N19 A TOMA, RUAN Ci : TOBY § cuncart Hae fant eon 2 ve SURU; Gales Victoriei G5PENTRU . eiast A W¥-a gi A VIL ri strona Pein - é : : ae fae ve N. 1ORGA — ‘ Pog ae Evitia’a tite My ‘ ; a BUCURESTI ( BGAtHA CULTURA HBAMDLU: royatees. eit| gelui Ferdinand Fin, nu cuprinds. i ‘ Paméntul romanesc. 1. Viata fiiectrai popor este in legitura stransé cu pamantul pe care-l locueste. P&mantbul acesta, prin felul su de a se tnfatisi, prin mijloacele de train pe care le di omului, inraureste puternice asupra des- yoltarii lui: fl face sa innainteze rapede sau cu mai mulfi greutate, ori if {ine in fntunecimea. mintii; el hotéiriste fel de indeletnicire in ramurile de cape- tenie ale muncii, si prin urmare si chipal deosebit pe care il are civilisatia poporului asezat po dinsul. ‘Asa fiind lucrurile, este cu neputinté 88 se inteleag’. metsul unui neam de-a lungyl vremurilor — gi acesta este seopul cel adevirat istoriei — daci nu se @unoaste, nu in amédnunte, fireste, ci tn lini generale, care este infiitisares, pamintului sau si care sunt imil- _ \oacele po care el le pune la ind&imina locuitorilor. Astfel, inainte de a se vorbi de aleatuirea unui popor yeménese, din neamurl ma gidin alte neamuti ) mai noud, trebue sa €s care sunt conditiile pe care le impune ori itor al sin pdmdntul romeuanesc. ' Acest pimént Yomi _ prin jertfa uriagd @ " jeri, asa cum ca se intindea delaan ane nare, pind la Mare si pana la linia Protului, pana la hotarele mestesugite (adici ncinsernmate prin linii naturale) ale Dobrogii si ale desplrtini de efitre Bucovina. Paémant romanese este oriee parte locnith intrun numér covarsitor thei’ pani asta de.neamul nostru romanese, care-gi are pretutindeni aceleasi datini si aseziiminte, aceleasi forme de cul- tur elementaraé si, de un timp, aceiagi vieja supe- rioarii a sufletului, Prin urmare in el so euprinde toata cetdtuia de munte a Ardealului, cu vaile, age- vate tntre yiruri de multe ori si mai tnnalte, ale Ma- ~~ ramurdgului, dela Miazinoapte, Tot din el face parte Banatul Timisoarei, care nu 6 decat o prelungire, cu aceiasi infiitisare, a Banatului nostru oltenesc, adec& a paméantului diatre Olt, Cerna, Carpati si Du- are. Pimént rominese se poate numi gi partea de ges care se destisoard fa poalele munfilor Bihorulut, ediire Tisa, care-siare numai inv apropierea’ nemijlo- cit& a cursului ei locuitori de alti obarsie, vorbind alta limba. Bucovina, care era odinioara numai partea. cea mai de sus a Moldovei, desi « astizi napadita de multe neamuri striine prin orage, iar la tara de Rusi sau Rusteci (Ruteni), cari au ajuns cam tot pe atitia la numar ca si RomAénii, nu poate fi soco- tit decdt tot ca o parte a pamintului romanese. Intre Prut si intre Nistru se intinde fara pe care Rugi au humit-o Basarabia, cand au cucerit-o la 1812. Cel mai ‘multi dintrs lecnitorii de la tard din acest mare si begat Tinut isi ziceau gi-ci zic si pand astazi Aol- dovent, gi ei vorbese limba noastri, pe care o nu- rmese : moldoveneased; strainii s'au asezat numai prin pirfile Hotinului (jarisj Rusneci, ca si in Bucovina) sau la Miazagide tot, unde an Iuat locul Tatarilor de pe vremurt. (Aiei, in Bugeac; intilnesti Bulgari, Nemti- si all de nati). 2, Dineols a , Sate romanesti se intaluese % = ie ey gramadite in numir foarte mare, mai ales in anu- mite puncte, atat in Serbia, cit gi in Bulgaria de astazi. Sunt acolo sute de mii, — oricum, peste doud, snte de mii —- de Romani, cari triiese dincolo de apa, tocmai asa cum tréiese Oltenii si feranii munteni pe malul nostru cel sting. $i infduntrul Serbiei si in Bosnia se gisesc Re- mini, dar acestia se tin de alté ramura a neamului nostro, care se numeste ramura drom@neased si in- trebuinteaz’ o limb pe care noi no putem inte- lege dacé n’o invatim anume. : 8. Aromini de acestia erau in timpul evului mediu a pastori de of prin toate vaile si platourile innalte ale muntilor si prin. Bafcani, dar mai ales in toate lungimea Pinduiui Astizi, agezirile lor de capetenie se Intémpind, pé de o parte, in oragele tinutului care se numeste Macedonia, pe de alta parte, in cdtunele de ciobani din pirtile de céitre Marea Adriatic’, unde ei locuese lnolalté cu Albanesil, imprumutéind fiecare neam celuilalt o parte din insusirile si apucaturile sale: elemente risipite se mai intalnesc gi in alte parti in regiunea muntoasi apuseand a Turciei. Dar Si astizi, o parte -mai striins locuit&i sl mal cu- rata din punctul de vedere al poporafiei din Tinutul: arominesc se giseste in Tesalia, care, dela raz- Boiul din 1877-78, a fost capitata, fara virsare de singe, de Greci, Aromfnii sunt de almintrelea ras- panditi prin multe locuri care nau a face cu pa- mfntul romanesc fn genere, in care se cuprinde si pamintul aromanese in special. 4, Alte parti dintre Romani se pot privi ca menite peirii; astfel /sfrienii, cari vorbesc o limbi deose- bits. de limba noastré si de limba Aromanilor. Ei se mai afli astazi numai prin cAteva sate, unde sunt amestecati cu Croatii slavi si au deprins dela dansii = a a > pee UP ee i eee,> iO 6 multime de obiceiuri, au imprumutat limba slava, pe care o vorbesc fn acelasi timp si, de cele mai multe ori, mai bucuros decat limba lor insdsi, 5 Basarabenii treo si granita Nistrului, soageagd pe callalt mal al acestel ape mari si pot sd pastreze acolo, in ve- cindtatea Tinutulni lor de obarsie, ‘insusirile lor deosabi- toare. Tnsi aceia dintre dangii cari merg mui departe si patrond pAand in Chersor sau in parti mai innaintate Ince -ale Rusiei, pierd foarte repede calitatea de Romani si cy yiremea ei se amestecd In multimea Rusilor cari locuiese acele gubernii. Cu at&t mai mult se intimpla acest luern cu Basarabenii fark pamént, pe cari administratia fi stra- muta pandprin Cascas si in uncle parft siberiene. Tot aoestia sau deslipit de pamantdl romanese, prin urtnare locniese alt pamant, strain, ajangand si ei strdini ca si locuitorit din acele salage noua. 6, Au mai fost Romani prin wiele parti ale Pindului, cari nu mal sunt acuma locuite de dingil. Astfel Rominit accia chrausi cari duceau marfa la marele port dalmatian Ra- gusa, sau de la portul acesia catre deosebitele partt ale feritoriuiui intetior. Aceiayi soarta au avut-o Aromanit sari s'au Iuat la drom impreuna cu Albanesii, au ajnns fn Pelopones sau Moreia, pana prin partile cele mat de Miazizt ale acestei peninsule si, ca si Albanesii aceia, si-au pierdut portul, datinile si limba, Romani din Bateeni, cari-si aveau,se zice, citunele risi- pite prin repinnile acestea de munte, au disparut fara urma, dupa ce an dat sprijin Bulgarilor supt o dinastie, un neam dé imparati de singele nostru, Asanestii. Romanii pe cari Bizantinit i-au stramutal, ca sa scape de dansii sau ca si+l ajute fn razboaiele lor, prin partie Asici Mici, nN se mai pomensse decit prin cronici. 7, Cai ne priveste pe noi, Romanii de dincoacé de Du- naré, pastori dé-ai nositi au innaintat pe vremuri, cdtand hrand mai grasd si imbielgugata pentrn oile lor, pind in Méo- ravia Slava, unde si astazi unele localitatl amintese flinta lor pe acolo. Sisus,in mwnfii Gatitie, puncte innalte poarté nume curat roméanesti, cara arati cA pe acclo au potrectit pistorii DOStri, au bdeinit, cum am zice, baci romdni, ca gi in Bacica sirheasok de peste Tisa, Dar toate aceste elementée au avut soarta acelorlocnitori ai unui pamiint cari se desfac din rada~ cinile lor firesti sise Mstréineazd, perind astfel cu sufletul_ Impartirile firesti ale pamantulai romanese. 1. Pamintul romfinese se imparte de la sine in doudi: pe de.o parte esta pdmdntul Aromanilor, pe de alti parte pamdntul focuitorilor de pe malut siang al Dunarii. Pamdntul Aroménilor mare. granitele sigure pe care Je are pimantul nostru, al celora’ cari ne aflam ‘in parjile de la stanga Dunirii. Ciobanii au une ori si el Ogodrele lor, si astfel s'a intamplat si cu \Ato- maénii, Birbatii ia putere gi tinerii mergeau in flecare _ an la munte pentru pisoutnl oilor, si atunci riméneau tn silagele obisnuite bétranii, femeile si coptii, cari cautau de gospodarie prin sate statornice, unde fara. indoials ci se facea si oarecare plugdrie. In satele acestea &e intorceau pe urmi, pentru toamnd si iarna, sl pastorii, dar, cu aceasta viat& impartitéi in dou’ si cu necontemta cantare a p&sunilor mal prielnice, nu putea st se injghebe o viat&i cu tobul margenité la ub anume pamdnt, care SH aledituiased. pentru acel eari-l lovuesc, patria lor iubité, mogie, adeci mos- Eenirea din neam in neam a tarinelor si loeuintelor. De acsia este si mai putin interesinté, mai putin ‘hogaté in fapte si iaragi mai putin desvoltata in ci- Vilisatie, pan’ in timpul din urmi, viata Aromianilor, caci Innaintarea omenirii, cela ce se zice progres, este in legdtura totdeauna cu asezarea statornica. pe o bucaté de pamant si cu indeletnicirea care se Pmpune omilui stabilit intro activitate ale Gari roade sé Sfrang in parte si-se intrebuinteaza. pentra intregirea si desvoltarea civilisatiei, 2, Paimantul romdnese de dincoace de Dundre, unde stam noi actima, si unde, cum vom vedea, au stat 2ee din cele mai ind&pirtate vremuri stfamosii nostri, se tmparte in chip firese in cine? Tinwfuri mari, si anume: ~ Tinuful de ses, cave na e altceva decit o prelun-" gire a stepel’ mari ‘din Rasdritul Eurepei, unde locuese astazi Rugii si unde pe vrermuri pettecean cetele ra- tcitoare ale neamurilor de obarsie uralo-altaic’. Stepa aceasta era odata acoperité cu paduri si buruient inndite, de care locuitorii silbateci nu se atingeau, caci M@ folosiau pentra hrana cailor, pentru ascuusul fn vreme de primejdie. Pe urmia, cand sau tdiat pi durile si sau /dzuif loourile, cind sau cosit on ars: buruienile, Tinuturile acestea de-stepa au ajuns cele mai rodnice, pentru ci atita viata vegetala perise acolo si patrunsese acest pamant, imbegAtindu-] cu pabure. aceia neagra din care iese astazi simindturile cele mai dese si mai frumoase: Din acest Tinut de step& fac parte si Basarabia- de-jos, sau Bugeacul, o parte din’ judetele moldove- nesti Falciin si Covurluiu, Résacritul judetului mun- tenes al Ramnicului-Sarat, tob judetul Brailei gi a! Talomifei, in mijlocul céiruia se intinde uriagul pustiu de odinioara al Bardganului. Tot ca o prelungire a stepei se pot privi si judetele de ses ale Munteniei pand tn Olt, unde arare ori numai dealuri vin. sa in- trerupa monotonia linigtita a campiei bune de graie. 3 Finutil de dealuri lutoase, care este cuprins intre linia Carpatilor moldovenesti si fatre apa Nis- frului. El este straébatut de doud riurl mari care merg de la Nord la Sud,ein curs larg si pagnic, intre pa- -ménturi innalte gi roditoare, Prutul si Siretiul, care prind alte ape mai mici, intocmai dupa cum. ta- Tmurile unui copae se prind din toate partile de. frunchiu? Jai. fn vremurile mai vechi, si aici era padure, si inci o pédure mai deasi decat in péar- tile de stepa, padure de stejari falnici si de fagi, si numai catre munte paduri de brazi sau de molifti. me gy — Dupa taierea pidurilor, mai ales-in partes de la Ra- Saritel Siretiniui, 's’a ficut pe coasta aceasta pamant moale, hranit de raurile incete ce ramin multé vreme in vai, si el a dat lanuri de toat® frumuseta. Din Tinutil acesta, va 8a xzicd, face parte si Moldova de ieri ‘si Bagavabia, -pand in margenea stepei, si Bu- cOvint, care gia pastrat mai bine decat celelalte tegiuni pidurile ce-o ficeau vestita-odata, 4. Muntele si vdile in legdtura cu dansul, Aici inniltimile sunt stancoase, ba de la o bucaté de-vretne stanca singura stapaneste; ape limpezi, care nu ta- rase namol intrinsele, sirdiesc din locurile cele mai Tnnalte si.se desfascara. apoi pe largi cAmpuri de prund Aici plugaria nu poate fi indeletnicirea de capetenie a oamenilor, cari triiesc, fie din pastoris, fie din oresterea pomilor. Este Tinutul celor mai vi- teji si mai indaritnici razboinici, cari erau siliti sa-si caute hrana in cea mai mare parte pe pamantul Vetin, care culegea roadele mai bogate si mai plicute ale agriculturil. Din aceste Tinuturi facea parte jumatatea de Nord a Terii-Romanesti si a Olteniel, partes, corespunzatoare din Ardeal, partile de RasaArit ale aceluiagi Ardeal, in éare sunt asezate astizi numai cateva sate romanest! prin mijlooul Secuimii cotropitoare. Apoi, mai la Miaza- noapte, partile de sus, ou cinci vai inguste, in care “8¢ Insiré sate putine, sp Ua tiumai in partea de Sud, ale Mararourigului. Intre acesti munti si muntil Bihorului, cari inchid Ardealul la* Apus, se intinde ‘Timutul de val mai largi sau de dealuri lutoase care samdnd cu ale Moldovei. Aici se poate intinde plugul tot aga de bine ca si in partile moldovenesti si acelea Invecinate. cu dinsele, 6. Banatul Oliean, afaré de partea stincoasi, si Banatul Timisoarei in intregime, pani la ctrsul de jos al Murdsului, sunt alcdtuite din dealuti usoare,=o e care nu samand cu céle moldovenesti pentim of sunk mai bine randuite si ing&iduie mal lesne decit acélea ~ cultura cerealelor. Aici se poate desvolia’ réipede o viati, de civilisatie putermica, razimata, pe o poporatie foarte deasi, care si se indeletniceascd in mare parte ci Mestesugul. { G Sar putea pune in legéturé cu Banatal si pa- mantw, udat de intreitul curs al Crisurifor, care se intinde intre muntii Bihorului, intre Murasul-de-jos si Tisa, meéergand panda in margenea vdilor maramura- sene, Acest pimint are aceleasi insugiti si determina. aceléasi conditii de viat&i ca si pamdntul oltean 3 cel bandtean, de care se deosebeste doar prinir’o su- prafata mai neteda. Ti. Stramosii nostri cei mai vechi: I. Llirii. 