LUCRĂRILE CE STAU LA BAZA REALIZĂRII UNEI GROPI ECOLOGICE

Lucrările care se au în vederea realizării unui depozit de deşeuri sunt următoarele:

- lucrări terasamente ;

- lucrări de etanşare ;

-controlul de calitate al materialelor de etanşare (geocompozitului, geomembranei,

geotextilului de protecţie) ;

- realizarea sistemului de drenare a levigatului ;

- realizarea sistemului de recirculare a levigatului ;

- realizarea sistemului de colectare pentru gazul de depozit ;

- realizarea sistemului de monitorizare ;

- realizarea bazinului pentru levigat .

Un depozit traditional de deseuri este format din:

La baza:

-Stratul de argila cu permeabilitate specifică,

-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului şi impermebilizarea acestuia,

-Ţevile de colectare a levigatului.

In interior avem ţevi pentru colectarea gazului

La suprafaţa depozitul este izolat nisip, argilă şi în funcţie de zona, acesta poate fi
acoperit cu pământ fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.

În afara de aceste aspecte trebuie asigurate următoarele utilităţi:

- alimentarea cu apă potabilă,

- alimentarea cu energie electrică,

- conectarea la reţeaua telefonică.

- amenajarea spaţiilor verzi cu rol peisagistic şi de protecţie.

Lucrări de terasamente pentru sectoarele de depozitare :

-decoperta pe 0,70 m;

-scarificarea, nivelarea şi compactarea bazei depozitului;

-asigurarea umpluturii de pământ cu grosimea de 1,5 – 2,5 m, necesară pentru a asigura o

distanţă minimă de 1,00 m faţă de nivelul maxim al pânzei freatice;

-umpluturi compactate de pământuri argiloase cu kmax=10-9 în baza depozitului (0,50 m

grosime minim) şi în digurile perimetrale. Rezerva de pământ pentru acoperire periodică
şi/sau închiderea finală a depozitului. Rezerva minimă de 200 m3 pentru stingerea unui
eventual incendiu.

Lucrări de etanşare a bazei depozitului:

-baza depozitului va fi etanşată utilizând un sistem mixt de materiale naturale şi sintetice

(geocompozit cu bentonita cu coeficientul de permeabilitate K=10-11m/s, geomembrana
din HDPE cu grosimea de 2 mm şi geotextil de protecţie a geomembranei).

Realizarea sistemului de drenaj, colectare şi pre-epurare a levigatului, compus din :

-stratul de drenaj pentru levigat, reţea de drenuri din tuburi de polietilenă de înaltă
densitate cu diametrul de 250 mm, amplasate pe platforma incintei pe un strat de
geotextil, sub un strat de drenare din pietriş ; conductele cu pantă de minim 1,5 %
traversează stratul de etanşare şi sunt racordate prin trei conducte de colectare cu
conexiune gravitaţională la căminele de stocare intermediară;

-cămin pentru pomparea levigatului;

-rezervor inchis pentru stocarea levigatului ;

-staţie de pre-epurare modulară care va funcţiona pe baza principiului osmozei inverse,

dotata cu toate echipamentele necesare asigurarii incadrarii parametrilor de evacuare a
levigatului ;

- rezervor tampon pentru levigat inainte de statia de pre-epurare ;

- bazin colector pentru levigatul tratat.

Realizarea sistemului de colectare, pompare si ardere a gazului de depozit, format din :

- puţuri de colectare formate din tronsoane de conducte perforate din HDPE, aşezate pe o
bază circulară din beton şi înconjurate pe toată înălţimea de pietriş;
-reţea de conducte colectoare din HDPE cu diametre de 160 mm pentru transportul
gazului de la conductele individuale spre coloana de reglare în care se va face verificarea
gazului colectat şi se va realiza reglarea presiunii şi condensarea umidităţii;

-conducta spre staţia de pompare;

-staţia de pompare (colectare) a gazului de depozit ;

-instalatie de ardere controlata a gazului de depozit, prevăzută cu suflanta de aer, arzător

de înaltă temperatură (11000C), analizor de gaz şi echipament pentru controlul automat al
colectării şi arderii.

Instalaţia pentru captarea gazului de depozit va fi realizata astfel incît să asigure maxima
protecţie în condiţii normale de lucru şi în timpul intervenţiilor de întreţinere.

