Dana Oprea, Laura Răducanu,

Nicoleta Popescu, Ana-Maria Paraschiv

Călătorie prin lumea

textelor literare
clasa
din MANUALUL
de limba română a III-a

partea I

exerciții, vocabular
lecturi, evaluări

Citeşte lecturile şi vei

primi diploma de membru
al Ordinului Cititorilor!

Acest caiet aparține elevului/elevei:

...........................................................................

AL editura ELICART
Acest auxiliar a fost avizat de Ministerul Educației Naționale,
conform Anexei la Ordinul nr. 3530 din 04.04.2018, privind
aprobarea auxiliarelor didactice din învățământul preuniversitar.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Călătorie prin lumea textelor literare din manualul de limba română :
clasa a III-a : exerciții, vocabular, lecturi recapitulări, evaluări / Dana
Oprea, Laura Răducanu, Nicoleta Popescu, Ana-Maria Paraschiv. - Bascov :
Elicart, 2018
2 vol.
ISBN 978-606-768-163-5
Semestrul 1. - 2018. - ISBN 978-606-768-164-2

I. Oprea, Dana
II. Răducanu, Laura
III. Popescu, Nicoleta
IV. Paraschiv, Ana-Maria

37

Copyright © Editura Elicart – 2020. Toate drepturile aparțin Editurii

Elicart. Conținutul acestei cărți este protejat de legea drepturilor de
proprietate intelectuală. Nicio parte din acest volum nu poate fi
copiată fără acordul scris al Editurii ELICART.

Pentru COMENZI vă puteți adresa la:

telefon: 0727.304.880; 0770.508.511
0747.584.029; 0774.607.024
e-mail: editura_elicart@yahoo.com
site: www.edituraelicart.ro
 UNITATEA
Fantezii de toamnă – Recapitulare

Septembrie
după George Coşbuc

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsului corect:

● Zilele din luna septembrie: cresc mereu se măresc scad mereu
● Florile: se usucă încep să moară se ofilesc
● Albinele: ies pe câmp alungă trântorii se pregătesc de iarnă
● Frunzele copacilor: se scutură şi cad înverzesc se mişcă lent
2 Uneşte printr-o linie părţile corespunzătoare unui enunţ. (vezi modelul)
Prin grădini încep să fie mai reci.

Acum se culeg e zgomot şi veselie.

Prin vii oamenii îşi adună legumele.

Pe câmp vezi merele, perele, piersicile şi nucile.

Acum nopţile stoluri mari de berze.

3 Alege cuvântul potrivit din coloana din dreapta pentru a completa enunţurile:
● Furnicile _____________________ şi-au strâns hrană de ajuns în goale
muşuroaiele lor. jalnic
● Câmpurile rămân ____________________ şi pădurile fără cântecul
sprintene
_____________________ şi fără verdeaţă.
● Vântul începe să cânte cântecul ______________________ şi zilele păsărilor
se fac tot mai ____________________ . scurte

4 Descrie ce se întâmplă cu frunzele copacilor toamna. Foloseşte informaţiile din textul citit.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

3
 5 Completează cele patru rubrici ale „cadranului” cu cel puţin trei exemple din text:
Semne specifice toamnei Roade ale toamnei
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________

Schimbări în viaţa plantelor Schimbări în viaţa gâzelor

______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________

6 Formulează enunţuri în care cuvântul „septembrie” să exprime:

 o constatare: ______________________________________________________________________
 o întrebare: _____________________________________________________________________
 o exclamare: ______________________________________________________________________

7 Completează „harta” textului lecţiei cu câte trei exemple pentru fiecare cerinţă:
imagini vizuale imagini auditive
imagini auditive
(ce se vede?) (ce se aude?)

imagini tactile
(ce se simte?)

8 Caută cuvinte cu acelaşi sens pentru:

sfârşitul = __________________________ veselie = ___________________________
au pierit = __________________________ se gătesc = ___________________________
9 Caută cuvinte cu sens opus pentru:
sprinten ≠ ____________________ răcoare ≠ ___________________________
goale ≠ ____________________ scurte ≠ ___________________________
10 Selectează din text şi transcrie doar câteva dintre activităţile pe care le desfăşoară
oamenii la începutul toamnei.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

4
 Prepelița și puii ei
după Lev N. Tolstoi

1 Formulează întrebări pentru următoarele răspunsuri:

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
O prepeliţă îşi cloci cele trei ouă într-un lan de ovăz.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Prepeliţa se tot temea ca stăpânul ogorului să nu înceapă să cosească ovăzul.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Stăpânul ogorului îşi trimite feciorul la rude să le roage să-l ajute la cosit.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Prepeliţa îşi avertizează puii că trebuie să se mute.

