele pentru celelalte state membre sunt mai omogene în domeniul veniturilor decât în
domeniul cheltuielilor, unde beneficiari semnificativi ai resurselor UE, cum ar fi Grecia,
Franța și Spania, prezintă o capacitate foarte limitată de depistare a fraudelor.

Statele membre abordează și tratează depistarea fraudelor în diferite moduri. Explicațiile

pentru aceste atitudini diverse constau, în principal, în diferențele juridice și organizatorice,
care se regăsesc nu numai la nivelul statelor membre, ci și la cel al administrațiilor din aceeași
țară.

Recomandarea 1

Identificarea serviciilor naționale de coordonare responsabile pentru combaterea

fraudelor ar spori coerența abordărilor între statele membre și în interiorul acestora.

Statele membre sunt invitate, acolo unde nu există deja, să desemneze rapid sau să
stabilească Serviciul de coordonare antifraudă (AFCOS).

6.3. Adoptarea normelor comune privind fraudele

În prezent, nivelurile de sancționare pentru fraude sunt atât de reduse în unele state membre
încât nu se poate spune că au vreun efect de descurajare. Multe cazuri de fraudă care aduc
atingere intereselor financiare ale Uniunii rămân nepedepsite întrucât intervalul de timp
permis de lege pentru investigarea și urmărirea penală a fraudei a expirat.

Propunerea de directivă privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul
dreptului penal abordează aceste probleme prin prevederea unei perioade minime de limitare
în timp. Cazurile grave de fraudă ar trebui sancționate cu o pedeapsă minimă de cel puțin șase
luni și o pedeapsă maximă de cel puțin cinci ani.

Recomandarea 2

82
Rezultatele lor reprezentând 75 % din numărul total de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă.
83
Rezultatele lor reprezentând 79 % din numărul total de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă.

RO 32

RO
 Statele membre trebuie să se asigure că sancțiunile pentru fraude au un efect de
descurajare, iar investigațiile și urmăririle penale pot fi desfășurate o perioadă
suficientă de timp. Statele membre ar trebui să adopte rapid și să pună în aplicare
Directiva privind protejarea intereselor financiare ale UE prin intermediul dreptului
penal.

6.4. Cele mai importante riscuri sunt confirmate

La fel ca în anii anteriori, una din principalele probleme identificate de autorități în legătură
cu neregulile de natură frauduloasă depistate este încălcarea normelor privind achizițiile
publice. De asemenea, corupția a fost identificată într-un număr limitat de cazuri asociate
acestui tip de încălcare.

Recomandarea 3

Pachetul referitor la reforma directivelor privind achizițiile publice ar trebui aprobat de

legiuitor și pus în aplicare rapid de statele membre pentru a reacționa la riscul ridicat
identificat în acest domeniu.

În conformitate cu analiza din anii precedenți, politica de coeziune (în special programele
operaționale legate de obiectivul de convergență) rămâne domeniul în care s-a constatat cel
mai mare număr de nereguli de natură frauduloasă.

RO 33

RO
 Recomandarea 4

Având în vedere nivelul redus de raportare a neregulilor de natură frauduloasă al unor

state membre în domeniul politicii de coeziune, Comisia recomandă, în special Greciei,
Franței și Spaniei să își consolideze eforturile de depistare a fraudelor.

Tot în domeniul politicii de coeziune, având în vedere perioada 2008-2012, până în anul 2010
numărul neregulilor de natură frauduloasă depistate a fost mai mare față de FSE decât față de
FEDR. Din anul 2011 a fost invers. Privind la impactul financiar al acestor cazuri, domeniile
prioritare cele mai afectate sunt acelea în care se efectuează cele mai mari investiții,
transporturi, mediu și investiții în infrastructura socială.

Recomandarea 5

Autoritățile competente ar trebui să ia în considerare rezultatele analizei incluse în

raport și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care o însoțesc în momentul
planificării verificărilor și controalelor.

Rata depistării fraudelor în ceea ce privește dezvoltarea rurală rămâne relativ stabilă în
comparație cu 2011, dar mai scăzută decât cea pentru instrumente similare pusă în aplicare în
perioada de programare anterioară (în cadrul fondurilor structurale și asistenței pentru
preaderare). Atenția autorităților pare să fie concentrată tot pe Fondul european de garantare
agricolă (FEGA).