Colectarea apei pluviale de pe suprafaţa acoperită si impermeabilizată a depozitului,

asigurată printr-un sistem format din :

-stratul de drenaj ;

-rigola perimetrală de la baza taluzului ;

-conducta de evacuare cu diametrul Dn 300 mm, care permite dirijarea acestora in canalul
de desecare .

Închiderea sectoarelor ajunse la capacitate şi refacerea terenului prin:

-realizarea formei finale a corpului depozitului ;

-compactarea suprafeţei la cel mai mic nivel astfel încît panta minimă sa fie de 5% iar
maximă de (33%) ;

-impermeabilizarea suprafeţei (acoperire provizorie);

-refacerea stratului vegetal si recultivarea suprafetei prin însăminţarea ierburilor specifice

zonei ;

Inchiderea finala a sectoarelor ajunse la capacitate se face numai cu acord de mediu, unde
vor fi stabilite condiţiile tehnice

Un depozit poate fi definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a

deşeurilor prin depozitarea pe sol sau în subteran.

În funcţie de tipurile de deşeuri acceptate, depozitele de deşeuri se clasifică după cum

urmează:
- Depozite pentru deşeuri periculoase;
- Depozite pentru deşeuri nepericuloase;
- Depozite pentru deşeuri inerte.

Una din probleme cele mai des întalnite când vrem să proiectăm şi să menţinem un
depozit de deşeuri este levigatul, acesta este generat de acumularea apei învechite în
gunoi. Levigatul e compus din diferiţi compuşi organici şi anorganici care pot fi dizolvaţi
sau suspendaţi. Indiferent de natura compuşilor, ei ridică o problema de poluare cu un
grad mare pentru pământul local şi apa de suprafaţă. Mulţi factori influentează producţia
şi compoziţia levigatului, dar un factor major este climatul gropii. De exemplu: atunci
când climatul are un grad ridicat de precipitaţie acolo va fi mai multă apă şi deci în
concluzie aici va fi generat mai mult levigat. Un alt factor îl constituie topografia locului
unde este ampalasată groapa; acesta influentează modelele decisive şi pânza freeatică a
locului.

Opţiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea şi reinjectare

on site treatment; pentru tratarea unei descărcări a apei municipale sau orice combinaţie.

Levigatul se formeaza în groapa de la drenarea apei şi a lichidului din deşeuri şi duce la

degradarea produselor de la compuşii organici. Ca şi gazul acesta este monitorizat şi
controlat la eliberare. De asemenea în ceea ce priveşte gazul exista ţevi de colectare care
dreneaza ruta în groapa prin pompa ce poarta lichidul la suprafaţă.

Levigatul se formeaza când apa învechită este acumulată în deşeurile din celula de
depozitare. Precipitaţiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zăpezii sau de la deşeul
propriu-zis. Levigatul poate transporta prin depozitul de deşeuri mulţi compuşi organici
sau anorganici, elemente metalice cu greutatea moleculară mare. Acesta este colectat la
baza depozitului.

Cantitatea de levigat creată trebuie să fie direct proportională cu cantitatea de precipitaţii

din zona respectivă şi de intinderea depozitului. Cantitatea de deşeuri lichide colectate în
depozitul de deşeuri influentează cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispoziţii mai exigente privind tratarea solului şi a apei de suprafaţă, cei care
se ocupă cu proiectarea gropilor trebuie să găsească alternative noi de tratare. O cale de
tratare poate fi prin utilizarea VSEPTM. Dezvoltat de New Logic, California, acest
concept a avansat tehnologia de membrană posibilă pentru a filtra apa conţinând o
varietate de componente ducând la apa pură fără poluanţi. Acest tip de membrane nu
filtrează numai solizi suspendaţi ci şi poate duce la reducerea sau chiar elimilarea
compuşilor organici sau anorganici. Rezultatul în urma filtrării este apa pura şi un noroi
concentrat. Diferenţa dintre VSEP şi înfiltrarea de membrana de curgere transversala
tradiţională este mecanismul cu care poluanţii sunt acumulaţi pe suprafaţa de membrane.
O curgere transversala se bazeaza pe viteza fluidului important pentru apa poluata ducând
la micşorarea gradului de poluare. Viteza apei poluate creează anumite forţe care ajută la
oprirea componentelor solide pe suprafata membranei. Oricum, resturile stagnante pe
suprafaţa membranei conduc la micşorarea vitezei de trecere a materialului. Pe de alta
parte, sistemul VSEP utilizează un mecanism motor patentat vibrant care crează o forţă
pe suprafaţa membranei pentru a respinge poluanţii. Acest mecanism activează filtru
pentru a menţine consumul şi prelucrează volume mai mari de material ceea ce e bine din
punct de vedere economic la preţuri mici faţa de sistemele cu curgeri tranversale.