1. in fiecare din aceste Tinuturi a trebuit 34 se desvolte prin urmare o viata istoricd deosebita; totusi deosebirile acestea nu erau asa de mari, incat fiecare din 6le si fie sortit a trai pentro totdeauna 9 osebita, cl a venit o clip& cand ele au trebuit 34 uneascd In aceiasi civilisatie si spre acelasi desvol- tare. Numai intre muntele de pastorit al Avomanitor si intre pirtile noastre de qunte, de deal si de ses intins era prea. mare deosebirea pentru ca vre-odata ea fi putut avea Romanil si Aromanii aceiasi viata. Numai in timpul nostru s'a stabilit o legatura intre aceste dou& franturi ale elementului romance, din Car- pati si din Baleani. ‘ Sa incepem intéiu cu viata cea maidepirtati, 2 Tinu- tuilii locuit $i astizisau nutmai pe vremuri de Aromani. 9. Pe malurite Mari Adriatice, in vaile Pindului st in unele parti vecine eu acest sir de munti trata ined — i— din ¥eacurile vechimii celei mai departate un neam de oameni numit.al /frilor. Ei nu alcétuiau un singur popor, trdind cu aceleasi datini, vorbind cu desavar- sire aceiasi limba gi atitnand -de un singur staipa- niter. Ca si muntenti din partile innalte ale Sentiei, ca si acela din regiunea munfilor italieni, Alpii si Apeninii, ca si locuitorii platourilor spaniole, ei . rau ‘impartiti la inceput in friburi, care corespund clanu- rilor celtice, pe care noi le-am putea numl: semintii. Numai.din cind in cand cite un rege puternic al . Wie unel sermintii mai bine agezate a incercat si izbutit chiar sé-i adune laclaltdé. Regii acestia, cd- rora ins& nu li sé dadea de ai lor, de sigur, tUtlul de vege", cu care-i numiau Romanii, se ttélnesc prin partile Albaniei de astdzi, pe la Durazzo sau Aviona, Hi nu se -multimiau cu veniturile ce li sa dadeau de catre sdlasurile pistorilor, venituri care ni inchipuim c& nu putean sa consiste din bani, ctici bani de tard nici nu erau, ci numai din prmosul de branzd, peghe, vanatwri si asa mai departe. Ki sein- dreptara deci, pentru a cistiga mai mult, pentru a tral 0 viata mai-asiminitoare cu a Romanilor din preajma lor, caitre Mare. Nu efau -pregatiti ins& init pentru o activitatede nego§ necontenit, cinstité ei pro- ducatoare de civilisatic. Se facurd deci piraff, hoti de Mare, si avura de lao bucat&é de vreme dese lupte eu Romani, cari, stapinind cellalt mal al Marii Adr atice, doriau ca acesle ape s& fie slobode si sigure pentru negotul lor, nea, din vremea Republicel tomane s’au dat raz boaie intre marele popor civilisat din Apus si intre piratit acestia indrdianeti ai Albaniei celai vecli. ha urma, Miri au fosb biruiti, si anutie inandu-se tri- barile unul dupa& altul si supuindu-se domniei ro- mane, in rizboaie a cdror amintire in cea mai mare patte Sa pierdut. Romanii au ajuns a stapani tobSee yl MRS mMalul Miri: (precum lau st&panit mai tarzit urmasit lor in civilisatia adriatica, Venatienii). De acolo au innaintat pe inecetnl in parkile muntoase, taind in acelasi timp drumuri pentra caravanele care ducsan Si aduceau marfurl Astfel se deschide marele drum zis Via Egnatia, care punea in legatura: Durazzo, poarta cdtre Italia, si Bizantul, Constantinopolat de mat tarziu, poarta cdire Asia. 5. Gu yremea, prin colonisarea de elemerite italice venite de bund voie pe malul cellalt al Marli Adriatice, prin inr4urirea ostasilor romani agezati pe deosebitele punete ale pamantolui iliric, precum si prin alte mij- loacs pe care Je gaseste toldeauna un popor sta- panitor, si mai ales unul cu o organisatie aga de desavargitd cum era,a poporului roman, s'a ajuns ja o romanisare partiala a llirilor. S'au romanisat, fireste, mult mai lesne si mai deplin aceia cari Jocuiau tn orase, asa ineat de la o bucata de vreme toate por- turile de pe coasta dalmatind si albanesd an ajuns Sa aib& ca limba de intrehuintare zilnic& limba la- tind, asa cum 0 vorbia poporal de jos in Roma gi in deosebite parti ale Italic. Prin urmare sa pe= trecut atunci cu lirii celia ce s'’a potracub mai tirzin cu urmasi lor in aceste locuri, Slavii si unii dintre Albanesi, supt inraurirea Venetiei, care gi ea a cu- cerit, porturile si intreaga regiune a fermulti si a facut ca pind astazi fn orasele raspandite pe acest mal rasaritean al Marii Adriatice s& se vorbeasc& dialectul italian al Venetienilor mai mult chiar decdt limba vache a locuitorilor. . 4, Cat priveste pe Ilirii cari urmara mai departe Viata de pastari a stramosilor, traind in singuratate prin citunele razlete de cidbani, ci navura prilej sa Se prindaé aga rapede de puterniea civilisatle. Hi ra- maseri la o parte de viata cea novi pe care au ~ dus-o Romanii. Fireste erau supusi anumitor indato- s — B= riti, ascultau de anumite porunci, dar yorbira si mai de paitejlimba lor tiricé, apoi limba fratilor Traci, Dimacest'a se coboara Albanesii de asfazt, a ciror limba pornesta din limba vechilor locuitori ai acestui term baleanic. IV. Stramosii nostri cei mai vechi: II. Tracii. “4. Provincia romana care cuprindea tara iliricé de odinioara se numi /Hricul, ramaind ca el s& fle im: partit dupa nevoile deosebitelor timpuri in Tinuturi mai inguste, La Rasdrit de lliri, in muni, pe tot sesul baleanic pind la Marea Neagri, de o parte, iar, de celalté, parte, pand la Arhipclag, traiau, avand la Miaztizi ca vecini pe Grecii diu orasele strans gru- pate ale Bladei, Tracié. Intre Traci si Miri sunt fart indoiala, legSturi de singe, pe care insd, dupa putinele urme ce au rimas de la unii si de la alti, stiinta nu le poate hotéri déplin. Desi avind acelasi singe si vorbind o limba intru catva asamandtoare cu @ Tirilor, Lracii navean aceleasi aplecari siacelagi rost de viahi ca acestia. Ki nu locuiau fn cithne, ci in sate cu locuitori foarte moulti, adesea asa de roulti, jncit ajungeau sii semene cu adevarate orage, in care insa casele; mu eran legate aga cum erau legate casele iu ceta- tile si orasele {taliei. Eran gi printre da prin parti de dealuri, pastori, si, Manga Mare, eran ci cari se hranian din pescSris sau gi din indeletnicirea necin- shit a hotilor de mare. San va a dintra. dansii suindu-ss in Iuntrile lor ugoare si mereind pana in Asta si-si caute salase moud; dar cel mai multi dintre ei erau plogari. 2, Legea Hirifor nu ni este cumoscnta; cat priveste pé a Tracilor, ea avea un ceracter foarte avdntat gezate in mijlooul curtilor intinse, ,ae A idealist gi fanatic. Um prooroc numit de Greci Zar moxe li-a adus o credinté si invdtaiminte noua: c& Suflatul omului traeste dincolo de margenile mori, si €i erau bucurosi mai presus de orice pentru aceasta nous viata fericit’ care se incepe dupa -peirea tru- pului. Plangean la nasterea copiilor; se invoiogau la ceasul sfarsitulul, Aceasta facea din el si niste stras- nici razboinici, cari, in hainele lor de canepé de co- Joare inchisa, cu sulitele lor cele mati, se ficeau te- muti de toti vecimit. : 8. Tracii ar fi putut si intemeieze o mare Impa- ratie, care s& tind impotriva oricdrui dusman. Aveau priceperea, vitejia si erau aplecati si traiascé laolalta ajutandu-se uni pe alti, Aveau si éi datina de a trai in semintii: se cunose foarte multe dintre acestea, Sl rare ori, numai pentru scurt timp, se unira mai multe samintii de acestea, pentru a intemeia un Stab. De aceia si la dansil ca si la Hiri se pomeneste nu- maidin cind in cind c&te un rege vestit (ca Sifalke), care mare insa dup& dansul un lung sit de urmasi vrednicl, 4. Tracii aveau inci dela inceput legituri cu Greeii; se tntelegeau destul de bine cu acestia, cari erat negustori in mijlooul unui popor de terani; ora- sele de pe malul Marii Negre gi Arhipelagului erau intemeiate mai mult pentru Traci, dar in ele loemian Greci, Mai rau s'au tnteles Tracii cn regii Macedo- wef, si ei de singe iliric si domin&nd peste lliro-Traci, Catia ciutat s& uneasc& toate terile balcanice supt stipanitea lor, Au avut astfel Jupte cu vestitul rege Filip si, pe urmd, cu. fiul siu, ined si mal vestit, Alexandru, cari, deci, sunt de acelasi sange ca strai- mosil nostri neromani. Alexandru a innaintat-pind la Dundre, unde, pe vremea aceia, sé afla pe malul sting semintia Misifer (de unde Bulgaria de astazi si a parte a Serbiei sau numit Misia sau Moesia}, iar pe malul nostru, Gefii, Alexandru-cel-Mare a intrat in re- iunile acestea prin partile de mlasting ale Talomitet; sa muljimit si vads pe harbari fugind inspam@en- tati in fata lui si n'a indraanib si cerce mai departe primejdiile unei teri necunoscute. . z Dupa moartea lui Alexandru, regatul cel mare in- ‘temelat de dinsul s'a faramitat, impartindu-se intre generalii sai. Unul dintre acesbia, stapanind pe malul drept al Dunirii, a luat titlal.de rege al Tracici, fiinded supusii sdi erau in cea mai mare parte Traci. Si el avut 5% lupte cu un rege getic, a fost: insa invins de acesta. Asa incit stipinirea Ini nu sa putub intinde asupra noastra. Fe *Regatul macedonic: a fost slaramat de Romani, st reeatul Traciei n'a avub nici el viitor. Romanil au patruns cu incetul in regiunile centrale gi de Rasarit ale Peninsulei Baleanice, au treont linia muntilor Hemus (Baleanii de astazi), au intrat in Tinutunile deluxoase dintre Hemus si Dundre; si, astfel, in anol 46 dupi Hr., Tracia era ined una din provinciile marelui Imperiu. 5. Tracii din Balcani gasiser& in fata lor, ca dus- mani, veniti printr’o navillire nous, pe Celfi, al caror? neam tinea cheile apusene ale muntilor. Accasta na- Valire celtic’ a gribit infrangerea Tracilor de catre ales pe mnalul sting al aceste ape, prin urmare Gefii, \avura de la o bucata de vreme impotriva lor o se- intie germanicé venita din sAlagurile rasaritene ale sesbui mare neam, pe Basfarni, cari locuiau prin partile Basarabiei, in Bugeac, si in ostroavele de la gurile Dunarii. Astfel neamul tracic, strins pe de o Parte de cucerirea matedonic’ si raspins de ja Ra- Sarit de cele dint&iu waluri ale potopului german, trebui si piriseasc’ malul apei sisi se adaposteasca ain regiunile mai ferite ale Carpatilor. Un trib nou \ regi de obirsie macedoneand. Gei de la Dundre, mal. \mrs sau unul veehiu eare-si schimbase numele: Dacil, isi facur& astfel salasul lor de c&petenie in munyi Hategului. Acolo ‘un rau ingust, Streiul, care se varsa in Mures, curge supt riari,innalfimi rotunzite, care Si astizi sunt acoperite cu paduri. In mijlocul acestor culmi se deschide o vale larga, si aici zidira Dacii,” eu bolovani smulsi din munte, cetatea regilor Jor; o numiri Sarmisagetuza, si in ea se ingramaddiré 1 eursnl anilor comorile smulse de acesti razbotnici neabasiti de la barbarii mai noi din vecindtate sau de la Romanil de dincolo de Dundre. De sigur c& in stipanirea lor erau acuma sl minele de aur pe care le finusera odinioarti Agagirsit, des- pre cari se pomeneste in yremnuri foarte depiirtate cA tréiau prin parjile acestea de Apus ale Ardealalai si erau un popor bogat si cu meravuri blande. Vv. Romanisarea Tracilor.—Luptele Dacilor eu Romanii. 4, Gu vremea Tracii sau ficut Romani in ce pri- yeste limba sl chiar pfirerea pe care 0 aveau despre neamul Jor, Cum s’a facut o schimbare'ca aceasta nu spun oameni din acele vremuri, dar putem gasi pe alta cale. ee . Un popor nu se deprinde a vorbi alt gram decat atunei cind asupra lui var oament mai multi yar- hind acel graiu si avaad aceleasi indeleinicirt ce el. frabuie si una si alta pentrn ca prefacerea aceasta, asa de insemnata, sii se Indeplineascd gi a4 Tamale, Deci, pentru ca din atata lume iliried si mai ales traciet si so pleagl sute da mii de Nomani, aseme- nea cu acela cari era. asa. ined de la ob: trebuit si vie intr'am anume lec, de unde @ pornit ear ae mgearer, un numdr mare de Ramani, plugart $i pdstori. Tntelegem cum de au putut veni acesti oameni. De la o vreme, feranii din Italia mau mai avut loc in ara lor, whde cei bogati cumparau péméanturile lov ag pentra a lelicra cu seclavii ori pentru a face din ele gradini si paduri de vandtoare. Nici nu era nevore de munca ferineasel pentru scoateren roadelor din peeor, cael hrana oraselor italiene venia mai muir en corabiile, de afara, din Sicilia, din Egipt, din insulele Arhipelagului, de pe coasta africand st din olte parti. Unii dintre vechii plugari sardciti si des- Tocniti au romanisat, plecdind spre Apus, partea de Miazizi a Gallel, cdreiai s'a zis Provineta, fiinded, era Suipusi Romei, iar alfii sau strecurat in Penin- sula Balcanic&, romanisind $i aici. Caei din locul unde intain biruise limba latina, ea s’a tntins wpoi fireste si in celelalte. Si anurne chiar pe malul sting al Dunarii, unde nu era stapanire romana. 