LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BECLEAN

JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

PROFIL: TEHNIC

DOMENIUL: MECANIC

CALIFICAREA:TEHNICIAN MECANIC PENTRU

ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII

ÎNDRUMĂTOR, CANDIDAT,

ing. PASTOR RODICA COZAC P. PETRU

AN ȘCOLAR: 2020-2021
 TEMA PROIECTULUI

MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA LUNGIMILOR

 CUPRINS
I. ARGUMENT.......................................................................................................pag. 1,2
II. CONȚINUTUL PROPRIU-ZIS
II.1 Procese de măsurare.........................................................................................pag. 3
II.2 Procese de măsurare și verificare în cercetare și laboratoare de dezvoltare...pag. 4
II.3 Procese de măsurare în domeniul controlului tehnic.......................................pag. 5
II.4 Componentele procesului de măsurare............................................................pag. 6
III. MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA LUNGIMILOR.................................................pag. 8
III.1 Măsuri terminale pentru lungimi.......................................................................pag.
8
III.2 Măsuri de lungimi cu repere..............................................................................pag.
10
III.3 Instrument cu riglă și cursor pentru măsurarea lungimilor...............................pag.
12
III.4 Instrumente cu șurub micrometric pentru măsurat lungimi.............................pag.
14
III.5 Aparate comparatoare......................................................................................pag.
16
IV. NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ȘI DE PREVENIRE ȘI SITNGERE A
INCENDIILOR......................................................................................................pag. 18
V. ANEXE................................................................................................................pag. 20
VI. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................pag. 24
 I. ARGUMENT

Procesul de măsurare este parte integrantă și absolut necesară a oricărui tip de producție.
În funcție de tipul de producție, se aleg mijloacele de măsurare potrivite.

Controlul trebuie să asigure o productivitate corespunzătoare prelucrării și execuției

produselor și să fie cât mai economic.

Productivitatea înaltă se poate realiza pe două căi:

1. Folosirea unor mijloace de control și măsurare de înaltă productivitate, proiectare și

construite special sau adaptate la o anumită producție;
2. Aplicarea unor metode de control de înaltă productivitate, folosindu-se fie mijloace
de măsurare universale, fie mijloacele speciale;

Ambele căi trebuie să conducă la micșorarea substanțială a numărului de controlori, în

raport cu volumul de producție.

Astfel, după cum s-a constatat practic, controlul cu productivitate înaltă reduce, pentru
aceeași cantitate de produse prelucrate, până la de 10 ori numărul de controlori.

Totodată, în prețul de cost al produselor, cota-parte care revine controlului se micșorează

de la câteva procente, la câteva fracțiuni de procent.

Mijloacele de măsurat de înaltă productivitate se clasifică astfel:

-după principiul de funcționare avem:

1. dispozitive de control cu calibre rigide;

2. dispozitive de control cu diferite tipuri de comparatoare;

3. dispozitive de control cu calibre rigide și comparatoare;

 4. traductoare și aparate electrice cu contact

5. traductoare și aparate rezistive;

-1-

6. traductoare și aparate inductive;

7. traductoare și aparate capacitive;

8. traductoare și aparate fotoelectrice;

9. traductoare și aparate pneumoelectrice;

10. aparate și instalații complexe;

- după gradul de automatizare:

1. dispozitive de control unidimensionale și multidimensionale;

2. aparate și instalații semiautomate;

3. aparate și instalații automate și automatizate;

Influența condițiilor de microclimat asupra mijloacelor de măsurare se manifestă în două

moduri: prin acțiuni reversibile și prin acțiuni ireversibile: Din prima categorie fac parte cele
datorate dependenței caracteristicilor metrologice de mărimile specifice aerului înconjurător:
temperatură, umiditate, presiune etc. A doua categorie de acțiuni include efecte de
îmbătrânire, coroziune și alte tipuri de deteriorări care se produc, de obicei, în timp mai
îndelungat.

Asupra majorității tipurilor de mijloace de măsurare, influența cea mai mare o are
temperatura. Umiditatea aerului are efecte importante numai dacă depășește o anumită
valoare, iar presiunea atmosferică are, de regulă, o influență neglijabilă.