UN STUDIU A FOST FĂCUT LA O GROAPĂ DE GUNOI DIN VEST

Multe teste au fost executate în laboratorul VSEP şi dau instalaţiile experimentale a

levigatului de la diverse gropi. Chimia levigatului şi precizările de descarcare depind de
amplasarea gropii. Acest test a fost compet pe levigatul de la groapa de gunoi din SUA.
Specificaţiile de descărcare şi amplasarea necesită micşorarea compusului ciclic pe baza
de nichel. Primul lucru a dus la selectarea tipului de membrana şi testarea acesteia. Acest
lucru a avut loc intr:un laborator VSEP şi a fost întrebuinţat în primul rând pentru a
identifica o membrană care să întâlnească specificaţiile de descărcare, a fost aleasă o
membrană de înfiltrare film cu 50 % reducere a clorurii de sodiu. După ce membrana a
fost selectată unitatea VSEP a întrebuinţat testarea pe termen lung. Laboratorul conţine
16 tipuri de membrane. Testul pilot conţine informaţii strânse în timpul muncii de
laboarator incluzând reducerile de nichel şi informaţiile de flux. Mişcarea vibrantă a
membranei face ca fluxul de apa să treacă prin membrană la timp.

Pilotul adiţional a fost selectat ca sistem de tratare corespunzator pentru lervigat, unitatea
VSEP a filtrat 113.6mg de levigat pentru a reduce cantitatea de nichel cu 85-90%.
Efluentul care se scurge de la VSEP va fi dat la o parte la local POTW. Concentratul sau
noroiul va rămâne pe site pentru tratamentul suplimentar; incluzând micşorarea de volum
prin evaporare şi multe altele printre care şi epurarea chimică.

Site-ul speră să evalueze posibilitatea de a refolosi apa dar în acelaşi timp scopul urmărit
e de a întâlni specificaţiile de descarcare locale. Spre deosebire de alte sisteme de epurare
chimica unde sunt adăugate substanţe chimice floculante care sporesc substanţial volumul
de material, volumul VSEP reduce cu 10% materialul fata de cel original. În cazul acesta
volumul de rezidiuu uscat reprezintă doar 2 % din volumul original. Acesta poate fi
refolosit trimis înapoi în groapă. Restul de 98 % este fitrat.

Avantajele VSEP sunt:

-nu avem pre-tratament chimc;

-separarea exactă moleculară;

-energia automatizată foarte eficientă.

În urma acestora s-a ajuns la următoarele concluzii:

-Deşi membranele au fost folosite în urma cu 20de ani folosirea acestora în tatamentul
levigatului constituie o problema recenta. Fiind o metoda eficientă în tratarea levigatului,
industria caută tehnologii noi pentru a dezvolta problema. VESP este eficient din punct
de vedere economic şi este termenul cu un grad ridicat în tehnologia pentru tratarea
levigatului din gropa de gunoi şi va continua să revoluţioneze folosirea de membrane în
industrie.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COMPOZIŢIA LEVIGATULUI

Factorii care influenţează compoziţia levigatului:

- tipul de material care e aruncat în gropă;
- la construirea depozitului trebuie să avem în vedere pH, temperatura, umezeala, vârsta
şi climatul;
- cantitatea de precipitaţii.

RECIRCULAREA LEVIGATULUI

Levigatul e colectat la baza depozitului şi în loc de a fi trimis la staţiile de tratare el este

la acelaşi nivel în deşeurile colectate în deposit.Acesta sporeşte ritmul de descompunere a
materialului depozitat.

Argumente pro şi contra privind recircularea levigatului.

Pro :

- Sporeşte stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului din depozitul

de deşeuri este mărit datorită conţinutului ridicat de umiditate;

- Prevede o medie de depozitare a levigatului;

- Reduce volumul deşeurilor solide municipale.

Contra:

- Mărirea ritmului de poluare a pământului dacă se foloseşte un depozit cu un singur

compus;

- Toxicitarea mărită a levigatului concentrat.

Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla compoziţie(căptuşală) a

depozitului şi astfel recircularea levigatului este acum făcută în interiorul depozitului.

Groapa Dunbar are o dublă compoziţie şi recircularea levigatului are loc în interior. Ei au
grija de pământ prin monitorizare unui curent care trebuie verificat înainte ca acesta să
ajungă în groapa de gunoi. Aici nu e cazul de poluare.