2. Din nodul de sunte al Hategului pleaca, cu mai multi riipeziciune decat Streml; curgdnd Mai puternic decat dinsul, alt riu, Jil, care pe urma, prin pasul VAlcanului, stribate in Oltenia de astazi. Pe aceasta cale mergeau cotele pridalnice ale Dacilor, eantindu-si hrana pe alt taram. Cu timpul, satele lor $e rispandiraé prin partile mai innalte ale Olteniei de astizi, dar erau aga de putine la numar, incdt abia deo yor ff ajuns pani dineolo de marginea Tinu- talii innalt. In pradaciunile lor, Dacii mergeau insé pin’ foarte P ‘departe: trecura) Dunirea gi apele moldovenesti si. @ijunsera ja termul apusean gi nordic al Mavii Negre, “cucerind chiar si orasele de pe acolo, pe care, fireste, Ie fineau tns& in stapanirea lor, cdci nu eran in Stare si Ie oc&rmuias¢d. Incdreati cu bani si cu in- 8 henge. Esteria Hemialler. 2Ee coe cruri scumpe, se intorceauinnapoi in frigul si taina intunecoasa a muntelui lor, imbogatind Vistieria re- gali. si templele Sarmisagetuzei cu roadele cal&toriitor lor razboinice. i 3. S'a pastrat numele unui rege dacic care a stra- batut cu ostasii sii multe teri strdine si a facut sa se deschida portile atdtor cetati grecesti din tara ci; vilisatiel. Este fara indoiala si cel mai mare dintre camentl pe cari i-a produs acest neam, si, de care co sangele nostru e fn mare parte tracic, se civine si stim numele lui. 1} Boirebisia, care n’a fost numai } un capitan vrednic $1 wn cuceritor indriznet, dar si i un leginitor si un indrept&itor al poporului siu 4. Ca si innaintasii sai, si Boirebista stapama nu- mai asupra colfului hategan gi asupra Tinuturilor muntoase vecine, din Oltenia de astazi. Totusi, de temute in piirfile de dincolo de Olt gi in Moldova de astazi, in parbile de stepd si dealuri lutoase, unde, din cele mai intunecate timputi, isi aveau sdlasurile pepoarele uralo-altaice. In cea mai veche alcdtuire a jor, acegtiase numiau Se/fi, dupa clasa Jor dominanta, stapinitoare de atunci, care ra ins& de obdrsie aricé, Scitii ocupau un Tinut nemérgenit, care strabitea ¥ adane si in continentul asiatic, unde acesti barbari, cari triiau pentrn razboiu si din razboiu, erau o pri- mejdie necontenita pentru Statul de innalté. civilisatie cu patra veacuri innainte de ivirea lui Boirebista, ma- rele rege al Persiei, Daria, veni pindin pirtile noastre — cel putin asa spune povestea — ca sa pedepstased pe Scitii jafaitori si nesupusi; ei insi tréira si maf departe viata lor cu total sloboda in vegnice rataciri prin buruiana deasi a pustinlui. Si de Ja dingii vor A 2 * yenind multe-din harburile si uneltele de piatra si os — caré se deseopair prin Moldova, pani sus, in munte, sigur cA gutoritatea sa era recunoscuta $i armele sale 7) al Persilor: cu cinci veacuri innainte de Isus Hristos, —19—- _ de-asupra Pietrei; si oasele regilor lor vor fi odilinind in Movilele cé se perindeaza in unele parfi moldovenesti Si In stepa muntoasi, precum astfel de movile fac linii intinse de-a lungal nesfirgitului ses rusesc. 5. De la un timp se petrecuse o schimbare in massa tea mare Sciticii: clasa st&panitoare arici, dinastia de rasa nobilé, va fi dispirut; amestecul cel mare de popoare in care, pe Janga barbari uralo-altaici, 1 era acuina foarte multi S/avi, mai blinzi, aplecati * efitre lucrarea pamantului (Slavi de acestia Jocuiau §i in Moldova si in multe parti ardelene chiar), se chema cu un nume nou, Sarmati (Sarmatii de Ra- i if ‘Sdrit se mai ziceau si Roxolani; acestia trebuie si fi fost Slavii cei multi), iar cei de la Apus, din Pa- |) nonia, se ziceau fazigi (numele acesta a rimas pind Mai tarziu in evul mediu). Si Roxolanii si, mai ales, Tazigii au stat tn legditura de vasalitate eu puternicul Tege al Waciei in cel mai larg tnteles al cuvantului, cu Boirebista. * 6. Boirebista n'a vrut sd se lupte cu Ramanii; de 3 4a 9 bucata de vreme insi, Moesia fiind in st&pa- Mirea acestora, orice trecere pridalnici a Dacilor ‘peste Dundre trebuia-sd aibi ca efect o pagubai si a8 Jignire a Statului roman. Nu putea si fle vorba de 0 Tupté in camp deschis cu astfel de dusmani. Dacii _ Weniau ripede, culegeau prada, stramgeau robii si cu s ‘aoeiagi réipeziciune fulgeratoare, care era si insusirea _ tor tilitara de capetenic, ei se intorcean indarat. Pentru a se asigura posesiunilor romane de pe malul rept al Dundrii pacea des&vargiti. pe care Romanii "© garantan cand faceau cuceririle lor, trebula o ex- fie cs Baul wn sir de. expeditii impotriva agezérilor ots capetenie ale Dacilor. Numai prin nimicirea dus- el in Insasi vizuina sa putea si se inlature pri- neji la acestor incursiuni care se reinnoiau cu o re- gularitate desavargith in ficcare an, Imparatul Domi-ig tian se hotari si indeplineased aceasti opera. El era insd un cdrmuitor care stitea mai mult in Capitala ga, $i nici intrun chip n’ar f putut sa se hotarascd g# veni pe drumuri grele in aceste locuri salbatece pentra a rapune yarlutea unui popor indiratnic, Dol. generoli ai sdi fara biruiti; cel de-al treilea castiga O izbandd, care Insi nu slabi intrn nimiec situatia Dacilor, in tara carora el patrunsese, prin Banat, spre’ »Voarta de fier“ a Ardealului, si deci, spre insasi resedinta noului rege dacic, Decebal. 7, Decebal ceruse pacea, iar Tmparatul find in- vius in Boemia, regela barbar putu si capete con ditii mai usoare. Deceba Ta, ce e dreptul, in cli= entela romana, récunoscand, prin urmere. puterea mai mare a Imparatului, dar, in schimb, primi un dar de bani in Hecare an si un fel de misiane de imgineri si arhitecti cari avean sareina dea desvolta mal departe Statul siu dacic. Ceia co inseamnad of, ~ prin banii si mesterii Romanilor, Decebal, care ern un om de un talent de ofganisatie gi de o intelegeré care abia se puteau agtepta de la un stapanitor bar- bar, avea si se indrepte curand impotriva Romanilor, dugmanil sai firesti, E Cu mijloacele acestea noudi si cu insugirile Ini deosebite, Decebal ajunse a fi cam ce fusese, ou vece ani innaintea sa, Boirebista. El iatercé o grupare @ tuturor semintilor barbare in jurul sau, ~ Aceasta era ins& o foarte mare primejdie pentru Im- peritil roman, si, indaté ce se gasiun Imparat care” Si Inteleag’ rostul vremil sale si datoria cé rasiria pentru d&nsul din ele, el isi incord& toate puterile Statului sin pentru distrugerea organisatiel dacioe si a regalitatii Ini Decebal. 8. Traian, céci aga se numia acest Imparat, era nscut in Spania, dusese 9 viatd de lupte, si se a= ee 21 = tuse un timp indelungat cu Germanii, asa incat stia jn ce fel se trateazi barbarii; batrinul Imparat Nerva fl adoptase ca urmas, si acum el era ie stapinirea “puterii impardtesti depline, Lasind la o parte orice rij, ol veni in Peninsula Balcanict impotriva Dacilor, plecind de la cetatea dundreand Viminacium, in par- tile de acum ale Serbiei. Intra in Banat, pe drumul pe care-l urniwse innaintea loi generalul biraitor al Tui Domitian, si risbAtu, cu aceleasi greutati nespuse, pani le locu) unde se oprise mersul acelui Innaintas. ‘Se pare ca aici, la Tepae, unde se didn 6 lupti de Figura 2, Sarmati in gale Iuptapd cu Romanil. tot singeroasd cu Dacii, veniti pe meprevazute, cari Tuptan cu o furie nebuna ca si apere Scaunul de domnie al regelui lor, Romanii patira o infringere Lupta urma si mai departe, cici aceasta expedifie ‘a Ibi Traian n'a finut mai potin decat doj ani de tile: fOf si /02 dupa Hristos - § Decebal nu era nimicit; tnsi era bucuros §i aeuma, cum fnsese gi la Tnceput, si fact pace cu Ro- manii, pe cari-i stia mai tari decit dansul. La urma, ' cApiti aceastd pace, dar cu conditii foarte grele: tre- oI a ‘si deie indfirit mesterii, si renunte la primirea 7 4 ~darurilor anuale, si ingidtuie cetatuile de straja ale Romanilor si chiar fiinta unui lagir de supraveghere _ al acestora. in astfel de imprejurari un om ca dansul nu putea si traiascé, si indata el incepu sa tese iarasi legaburile sale cu barbarii vecini impotriva Romanilor. Se gasiré acum printre staépanitorii sarmati din ve- cindtate de. aceia cari sd-] parascd la Roma. Traian igi aduna puteri noua gi era hotarit si dea cea din urmd lovituré omului care nu se putea umili, nici supune. 3 10. Un pod se facu peste Dunare, insti nu la va- dul care fusese Intrebuintat intdia oar, ci mai jos pe rau, acolo unde se ridici-astizi, de pe la 1880, orasul Severin si unde in evul mediu a fost o cetate ungureasca a Banilor Severinului. Un mare arhitect de pe vremuri, de loe din Asia, Apelodor, facu po- dul acesta, care a fost aga de trainic clidit, incdt si astazi, cind scadeapa, se vid urmele picioarelor Jui. Data aceasta, Romanii intrard in cuprinsyl Olteniei noastre, indreptinda-se cétre insusi cursnl Oltului, pe care:] urmara apol pind la una din trecdtorils care duc in Ardeal, 11, Acuma Dacii nu seincumetara si dea o lupta; totusi Sarmisagetuza, lng’ care ajunse Imparatul dupa multi. greutate si multe pierderi, nu voi sa-si deschid® portile, Aici, in cetatea’ regald, murira frun- fasii Dacilor, band venin din cupele cu care pebre- ceau la masa dupi biruinti. Decebal se pierda in Vaile muntelui; Romanii nu-l putur& prinde viu, ci ~ gisira numai trupul marelui lor dusman, care-sicfa-_ Cuse singur slarsitul. Dup& moartea lui nimeni nu se gas pentru ca s& duck mai departe tmpotrivirea, care ar fi fost zidarnica. In anul 706 dela Hristos, Dacia era acum provincie. romani. 12, Ultima ineéercare.a barbarilor din Rasaritul Da- ‘para neatar- |= -cestei biruin- ‘Orniului, du- _ parat, Gare diel de asi a- area a fost gdrobita $n waile granite ceinguste ale hy Dobrogu. In ky amintirea a- fe s'a ridicat + Un mare mo- Hument de pomenire, impedobit eu ehipuri de barbariim- bracati in- haine sarma- fice, care stat fea, pind mai daunazi,aco- parit de pao |< imfint, nga. | satnl Adame pi: tlist (turees- te: Hiserica pa chipul de om, de im- so vedea de asupra mo- vilei). Tot in Debrogea sa intemeiat 0 cetate me- ite Romani si Daci- Figura 2. Lupta?pi a, nita 58 vesniceasca, numele cuceritorului: Yyofeut dwt Traian. Tar intra amintirea laptelar. de apiozpe: patru ant de zile purtate impotriva Dacilopy si pertru ‘ regatului acestora, sa ridicat la Roma, de intaiu. mesteri at timpului, pe temeinul povestiri Juptatorulu}, un mare stfilp de marmoura, iafisurat de jur imprejur cu scene din cele doud razboale da- eice: Columna lui Traian, cel stain al Iroparatulvi Traian care sc vede si astazi intro piati ce se in funda mai jos decit stradele moderne. Dar ehipul Cesarului care a hotarat pentra totdeanna soarte acestor piminturi gi a creat viata noastra tu mai Stipaneste de-asupra columnei, ci a fost inloeuit in timpuri mai noua cu statuia Apostolului Petra, VI. Dacia Romana. i. Stipan acum pe Dacia intreagd si pe Tinutal barbar din vecinatate, pe*care el le cuprinsa sub acelasi nume, dacic, al neamului stdpanitor, Traian organisa pe malul stang al Dungrii o noud provincia, Numi administratori imparatesti pentry dinsa; ei erau trer la mumar mai (ira, si numai pentru a cinsti persoana Impivatului si a sfivirsi anume ce: romonil religioase ale Stutului se adunau din timp in. timp represintanti celor trei tmpartiri ale Daciel uni- taré de odinioara. De-a lungul Dundrii moesice se in- tarird castelele vechi si se intemeiard o multime de eetéti now. Un drom mare urma linia Oltulul, pe malol care fusese dacic si care era acuma in stipa- niréa Romanilor, pe cind cel&lalt mai slujia drept ultima Tinie de jal pentru barbarii Raséritului Din- colo de miunti, in Vinuturile care fusesera intra ‘ine noua sau si imbunatiteasca pe cele vechi, s SaSi a Daeiel libere, drumurile ford mai multe. Acestes se ficura, atdt din Gausa caracterulpi mai Strategic al tavit, pentru insemndtatea ai militara deci, cit ai din causa mei marelui numaér de barhari cari, aici, isi amintiaw ined de trecutul lor neatarnat, Se ‘orvira. cu multe jertfs, si in curs de mai multi.ani de vile, aeeste nous lint de comunicatic de-a longo! Oltului, Murdsulni si Somesulul, apele cele mai mari dle Ardealului (de la Apulum, { Alba-Iulia de astazi, la Napoca, Clojul de acum, era 0 linie care leva cutsul Muasului cu al So- mesulin). Dromurile romane din- Ardeal se mai explicé si prin eli motiv: Ardealul avea bogate mine de dur, in tara Mobilor de astaai, si langa Sibital din tim- pure noastre se spa de multh Wrame in adaneul péméantului pentru a senate sarea. Drumu- rile acestea noud aveau prin urmare: un ros si in cresterea i circulatia bogatiet Imperiului. ®. Dar Traian nu voik numai Sa asigure Dacia, precum si Moéssia Vecind, sé facd drumuti Figura 3, Traian. si clideasca cetati si cetaful de straja in toate pirtile primejduite; el aves Un Scop mai-mare: voila, ca si mati’ generali al barbati de Stat din trecutul Romei, si tutareased in paryile acestea wiafa remand insasi. Bra sigur ci nu Se pot desnationalisa gi atrage la neamul siu Grecii, carl aveau o civilisajie prea veche gi tralian la a parte, in zona de ling’ Mare, reservaté parcd anume eS ee ee06 pentru dansti; dar, din putinil Tint ramasi tot cu ca-_ racter iliric, din Tracti de peste Dundre, carl eral in mara parte abia atinsi de civilisatie, si din Tracit dacici, pe care acuta §1 mal mult iy ajungea cultura, romana, era sa se creeze pe base mailargi ¢t mai tari, si supt raportal politic, un popor roman ab Rastribului. Pentru a face s& tnceteze vechea vinti de pastorie gi de sate razlete, precum si de vesnice pra- diciuni, pentru a infrana si invata pe barbart ce este oviati mai innaintatd gi, in sfarsit, pentru a da exemplal muneli nou’, Tratanchema din toatd lumea tar- goveti, oameni depringi a trai in erage, & face negab si mestesuguri, precum $i 2 luera pamantul mai bine, si-i agezi si in Moesia, dar mat ales in Dacia. Ta acesti locuitori nol sé adaugira sb vererant, cari iegian din oaste pentru vrasta 41, casatorti cu femei Io- calnice, stateau prin satele din preajma lagarelor Daciet. 