Instrucțiunile de utilizare ale mijloacelor de măsurare complexe prevăd pregătirea

aparatului în vederea măsurării. Operațiile pregătitoare sunt specifice fiecărui mijloc de
măsurare.
 -2-

2.1 Procese de măsurare

Procesele de măsurare a unor mărimi fizice sunt indispensabile pentru asigurarea bunei
funcționări a unei game largi de mașini și instalații.

În funcție de domeniul de aplicabilitate procesele de măsurare se clasifică în:

1. Procese de măsurare și verificare în cercetare și laboratoarele de dezvoltare;

2. Procese de măsurare în domeniul controlului tehnic;
3. Procese de măsurare în domeniul încercărilor instalațiilor;
4. Procese de măsurare în marile procese industriale în flux;
5. Procese de măsurare în procese industriale individuale descentralizate;
 -3-

2.2 Procese de măsurare și verificare în cercetare și

laboratoare de dezvoltare

În cercetare și în laboratoarele de dezvoltare, procesele de măsurare, prelucrare și

interpretare a rezultatelor obținute sunt activități complexe, desfășurate de specialiștii care
activează nemijlocit în cercetare.

Din punctul de vedere al vibrațiilor, studiul comportării sistemului tehnologic poate fi

făcut prin două moduri de măsurare a acestora:

- Măsurarea vibrațiilor în diferite puncte ale sistemului tehnologic, în diferite condiții

de lucru ale acestuia, fără excitarea suplimentară, cum ar fi regimul de mers în gol
sau cel de așchiere;
- Măsurarea vibrațiilor în diferite puncte ale sistemului tehnologic, pentru situația în
care mașina-unealtă nu funcționează, sistemul elastic fiind excitat cu forțe variabile,
de obicei, între sculă și piesă, pe diferite direcții.

Aceste încercări se fac în scopul măsurării nivelului vibrațiilor și al determinării surselor de

vibrații, urmărindu-se micșorarea determinării efectelor vibrațiilor asupra deplasărilor sculei
față de piesă, în vederea creșterii preciziei de prelucrare și a productivității prelucrării.
 -4-

2.3 Procese de măsurare în domeniul controlului tehnic

Tehnologie de control reprezintă o succesiune logică de operații, faze, mânuiri făcute în

scopul comensurării preciziei de prelucrare, cu precizie și productivitate corespunzătoare
scopului și cu costuri convenabile. Echipamentele de control sunt indispensabile tehnologiilor
de control.

Echipamentele de control reprezintă totalitatea mijloacelor concepute și realizate în scopul

controlului preciziei cu productivitate, precizie și costuri convenabile.

Controlul este activitatea prin care se stabilește dacă valoarea mărimii măsurate
îndeplinește condițiile impuse în documentația de execuție aferentă.

Controlul implică și aspectul calității, în sensul că, pe lângă activitatea de măsurare, o

include și pe aceea de comparare a valorii măsurate cu o valoare de referință.
 -5-

2.4 Componentele procesului de măsurare

Componentele procesului de măsurare sunt: măsurândul, mijloacele de măsurare,

etaloanele.

Măsurarea este operația metrologică prin care o mărime fizică este comparată cu unitatea
de măsură specifică.

Obiectul purtător al mărimii fizice se numește măsurand.

Rezultatul măsurării este valoarea efectivă V, care ne arată de câte ori unitatea de
măsură se cuprinde în mărimea de măsurat.

V=M/U.M.=k

Unde: M – mărimea de măsurat

U.M. – unitatea de măsură

KεR≠0

Deci: V = k [U.M.]

Măsurarea se termină odată cu aflarea valorii V a mărimii măsurate și prezintă un aspect

cantitativ.

După tipul de semnal utilizat pentru măsurare, mijloacele de măsurare pot fi: mecanice,
electrice, pneumatice, hidraulice, optice, acustice, nucleare sau combinații ale acestora.

După modul de utilizare, mijloacele de măsurare pot fi:

 a. Mijloace de măsurare manual, la care operatorul intervene în toate fazele de
măsurare

-6-

b. Mijloace de măsurare mecanizate, la care o parte din operațiile de măsurare se

execută fără intervenția operatorului
c. Mijloace de măsurare automatizate, la care, măsurile sunt executate fără intervenția
operatorului
Exemplu: sortatoarele pentru bile de rulmenți.

