Capitolul III ”Probleme și soluții privind politica stabilirii prețurilor în

Republica Moldova”

Formarea preturilor pietei medicamentelor

Totuși, putem evidenția anumite impedimente în procesul de stabilire și reglementare a prețurilor de

stat în industria farmaceutică, cum ar fi:

 lipsa unor mecanisme reale de implementare a politicii de stat în reglementarea pieței farmaceutice;

 lipsa mecanismelor de echilibrare a intereselor producătorilor, distribuitorilor și ale populației;

 condiții inadecvate la înregistrarea prețurilor pentru producătorii autohtoni și cei străini

 modificarea prea frecventă a listei medicamentelor vitale și a preparatelor farmaceutice necesare;

 lipsa transparenței informației cu referire la stabilirea și reglementarea prețurilor la medicamente ca

bază pentru posibile ajustări ale procesului de reglementare a pieței farmaceutice

1. Aplicarea de măsuri în scopul neadmiterii apariţiei situaţiilor de insuficienţă de medicamente de

necesitate vitală sau lipsa temporară a unor categorii de medicamente.
2. Creşterea competenţelor organizaţiilor profesionale naţionale de a participa mai pe larg la
realizarea politicii de stat în domeniul medicamentului
3. Abolirea normativelor de amplasare a farmaciilor private, dezvoltarea reţelei farmaciilor de stat
în localităţile rurale, având calitatea de bun public oferit cetăţenilor;
4. Clasificarea medicamentelor după metoda de analiză VEN propusă de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii. Agenţia Medicamentului va putea ţine o evidenţă mai strictă asupra medicamentelor
livrate pe piaţa farmaceutică.
5.
Actualmente, guvernul încearcă să reducă prețurile la medicamentele vitale, producătorul autohton
încearcă să fixeze prețuri ridicate, iar distribuitorii au drept scop să importe medicamente la prețuri reduse
ca apoi să le comercializeze pe teritoriul republicii la prețuri ridicate.
Au fost înregistrate cazuri, cand unele depozite farmaceutice din republică erau pline cu medicamente
care nu puteau fi comercializate în farmacii. Potrivit Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale,
acestea nu pot fi vândute din motiv că nu se regăsesc în Catalogul de prețuri sau că nu sunt autorizate
pentru vânzare.

Formarea preturilor pietei petroliere

În anumite perioade prețurile fie sunt ajustate în mod necorespunzător la cotațiile bursiere, fie sunt
menținute la același nivel în mod nejustificat. Astfel, discrepanțele dintre prețul teoretic, calculat în baza
componentelor incluse în preț, și cel de facto au permis companiilor petroliere din Moldova, în anumite
perioade, acumularea de supra-profituri.
Datele confirmă politicile de preț netransparente practicate de majoritatea companiilor petroliere.
Discrepanțele vizibile dintre prețul teoretic și cel de facto, pe lângă ajustările necorespunzătoare, ar putea
fi explicat și de diferențele vizibile dintre prețurile afișate la panou și cele preferențiale aplicate cu unele
rabaturi pentru clienții fideli. Circa 70% din produsele petroliere se comercializează la prețurile de după
panou fapt ce afectează mult transparența politicii de preț, implică un impact negativ asupra concurenței,
îngreunează activitatea de monitorizare din partea ANRE și creează premise pentru evaziune fiscală.
Companiile petroliere din Moldova sunt reticente la ieftinirea carburanților drept răspuns la diminuarea
cotațiilor de la bursele internaționale, în timp ce la majorarea cotațiilor reacția este mai puternică.
Asimetria respectivă este demonstrată empiric și este cea mai pronunțată în raport cu țările comunității
europene. Totodată, aceasta este mult mai vizibilă pentru piața de benzină unde se atestă un nivel de
concurență mai moderat, iar presiunile politice sunt mai slabe. Prin urmare, piața de benzină este mai
problematică din punct de vedere concurențial, având în vedere existența mai multor posibilități de
extragere a supraprofiturilor.
Ajustările prețurilor locale la cele externe sunt insuficiente, companiile petroliere fiind relativ rigide în
acest sens. Atât comparația prețurilor de facto cu cele teoretice, cât și cu țările din regiune, relevă o
rigiditate sporită a prețurilor la carburanți din Republica Moldova. Aceasta are la bază presiunile politice
exercitate asupra companiilor, precum și actuala metodologie de calculare a prețurilor care obligă
companiilor să notifice ANRE cu cel puțin 3 zile înainte de noile modificări de preț și să prezinte toate
calculele aferente noilor prețuri. Cert este că aceasta permite companiilor petroliere să extragă, în anumite
perioade, supraprofituri în detrimentul beneficiilor consumatorilor.