COLECTAREA LEVIGATULUI

Levigatul este apa rău contaminată din deşeuri. Acesta curge pe fundul unei gropii şi este
colectat cu ajutorul unor tevi. Fundul gropii e înclinat, ţevile sunt aşezate de.a lungul
fundului să colecteze apa contaminată şi un alt lichid(levigatul). Levigatul e pompat şi
dus la o instalaţie de tratament a deşeurilor din apă(substanţele solide scoase din levigat
sunt reintroduse în groapa sau dacă nu duse la alte depozite. Ţevile de colecţie dacă sunt
blocate cu resturi de levigat din groapă, lichidul se colectează în cada gropii. Rezultatul
presiunii lichide devine unitatea deşeului,o forţa principală din josul gropii.

Levigatul se ia şi se filtrează din deşeurile existente sau din ţevile unde acesta este
colectat. Acesta poate să fie recirculat sau dat afară din groapa şi plasat pe suprafeţele de
depozitare sau direct în instalaţia de tratare a levigatului.

Unele dintre problemele care apar în colectarea levigatului

Sistemele de colecţie a levigatului se pot bloca în mai puţin de un deceniu. Acestea

eşuează din câteva motive bine cunoscute:
- se pot bloca din cauza nămolului şi a noroiului;
- pot sa colmateze din cauza creşterii de microorganisme în ţevile de colecţie;
- pot conduce la formarea unor precipitaţii minerale din cauza unor reacţii chimice;
- ţevile de colectare se pot degrada în timp sau chiar coroda(acizi, dizolvanţi, agenţi
oxidanţi) sau pot fi zdrobite cu deşeul colectat.

Unde se afla o cantitate mare de levigat se colectează şi se strâng în rezervoare şi duse la

instalaţiile de tratare. In Dunbar, se afla o cantitate mica astfel el e recirculat prin groapa ,
acest lucru duce la scăderea volumului de levigat dar sporeşte concentraţia de impurităţi
în lichide.

Există o serie de structuri în proiectarea unei gropii. Una din acestea este cel din Dunbar.

Tabel. 1. Colectarea levigatului şi etanşarea sistemului

Categorie depozit nepericulos periculos

Impermeabilizare artificială necesară necesară

După aprecierea potenţialelor pericole faţă de mediu consideră că este necesară

prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o etanşare a suprafeţei superioarea.
Recomandările pentru etanşarea suprafeţei sunt:

Tabel 2. Recomandări pentru etanşarea suprafeţei

Categorie depozit deşeuri nepericuoase deşeuri periculoase

Strat filtrant gaze necesar nu este necesar
Impermeabilizare artificială nu este necesar necesar
Impermeabilizare naturală necesar necesar
Strat drenant >0,5 m necesar necesar
Acoperire superioară cu sol necesar necesar
vegetal >1 m

Levigatul şi apa de suprafaţă, dacă există, trebuie colectate în puncte reprezentative.

Prelevarea şi măsurarea volumului şi compoziţiei levigatului trebuie efectuată separat în
fiecare punct unde este deversat levigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafaţă, dacă e prezentă, trebuie efectuată în nu mai puţin de

doua puncte, unul în aval de depozit şi unul în amonte.

CONTROLUL APEI ŞI GESTIUNEA LEVIGATULUI

Vor fi luate măsuri corespunzătoare cu referire la caracteristicile depozitului şi condiţiile

meteorologice, pentru a:
- controla apa din precipitaţiile care pătrund în corpul depozitului,
- preveni pătrunderea apei de suprafaţă şi /sau subterane în deşeurile depozitate,
- colecta apa contaminată şi levigatul. Dacă o evaluare ţinând seama de amplasarea
depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate arată că depozitul nu reprezintă un
pericol potenţial pentru mediu, autoritatea competentă poate decide că această prevedere
nu se aplică.
- trata apa contaminată şi levigatul colectat din depozit la standardul corespunzator cerut
pentru evacuarea lor.
Prevederile de mai sus nu se pot aplica la depozitele de deşeuri inerte.

EXTRACŢIA LEVIGATULUI
Pompa extrage levigatul numai la punctul de colectare a acestuia. Gaura pompează numai
când levigatul este prezent aşa ca acest lucru evidenţiază o energie joasa. Dispozitivele
pentru generarea semnelor individuale sunt necesare pentru a schimba direcţia pompelor
deschise şi închise.