După natura semnalului de intrare, mijloacele de măsurare pot fi pentru:

- Mărimi mecanice
- Mărimi termice
- Mărimi electrice
- Mărimi optice
- Mărimi acustice

După complexitate, mijloacele de măsurare se clasifică în:

a. Măsuri – sunt cele mai simple mijloace de măsurare, care materializează unitatea de
măsură ori un multiplu sau un submultiplu al acesteia
b. Instrumente de măsurare – conțin în interiorul lor cel puțin o măsură și permit
compararea directă a mărimii de măsurat cu unitatea de măsura

Exemplu: șubler, micrometru.

c. Aparate de măsurare – sunt subansambluri formate din măsuri, subansambluri

traductoare, intermediare sau de prezentare a rezultatelor măsurării
d. Instalații de măsurare – sunt ansambluri compuse din aparate, măsuri etc. formate
în scopul măsurării mai multor parametrii ai aceleași mărimi fizice sau chiar a mai
multor mărimi
 e. Sisteme de măsurare – sunt ansambluri formate din aparate, măsuri și instalații,
utilizate pentru efectuarea măsurătorilor și pentru centralizarea rezultatelor.

-7-

III. MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA LUNGIMILOR

Mijloacele pentru mărimi geometrice se clasifică după mărimea măsurată în:

- mijloace pentru măsurarea lungimilor

- mijloace pentru măsurarea unghiurilor

3.1 Măsuri terminale pentru lungimi

Măsurile terminale pentru lungimi sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanța dintre
suprafețele terminale perpendiculare pe axa de măsurare. Aceste suprafețe se numesc
suprafețe de măsurare.

Grupa măsurilor terminale cuprinde:

- lame plan-paralele

- cale plan-paralele

-calibre

- lere pentru grosimi

- sfere

1. Lamele plan-paralele sunt lame confecționate din sticlă optică, folosite pentru
verificarea planității suprafețelor prelucrate prin lepuire; au forma cilindrică, iar cele două baze
sunt perfect plane și paralele. Sunt păstrate în truse, iar pentru verificare se pot folosi una sau
mai multe lame plan-paralele.
 2. Calele plan-paralele sunt folosite atât pentru conservarea și transmiterea unității de
măsură a lungimii, cât și pentru verificarea și reglarea instrumentelor de măsurare. Au forma
paralelipipedică, cu două suprafețe de măsurare, plane și paralele, cu finisare foarte bună. Se
confecționează din oțel, carburi metalice ce conțin wolfram sau materiale ceramice.

-8-

3. Calibrele sunt măsuri terminale, care se folosesc la controlul dimensiunilor, al

formelor și al poziției relative a pieselor. Ele sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară
efectiv dimensiunile, ci verifică daca acestea corespund sau nu prescripțiilor din desenul de
execuție. Calibrele se folosesc, deci, la verificarea valorilor filetelor.

4. Lerele pentru grosime sunt măsuri terminale cu valoare unică, în formă de lamelă
metalică flexibilă. Se utilizează la verificarea interstițiului dintre două suprafețe prelucrate, la
reglarea și apoi la verificarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului apărut ca
urmare a uzurii mecanismelor.

5. Sferele sunt bile calibrate de diameter diferite, utilizate la controlul coincităților

interioare. Ele sunt păstrate în truse.
 -9-

3.2 Măsuri de lungime cu repere

Măsurile de lungime cu repere sunt măsurile ale căror valori sunt reprezentate de distanța
dintre două repere, care sunt trasate perpendicular pe axa de măsurare. Ele pot fi rigle cu valori
unice și rigle cu valori multiple.

1. Metrul etalon – prototip internațional, este o bară executată dintr-un aliaj cu 90% Pt și
10% Ir, cu secțiunea de forma literei k înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete, are
trasate câte trei repere, astfel încât distanța dintre reperele centrale este de 1m m, la
termperatura de 20⁰C.

2. Metrul etalon – Metrul etalon – prototip national este o riglă confecționată din același
aliaj ca și prototipul internațional având în plus un reper trasat la 0,5; are simbolul 6c și este
păstrat la Institutul Național de Metrologie, București.

3. Riglele sunt confecționate sub forma de bară rigidă, putând fi alcătuite dintr-un singur
element sau din mai multe elemente.