3, Asa se intemelard, in aceasta; din urind fara, pe langa vechile sate dacice, ale cdror nume se man- tuie in ,dava", atdtea orage, intre care cele mai multe se afd, flreste, in Ardeal: Apelur, Porotissult, Napoca, Potaissa $1 altele. Pe langé acestea, in fa- parele intdrite, care aveau Langa, dinsele aeela site eu tirguti, unde se ageziu veteranii ca plugari, se aflau ostasii lesionart (legiunea a XIII-a Geming a lucrat mai mult. pentru civilisatia si chiar impopo- rarea. Daciei). A Astfel se intemeia mai prospera stare de lucrnmi. Tn orasele cele noua evan bai, plete, temple, locurt unde so impdrtia dreptatea. bd Locnitorli isi ziceau toti Romani, findca faces parte din Imperiul Rornan &i, dela Imparetul Cara- calla incolo, eran si ceidteni romani, oricare ar fi fost obarsia lor national’. Tofi vorbian limba latina a. po- porului, potrivind-o Hecare dupi limba cn care eratz depringi de acasa, ei si pavintit lor; dar unii erau Ita+ ligni, foarte putini, alfi Asiatici, dar mai ales Traci romanisati, si alte neamuri. 4. In safe ramaseré neapdrat tot Dect; numarul jor, ta mijlocul ‘Traciler romanisati, nu era tocmat mae, eaci neamul suferisa mult in anti din urma. Unii dintre Daci rataciau ine prin mijlocul barbarilor Vecini si nu se puteau hotarisa se intoarcé supt sti- panirea Romamilor. Pe altii, mat ales de la un timp, Figura 4. Triumf roman, Imperiul, temandu-se de rascoale dacice, ii trimetea ca soldati departe prin Africa si Britania, care se socotia e& fiind la sfarsitul lumii, Dar veni o vreme ecdind barbarii sarmali, si mai tirziu permani, din ramura Vandala si gotica, aruncara: pe Dacii de peste granila « in cuprinsul provinciei: multi se rugara de guverna- torii romani si fura primitt sa locuiasca, acolo in si- guranta, Astfel se mai fntari inca elementul dadic pro- priu-zis in tara care fusese ocinioaré Dacia liberd. 5. Se intampla ca gi teranii daci, cari veniau la tare Si aveau a face necontenit cu oameni ce vorbiau limba lating, cépatau eunogtinja acestel limbi, pe care o I | fii ik, LeLeah vor! schimband-o dupa felul cum erau depringi a vorbi limba lor dacieé. Dacii cei noi invatara Tate wibasera de la Tract intali romanisari, populare, Si, cand, mai téraiu, Sarmatii, Vandalii, Gotit patrunsera in umele part ale provinciei, dupa ce stituseré si ei multa vreme la hotare si deprinseser’, ceva latineste, limba tn care *se@ putea intelege un neam eu cellalt a fost mumai limba latinas 4 poporului, aga cum o schimbaserd, Traco-llirii dé Ja inceput si Dacii. Astfel, din unit si din alti, din atdtea izvoate asemenea, incepu a se alcatui si poporul nogtruromainese gi limba noastra roméneasca, desi au trebuil veacuni caaceasta si se desiivarseasci Si in alte ter) unde traese mai Pitt nearmuri lo- lalta si niciunul nu ocupsi o bucata mai mare de pi- mans, fara a fi amestecat cu altul, limba in care se in- telege Iymea mat ugor biruesté si ajunge limba tutnror, Fe calea aceasta si mai tarzin multi dintre barbari, jar, in vremutile maj nova, atitia dintre Ungurii si Sasii din Ardeal au ajans a vorbi limba romaneasca i sau pierdot in mijlocul poporului nostra. neste de laeei vechi, cari si ei Vil. Gotil, Hunii, Slavil. — Dacia si Moesia in stipanirea barbarilor. 4. De pria al treilea veac incep a se migca Cer- manit'de Miazinoapte si Rasarit, cari se gasiau pe atunci dincolo de margenile Imperiului roman, pe cand fratii lor din Apus erau amestecati de mai multe vea- eur cu viata provinciilur romane Vandali, apoi Gofii, cari se imparb si ei, cum se stie, in Goti de Rasarit si Goti de Apus, incep sa atace granitele provinciei Dacia, iar, de la o bucaté ae * ~~ Cu a bo CER ayes de vreme, $4 pitrundd intrinsa cu nadvadlirite ler. Im- perlul mu éra fn Stare s&-i raspinga. Marele Imparat Maren-Aureliy si-a intrebuintat toata viata pentru a firma cnibul de dusmani germani al Boemiei. Dar ell aceasta nu sé zabovi prea mult luarea in stapa- uire a regitnilor de la Nordnl Dunarii de catre ¢ei- jalfi Germani, pe cari Imparatul nu-i putuse distruge nicl supune. 2. Pa la jumatatea veacului al Ul-lea nu era nimic mai obisnuib decit si se vad& sosind in cuprinsul Daciei trimesii cutarui rege sau ,judecdtar“ al Gotilor pentru a cere dijma de ja pistori si de la plugari si pretul rascumpariril de la orase. Aceste orase ca- ura, de alminterea, foarte rapecie in sdracie; rar cind: yre-ln imparat nou isi dadea osteneala 4 li ridice iarasi zidurile Drumurile no mai erau sigure; izvoa- rele de bogétie secaser& In parte, asa ftncat were ordseneascd, ce stralucise timp de abla o suta cinzeci de ani, era acum in decddere deplini. Au rainas ins safefe cele vechi dacice gi altele noua, _intemelate pe urma si dupa chipul lor. In satele acelea traian acuma de-avalma si urmagil vechilor barbari si targoveti mai sdraci, goniti din orase, pe cand orfisenii hogati trecusera dincolode Dundre, Yetraganda-se pe masura ce se retragean ostile. 8. impdratul Aurelian, om indra&anet si strabitator, care merse pind in pustiile indepartate ale Arabiei urmaérind pe dugmanii Imperiului, a mai trecut de citeva ori Dundrea, rispingand pe Vandali si pe Goti. Dar nu-i fu greu si vada ta fara nu se mai putea {inea pentru Imperiu. Aéunci soldatii plecara, asezin- du-se in Moesia, care tu numité si ea Dacia ga sh. mai ascund’ putin rusinea Rermanilor pentru pier- derea unei asa de intinse provincii. Aici in Moesia urma Si mai deparie viata orasgelor, desi éle eran‘amenintate tot mat mult de pradacinnile barbarilor, cari puteau rizbate acum slobod pana la Dundre. Aici era centrul administrativy si ostdsesc; aici eral tege- dintele de episcopi erestini, cari sfintiau preoti i pentru locuitorii de pe malul colilalt al Dundrit; aici @ran deschise inca drumurile care duceau catre cen- trele mai insemnate din Muntral Peninsulei Baleanice, éum era Sardica, Sofia de astizi, sau departatul Bi- gant, si din porturile de la Marea Noagra si Arhipelag. 4 Dincodce de apa, teranii, cari nu-si pardsisera mestesugul Iucrarli pamantului, ci, din potriva, tre- buira si Iucreze brazda cu mal- multi staruinti ca s& poatd hrini gi pe barbari, se impacau com puteat cu acestia, De la o bucataé de vreme, se pro- duse ici si colo un amestec cu barbarii germeni crestinati: cutareavea un tata barbar si o mami romani sau din potrivai; incepeau sidin mijlocul | barbarilor a-si face turme mari de vite $i ajun- wean ofiteri ai Imperiului; putean chiar s& se ridice la vrednicia de Imparat, cum-s'’a intamplat cu mai multi, Caci, daci Dacia cea veche era parasite, in, schimb pértile de dineolo de Dunare, in care se gra-_ miadise 0 poporatie mare gi care facea un negoh In- semnat, erat, in depling inflorire. Atunci sau ridicat la o prosperitate neasteptata multe orage balcantee, Cum din aceste parjiau plecat atatia conducatori ai Im- paritiel, aici sa sivarsib si mai departe romanisarca foarte ripede pe toate ciile. Pe urma, cum vom vedea, din Baleani au venit pe incetul, in deosebite vre~ muri, locuitori not pe malul stang al Dundrii, unde ‘au imputernicit neainul nostra si lau fact sa ajunga singor stapanitor si in stare si. fanainteze. 5. Mai bine de doné veacuri dupa mmoartea lui “Traian, un alt Imparat mare, Constantin, care-a fieut ‘din legea crestina o religie a Statului, didu imsemna- ‘tate mai multi Rastiritului, stramutand aici gi rege- ny dinta sa, in Bizant, care se numi Constantinopol si oma cea Nous, Astfel, rigimandu-se mai mult pe partile Rasivitului, a trebuit el sii caute a supune Tarasi Impiratiei Tinutarile noastre. S'a batut ou sta- panitorli barbari, gi i-a invins; dar silintile Ini cele Mai mari se indreapté mai ales impotriva Tinuturilor do la Sudul Basarabiei de astazi, spre care rasbitea Prin Dobrogea, care se nu- iia pe atunci Seitia Mied Sau tara cea mic& a sciti- Jor. Prin aceste parti s'au purtat lupte side urmasit dui Constantin, intre alti de fiul stu Constanfitr, care se batu in acelasi timp si cu barbarii sarmati, mai mult slavi, din partile sirbesti ale Dunérii, si chiar din Ardeal. Prin aceste indelungate eloeniri cu Romanii, Gotii, Shau pierdut puterea de o- dinioara, Astfel, cand, in a sdove jumitate a veacului al Velea, se miscaré in stepa Rasiritului Ari uralo-al- taici, cel Mintiiu furd ris- Pinsi, imprastiati si goniti Mm Peninsula Baleanica, In : 4 Seest chip dispar cetele go- Pig. 6. Imparatul Constantin “tite din locurile noastre, ps care le-au stapanit multa Yreme, — unit dintre navalitori fiind, cum sa spus, chiar crestini ca si noi. G, Multi invatati cari aveat interes la aceasta air Serie ca nol am capatat legea cresting tarzin dela Bulgari. 6 mai mare ribieire decit aceasta ma se poate.‘Ba 5 amestece cu populatia romans, ca Francli ger= a ae intain cA un neam mai vechiu si mai cult nu poate si capete astfel de adéugni sufletesti dela un hear tai nou $i mai salbatec. x 4 Dar mai sunt si alte dovezi pentru vechimea legiy crestine la noi, despre care putem fl siguri ea a fost, fard sf cerem nomai dec&t martnrisiri pe mormuntey care $i acelea ar iesi la iveald dacd s’ar fi SCOrInonis, tai mult pamantul romfinese dup& urmele vremii celei vechi. Traian a adus-locuitori din toaté Imparatia intro vremeé cand pretutindent tazbatuse legea iui Hristos, Si ei au venit mai ales din partile Asiel Mici st Trae ciel, unde dregatorii impdritesti prigoniau mai mul pe crestini, cari erau gi mai numerogigi mai d&rji. Asa fiind, crestinismula fost adus in clip firese dle cei_ dintdiu colonisti. ‘ Si se-mai adauge ci in oaste foarte multi fuses sera cuceriti de blindeta noli legi 9 fratiel omenesti: Ostasil insd ramaneau, cum am viaut, in fara dup casi mantuisera slujba. In apropierea tabereior se ficeau sate pentru hrana for, si locuitoriidin ele primiausidansiicredinta‘cea mantuitoare. Locuitorii sa- telor ajungead so impértageasca ta randul lor. Aceasta ou atait maivartos, cu edt si vechea religie a Dail cupringea credinta in nenmurire si ceres. jertie pentr Damnezeu. In sfairsit o suma de cuvinte, ca: biserica, boteg, cuminecaturé, toate de origine latina, arata ca om) avut un erestinism veohiu dela Romani. Alte envinte © in legibura cu slujba bisericease® nau atata prey pontin ci cle nu sunb nedesparjite de crestinisin al se intrebuintan si, in alb inteles, de pagini. 7, Hunii aveau terile dunarene in atarnare.de dansii, dar neasimilabili si pagani, n’au fost in stare Beas ee Tani in Galia cu supugi tor. Stapénitorel lor, Wanul sau Hlagenul Hunilor, céruia Romani it ziceau ~rege’, siitea in Panonia. Cel mai mare rege hun, Aftila, a pradat de multe ori Serbia si alte parti ale Penin: sulel Baleanice, dar nu numa ca sa acid’ gi Sa ayda: Ini it trebuiau, pomtru sine si poporul sau, robi Multi, si pe acestia il aducea de peste Dunare, dintre ~ Romani. Asa Incepea sa Se intireasca elementul ro- manic, multimita chiar barbarilor din aceste parti. 8. Dupé& impristierea Hunilor, Imparatit cel nol. at Rasirituldi, carl ajunpeay acuma si aibé mai mult chip grecesc decdt roman, nv ardtard mai roulla indraz- neala decat Constantin pentru a face iarési romane jocurile pe care stim noi astizi. Cel mai mare dintre (insil, fastinian, in veacul al Vile ihnois, de multe bri (si la Turnu-Migurete de asté fotariturile céle yechi dé pe malu) sting, pe cind punea intr’o stare de aparate desivdngita cetatile care margeniad tmalul moesic. Dupa dinsul, in yeacul al Vit-lea, s'an gisit comandantl bizantini si chiar Impérati (ca Impiratul Mauriciz) cari au strabatut peste apa, venind pani addne in pamanturile de pe fermul stang. 