Recomandarea 6

Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile privind proiectele de investiții în

dezvoltarea rurală în raport cu elementele de risc evidențiate de rezultate similare din
perioada de programare anterioară.

6.5. Organismele antifraudă și agențiile de aplicare a legii rămân cele mai eficiente
în depistarea neregulilor de natură frauduloasă…
Pe partea de venituri, controalele vamale s-au dovedit importante pentru depistarea cazurilor
de fraudă în momentul vămuirii mărfurilor.

Recomandarea 7

La elaborarea strategiilor de control vamal, în paralel cu activitățile lor de control

vamal ulterior vămuirii, statele membre ar trebui să se asigure că dispun de sisteme
eficiente de evaluare a riscurilor care să le permită, de asemenea, să efectueze controale
care vizează importuri de mare risc în momentul vămuirii.

Pe partea de cheltuieli, depistarea cu succes a fraudelor (în special, unde există un impact
financiar ridicat) rămâne în mare măsură rezultatul investigațiilor conduse de organisme
antifraudă sau agenții de aplicare a legii, impactul pozitiv al acestora fiind evident mai ales în
statele membre care au încercat să structureze cooperarea între administrațiile responsabile în
principal pentru gestionarea și controlul fondurilor UE și organismele de aplicare a legii.

RO 34

RO
 ... însă rolul autorităților de gestionare și audit este tot mai important …

Depistarea fraudelor de către organismele administrative din statele membre se îmbunătățește,

mai ales în ceea ce privește cazurile mai complexe. Unele state membre au raportat
introducerea verificărilor și controalelor bazate pe analiza de risc și utilizarea de instrumente
IT pentru a spori depistarea fraudelor. Direcționarea verificărilor și controalelor cu accent
special pe fraudă este deosebit de importantă pentru cheltuielile asociate acestui tip de
verificare în vederea maximizării eficienței.

Recomandarea 8

Comisia recomandă ca toate statele membre să adopte și să dezvolte verificări și

controale, în special care să structureze și să îmbunătățească cooperarea dintre
autoritățile de gestionare și organismele antifraudă, precum și analizele de risc și
instrumentele IT.

… în special în legătură cu prevenirea fraudelor.

În această perioadă de constrângeri bugetare, nu ar trebui subestimată importanța măsurilor de

prevenire a fraudelor, iar rolul autorităților, agențiilor și organismelor de gestionare ar trebui
consolidat prin dispoziții specifice în propunerile de reglementare pentru Cadrul financiar
multianual 2014-2020.

Recomandarea 9

Comisia recomandă ca legiuitorul să adopte dispozițiile CFM privind prevenirea

fraudelor în formularea lor actuală și ca acestea să fie puse în aplicare rapid și corect la
nivel național.

6.6. Protecția împotriva plăților UE necuvenite – realizată prin mecanisme

preventive și corective existente prevăzute de regulamentele UE – rămâne
adecvată
Analiza recuperărilor și corecțiilor financiare confirmă că toate măsurile preventive și
corective puse în aplicare asigură protejarea efectivă a intereselor financiare ale UE. Aceste
mecanisme garantează că resursele UE sunt cheltuite pe proiecte autorizate, în special în
sectoarele unde operațiunile sunt co-finanțate și riscul nerecuperării este transferat bugetului
statelor membre.

6.7. Concluzii generale

Problema cea mai evidentă și mai importantă o reprezintă diferențele de abordare între statele
membre cu privire la fraude, după cum s-a evidențiat și în statisticile colectate ca răspuns la
chestionarul specific. În ceea ce privește monitorizarea rezultatelor procedurilor judiciare,
situația rămâne nesatisfăcătoare în pofida îmbunătățirii generale semnificative realizate. Acest
lucru conduce Comisia la concluzia că recomandarea de anul trecut cu privire la
monitorizarea rezultatelor investigațiilor penale în legătură cu politica de coeziune a fost
urmată doar parțial.