Cele mai utilizate sunt:

- rigle metalice rigide, întâlnite în varianta etalon sau de lucru; sunt utilizate pentru
măsurare sau verificare și pot fi confectionate din oțel inoxidabil sau din oțel carbon;

- rigle de contracție, care sunt rigle flexible, utilizate în turnătorii; gradațiile țin seama de
contracția pieselor la răcire;

- metri și dublu-metri, care se confecționează din lemn și se folosesc la măsurarea

țesăturilor. Ei sunt divizați în centimetric, iar reperele 0 și 100 coincid cu fețele terminale, care
sunt protejate cu colțare de metal.
 4. Ruletele sunt măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi de măsurare,
divizate în unități de lungime. Ele sunt fixate la capătul terminal de axul unui dispozitiv de
infășurare, care ruleaza banda în interiorul unei casete.

-10-

Ruletele se fabrică în următoarele variante:

1. rulete obișnuite, folosite la măsurări curente, în industries au în activitățile

obișnuite;
2. rulete cu lest, utilizate la măsurări în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din
rezervoare;
3. rulete din fibră de sticla, utilizate la măsurări sub tensiune electrică;
4. rulete de buzunar, folosite la măsurări curente.

5. Panglicile de măsurare sunt măsuri cu repere cu scară unilaterală sau cu valori multiple,
confecționate sub formă de bandă. Ele sunt:

1. panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obișnuite;

2. panglici din țesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie sau cizmărie;

3. benzi de hârtie, utilizate la măsurări informative, în industria textilă.

 -11-

3.3 Instrumente cu riglă și cursor pentru măsurarea lungimilor

Instrumentele cu riglă și cursor folosite la măsurarea lungimilor sunt formate dintr-o riglă,
care are un cioc sau un braț la un capăt, și un cursor cu braț. Suprafețele de măsurare se află
între fețele interioare ale ciocurilor sau ale brațelor.

Această grupă de instrumente cuprinde instrumentele de măsurat fară vernier și

compasurile de măsurat.

1. Cuplele sunt instrumente din lemn, folosite pentru măsurări exterioare, în domeniul
forestier și în industria de prelucrare a lemnului.

Cuplele forestiere sunt folosite la măsurarea pe teren a dimensiunilor arborilor și a

trunchiurilor copacilor tăiați. Sunt divizate în centimetri și au domeniul de măsurare curpins
între 50 și 100 cm.

Cuplele de buzunar se folosesc în industria de prelucrare a lemnului, la măsurarea

grosimii scândurilor. Ele sunt divizate în milimetri și au domeniul de măsurare cuprins între 100
și 150 mm.

2. Zoometrele sunt instrumente utilizate la măsurarea înălțimii, lungimii și grosimii

animalelor.

3. Șublerul este cel mai răspândit mijloc pentru măsurarea lungimii și este format dintr-o
riglă cu scară gradate și un cursor cu vernier. Precizia de măsurare poate fi: 0,1 mm, 0,05 mm,
0,02 mm.

Șublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare, exactitatea de

măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor și greutatea lor.
 Din punct de vedere constructiv, șublerele pot fi cu o pereche de ciocuri, cu două
perechi de ciocuri, cu două perechi de ciocuri și cu tijă de adâncime.

-12-

Din punctul de vedere al destinației, șublerele pot fi:

a. șublere de exterior și de interior, folosite pentru măsurarea dimensiunilor interioare și

exterioare; ele pot fi prevăzute și cu tijă pentru adâncime.

b. șublere de adâncime, utilizate numai pentru măsurarea adâncimilor.

c. șublere pentru trasaj, sunt compuse dintr-o riglă fixată pe o talpă de fontă cu baza
plană, care folosește la poziționare pe masa de trasaj. Pe riglă se deplasează cursorul cu cioc
ascuțit, pentru trasaj.

d. șublere pentru roti dințate, format din două rigle perpendiculare una pe alta, fiecare
având cursor și vernier. Aceste șublere sunt folosite exclusiv pentru măsurarea gosimii dinților
roților dințate.