6 fr nu mai gasira fireste pe: Goth, al cdroy rost ue tncheiase cu totul, nici pe Euni, alg caror silase Wwau fost niciodata asezate in mijloctl satenilor traco- fomani, strimosii nostri, ci gasiri pe Slav. Slavii tHifau mai mult pe linga malul apelor, cdutand de Wospodarie cimpeneasca sau ninindu-se din pescutt. Hundraa era plin’ de luntrile lor seabite dinte'un singur Wopac, Numele riurilor celor vechi, aga cum ole fu- Beers: piise die Seiti, sian) pastrat numai pentru Prat ei Muras: cole mai multe din riurile noastre se nu- fhese cu nume slave care sunt insd foarte yechi. hci mai ales de wpe eran indragiti Slavil Toata N dora. = THorla Comantter. a -aS od : ; : ea — * Sa mitologia lor, cu zei blinzi, era in legatura eu ne gurile, cu valurile réurilor, cu adaincimea iazurilor. Skitenu in grupe de sate amestecate printre grus pele de sate ale noastre, ei aviind o vale, noi, alta; asupra lor stajpinia cate un gef céruia Bizantinit se — incumetau a-i zice ,rege”. VIL. Viata laolalta a elementului romanic cu cel slav. Intemeiarea neamului nostru. Cea mai veche viata romaneasca. 1. Gu Slavii, strimosii nostri se aflau pe acelagi treapta de civilisatie. Stramogii nostri au invitat dela dansii, si ei au invatat dela strimogii nostri Cuvinte pentru idei noua s’au imprumutat i de o parte si de alta, dar, dela o vreme, Traco-Romanii au covargit. gi eu numarul, gi astfel Slavii, strabatuti de imran rire noastra, sau contopié cu noi, aga Incit, astagh | abia dupA trasiturile fete, coloarea pirului si aleir tuirea irupului dacdi ai putea sa cauti a deosebl pe Romine! de origine slavé de acela al cérul stribun ‘a fost trac sau roman, Din toatd viata Slavilor ce au fost in partile acestea au ramas numai euvinte foarte multe, care au intrat in limba noastra, dar rai” mult pentru idei secundare, eAci pentru ideile de ce a petenie noi ne putem exprima tot cu cuvinte care vin din vechea rnostenire romana, Au-ramas, apol, dela” dangii anumite elemente de mitologie populard, anu- mite aseziminte, si atit. 4 ®, Contopirea Slavilor din mijlocul nostru sa ficult” cu atét mai ugor, cu cit, dela o bucaté de vreme, Slavii au fost indemmati si meargi mai departe, ur = e os ‘a a - oes. P) mand aceiagl cals ca st Gotii 31 Hunii, in Peninsula Balcanicd. Aici au luat in st&panire toate Bulgaria de astizi. Bulgarii uralo-altaici, cari au venit mai tirzin, in al treilea sfert al yeacului at Virlea, au fost putini la numar si sau pierdut tntre Slavi, dandu-li fnsi numele lor si o dinastie de origine uralo-altaicd, sadeca, hunica. ; “ Alti Slavi au facut din Serbia o tar& cu totul slavil: elementul romanic, care eri destul de numeros odata, * sjabise prin stramutarile ficute de Attila pe malul sting, gi acest element disparu, la.urma, in multimea slava. Slavii din Panonia au fost inghititi mai tarziu de Unguri, alti barbart uralo-altaici, dupa ce au dat acestora tot tesaurul lor de cultura In sfarsit, foarte multi Slavi au luat-o de-a fungal Mdrii Adriatice. Aiei orage ou fost distruse de dansii ori au séracit de pe urma lor; elementul iliric neromanisat a fugit in munte, hranindu-se mai mult din pradacinni: ej ennt Albanesii de astazi. Alli locnitori, mai vechi, romanisati cu desfivirgire, s’au adapostit si ei prin Wii, cautindu-gi mai mult de pistorie: nu sunt: altii “@ deceit Aromdnii, din timpurile de mai taraiu. Asa @ fost de puternic givoiul slav in aceste parti, incat q fe au trocut Termopilele gi au ajuns in Grecia a che, unde au distrus o bund parte a poporatier precesti, dar Ja urmé san pierdat intre cei cari mai sera. Nurmai numirile slavené ale unor sate din a acestea ale Moreii aratd cata fost de puternic de barbari care a néipadit tara si a innecat-o a clips @. Acum ora in partile dunfrene un neam romd- ‘avand datine si asezaminte care sau schimbat } foarte putin, in felul de a tri al terdnimii e pant astizi. Elamontul tracic vechiu, elernentul © suprapus si elementul slay infiltrat pe urmd *pies a lerani, lipsiti. de erase cau desAvirsive. Fiecare sat er os * * aac sau triind in acea stepd, ne silisera a li plati dijma in’ produsele paniaatulut, in rodul turmelor §i in céstigul vandtorului. Aceste. popoare erau de origine uraflo-altaicd. 4 E bine si le avem in minte pentru cd viata noastr’. #2 fost sirfins legati de puterea lor. - 2 ays ait a ix RomAanii si semintiile barbare de origine uralo-altaica. ‘. = se amestecasera cu desdvamsire. Era wit singur neat, o singurd limba, o singurd fire. 3 4, Dar noi nu eraminc&iin stare s& ni facem tara nopstra, cu stiipanitori din mijlocul nostru; viata te- raneasedi grou se adundla un loc, si noi eram numat} locuit de urmasii aceluiasi mos. tot pimantat pe- care-] avea satul, si vatra, si cimpul, si padurea, format #osia; urmagul cel mai de aproape al inte- meietorului indeplinia sareina de judecdtor: de aceia sa | incepnt a ise zice dela un timp jude. Mal multe sate alcituiau un grup, locuind in aceiagi vale saw in acelasi ascunzis, unde barbarii nui putean gasi lesne pe oameni, pentru a-i globi sau jifui. O asbfe de vale putea sd alibi wa stegur jude, cand satele 4 se aledtuiserdi unu! din altul, si atunci valea toaté, eate sate eranintrinsa, se chema jude, Slavii aveau, de la cuvantul german care inseamnd rege”: Kdnt +, gi un nume al lor deosebit pentru jude,. pe care ni lau trecut sl noud: cnezi. Mat multe judete laolalta, fiind vecine, se uniau insd pentru raizboiu, pentru apa- tarea de dugsman sau péntru cintarea de prada, de- rasbunare; atunci cilduzul se chema, cu un euvdnt imprumutat din slavoneste, Voevod, adecd duce. In aceasta se incheie toaté randuiala noastré caa veche. 5. ‘Tara intreaga tnsd: si Ardealul, unde crau Ro- ménii mai multi, si Oltenia, unde era destui, si Mun- tenia, unde satele erau mai rate, si Moldova, unde © in partea de Nord-Ost sa mai urma pe incetul de ai nogtri romanisarea Sfapiler de Apus, a Rusilor Mici, tonte la un loo sa chemau Tara-Romineased. Dar numai pentru noi insine, eari stiam ed, suntem in cea mai mare parte locuitor ai ei. Pentru strdini, era fara acelor popoare barbare care, venind din stepa rasi- 1. Ca niste urmagi de aproape ai Hunilor, ne-au \ st8pdinit un timp Avarii, cari nu se deasebesc decit “prin ome de oamenii lui Attila. Si ei aveau tn fruntea lor un Aan, sau Hogan; si ei au stat in Panonia; si el au atacat Serbia, indreptindu-se mai ales, prin regignea sirmici, dintre Sava, Drava si Dundre, im- potriva regiunilor de Apus ale Peninsulei Baleanice, _ Au ajuns si pAp& la Constantinopol, pe care lau ase- _# diat de multe ori, fara folos ins’. [n atarnarea lor © stiteau Si/avii, asezati prin sate si pe Inga apele din Tinuturile noastre, Deo sdlasluire a Avarilor in “mijlocul poporatiei siitesti care a rimas in péirtile Daciei Traiane, nici vorbi nu poate si fie. Pe la o vreme ca si Hunii, Avarii au perit: s’au gee adeci in indelungatele razboaie; unii sau fntors fnnapoi in loeurile de unde plecaser’; alfii s’au amestecat cu céteva neamuri german, oa Gepizii si Longobarzii, cari sia avut rostul tot in Panonia, De fapt, nol navem nimic a face eu dangii. In veacul ‘al Vill-lea se poate zice ci se méutuise cu totul eu harbarii acestia panonici. Satele de Slavi traiau in linigte, offtert ai Jmpdratului apusean, de natie francd, piziau granita prin Moravia gi chiar pe la Paes elo Se Pe re ye ; iaSa ‘ mai tarziu numai, din aceiasi rasa; Unguril, despre: cari se va vorbi mai departe, fiinded nan stat Ja Dunarea noastra. 2, Tntdiu ne-an stapanit, cerandu-ni bir gi ane ort ajutor de caste, neamul Pecenegilar. In ultimil ani ai veacului al Xt-lea, eu putin inainte de anul 7/00, Pecenegii, pitrunzind in Peninsula Balcanicd de mai multe ori, du fost incunjurati la sfirgit de Imparetnl bizantin gi nimiciti aproape cu totul. Au riémas nu- mai cateva cete de calareti in oastoa Cesarului din Bizant, ' in locul lor a réamas atetputernic in partile dund- rene un popor foarte asiménator cu dansii din toate — punctele de vedere, Cumanii. Cumanii acegtia sau ® {inut pand in veacul al XII lea, facdndu-né si li dam hrand si, adesea, imbraicdminte si praidaind tot aga — de nemilos Tinuturile baleanice. In sfargit, eatre jumatatea veacului al X1t-lea, Ta-, farii, cari de fapt erau Turci din pustiile Asiei, dar” aveau in fruntea lor conducatori dintre Mongoli, se. revarsara asupra acoleiasi vegiuni rusesti, pe unna Curmanilor. 3. Cumanii invinsi se ad&postira parte in Ungaria, unde si mai tarzin au trait, avand, dupa datina noastra, un jude deosebii al lor, judele Cumanilor ~ Tatarti aduseré acum eu déansii jaful cel mai neeru- tater gi virsard sdngele cu cel mai mare bielgug. Aw patruns sila Unguri, au sfiramat oastea regelui un- | guresc, oprind in loc desvoltarea regatului, si de aick au ajuns pana in Germania de mijloc. O incercare ca. aceasta n’au mai facut-o insé pe urma, ci au trait, in mijlocul Rusilor pe cari-i stapaniau, cerand de la. noi caia ce mai ceruser& Pecenegii si Cumanit. Intre Roréini nu slau. asezat decit atunci cand, In veacul al XiV-lea, puterea lor era sfirdmata cu desavarsire in acéste parti apusene, ramaind Hanul lor numai dormn ‘prin avumite orase ale Rusici de astazi. Atunci locui- torii din Industan, tarfti de misearea lor, au ramas pe aici ca robi, precum robi fusesera gi la dinsli: el aunt 7igoni, cari pastreazi, pima astazi in alcd- tuirea lor, eu juzi si Voevozi, randuiala romineascd pe care au gisito pe timpul cand au venit in atin- gere cu noi. 4, Supt Tatari chiar, juzii si Voevozli nostri au in- (leplinit atatea fapte razboinice insemnate. dincolo de Dundre, Pe vremea aceasta, 3i Bizantinii ne-au iotrebu- intat in Iuptele pe care le purtau cu Tureii in Asia Mica. Multi Rormfini au luptat’ si s’au prépaédit acolo fara s&i stie nimeni care au fost cé&peteniile lor. Dar vremea noastré se apropia, Pe urma Tatarilor, stepa nu ni-a trimes alt stipanitor, zi atunei, in Tir muturile dé dincoace de Carpati, unde st&ipanirea ta- Mireasci inceteaz’, noi am inceput a ne organisa cu Dormnii nostri. 2 ? Romanii si Ungurii i. In Inpta cu Bulgarii, o bucaté de vreme, un alt popor, de aceiasi obarsie’ cu dansii, Ungurii, se age- zara intain, inlaturand pe acestia, in partile Basara- biei-de-jos. Alta data inst, Bulgarii, uniti cu Pecenegii, se aritara mai tari dec&t dansii, si atunci —la star- gitul veacului al IX4ea — Ungurii, carora li se zicea pe attnci, cu un cuvant pe care-| pastreaz’ si pind astazi, pentru a numi el insil neamul lor: Maghianii,se ridicara in sus, priv ville Basarabiei, ajunsera qn inuntit Galitiel, trecura prin aceasta parte a Carpatilor in vdile maramurasgene, si din aceste vai, in si sit, se coboraré in Panonia. Pe acea vreme ei avay pa- gani si foarte erinti, deprinsi a trai mai mult din vanatoare gi din prada dusmanului, In Panonia ei ga Sir& ins& O ramuré foarte puternica si bine desvoliata a4 Slavilor, — Slavi din aceiasl semintie ca si-acein cari colonisara Moravia, si cari didura pe marele sti- panitor morav, um fel de rege slav, Svéafopluc, si in imijlocul cérora sa aledtnit o form& deosebita de eres tinism, cu limba biserieeasca slava si cu litere chiri- lice. Slavii furé desnationalisafi, cum am spus, de catre Tnguri, cari li.luard si sdlagurile si civilisatia. 2. Intarindu-se Unguril, isi alesera. din tmijlocul Jor, tob cu dinastia cea veche, nu un duce, ca pank atunci, ci unyege. Regele acesta, fiind si in vecivdtatea Ger- manilor din Imperiu, cu.cati aves fel de fel de lesdtun, freeu la legea crestina in forma catolicd, si astfel putu si capete de la Sfintul Seaun din Roma titlul Tegal.si si se incunune cu o coroani de abdrsia bi- zantini,. Ii Stefan-cel- Sant. 3, De aici inaainte Ungurii ajunsera un popor tare gf de vitor, si, nu numai e& razbatura pand la Du- uarea sétbeascd, dar o trecuri, se amestecara iin luptele din Peninsula, Baleanilor, cand cu Bizantinii, cand impotriva Jor. Ri ravniau la stApanirea asupra Croatiei si Dalmatici, teri ale caror nume imbogatira Uitlurile regale unguresti. Se pares ci aveau de gand si inlocuiase’ Imperiul bizantin in stépanirea lumii rastritene; Papa, stiindu-i catolici, ti ajuta impotriva Grecilor, cari eran ortodoesi gi, prin urmare, dupa pi- rerea Romei, eretici. Wea lucru firese ca Ungurii, ajungéind in aceasta fasi a puterii lor, si stribata § “Rinului-de-jos, carora li dadura drepturi totins: “teni, dar, avand prilej, acestia intemeiara apoi viata mu- _ rit: ot trecura isa, luari in stapdnire Ti- mutul crigan si cel banatean, dadura de apa Murisului $i, urmand-o, ajunseré la Poarta de Fier a Ardealului, unde se didusera cele dona mari lupte ale Romanilor cu Dacii'. Pe aici intrar& ei in tara frumoasa care se numeste astizi Ardeal dupaé un cuvant unguresc ,.irdély", ce inseamn& ,pidure* (in iu- tregime: .Ririly Erdély", Pidurea Regelui). Aici intarir’ din nou © cetate veche slavi: Baleradul, adecd Cetatea-Albi, al cérii nume il traduserd in un- @areste, si ficuré castele la Turda si la Dej. Luar in stapanire si ocnele dé sare, minele de aur, si ince: puré s& umble cu luntrile lor in apele Ardealulni. Se eredea ca au trimes chiar o straji departata pentrn ca 5 apere granita rasariteani, de c&tre Cumani. Dar aceasta n’a venit, in adavar, decit mai tirzid, pe vremea Cavalerilor Teutoni, de cari vafi vorba mai jos. Unme de viata romAneased, cu un Voevod, s'au pas- trat $i in alcadtuirea nod a provinciei supt Unpuri, céci represintantii regelui in Ardeal s’au numit si ei Voevozi, ceia ce nu e un tithe ungurese, ci rominese, Nici in vre-wn alt loc nw] mai gisim Ta Ungari. 