Ejectoarele – acestea funcţionează indiferent dacă există lichid sau nu. Ejectoarele
reprezintă o parte a unui sistem de colecţie din circuit. Acestea sunt simple şi de încredere
dar folosesc mai multa energie ca pompele; dar sunt înca în limitele acceptabile si nu
necesită folosirea lor 24 de ore pe zi.

TRATAREA LEVIGATULUI

Înainte de a trata levigatul trebuie să ştim următoarele informaţii:

- debitul anticipat care este necesar tratamentului. Acesta depinde în special de fluxul de
apa din depozitul de deşeuri;

- compoziţia levigatului care este executată într-un laborator utilat;

- eliberarea compoziţiei necesare (cerute) de autorităţi.

INSTALAŢII PENTRU TRATAREA LEVIGATULUI

Aceste instalaţii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului în
limite

admisibile pentru evacuarea în sisteme de canalizare sau în ape de suprafaţă.

Caracteristicile cantitative şi calitative ale levigatului variază în timp şi în funcţie de

natura şi cantitatea deşeurilor depozitate, iar proiectarea şi construirea instalaţiilor pentru
tratare trebuie să ţină cont de aceste aspecte.

Fiecare caz în parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a
levigatului făcându-se în funcţie de:

• cerinţele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritati;

• caracteristicile cantitative şi calitative ale levigatului;

• alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalaţii de tratare proprii,

posibilitatea evacuarii levigatului în influentul unei staţii de epurare orăşeneşti, costul
aplicării diferitelor metode de tratare etc.

În general, este necesară aplicarea unor metode de tratare pentru îndepărtarea următorilor
impurificatori:

• compuşi organici biodegradabili şi nebiodegradabili;

• compuşi toxici organici sau anorganici;

• amoniac şi ioni nitrat;

• sulfuri;

• compuşi volatili urât mirositori;

• materii solide în suspensie.

Pot fi utilizate următoarele tehnici de tratare:

• tratare biologică: anaerobă, aerobă, aerobă prelungită pentru eliminarea azotului

(nitrificare / denitrificare); un sistem eficient şi puţin costisitor care poate servi ca faza de
pretratare înaintea deversării în influentul unei staţii de epurare orăşeneşti este lagunarea;

• tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotaţie-precipitare,

ultrafiltrare, evaporare.

Factorii care determină contaminarea levigatului care nu au luat contact cu sistemele de

colecţie:
- Daca nivelul apei subterane(pânza freatică) este scăzut apa va deveni parţial filtrată
astfel contaminarea acestuia este mai puţin făcută. Daca nivelul apei subterane este sus
aproape de suprafaţa solului; impurităţile pot fi introduse direct în apa subterană fără
infiltrarea în sol;

- Concentraţia superioară a impurităţilor din levigat care pot polua solul;

- Permeabilitatea magnetică a pământului sub depozit influentează ritmul de eliminare a

levigatului. Nisipul are volumul poros mare şi astfel el permite debitul mai mare la
mişcarea pământului. Lutul este bine strâns şi astfel împiedică mişcarea pământului şi
acesta este mai eficace să filtreze impurităţile.

-Depinzând de trăsăturile gropii şi conţinutul deşeurilor levigatul trebuie să fie relative

inofensiv sau extrem de toxic. În general; levigatul trebuie să fie un consum biochimic de
oxigen (BOD) şi să prezinte concentraţii mari de carbon organic, nitrogen, clorura, fier,
mangan şi fenol. Mai pot include multe chimicale cum ar fi pesticidele, dizolvanţii şi
elementele chimice cu o greutate moleculara ridicată.

POTENŢIALELE EFECTE DE SĂNĂTATE

Multe studii au fost executate să ancheteze efectele de sănătate posibile nevaforabile de la

locul depozitului de deşeuri. Trei dintre cele mai grave sunt descrise mai jos. Condiţiile
principale care au fost anchetate au fost anomaliile congenitale, naşterea prematură şi a
sporit riscul de cancer la adulţi. Multe din aceste studii au anchetat locurile vechi ale
depozitelor, coşurile de gunoi mobile şi amplasarea acestora libera.

Acest lucru a urmărit să nu se lege în general de locul gunoaielor ci de migrarea unor

compuşi chimici.