4. Compasurile pentru măsurat sunt compuse din bare articulate, terminate cu vârfuri
utilizate pentru încadrarea piesei de măsurat. Compasurile sunt prevăzute cu un sector circular,
divizat în unități de lungime.
 -13-

3.4. Instrumente cu șurub micrometric pentru măsurat lungimi

Instrumentele de măsurat cu șurub micrometric se mai numesc și micrometre.

Funcționarea lor se bazează pe transformarea mișcării de rotație a unui șurub micrometric în
mișcare de translație. Pasul șurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotație completă a
tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm.

Micrometrele au o precizie de măsurare mai mare decât a șublerelor, și anume: 0,01 mm;
0,002 mm; 0,001mm.

Principalul criteriu de clasificare a micrometrelor este destinația lor. Din acest punct de
vedere, micrometrele pot fi:

- micrometre de exterior;

- micrometre pentru roți dințate;

- micrometre pentru filete;

- micrometre pentru adâncime;

- micrometre de interior;

- micrometre pentru țevi;

1. Micrometre de exterior. La micrometrul de exterior, deschiderea potcoavei reprezintă

principalul element determinant al limitei de măsurare.

Domeniile de măsurare ale micrometrelor cresc din 25 în 25 de milimetri.

Micrometrele de exterior sunt fabricate în următoarele dimensiuni: 0-25 mm, 25-50

mm, până la 475-500 mm.
 Pentru măsurare, se introduce piesa între suprafețele de măsurare. Apoi se realizează
contactul dintre tija șurubului micrometric și piesă, după care prin rotire continuă, se realizează
forța de apăsare necesară măsurării. Citirea indicațiilor constă în citirea milimetrilor și

-14-

jumătăților de milimetri de pe brațul cilindric și a sutimilor de pe tambur.

2. Micrometrele pentru roți dințate sunt micrometre de exterior, utilizate pentru

măsurarea elementelor constructive ale roților dințate. Aceste micrometre au ca elemente
caracteristice dimensiunea suprafețelor de măsurare, care au forma unor talere.

Sunt folosite pentru măsurarea cotei peste dinți, la roțile dințate cilindrice. Diametrul
minim al talerelor este de 25 mm. Limitele superioare de măsurare sunt cuprinse între 25 mm și
100 mm.

3. Micrometrele pentru filete sunt folosite pentru măsurarea diametrului mediu, a

diametrului interior sau exterior al filetelor.

Micrometrele pentru filete se deosebesc de micrometrele obișnuite prin utilizarea unor

vârfuri de măsurare speciale. Aceste vârfuri se introduc în alezajele special practicate în tijă și în
nicovală.

Este o metodă directă de măsurare și se folosește în general, la filete cu precizie scăzută.

Limita superioară de măsurare a acestor filete este cuprinsă între 25 și 200 mm.

4. Micrometrele de adâncime se folosesc pentru măsurarea adâncimii pragurilor și a

găurilor înfundate.

Domeniul de măsurare al micrometrelor de adâncime este de 0-25 mm. Pentru mărirea

domeniului de măsurare, se folosesc prelungitoare. Acestea sunt tije care se asamblează la
șurubul micrometric, confecționate din 25 în 25 mm.
 -15-

3.5 Aparate comparatoare

Aparatele comparatoare sunt aparate cu amplificare care se prezintă în diferite variante

constructive. Ele se folosesc la compararea dimensiunilor liniare ale piesei măsurate, în raport
cu dimensiunea la comparație.

Din această categorie fac parte:

- comparatoarele cu cadran circular;

- comparatoarele cu pârghie;

- comparatoarele de interior;

- minimetrele;

- ortotestele;

- pasametrele;

- optimetrele;

Cu excepția optimetrelor, care sunt aparate cu amplificare optico-mecanică, celelalte

aparate comparatoare enumerate sunt cu amplificare mecanică. Dintre acestea, cele mai
utilizate sunt comparatoarele cu cadran circular care pot fi folosite la măsurarea abaterilor
efective dar și la măsurători absolute ale unor dimensiuni mici sau ale unor deformații care nu
depășesc limita superioară de măsurare pe scara gradată.

Scara gradată a comparatorului cu cadran circular are 100 de diviziuni, iar deplasarea
palpatorului cu 1 mm conduce la rotirea acului indicator cu 360⁰. Pentru a putea realiza o
măsurare cu ajutorul comparatorului, acesta se fixează într-un suport.
 Pentru a verifica funcționarea comparatorului, se ridică și se coboară ușor tija palpatorului,
folosind butonul 2.