Înființarea Parchetului European (EPPO) va îmbunătăți semnificativ lupta împotriva

fraudelor. Parchetul European va depăși capacitatea limitată a autorităților naționale de

RO 35

RO
 soluționare a fraudei odată ce a fost depistată, și va asigura consecvență și coerență. Parchetul
European va urmări în mod sistematic cazurile în limitele competenței sale, până când sunt
aduse înaintea instanței de judecată. Prin urmare, vor crește numărul de condamnări și sumele
recuperate. Datorită unor șanse mai mari de a fi condamnați, potențialii infractori vor fi
descurajați, iar numărul și sumele aferente fraudelor vor scădea în timp.

RO 36

RO
 ANEXA 1 – Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă

(Numărul neregulilor raportate ca măsuri de natură frauduloasă, rezultatele eforturilor statelor membre de combatere a fraudelor și a altor activități
ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale UE; a nu se interpreta ca nivel al fraudelor în teritoriile acestora)84
Agricultură Pescuit Politica de coeziune Preaderare TOTAL CHELTUIELI VENITURI
Statele membre
N EUR N EUR N EUR N EUR N EUR N EUR
Belgique/België 2 11 569 2 11 569 24 23 076 595
Bulgaria 5 118 895 9 5 971 077 8 3 999 800 22 10 089 772 10 1 613 618
Ceská republika 2 31 028 34 54 447 819 36 54 478 847 0 0
Danmark 56 1 310 263 56 1 310 263 8 796 759
Deutschland 9 1 758 429 43 13 658 092 52 15 416 521 72 4 048 792
Eesti 11 2 988 626 6 888 558 17 3 877 184 0 0
Éire/Ireland 4 123 343 4 123 343 5 0
Ellada 0 0 32 338 175
España 6 150 841 3 93 447 9 244 288 324 36 927 772
France 2 115 794 2 115 794 13 0
Italia 32 21 020 173 2 111 414 75 97 837 043 109 118 968 629 89 5 913 615
Kypros 1 90 724 1 90 724 0 0
Latvija 3 79 903 1 347 118 11 6 691 168 15 7 118 189 4 330 397
Lietuva 1 375 000 3 495 290 4 870 290 14 413 947
Luxembourg 0 0 0 0
Magyarország 14 2 474 121 3 727 614 17 3 201 735 3 40 946
Malta 0 0 1 0
Nederland 1 28 721 881 1 28 721 881 10 0
Österreich 2 34 805 2 34 805 10 669 369
Polska 35 5 050 518 32 9 445 830 67 14 496 348 22 737 511
Portugal 1 210 050 12 1 388 698 13 1 598 748 0 0
Romania 10 3 536 865 34 6 020 393 17 39 810 557 61 49 367 815 20 1 877 170
Slovenija 3 93 007 5 1 241 736 8 1 334 743 5 381 597
Slovensko 2 235 283 4 1 363 577 6 1 598 860 1 46 323
Suomi/Finland 0 0 11 372 132
Sverige 2 16 508 1 90 150 3 106 658 0 0
United Kingdom 4 162 633 1 39 674 5 202 307 4 0
TOTAL 204 68 374 680 4 668 581 279 200 525 694 25 43 810 357 512 313 379 312 682 77 584 718

84
Pentru sumele aferente Țărilor de Jos în ceea ce privește agricultura, a se vedea secțiunea 3.4.1 a Documentului de lucru al serviciilor Comisiei privind „Evaluarea statistică
a neregulilor”.