4. Regii ungari cdutara s& coloniseze si altfel tara st aduseri, in numa: mate, ferdai cermani din reeiunile nicipala, de negustori si megtesugari, in Ardeal: Sagii*. Cavalerii Teutoni Inara apoi in stipanire Tara Barsei. dnci de pe la inceputul acestul veac al Xli-lea, acesti calugari inarmati, de natie germanicd, siei in céutarea 1 Cela co spune o cronic ungireasea mai noud (din veacul al XULlea}. 1 pnotarului regelui Bela*, despre lupte Intre Ungari si Voevezil roman ca ,Gelou”, ¢ iuat din cAntece ori curatd pldzmuire. Astfel de lupte ror ff fost fasd, i 2 Bagi, Sachsen, li ce gicea Germaniler Inerateri la mine, 5) de aici eciorlalti,=a ; unui Silas, pe caré il aflar& apoi in Prusia, furd adugi de regit ungori in Ardeal. Ei avurd in mana lor ca- tatea Brasovalul {Brasiuluij, facuta pe locul unur vechiu sat slav si romdnesc. De aici, coborand prin pasul Branului, ajunser& unde sunt astazi satele Rucirul si Dragoslavele Pe valea cea, lung& care se deschida de aici in apropiere de cursul Dambovitei, et asezara 0 colonie a lor, in ,,fara de dincolo de munte*. ji dadur& numele de Campiluag, din causa acestel infatisdri a piméantulni, Aici sé asezara eativa Ungari si multi Sasi, si Tentonii isi clidiré o biserica de lege apuseand. Multi Cumani au trecut in acele timpuri la catolicism si, impreund cu dansii, an numar destul de rare dintre locuitorii romdni ai terii. Dar in curand certe pentru stipanire si pentrn drep- turi Incepurd intre regi si intre Teutonii chemati de dans. Regi ii inliturara atunci gi Incepura pe Sama lor opera de cucerite si de aducere Ja catolicism., Atunei s’a intemelat episcopia Cumander, al carii rost si a cari resedint&é se afla in cefatea Mileoviului. Episcopia aceasta. 1a avut insd, niciun ‘vitor; Ro- mani aveau épiscopi lor deosebifi, niste stariti de miandstiri cari staitean prin schituri de fem in mijlocnl p&durilor si nu voiau prin urmare s4 stie de episcopii acestia nol, trimesi de regele Ungariet si infati- sind o /ege strdind, socotita de localnici ca spureata. Mai departe dec&t atéta uu sa putut intinde prin urmare stapanirea ungureascé. Tataril au impiedecat pe regi dela aceasta. Pana& la interneieren unui Stat romanese cérmuib de Dommi romani, Ungurii au pas- trat in at&marea lor numai coljul de Sud-Vest al Moldovei si cetatea Severinului céitre granita Bulgariei. 6. Din Ungurii pe cari cavalerii fi asezaré ca strajeri la granita risititean’ contra Cumanilor, din acesti noi colonisti cari eran catolici si-si avuré si episcopli lor, se trag Secwii. Insi multi dintre acesti Secnt SS tie ! sunt de obirgie romaneasci: precum noi am desna~ tionalisat pe Ungurii de langa Poarta de Fier si par- file Hategului, asa Ungurii, Secnii ne-an desnationa- lisal pe noi in acele parti de Rasirit. Secuii aw pas- trat de la noi ceva in port, in clidirea caselor, in lucrul c&mpulti, poate si in datine, si chiar in po vesti 51 cantece. Hi se chiamaé asa dupi numele un- gureso al Scaunelor de judeciitor, al judetelor (széX),. ca ale noastre. 6. Dupa imprastierea Tatarilor, Unguarii voira $8 ageze inc&i in partile oltene pe Cavalerti Sfantulai foan, cari sau strimutat mai tarziu la Redos si cari atunci isi canta tocmai un silag. Dar acest plan Wavu urmare. 7. Ungurii at: patruns, cum am apus, pe acel timp $i in Moffova, si anume in partea dmtre Carpati si intre Siretiu: ii atrageau minele de sare din Oera. Urmand mai departe cursul'Trotusului, ei au ajuns la Bistrita, sl, la varearea Ristritei in Siretiu, intemeiard un oras al cérui nume, Bacau, este curat unguresc. Sio parte din -— ‘Tinutul Putnera fost in atarnare de tegii Ungariei.. Aceasta se dovedeste, intre altele, si prin numele targu- sornlui Sascuf care inseamn’ , Fantana Sasuluim. Aici, in’partile putnens, colonistii unguri isi interneiarad si acea, episcopie a lor deoscbift, care se gisia In tar- gusorul intemeiab de dansil pe apa Mileovului si pur- tind nmumele acesta de Milcov. Pana foarte tarziu- a tinut episcopia de Mileoy, care a fost stramutati. peurma la Bacau. 8. Regele ungurese trebui sa caute apoi, in al al Xll-lea a stipani si , Tara de dincolo de Munte’,. in partile oltene si muntene. Pentru aceasta sau ine trebuintat, pe de o parte, osfasii agezati in cetati si, pe de alti parte, episcopif veniti si aducd legea. 7b & « catoled, care era si a Regelui. Mai multi cvezi si Voevozi din partile -oltene. ale ciror nume ni sau pasirat pentru o veeme mai tirale, au fost siliti sa re.ungasea astfel stapanirea ungureascd, Asa fura, pe la 1250, Litoveia! din tava Oltului simdar uu asa de mult, - Semeslay de dincole de Olt, de pe platurile argesene, avandu-si chiar resedinfa in Arges. Numele altor Voevozi, mai de la Rasarit, nu sao pastratin actul de danie care nile-a transmis pe cele de mai sus, Regii unguri se pandiser&. a incredinta. Tinuturile acestea, pentru a le stipani mai bine, cavalerilor din Apus. Pe de alté parte, elisi indreptard lnarea-aminte asuora pdriilor offene. Din straduinta lor de a su- puhe partile acestea a ramas insd un singur resultat_ statornic. Anume: pentru a-gi apdra granita dund- read din acest loc, ei an intemeiat, ine’ de pe la - 1230, cetatea Severinulii, agezata in apropiere de podal cladit odinioara de Traian. Cetatea a fost pu- ternic&, avand si un Tinut, din care se hraniau apar Tatorii ci. Era comandaté de un dregator ungur, care _purta numele, imprumutat dela Avari, de Ban. 9’ in- " ceteat sl asezarea unui episcop uigur in pirtile acestea * si edlugdrii dominicani predicau in acea vreme legea catolica prin locurile noasire. . x : Romanii si Buigarii. 1, In cercirile lon de a lua in stapanire sesul “muntean pind la Dundire si de a se intinde apoi si in Peninsula Balcanica, Ungurii intampinara ined dela, 1 Numete trebuie cetit in acest chip; cetirea Litvon & presita (te, pentru yj, ca gi accia de tara ,Litva* pentru Tinotul sao qat acolo 2 tara loi ,Litvoi*}. Litvon, din.care unii au fient Lilean, nue un alae, pe rind Kitoveiu se intalnegte gi are Aceiasl eicdtnire ca alte nume vechi: Radivaiu, Berivoin. nag i jnceput impotrivirea celui deal doilea Stat bulgarese. Strirmutandese intre semintile slave de dineolo de Dundte, neamul hunic al Bulgarilor intemeiase tn ‘Flanat (ca al lui Attila), care purta, vreme tndelun— fats, Iupte cu Impératil din Constantinopal. Scopull StiipAnitorilor bulgari nu eré altul decdt 84 inlocuiased: pe acesti Immparati greet si crestint in stapanitea ce- tatii impirdtesti de pe Bosfor; voian acdecd, sa facd si ei ceia ce faicusera Germanii in Apus: un nou Ite perin roman: de natie barbara. Dela o vreme,” acest! Tari ai Bulgarilor (isi zicean ,Tarl” finde se soco tian Impérati si volau sa joa cetatea impérateased Tarigradul) se botezara, gi lupta lor incepu sl eee inviergunata. impotriva Imparafilor din Bizant, Pe abunci a trait marele Jar Simion, care a fncun jurat Constantinopolul si parea cf va fiin stare sirl si cucerease’. Dar, dupa mat putin de o sutd de a ut dela moartea lui, Imparatl rasa mi energicl pornira. impotriva Bulgariet desbinate gi stapanite de-un Tar slab si izbutir sf o cucereasci. In aceste turburatt se amestecara si Rugii, dela Chiev, condusi de ciipse- tenia lor Sviatoslav. ; + Ei veniré prin pértile noastre st, irecand Dandreay luaré, in stapSnire cetatea Sifistra (Dristoral; vechiul Darostorum), de unde trebui pe urma ca Imparatul, bizantin /oan Timisches si vie pentra a-i scoate. Tmparajla aceasta bulgareasea Cintéin n’are pent noi nicio insemndtate din punct de vedere politic; toata luarea aminte a ‘Tarilor bulgari era indreptata asupra prazti care li se deschidea dincole de Baleant ‘nu li mai riménea vreme-si se gindeascd la Tinu- topila noastre, unde pe vremea aceia nu era bogatie. adunati ‘Tara noastra nu se gisia printre acelea pe care si le poata ravni neamuri lacome si pentru care ele s& fie bucuroase a-si aduce jertfa de sange. z Se poate zice, prin armare, ca niciodati dregatori *=s TT. -_ rm Ty EB ee de-ai ‘Varilor bulgari din vechea dinastie hunicé n/au stapanit, asupra gesulol muntean, Cu atat mai putin ar fi putub si razbate in partile de runte. Dar tn- ranrirea. lor a luerat asupra noastrii in alt domeniu: “cand Bulgarii curati din stepa ruseascd au venit la Dundre, ei eran pagani gi havea nici cea mai mica aplecare sii treavé la legea crestin&. Dar Slavii, se- mintiila in mijlocul carora sau agezat el, trebuiau fie de mult& yvreme crestini. Locuitorii din stinga Dunarii evau, cum s’a vazut, fucd de mult crestini, cu toate ca nmumele vreunui episcop in partile, acestea nu se pomeneste niciodata, Romanii man rimae insd in parbile noastre pnd la recunoas: terea crestinismului ca religie de Stat: dacti insa cel dintaiu Imparat crestin al Rome), Constantin-cel-Mare, ar fi st&ipinit in adevar si pe la noi. de sigur c& near fi cuprins in aledtuirea ierarhicé crestind, cela ce stim c&é nu s’a intimplat. Deci episcopi pentrn noi au fosb cei de pe malul stang al Dundrii: Acestia Sau tinut pand la venirea Bulgarilor, st chiar dupa. aceia ei trebuie s& fi avut inc&i rostul tor, desi mat putin slobod. Cand tnsa Bulgarii se hatararaé a trece ja crestinism si capetenia lor, carese chema pénd atunci Boris, primi, odata ou cregtinismul grecese (ortodox), numele de Mihai, al Impiratulai ce era atunci in Constantinopol, se facu 0 noud ordnduire deosebitd a. Bisericii din aceste parti. Dintrinsa se poate zice cai . am fieut gi noi parte, fiindea noi nam avut pana foarte tarzin un episcopat al nostra recunoscut de Pa- triarhia constantinopolitand. 2. Dupa cucerirea bizantina a Bulgariei risdritene, unti din boierii bulgari — c&ei ,boieri® se numiau ca- peteniile lor, —se adapostira im partile de Sud-Vest ale regatulni, pe \tnga faci! de Ofrida. Patrn teciori de boieri tineri luara puterea, si. unul din ei, incu- = A niinaindu-se la Prespa, ajnnse, si cu ajutarul Aroma. nilor pastori si al Albanesilor, Tar nou al Bulgari- lor*. Un alt imparat bizantin insd, Vasile, porni prin muntir Macedoniet impotriva acestui Tarat al Apu- sului si izbuti si-l distruga; él a omorat co acest prile} atat de mulfi ,Bulgari’, inedt i-a ramas pentra totdeauna numele de Vasile Bulgaroctonul, adeca .Uci- gatorul de Bulgari”. _ 3. Un timp, Bulgaria toata a fost provineie blzai- ding; episcopi bulgari de pe malul Dunaril, la eari ge hirotonisiau preotii nostri, au fost inlecuiti prin -episcopi greci, in legaturd cu Patriarhu!l din Constantr nopel, si nu, ca pand atunci, cu Patriarhia bulga- Teasca deosebitA. Se parea cA niciodaté Bulgarii nu se om ridica din caiderea lor Inca de atunci, din veacul al Sie rlea, putin dupa Shiai 1000, pe vremea Pecenegilor, cu ingaduinta acestora si supt inraurirea Bizantinilor din vecinatate, cari aveau. Marea si Dunirea, cdpetenii raminesti au iniemeiat cele d'intdin State ale noastre, intre Siisira si Viena Dobrogit: un Tatul, un Seslay, un Saccea, un Chalis. Ei avuri lupte cu [mparatul Alexie Comnenul, dar se pastrara pana ce nepotul de flu al acestuia, Manuil, intinse din nou Imperiul in aceste parti. De pe urma acestui Stat cu limba aficiala slava se chiamdi Viasca, slavoneste: ,Tara-Roma pease’, unl din judetele de camp muntene. insti, dup& un veac de noud decddere a Impara- #iei bizantine, care ajunsese lar pe manile uiior oa- “meni netrebnici, se ridicari nemult&imiri in toate par- tile Péninsulei Balcanice. intre nemultdmiti eran SL Aromiinii, cari-si aveau agezdrile lor de capetenie in fesalia, zisi si Viahia Mare, adeca marea , Tara- Romaneasca”. In fruntea acestora se pusera dui frafi: Pera si Asan, indarjiti pentru ci li se re:tie r are == fuszse o favoare imparitease’ si unul dintre ei fusese palms, Sarcinile apssaupe yvremea aceia, intre alti, chiar si pe Ciobani, cart trebuiau si pliteaset dijma mai mare decat pana abanct. Astfel cei dot frati, celnici sau fr untagi ai Aromanilor, putura si adune 6 mare muljime in jorul lor. Zi de zi, el pridan prin toate targurile din vecinatate, Mra ca ostasi grecesti din cetatuile dela treedtorile Pindului si Baleanului s&-i poata impiedeca. Un sit de expeditii ale Impara- tilor insil nu dusera Ia resultate mai fericite. Avornanit capatan din ce in ce sprijinul Bulgarilor din