-16-

Reglarea la cota nominală se face fixând comparatorul în suport și punându-l în contact cu

blocul de cale de reglare, astfel ca tija palpatorului să se găsească aproximativ la jumătatea
cursei. Orientarea pentru aprecierea mărimii cursei se face cu ajutorul indicatorului de rotații.
În acest fel, acul indicator poate ocupa o poziție oarecare față de scara gradată.

După aceasta, se aduce reperul zero în dreptul acului indicator, prin desfacerea
șurubului și rotirea ramei odată cu cadranul circular.

Cu ajutorul indicilor, se indică câmpul de toleranță stabilit conform documentației

constructive.
 -17-

IV. NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ȘI DE PREVENIRE ȘI

STINGERE A INCENDIILOR

Problemele cu caracter organizatoric aferente activității de măsurare pot influența

producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale, a securității personalului
și a aparatelor.

Datorită acestui lucru, se va acorda o atenție deosebită următoarelor elemente:

- controlul frecvent al condițiilor la locul de muncă;

- controlul dotării instalațiilor și al aparatelor cu dispozitive de tehnica securității muncii,

precum și a personalului, cu echipament și materiale de protecție, înainte de începerea lucrului;

- organizarea locului de muncă și a activității respective;

- asigurarea disciplinei în muncă;

- supravegherea permanentă a elevilor, sub aspectul respectării normelor de protecția

muncii;

- lucrarea de laborator se va executa numai după verificarea montajului de către

profesor, respectând îndrumările și indicațiile profesorului;

- nu se va lucra cu mâinile ude și nu se vor atinge părțile aflate sub tensiune;

- nu se va efectua niciun fel de modificări asupra montajului, atâta timp cât acesta se
află sub tensiune;

- se vor utiliza echipamentul și materialele de protecție individuală.

 Este strict interzisă orice modificare a destinației aparatului sau a utilajului, dacă
acestea contravin normelor și regulamentelor în vigoare.

-18-

La fiecare loc de muncă, vor fi afișate la loc vizibil instrucțiunile de protecția muncii și
de lucru, însoțite de schemele aparatelor și ale utilajelor și de instrucțiunile de folosire.

Laboranții și profesorii sunt obligați să asigure organizarea corespunzătoare a activității, la

fiecare loc de muncă, în condiții de securitate a personalului și a aparatelor, prin:

- verificarea bunei funcționări a aparatelor și a instalațiilor, luând măsuri operative de

remediere a deficiențelor;

- instruirea corespunzătoare a elevilor, verificarea cunoștințelor acestora, menținerea

strictă a ordinii și disciplinei;

- verificarea modului în care se întrețin aparatele, instalațiile și legarea la pământ și la

nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare;

- repartizarea sarcinilor, îndrumarea și controlul operațiilor, asigurarea asistenței

tehnice permanent;

- asigurarea iluminatului, a încălzirii și a ventilației în laborator.

Personalul desemnat poate îndeplini lucrările de verificare numai după ce și-a instruit
temeinic următoarele cunoștințe:

- regulamentul de ordine interioară a unității;

- legislația de protecție a muncii în vigoare, aferentă activității respective;

- normele de protecție a muncii generale și cele specifice locului de muncă;

- instrucțiunile de lucru;

- noțiunile de prim ajutor.

 -19-

V. ANEXE

Fig. 1. Cale plan-paralele

Fig. 2. Abaterile calelor plan-paralele

-20-
Fig. 3. Metrul etalon (internațional)

Fig. 4. Clupa forestieră

-21-
Fig. 5. Zoometru

Fig. 6. Șubler de exterior și de interior

 -22-

Fig. 7. Șubler de adâncime

 Fig. 8. Șubler pentru roți dințate

-23-

VI. BIBLIOGRAFIE

1. Tehnici de măsurare în domeniu (manual – clasa a XI-a) – Ion Neagu, Mariana

Constantin, Editura CD Press, București, 2007.

2. Asamblări mecanice (manual – clasa a XI -a) – Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana

Constantin, Editura CD Press, București, 2007.
-24-