RO 37 RO
 ANEXA 2 – Nereguli neraportate ca fiind de natură frauduloasă
Agricultură Pescuit Politica de coeziune Preaderare TOTAL EXPENDITURE VENITURI
Statele membre
N EUR N EUR N EUR N EUR N EUR N EUR
Belgique/België 12 359 815 32 2 701 479 44 3 061 294 136 9 603 835
Bulgaria 2 22 969 65 6 885 790 15 2 573 802 82 9 482 561 5 1 397 298
Ceská republika 106 2 420 077 2 202 636 549 1 033 534 240 657 1 036 156 953 69 2 921 712
Danmark 55 2 582 650 1 10 197 56 2 592 847 52 4 252 220
Deutschland 62 2 061 725 187 25 392 463 249 27 454 189 1 140 96 580 424
Eesti 21 646 988 93 27 489 013 114 28 136 001 5 117 895
Éire/Ireland 105 3 204 462 10 136 460 14 4 046 787 129 7 387 709 28 1 631 006
Ellada 42 1 758 638 119 65 177 448 161 66 936 086 1 22 771
España 264 10 715 545 35 3 039 296 491 516 657 968 790 530 412 809 109 6 548 484
France 98 3 599 435 70 12 438 010 168 16 037 445 285 24 250 220
Italia 213 15 296 384 5 195 845 447 66 987 259 665 82 479 487 142 11 729 209
Kypros 1 81 675 3 61 899 4 143 574 4 165 473
Latvija 15 513 427 38 3 146 255 53 3 659 681 20 2 126 130
Lietuva 91 2 976 961 92 5 329 886 3 45 221 186 8 352 068 24 874 586
Luxembourg 1 8 046 1 5 687 2 13 733
Magyarország 240 6 674 829 76 8 000 342 316 14 675 171 61 1 989 923
Malta 3 114 542 3 52 963 6 167 505
Nederland 69 10 089 009 28 2 488 799 97 12 577 808 516 87 542 924
Österreich 5 67 383 12 269 109 17 336 492 46 2 187 964
Polska 226 11 522 524 11 330 596 800 358 946 421 2 22 229 1 039 370 821 771 110 4 698 566
Portugal 128 5 465 518 6 828 250 117 19 601 648 251 25 895 417 21 815 002
Romania 323 17 929 666 3 7 664 966 245 61 492 098 182 41 805 557 753 128 892 287 42 29 479 706
Slovenija 26 2 481 271 13 641 405 39 3 122 676 18 388 676
Slovensko 7 9 802 128 1 18 000 190 57 155 767 198 66 975 895 19 1 515 985
Suomi/Finland 7 205 016 1 94 935 10 286 817 18 586 767 24 2 359 280
Sverige 27 676 326 27 814 096 54 1 490 422 55 6 666 923
United Kingdom 124 3 627 408 355 16 921 931 479 20 549 339 980 70 235 011
TOTAL 2 273 114 904 419 74 12 510 985 4 078 2 296 535 775 202 44 446 809 6 627 2 468 397 988 3 912 370 101 223

RO 38 RO
 ANEXA 3 – Corecții financiare în 2012 implementate în cadrul gestiunii partajate (milioane EUR)85
Fondul de
Statul membru FEGA Dezvoltare rurală FEDER FSE Altele* Total 2012 Total 2011
coeziune
Belgique/België 0 3 0 11 0 14 1
Bulgaria 15 7 0 6 1 0 30 25
Ceská republika 0 116 8 0 0 125 6
Danmark 22 0 0 0 22 0
Deutschland -16 3 23 0 0 10 1
Eesti 0 1 0 0 0 0 1 0
Éire/Ireland -1 10 0 9 2
Ellada 85 5 0 13 159 0 262 448
España 47 2 1 952 81 84 7 2 172 159
France 64 1 20 37 2 123 33
Italia 209 0 57 3 7 275 50
Kypros 8 0 0 0 0 0 8 3
Latvija 0 1 1 9 0 12 0
Lietuva 3 4 3 1 0 0 10 0
Luxembourg 0 0 0 0 0 0
Magyarország 6 0 0 0 0 0 6 41
Malta 0 0 0 0
Nederland 17 2 0 0 0 20 53
Österreich 1 0 1 0
Polska 12 2 45 79 23 0 162 148
Portugal 15 1 117 0 0 0 134 26
Romania 24 12 22 0 81 0 139 53
Slovenija 0 0 0 0 4
Slovensko 0 29 17 11 0 57 5
Suomi/Finland 1 0 0 0 0 1 0
Sverige 72 2 0 0 0 74 3
United Kingdom 27 4 4 12 2 50 44
Interreg/Transfront 24 0 0 24 1
TOTAL IMPLEMENTAT 610 59 2 416 207 430 19 3 742 1 106

* La această rubrică sunt incluse corecţiile financiare aplicate în legătură cu FEOGA-Orientare, FEP şi Fondul pentru refugiaţi.

85
Este posibil ca totalurile pe rând și coloană să nu corespundă cu suma valorilor afișate, din cauza rotunjirii.

RO 39 RO