orase $i al stapamitorilor din tmprejurimi. Astfel capeteniile lor ajunser’. a se socoti ca nn fel de regi; unul dintre rasculati indrazni chiar 84 ceard Cesarclui din Apus, venibin cruciaté, lui Frederic Barbd- Rosie, cununa Imparatilor din Constantinopal,- 4. Wl nu putu 5a. 0 eapete; ins& un al treilea frate, erescut intre Cumaui si ajutat de acesbia, fonifa, vilzu gi acesh vis, indeplinit: el se folos! de dorinta Papel de a-si intinda autoritated st in Peninsula Bal- canic& si izbuti si capete de la acesta recunoasterea — sa ca sbipanitor al Bulgarilor gi , Romanilor® , deci ca Imparat al Bulgarilor si Grevilor'. Tonif& duse o sumd de lupte, atat impotriva Grecilar fnsil, cit gi impo- triva Imparatilor Jatini din Constantinopol, cari sé asezarii, im urma cruciatei a IV-d, la 1204, in aceasta reseclinta, imparateased: Constantinopolul. A pring pe Impfiratul latin, Balduin, gi +a tinut in inchisoare pand la moarte, De nenurmdrate orl se pérea ca el va ajunge si aib’ stdpanirea exclusiva astpra Penin- sulei Balcanice, si tie de. fapt Impérat al Bizan- tului. Muri tns& ucis de o radia Nepotul sau, Ioan tenu putea s4 fie cineva pmani t t peste Romani, gi peste alt s4 fie. Girecii din Bi- Impardtia lor find Imp neat fone £ zant tsi ziceaw in rorand. ‘nilor care Si poarte acest nume si si géseascd sups T, = a a r= Ace Asan, urma mai departe ou stéruinta pentra cApa- tarea acestel situatii stralucite, Al doilea Imparat al Bulgarilor sial ,Romanilor” a fost cel mai puternic stapanitor pe care lau, avut in acest timp {erile’ ra- saritene. Supt urmasii sai ins& Imparaitia bulgireasca de a doua a deciizut foarte mult. 5, De‘alminteri, aceasté Imparatie n’are interes pentru noi deca prin acéia c& a fost infemeiatd de inigte conducitori aromanisi o% dinastia a ramas aroma- neasca pand foarte tarziu. Ne-ar mai interesa si pentru aceia ci unii dintre cel mai puternici Stapaniton aa Tirnovei, noua Capitalé de supt Baloani a Imparitiel bulgSresti, au cadutat s& uneasca la Statul ‘lor, nue nomai Serbia, dar anume Tinaturi muntene din apropierea, Dundrii. Astfel loan “Asan s'a luptat eo Ungurii pentru stipanirea Severinalui, prin care Bai- garli voian si intre in partile noastre. Insé Impératit acestia de obarsie aramineascd si-au pierdut foarte curand constlinta ca& se tin de alt neam decat de nearmal bulgaresc, si pentru nol, pentra neamul-nostru, naa _putut sa aiba aproape niciun fel de tragere de inimé Prin Aromanit acestia rizleti, dintre clobanii nog Sau Mdeplinit, prin urmare, lucruri mart si glorioase, dar pentra an alt nea, care, In toate timnpurile efind a avut constiinta de sine, s'a aratat dusmdnos sau desprejuitar fati de noi. XIL intemeierea principatelor Jerii-Romanesti ‘ si Moidovei. Conditiile intemeierii. ‘—i. Catre inceputul veacului al X1V-lea dmprejurarile srau priclmice pentra intemeierea une} Teri a Roma- N. dovge? Tateria Romanilor, astapanirea celui mai puternic dintre Voevozil ce eran ean Cei trei stzipAnitorl cari ni statean in vate tate si cari pana abunel se amestecaserdi in @ acere noastre, ludndu-ni bir st intrebuinindu-ne peobt be purile lor, erat acum in vadita stare de sla ee . Nu puteau sa impiedece pidicarea unel teri Lies, a Rominilor, adeca a unet Domuii 2 ‘Teri -Romaney il, cfici asa trebuiau sa se cheme cele d’intiiu State pe care leam intemeiat noi, cuvidntul de Dorn er intelesul vechiu al latinescului Dominus, Imparatul- Va s& zicd, noi am inceput, nu ca doud fer deose- bite, cum au fost pe urma Moldova gi Muntenia, ct ea o tard singurd; unili prin urmare dela ivirea an ca popor istoric. $1 fara aceasta era modern iJ le fécud pe pdmdantal anur neam st pentru el tot, ipentre cl fasusi. 2. tn zadar ince aoe Uosarel x Sn i r ilint& si din marile pierder! are leg ee snferit woken navaliii Tatarilon Cavalerii Sfan- talui Joan, pe cari-i chemasera in partile oltene, vrand s& li dea Severinul si chiar eetatea cea noua. Codlea din Tava Barsei, de unde et trebuian sit ati- pineasc’ si regiunea munteani din Rasdritul Oltalui, tau venit niciodaté orl nau stat decit seurti yreme prin ‘acesté piirti. q ii Ungariei avora multa vreme de luerit cu cetele Soa ost se oplogisera in regatul lor 4i an Bu yoian si iasi du acolo, Nu emi ugor si aduci ane a viati agezata gi la datini de supunere un popor ye dal ng si nestatornic, cum a fost acesta, care, pe lings poe a recuse in intregime la legea erestina cato! a ty wap yreme izbueniri netntelagen! intre regele cel # iH ie pas al [V-lea, si iutre finl situ, Stefan. Acesta gisi, a ; Be jin intr'un ‘numar de cete ale Cumanilor, Shot ie Ace ‘ici nu sar fi ridicat impotriva tatalai sfin. li trecu p minte atunei si se fack Domn al Gumanilor, deci gial celor — ee eas 5 vari mai puluserd raminea pe la noi; ol se asezi pe multd yreme In Ardea! gi ayea prin urmare legituri de prictenie siallanté cu Voeevodul nostru din Arges, care era, precum stim, Seneslar. 4, Ajungind rege al Ungariei, la sfarsitul veacului al Xill-lea, Stefan al V-[é@ se apucd de lucruri mari: voia si birniasca pe Bulgari, sa infringS chiar pe Impdratul Constantinopolei, lund mostenirea risari- teand; el se lupta sila Plevna tmpotriva Bulgarilor, Si, dack a razbitut pind acolo, fird indoial& cé na _ putut sao fack decit calauzit si ajutat la fiecare pas de Noménii nostri din piirtile argegene. Dar neamul. acesta de regi, care se numia, dupit in- temeietorul siu, dinastia arpadiand, adeca dinastia cohoritoare din Arpad silbatecul gi pagdnul, se stinse in curind. Ungurii trebuira si aleag’ un rege nou, si atgnei incepura lupte intre acei ‘cari-ar fi vrut pe un principe frances, din dinastia strimutatéi in re- fatul de Neapole, pe Carol-Robert, si tntre ceilalti, cari ar fi voit mai bucuros pe un principe german, pe-Otto de Bavaria. Acesta din urma era sprijinit si de sputernioul. Voeved al Ardealului, prin urmare, de sigur, si de Muntenii din Arges. Au fost atunci multe nenorociri in Ungaria, si chiar in " Ardealul vecin ou noi; & ars pind gi Balgradul cal vechin al nostro, Alba-lulia, unde stitea acuma un episcop latin Sau catolic pentru Ardealul intreg. Chiar dupa ce Carol-Robert izbuii sa nvinga pe rivalul sau, el nu se bucura de multa iu- bire fn partile acestea megiegite on ale noastre. Prin anul 1320 Sasii se ridicar& tmpotriva lui, cerindu-i si vie in Tinuiul Jor, sd-1 vada si dangii, si se impartaseasci de beneliciile presentei regale, Ungaria aceasta, cu toatd ambitia regelui . celui nou, nn mai sAmina de sigur cu Ungaria mare si putérnicé a vremurilor arpadiene; ea nu mai putea prin. ur mare si ne tie fn ghiarele sale. 4. Cit privegte Statul bulgdrese, el se tidicase o bneata’ —_—" a = =o50 oe = de vreme supt [arv2 Constantin, dar aceasta toud impu- ternicire n’a tinut multa yreme, Indaté tara incepu sd se imparta in Tinuturiy pe care le stapanid ote un Domn neatdrnat de {mparatal din Tarnova, Astfe! s'au hgezat wniti si la Fidip, in preajma noastra, jn cetatea cea mare care slujia ca plata de nego{ peniro {eranii satelor oltene Bh undé stitea un Viddica de la care igi Iuan darul preotii nogtti din aceste parti. Stapanitoriit bulgari ai Vidinulai fara indolali o& nu puteau si tréiascd prea bine cu Banut “anguitese din Severin, care avea supt ascultarea sa §i cetaten cea mare bindteand de atunci, Crasovul. (Timigoara, capi- tala de astazi a Banatului, s'a ridicat numai fntro epoch putio mai non.) 5 fh Severin a stat un Ban in vremurile acestea de turbarare si desbinari ale Ungariei, vestitul Ban Lau. -‘rentiu, cate pare si fle Ungar; dup& dansul ins& a. yenit un Ban de obarsie roméneascd, caruia in un- gureste i se zicea’ ,Miked” si care traia pe yremen aledtuirii Dommiei Terii-Romanesti. Cu juzii $i Voevozii, romini din-Oltenia neamul de stapanitori bulgart din” Vidin triia ins& $n legaturi de prictenie, si astfel ai nostri au avut inlesniri cand aceasta dinastie noua ajunse a stipani asupra Bulgatiel intregi prin Tarul Minat. 6G, Al treilea stapan al nostru fuseserA Yatari. Acestia se ridicara foarte mult pe la 1270, cind din mijiocul lor sa ivi un om cu Insugiri de vitejie si pricepere deosebita. fl chema Nogai, si multi ami de zile am finut de dimsul. Fi era aga de puternic, inefit da porunes Tui ascultau si Bulgari dincolo. de Dundre, ca gi om él ar fi fost mai presus decat ,Jmpiratul lor. Se ineuserise si cuImparatul Cons- tantinopolei, dar el peri in Inptk eu un dugman, i ful sau, eare void $4 fact o Imparatie bulgaro-tatareases, 1h ucis. in Tarnova, capitala Bulgariei. De pe la 1808, in sfarsit, Tafarii, c&rora li fusesem bimmici, nau mal avub rosturile de odinicara: stateau Ca mai tnnainte in Rusia, ridican dijma dela noi, mi a cereal ajator in Jupte sau dadeau ei ajutor Voevozilor nostri; n’aveau inst silage in mijlocul satelor roma- nesti, si targuri n'aveam noi ined pe atunci. Doar daci Statea cite un vameg tatar prin porturile celo insemnate déla Dunare sau Marea-Neagrit: aga gasim Tatatime agezati in Cefqtea-Aibd, dela varsarea Nis trolui in Mare, oras insemnat si foarte vechiu, care-si are obdrsia de pe vremurile stipéniril bizantine prin aot locuri: pe Ja 1830 'atarii au ucis acolo pe fantul foan cel Now, ale c&rui moaste an fost aduse ape! in Moldova $i agezate in orasul Iasi, iar in urmé in Suceava, unde se aflé pind astaci, Stapanirea ti- tireasca asupra: noastra mu se mai poate zice inst Cd se exercita prin cei dintdiu ani.ai veacului celui Hiou, ‘al XIV-lea, 1 AIM. Cei d’intaiu Domni ai Terii-Romanesti, i. In vremea cAnd Ungaria era torburats, chiar dela sfarsitul veacului al Xll-lea, Voevozii romani in- capurd deci 8a se migte, doritori de neatarnare: nu Mal voiau adecd sa plateasca birul pe care, mécar din eand in eand, erau silitl a-l raspunde catre Unguri. Pe atune, Voevodtl din partile oltene ajunse la 3 putere mai mare decat aceia pe care o awed prin anul /250, cand Sra vorba, cum shim, s& se aduci pe capul lui cavaleri ai Sfantului Joan. Astfel nu se mai amin- fesc, — dupa innecarea planulni cu cavalerii, — enezii Saul Juzi, “cari avedu pana atunci fiintéi deosebité p lang’, Voevod (la 1249-51 se poménese astfel ju fon si Pareas), Deci, acesta ave& acum toate 4réi jn- detele oltene. \ 2. Noi nu mai suntem astazi in misuri si stim-e4 si-p — 4 yp é i guranii cari eran acesti juzi, si pan& unde se intindea puterea lor; pe vremea aceia Ramanii nu obignuian sé serie pentru gtiinga urmasilor fapte din viata lor; dar noi stim c& in celatea Severinului stipinian Unguril, gi de aie: ur- meazi o% ei fsi aveau ‘Tinutul lor, provincia regalA sal © Banatul ungurese, pan’ tn munte; allor era deci o parte din judetul care se numesgte si astazi, ca gi in cele mai departate - fimpuri pe care te putem cunoaste, al Mehedinjului, Acest 7 nume nu insemneazd altceva decit ed pe vremea aceia a fost a aici un jude cu numele acesta de Mehedint, nume care sb ai intdlneste gi acum la o sum& de oameni, find un nume © ao tar, dar tntrebuinjat iotusi intre terani, 3 Judetul nordic de ling’ apa Oltului se numia Mdicea sau: ; judejul Valeii; aceasta presupune cia fost candva pe acolo = = un jude cu acest nume, despre care ins, iardsi, noi mu , gtim si spunem nimic. Regii unguri dela inceputul veaculut © 4. “ al XIl-lea IncercaserA si cuprindd acest Tinut mai mult z pentru pesedriile Oltului deedt pentra altceva, : +4 Ti aveau dincolo de Carpati cetatea sdseasci, foarte pu- = jernicd, a Sibiiului, dar dela Sibiiu In jos se intindea mun- . tele pustiu, in care locuiau mumai pastori gi cativa plogart : romini. Regele se gindi si coloniseze acest Tinut pana a departe in Valcea, si dete provincia In seama unui fruntas sas cu titln de conte, Conrad. Acestaa fiicut cetatea Talmaciulué din Ardeal si o a doua cetate, a Lofrdai, chiar in stramtoarea de munte pe unde ae trece la noi (Lotrul 6 numit dupa apa Lotrutui, care gr ea sé zice asa dup un ,lotre“, adecd dupa un fnr san hot, ce ya fi fost prin aceste parti). ,Comitatul” acesta at tui Conrad n’a putut fined insd multa vreme, si juzii nogtri }-au inlaturat rapede. a® 3. Pe aici, prin Valcea, sau prin partea de munte a. Mchedinfului, vor fi fost oan si Fdrcas, cari judecau pe Romanii din mai multe sate supuse lor, si-i duceau bs fintamplator gi la rézboiu. Al Ini Litovoiu Voevod trebuie s& fi fost judetul Jiiului, care se imparte in Jiiul-de-sus, pe slavoneste: Gorj, si Jiiul-de-jos, tot pe slavoneste : Dolj. Cum am zis, Litovoiu se intinse si asupra pimém-" | turilor juzilor de la Rasarit gi asupra locurilor care : ce S.55 —- ataman de juzii de la Apus. Acuma voia s& scape si de inchinarea fata de Ungurt si de sarcinile care . iegiau dintr’insa. El se incumetd deci s& Inceapa 14z- boiu, nucu regele insusi, ci cu dreg&torii Ini ardeleni. Avea, de alminterea, si o stapanire in Ardeal, eaci Tara Jiiului mergea pe atunci pana la obarsla apel, cuprinzand in sine, TYauful Sfreinlui sau al Hafegului {numit astfel dupa cetatea Hategului, ce se gaseste in mijlocul siu), Daed Litovoiu ar fi biruit in lupta, ar fi tost poate in stare s& iea si malul stang al Ol- ‘tului, s& fie el cel d'intaiu Domn al Terii-Romanesti, dar a cazut luptind; fratele siu, care purta fromosnl nume rorminesc vechiu de Bdarba?, a ajuns in prin- soare si nu sa rascumparat decat mai tirzin, Cu aceasta se hotdrise soarta Voevodului altean, ins& nu Ungurii pntean si-) mosteneaseé, in sbarea in care sé gisiau, ci numai Voevozi de dincolo de apa, din Arges. 