Studiul EUROHAZCON

Primul studiu a avut loc în august 1998 acesta a urmărit existenţa unei femei până la 7km
de deşeurile periculoase de la depozit. Acest studiu s.a făcut în 5 ţări printre care şi UK.
Acestea suferă de anomalii congenitale decât acele femei care au trăit mai departe de
acest loc. Autorii acestei investiţii au concluzionat aceasta anchetă ca având nevoie de
legatura între groapa de gunoi şi anomaliile congenitale. Un studiu făcut ulterior a fost
publicat în ianuarie 2002. Acest studiu a relatat rezultatele asemănătoare pentru
anomaliile congenitale ca studiul din 1998.

SHASU

Acest studiu a privit efectele asupra naşterii şi a cancerului.

- SAHSU a fost studiul cel mai larg asociat pe o raza de 2km a existenţei populaţiei de
depozitul de gunoi;
- 80 % din populaţia Britaniei pe o rază de 2km de groapa sunt bolnavi;

- Sporirea anomaliilor congenitale;

- Nu s-a făcut o asociere cu groapa de gunoi şi a riscului de exces de cancer ;

- Comitetul de toxicitate a privit acest studiu şi a notat constatările acestuia privind

efectele de la naştere.

Nant-y-Gwyddon landfill site

Acest studiu a avut loc în Ţara Galilor de sud şi a privit probleme ca anomaliile
congenitale, reproducerea, sănătatea şi alte boli au fost trecute în revistă. Acesta a fost
găsit în situaţiile când femeile însărcinate prezentau anomalii congenitale. Câteva
chimicale au fost răspândite de la groapa de gunoi acestea dând dureri de cap, iritaţia
ochiilor şi dureri de gât.

Multe studii au anchetat efectele de sănătate posibile cauzate de depozitele de deşeuri.

Legăturile directe între boli,cum ar fi cancerul poate aparea din cauza gropii de gunoi.
Tabelul de mai jos arată diferitele boli:

Tabel.3. Bolile provocate de diferite metale

Metale Sursa Efecte asupra sănătaţii

Toluene/xilen vopseluri Euforie,tremurat,depresie
nervoasă,comă.
Fenoli vopseluri Dureri în gât, greaţa,
vomă;diaree,paloare
Benzen Dizolvant,pornind de la Iradierea cu o doza unică puţin
fabricarea chimică a probabil pentru aceasta
materialelor problemă
Nichel Fabricarea bateriilor, Iritaţia de piele, stomatita de
colorarea obiectelor din înghiţire şi gingivitele
ceramică şi sticlă
Compuşii cu cadmium Vopseluri şi baterii Iritaţie de piele, gust metalic,
tuse, durere de piept,
pneumonie
Plumb Vopseaua de plumb, produse Durere abdominala, voma,
cosmetice hipertensiune arteriala,dureri
de cap, somnolenţă şi comă
Mercur Termometre Deshidratare,necroze
intestinale

CONCLUZII
Levigatul este un potenţial deşeu pentru depozit. Dacă acesta nu este tratat în mod
corespunzător poate afecta sănătatea populaţiei,solul şi pânza freatică. De aceea acesta
trebuie să fie tratat pentru a evita aceste posibile probleme.

Un înveliş este ca o umbrelă pentru groapa pentru a păstra apa afară( pentru a împiedica
formarea levigatului). Acesta se poate compune din câteva straturi înclinate:lut sau o
membrană care împiedica ploaia să pătrundă, un strat permeabil de nisip sau pietriş,
humusul în care vegetaţia poate să prindă rădăcini (să stabilizeze straturile învelişului).
Dacă învelişul nu e menţinut, poluanţii pot intra în depozitul de deşeuri şi pot forma
levigatul unde se revarsă deşeurile.

Ce probleme apar cu acest înveliş?

Învelişurile sunt vulnerabile pot fi atacate de la cel puţin 7 surse:

- eroziune naturală ( grindină, zăpadă, ciclurile îngheţ-dezgheţ, vânt);

- vegetaţia, ca de exemplu arbuştii şi pomii care continuu rivalizează cu ierburile pentru

spaţiul disponibil, scăzând rădăcinile care vor să pătrundă în înveliş;

- vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele (şoareci, cârtită, brăduti), reptilele (şerpii,
broaştele ţestoase), insectele (furnicile, gândacii) şi viermii va prezenta ameninţările
constante la integritatea învelişului;

- lumina soarelui ( în cazul când agenţii naturali vor sa descopere o porţiune a umbrelei)
sau distrugând membranele prin acţiunea de iradiere ultravioleta;

- anveplopele de cauciuc;

- activitaţile Human de multe feluri.