2 Completează cadranele cu informaţii esenţiale din text, urmărind cerinţele

1. Început 4. Sfârşit

Prepeliţa
şi puii ei

2. Continuare 3. Urmare

3 Completează propoziţiile, folosind cuvintele din text. Urmăreşte modelul:

Model: Într-o zi, o prepeliţă a plecat după hrană pentru pui.

 Într-o __________________________________________________________________________
 Într-un __________________________________________________________________________
 Dintr-o __________________________________________________________________________
 Dintr-un __________________________________________________________________________

5
 4 Explică decizia prepeliţei de a-şi muta puii la auzul veştii că omul va începe de a doua
zi cositul.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5 Completează tabelul, urmărind modelul:
cuvânt explicaţie cuvânt cu acelaşi sens cuvânt cu sens opus
mănos cu rod bogat roditor neroditor
copt
grijulie
6 Pornind de la expresia „s-a crăpat de ziuă” din textul lecţiei, găseşte alte trei expresii
care să conţină cuvântul „a crăpa” şi explică-le înţelesul.
Expresie Explicaţie

7 Alcătuieşte:
 o propoziţie enunţiativă, formată din cinci cuvinte, în care să foloseşti cuvântul „ogor”;
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
 o propoziţie interogativă, care să înceapă cu „unde” şi să conţină cuvântul „prepeliţă”;
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
 o propoziţie exclamativă, care să conţină cuvântul „puişori”.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

8 Completează casetele cu însuşiri şi acţiuni prin care poţi descrie o prepeliţă.

 REŢINE!

În textul lecţiei din manual, autorul povesteşte cum o prepeliţă, împreună

cu puii ei se pregătesc să-şi mute cuibul. Odată cu pârguirea ovăzului,
aşteaptă venirea toamnei şi personajele povestirii.

6
 Toamna
de Octavian Goga

1 Bifează varianta corectă:

a) Textul „Toamna” este text literar d) O strofă are şase versuri
text nonliterar patru versuri

b) Poezia este formată din patru strofe e) Autorul textului se numeşte poet
cinci strofe prozator

c) Primul cuvânt al fiecărui vers se scrie de obicei cu litere înclinate

cu literă iniţială mare
2 Găseşte rime pentru cuvintele date, altele decât cele din poezie.
argintie noastre
grădina păgână
dumbravă bătrânii
plumbul gene
milă învie
3 Caută în dicţionar explicaţia cuvântului „brumă”. Alcătuieşte un enunţ cu acest
cuvânt.
 Explicaţie
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
 Enunţ
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

4 Completează cadranele, folosind din textul poeziei cuvinte care denumesc:

Fenomene ale naturii
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
Plante
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________

Acţiuni
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
Însuşiri
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________

7
 5 Urmărind modelul, completează cu încă trei cuvinte alese din text, care respectă
aceeaşi regulă.

nor
nori
norii

6 Alcătuieşte un scurt text despre toamnă, în care să foloseşti cuvinte şi expresii din
poezie. Dă-i un titlu potrivit.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

7 Completează textul de mai jos, folosind cuvintele potrivite, scrise pe frunze.

Toamna şi-a împodobit _________________ cu un văl de brumă ____________________ .
Vântul poartă norii ___________________ peste creştet de ____________________. Un pui de
____________________ plânge pe ____________________ fântânii.

dumbravă grădina argintie suri ciocârlie cumpăna

8 Introdu în enunţuri formele „mi-a” şi „mia”. Explică sensurile celei de-a doua forme!
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
9 Găseşte cuvintele care „s-au ascuns” în cuvintele date:
 crestată – cresta, stat, tată, sta, est, rest;
 duceam – ______________________________________________________________________
 farfurie – ______________________________________________________________________
 adormeam – ______________________________________________________________________
 REŢINE!
Poezia din manual ne înfăţişează prin imagini sugestive venirea anotim-
pului toamna. Sentimentul care se desprinde din versurile poeziei este de
tristeţe: norii sunt de plumb, porumbul tremură pe câmp, vântul suflă fără milă,
un pui de ciocârlie plânge şi, în final, chiar autorul simte o lacrimă sub gene.

8
Ordinul Cititorilor
Vrei să faci parte din Ordinul Cititorilor? Poţi
deveni membru al Ordinului dacă vei îndeplini
toate misiunile din acest auxiliar, numit „Călă-
torie prin lumea textelor literare – clasa a III-a”. Pentru a-ţi recunoaşte acest
statut, ţi se va acorda o diplomă care va dovedi meritele tale de cititor.
Îţi dorim mult succes!