4, Acegtia aveau cetatea Argesul, agezatéi in mij- locul muscelelor impadurite, pe o culme rotunda, de unde se vede o buna parte din Tinutul incunjurator, pe langa apa, clestul de mare si in aceste parti, care poarté acélasi nume; acolo se mai vad, langa ordselul Gurtea-de-Arges (celia ce insearma Curtea domneasca din Arges), ruinele de cérimida ale bisericii San-Ni- coari (adeci a Sfintului Nicolae, caci Nicolae se zice in grainl poporului Nicoaré; Nicolae e o forma impusd prin calendarul slavonesc). Acolo a fost si cotater Voevozilor argegeni. Turnul dela Sain-Nicoar& a facut parte de sigur din cetate si s’a alipit pe arma numal la bisericd., 5. In judetul de acum al Muscelului, stapani eran, la Nord, strainii din Campulung, cari aveau in fruutea lor un jude orfigenesc, cdruia i se didea numele strain,‘Tinutul oltean. Numai in margenea Dundrei, a , m latin, de ,comite* (comes, nemifeste Grafl. Pand eeva mai tirziv, Campulungul a fost, prin urmare, un oras liber, fira legdturi cu Domnia. La Rasarit de Muscel TAY erau targuri, ct alcdibuiri terdinesti, astazi al Ramnicului-Sdrat se va fi tinut in bund parte de episcopia catolicé dela Mileov. Dar cetatea fusese sfiramati la névillirea Tatarilor si n’a mai putut s& se ridice niciodata din ruinele ei, care nici nu se mai cunose acuma. To sfarsit, cat priveste sesul, unde sunt acuma. judetele bogate in grine, dela Teleorman pand Ja Ja- lomita, erau numai pdduri si sate mai riizlete, prin poliene. Cum se vede, Muntenia de azi nu era nici pe departe asa de civilisata $i asa.de bine locuita ca puri vechi se intemeiase o gcheli pentru vangarea grinelor, pe care 16 luau de acolo coribii bizantine: Braila, adeck térgul Brailei, al lui Briilé, numit dupa um satean Braila, (compara numele: Brae, Braeseu, Briiloiu), Gare a intemejat cel @intéiu, de Sigur, asezarea de peseari din acest punct, Produsele ogoarélor romanesti se mai puteau vinde si mai de- parte pe cursul Dundrii, la Chilia, care e pe locui unde ¢ci vechi cunosouser’i asezarea Lykostomo (gre- cegee, ,Gura Tupului", dupé gura cea mai apropiata a Dunarii); gi mai incolo ara Cefafea-Albd, dar cu dansa. n’aveau legaturi Muntenil 6, Ih parbile argesene trebuie si fi fost vre-un sehit de lemn avandu-si un Vladie& (cuvantul e slayonese si inseamns ,stapin), care indeptinia functiunile epis- copale si sfintia pe preoti, Episcopii cei adevarati erau. cum am spus, dincolo de Dunare, adecé in Vidin, in Cirven, ling’ Rusciucul de astizi si mai departe, pe cursul Dundirii de-jos, la Vieina: episcopul de Vicina, al céror rest, nul puter sti si, mai departe; in slargit, judetul de din tim: - 4 ae _macedoneana veche sau, << - =_— = pal ae pe um vechiu pimant de st&pAnire romaneasca acela care va avea legaturi cu plaiurile asupra caror intindea ee Idi Seneslay, Acesti episcopi era une ori élavi, dar limba de care se slujiau of in Bi- Serica gi in care scriau rivagele si tidulele, era limba cum ise gice: slavond. Aceasti limbi se scria cu caractere care se zic (igpt fiinded ge credea c&i le-a ndscocit, prefacin- du-le intra catva dupa’ caracterele grecesti unciale, insugi cilugarul Chiril, de obarsie din Salonic, care a, jucat un rol foarte insemnat tn desvoltarea vietil_ bisericesti a Slavilor. Asa era viata supt cei d'intain Voevozi din Arges. Senestay a murit in imprejurari pe care nt le putem conoaste. Se pare ca el a lsat un flu caruia cronicile slave ii zie fvanco, dar poate cA dAnsnl se schema. loan, ca si judele oltean din veacul al Xfll-lea, Se pare c& el este acciasi persoani eu Tihomir, pe earé-| pomenesc izvoarele unguresti. Tihomir este un nume de origine slavi care vine de la acela de Tih, pe care l-a purtat si un Tar al Bulgarilor, zis greceste Tochos, Nume ca Seneslav si Tihomir, care sunt hotirat-slave, nu inseamna alt- eeva decit ci la poporul fiostru, din vechile vremi de fritie cu Slavii vechi, erau obignuite nume de acestea. Numele de Litovoiu chiar este in lepatura eu nume care seintalnese si in Peninsula Balcanica |. De-odata, prin anit 1320-49, ni se infatiseazd ca stapanitor al Terii-Rominesti, ca singur Dorn, care 4vea prin urmare in stapanirea sa si Gltenia, luath “dela urmagii Ini Litovoiu, un Sasarghd (Basarab), fin al lui Tihomir Ritu Himele acestek se intampind prin partile muntoase,= **. - — ey. 5h Basarab este wh nme care pind farziu s'a intrebuintat in ponor, mai ales in partile de Miazdnoapte si Apus ale agezimilor romanesti (vezi nume ca Talabaé, Tancaba, de unde satul Tancdbesti). Cu vremea s'a pierdut, dar Tiganii, Fig. 6. Lupta dintre Rom&ni gi Unguri (12: Gari au pastrat, $i in nume ¢a si in asezdminte, 6 muliime de asezdminte side alteclemente romanesti yechi, if intre-_ buintara pana foarte tarciu, in veacul al XVIL-lea, ca nume frumos si de cinste. 8: Basarab birui si goni din Scaunul lor de stapa- nire 0 sum’ de juzi cari se adapostiré, la Curtea re~ gelui lor unguresc Carol-Robert. Acesta nu-] vedea Fig. 7. Lupta dintre Romani si Unguri (1890): IE bine: intre altele si fiindeé, simtindu-se destul de tare, Basarab nu void si pliteascé birul de 7.000 de mare’ de argint. Isa intamplat la /330 Ini BasarabUe 7 © nenorocire: prietenul si ruda sa Mihail, Farui Bulgarilor, al carui vepot tinea pe o Domnité din Arges, fa bitut la Velbujd (apoi Chiustendilul 1 cilor), in partile macedonene, si ucis de” stapi tora! Serbiei. Carol-Robert rez ca Domnul roma-. nese, lipsit astfel de aljatul stu, va putea fi biruit Si tnldturab rapede, puindu-se in locul lui un om mai ascultétor fati de Ungaria. El patronsese ast- fel in Tara-Romineasci cu o oaste mai mult ar delean’, dupa cum ers datina de razboiu a regilor de atunci. Basarab il lasé sai innainteze, dar, eand fegele nu putu merge mai departe, din necunostinta -dramutilor si din lipsa de hrand, el c&zu asupra lui la intoarcere si-l birni ca desdvargire. Lupta s’a dat 18ngi Campulumg, Ja Posada, intro adancitir de unde nu mai putea sedipa cine era prins ort, in- trinsa (9-12 Novembre), cAci regele ungur trebuia si ‘se retragd neapdrat pe acolo, trecand de pe cursul raului Arges pe cursul de sus al raului Dambovita, spre Braii. ; : AI, RomAanii munteni pana la Mircea Voevod. 1. Urmavea fireased a acestei biruinte, prin care so risbuna moarted lui Litovoiu gi infrangerea lui Barbat Si se afirma pentru intiia oar putinja- Terit-Roma-. nesti celei noud de a se pastra impotriva oricui sia inldtura orice strain din cuprinsul ei, a fost ruperea legiturilor de bir. E sigay ca Basarab nu la mai platit niciodaté pita i san sfirgit zilele. Dar in Ungaria, murind Carol-Robert care era, de altfel, un rege slab, fi urmi fiul siu Ludovic, om de o mandrie fara margent: avea pofta dea face cuce- rir] pretutindeni, si in Polonia, si im Peninsula Balea- nie’, unde void sa nimiceasch’ wamasitele de Stat ale Sarbilor si Bulgarilor, si, prin urmare, hrania aceleasi, gandurl si fata de Tara-Romaneasca. Planul lui Ludovie nu era altul decat sa fact 0. Tmpiritie catolicd a Ungariel, care s& se intinda ‘pana. la Athipelag, avatidu-si resedinta poate chiar in Cons: tantinopol. 4 “9 Ludovic. nu era numai un om ambitios, dar si un om neobosit, indraget si in stare a lua hotarari nowd si cuminti Fitl lui Basarab, numit Alexandra (precum tot Alexandru se chema si Tarul cel nou al Bulgarilor, nepotul lui Mihail), nu se simtia inca destul de tare fati de uneltirile din tari si stériniele fugarilor (astfel de fugari se numese pribegi) ca si stea. deocamdati impotriva Ungariei. Astfel el merge innaintea Ini Ludovic, ciind acesta sosi in ‘Ardeal, si i se inchina. Ne inchipuim: ca birul sl va fi platit numai cand avea prisos de bani, $ rnijloc dé a-l implini nu era. 8 Astfel Domnia Jui Alexandrn se desfigura ca ‘totul “pasnic; el dinusa intiiu o principesd din Bosnia, fata de Voevod de acald, caci ful san purta numele, obisnuit vamai fn Bosnia, de Vlater, diminutiv din. Viadislavy. Mai tarziu a luat — poate dupa sfatul regelui Ludgvie— pe fata unul mobil din Ungaria, pe Clera, din neatiul magnatilor dgla. Doboca (in Tara-Roméneasca li s'au zis Dobicestii, dupa ce s'au stramptat la noi si au capatat mogil), Co Clara, Mexandri avi doui fete, care s’au mAaritat, una dupA un stipanitor sa c, iar cealalta dupa Stragimir, fiul cel mic al Taraiul Alexandru, Mai tarzin yedem ea este 0 ineuserire “intre dinastia aceasta nova munteant si Casa imparateasca din Constantinopol, prin Doamna Calinichia (mama lui Mircea Voevod}. Astfel de inrudire arath la oe insemnitate si pu- tere se ridicase neamul Voevozilor munte! . 4, Alexandra izbuati a-si intinde stapanirea si asupra i. .: oe St,Campulungului sdsese; aici, in fata bisericii eatolica, unde se pistreaz& inca piatra de mormant, dela 1300, ‘pusd pe locul de odihn& al unui jude striin, el-ridicé okmandstire domneascd, in care a si fost inmor- mantat, in toamna anolui 7364. Se vede si pand astéai piatra in acegsti biserici, preficutd de al- minteri foarte de multe ori: slovele chirilice sunt sipate adanc, simplu, dar frumos, in lespede, care © cea mai veche din pietrele de mormant ale Dem- amlor nostri. _ 45. Alexandru a intrebuintat Dommnia sa, destul de indelungata, si pentra aledtuirea rai deplind si mai ‘strinsi a Terii-Roménesti pe care o intemeiase tatél ‘sau, Pand atunci, cam vazurim de mai multe ori, 4ata Tlavea cladiri bisericesti de piatra. Alexandru a ‘facut-o pe aceia din CAampulung, ai ou atét mai mult trebuia s& clideasci astfel de biserici in Arges chiar. -Acolo era pe deal zidirea de mod& latina a biserieii din cetatuie, ,,San-Nicoaré* caselor domneésti de pe malol Argesului, el fAcu.o Hiserich destul de mare, cu mai multe cupole pe zi- ‘durile sale de piatra, trainicd, si cu doud randuri de stilpi care o impartesc in trei, Aceasta. nu eri o bi- sericea. domneased pentru nevoia Curtii, ci Alexandra aavea de gind 84 aseze in preajma. ei un Episcop, cel dint&iu al terii sale. 6, Pe vremea aceasta, Bulgaria era cu totnl decizuta: mai avea de trait vre-o treizeci de ani numai. | Inc& de pe vremea lui Alexandru, Turcii, un popor asiatic foarte viteaz si deprins on. disciplina de fier, iar, pe de “alta parte, strfiin de toate vioiile popoarclor cu civilisatie Tai Innaintaté, se amestecaserd, flind chemati tn lupta dintre Impdratii Constantinopolei, cari cdutau si se tnlo- ehiasea unii pe altii. Dela o vreme, acestia ficusera din- trinsii o tab&ra statornicd, unde putean si gAseasck ari- ‘ind ostasi cu plati mick, Tabata aceasta se intinse din De vale, in margenea — ce in ee mai mult si, cu prilejol unui cutremur, care dada jos zidurile multor cetati d'imprejur, capetenia Turcilor Ina th stipanire oragul vecin al Galipolei, 2 Do aici innainte ei se tntinser’ necontenit, urmand dra- qnurile cela mari de negot spre Apus citre Salonic, gpre Miaziimoapte c&tre Adrianopolul Grecilor, citre Filipopol, care eri bnigarese, gi catre l@ care due spre Nig si spre Sofia. . Alexandru traia Inc& in anul cind Sultanul turcese Murad, cel d'int&iu care a venit si stea in Europa, ‘Tua in stipdnire marea cetate a Adrianopolutai, pe malul riuiui Ebru sau Marita, si ficu dintr'insa resedinta sa apuseand, in Europa, pe care Tureli o numiau Rum, ,jara romana”. “ 6. De atunci nici Grecii, nici Bulgari, si in curane nici S4rbii din Apus nu avura o gi linigtita, caci rostu Turcilor era si-se tind din pradd, si vrednicia fiecdiruia dintre stiipanitorii lor se arata in cucetiri nous. < ‘Tureii erat putini, dar se fineau strains laolalta, aveau tncredere in Dumnezeu si respectau orice po- runed a cArmuitorilor lor, insusiri prin care un popor poate sa se ridice la cea mai mare innalfime s1 putere. Deci lepéiturile Terii-Romanesti cu Bulgaria sau incu si cu Stabul sirbesc — care tocmai pe wremea aceasta are pe cel mai mare stapanitor al séu, stefan Dusan, Imparat al Sarbilor si: al ,Romanilon® (Greci), precum Jonité Aromanul fusese Impératul Bulgarilor si al Gree cilor, — nu rai puteau si mai fle acelea de infe- wioritate din partea. noastré si de recunoagtere deplina 4 superioritatii vecinilor de peste Dunare. Acegtia, amenintati de Turci cu o peire apropiata, scazusera, uimitor in cAtiva ani de zile. Multi dintre bogatt si edrturarii lor fugiau chiar, efutand adipost, in Tara: Roménease’, si aceasta a clipatat astlel indata © sporire a clasei stdpanitoare gi a claset culte.