Formarea preturilor pietei

În 2009, Republica Moldova a obţinut o cantitate de cereale de 2,6 mln tone,dintre care 770 mii tone
reprezintă recolta de grâu sau aproape jumătate din recoltaanului trecut, când fusese obţinută o producţie
record pentru ultimul deceniu, 300,8mii tone - orz, 80 mii de tone - rapiţă şi alte 20 mii de tone - mazăre.
Iar cota grâului alimentar din recolta totală se ridică la 45%, faţă de nivelul de 28% în2008.
În ianuarie-septembrie 2010 preţurile medii de vînzare a produselor agricoles-au majorat cu 32,4% faţă de
ianuarie-septembrie 2009. Comparativ cu perioadarespectivă a anului precedent s-au majorat mai esenţial
preţurile la culturilecerealiere – cu 67,4% (în special la grîu – cu 79,5%, porumb – cu 53,2%).
Volumul total de producţie al plantelor oleaginoase (floarea soarelui, soia,rapuiţa) în anul 2008, a
constituit 371 mii tone, 57 mii tone şi, respectiv, 114 miitone, fiind exportate 52,3 mii tone de floarea-
soarelui, 71,7 mii tone de rapiă şi 20,7 mii tone de soia. Principalele pieţe de export sînt: România,
Ungaria, MareaBritanie, Ucraina, Turcia, Elveţia etc.
Viticultura din Republica Moldova se caracterizează printr-o gamă semnificativă de soiuri de struguri,
preponderent de origine europeană (estimativ90 % de soiuri). Efortul (preţul de cost al strugurilor) creşte,
din anul 2000 pînă în2007 preţul de cost a crescut de 2,56 ori sau cu 156%. Cu certitudine putem să
constatăm că cantitatea vinurilor s-a menţinut la nivelul constant. Exportul strugurilor este în defavoarea
economiei Republicii Moldova. Exportînd strugurii,se exportă locurile de muncă, se ratează posibilitatea
de creare a locurilor de muncă.
În acest context am putea propune:
în scopul majorării considerabile a productivităţii şi reducerii parţiale aterenurilor agricole ocupate cu
culturile cerealiere, oleagenoase, viţă de vieeste necesar de a elabora un program de suport tehnic,
tehnologic, financiar al producătorilor privaţi, care ar include subvenţii,
perfectarea politicilor şi mecanismelor economice prin liberalizareacomerţului naţional şi internaţional cu
grâne, porumb, alte produsecerealiere, floarea soarelui, soia, struguri pentru masă conlucrarea cu bursele
regionale, europene şi mondiale.
Legiferarea evaluării economice a terenului agricol, în scopul fundamentăriicategoriilor economice ce se
negociază pe piaţa funciară (preţ, arendă,dividend)
 Bibliografie

1. S T U D I A U N I V E R S I T A T I S M O L D A V I A E , 2017, nr.7(107 )ISSN 1857-2073

ISSN online 2345-1033 p.115-118
2. PIAȚA PRODUSELOR PETROLIERE DIN MOLDOVA: ANALIZA REGLEMENTĂRII,
CONCURENȚEI ȘI PREȚURILOR Autor: Adrian Lupușor Chișinău, 2011
3. Piaţa si preţurile produselor agricole, Ianu Teslaru on Dec 08, 2012
4. ANALIZA TRANSPARENŢEI ŞI EFICIENŢEI REGLEMENTĂRILOR PE PIAŢA
FARMACEUTICĂ Autori: Roman Chirca Sergiu Luchian Viorel Gîrbu Chişinău 2012