MISIUNEA 1 – Parcurge următoarea lectură!

Vântul şi Soarele
(traducere după Konstantin Uşinski)
Într-o zi, blândul Soare și Vântul de miazănoapte cel mânios s-au luat
la ceartă care dintre ei este mai puternic. În cele din urmă, pentru că nu
cădeau la înțelegere, s-au hotărât să-și măsoare puterile asupra unui călă-
tor care își vedea liniștit de drumul său.
— Ia privește! a spus Vântul, o dată voi sufla asupra lui și îi voi rupe
hainele!
A început să sufle din toate puterile sale, dar cu cât sufla mai strașnic,
cu atât mai tare își strângea omul haina în jurul său. Mormăia morocănos
călătorul, ocărând vremea rea, dar mergea mai departe.
Vântul s-a mâniat cumplit și a început să urle de furie, trimițând
asupra bietului drumeț ploi torențiale și ninsori abundente. Blestemând
vijelia ce se abătuse asupra lui, omul a scos din rucsac o centură
cu care s-a încins la brâu ca vântul să nu îi smulgă hainele de pe
el. Atunci, vântul s-a convins că nu va reuși niciodată prin
forțele sale dezlănțuite să îl abată pe drumeț din călătoria sa.
Văzând neputința adversarului, Soarele a început să
zâmbească de după nori. Apoi și-a trimis razele sprintene să
usuce și să încălzească pământul și, odată cu el, pe drumețul
înghețat de frig. Călătorul a simțit căldura plăcută a Soarelui și s-a înveselit.
I-a binecuvântat măreția și, simțindu-se ocrotit, și-a scos hainele groase.
— Vezi, i-a spus blândul Soare Vântului mânios, prin bunătate și răb-
dare poți face mult mai multe lucruri decât prin răutate și nerăbdare!

9
 UNITATEA
Magia Cărților
Cartea

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsului corect:

• Cartea de pe biroul lui Andrei avea coperte:
cartonate creponate pastelate colorate
• Cartea are: cotor coperte file
cuprins tastatură autor
• Cititul: te relaxează te face mai isteţ
dezvoltă vocabularul dăunează sănătăţii
• Calculatorul te ajută:
să fii sănătos să găseşti informaţiile rapid să comunici cu prietenii
2 Trebuie să cumperi un cadou pentru o colegă sau un coleg. Ai de ales între o carte de
poveşti şi o carte de poezii. Completează diagrama de mai jos cu asemănări şi deo-
sebiri.

CARTE DE POVEŞTI ________________________________ CARTE DE POEZII

_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
______________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
______________________

Deosebiri Asemănări Deosebiri

3 Uneşte corespunzător părţile pentru a forma enunţuri corecte:
Convorbirea dintre două de la vorbitor.

Cel care vorbeşte se pot schimba.

Ascultătorul primeşte informaţia sau mai multe persoane se numeşte dialog.

Rolurile dintre vorbitor şi ascultător se numeşte vorbitor.

10
 4 Ştii să te prezinţi colegilor? Pentru a te prezenta foloseşte următoarele formule:
— Eu sunt ___________________. — Daţi-mi voie să mă prezint _____________.
— Mă numesc ___________________. — Permiteţi-mi să mă prezint ____________.
— Mă cheamă ____________________.
• Încearcă să te prezinţi folosind şi formulările:
Îmi place – marea. Prefer – să citesc.
– pădurea. – să mă joc cu pisica.
Nu suport – să văd animale bolnave. Ador – florile.
– să stau în ploaie. – să merg cu bicicleta.
Iubesc – matematica.
– natura.
5 Completează cu răspunsurile potrivite dialogul dintre tine şi doamna
bibliotecară.

La bibliotecă
— Bună ziua! Cu ce te pot ajuta?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
— În bibliotecă găseşti o varietate de cărţi. Ce tip de carte doreşti?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
— Te rog să îmi spui: preferi să fie cu ilustraţii sau doar text?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
— Pentru a putea să o împrumuţi, te rog să îmi spui datele de identificare: numele,
adresa, şcoala, clasa.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
— Poftim cartea!
___________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

6 Desparte cuvintele pentru a forma enunţuri corecte. Vei descoperi trei proverbe
despre carte. Reţine-le! Scrie numărul de cuvinte găsite în fiecare propoziţie.
 Carteaestedarulcelmaidepreţ. (…… cuvinte)
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
 Carteaestefăclialumii. ( …… cuvinte)
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
 Ocartealeasăeunbunprieten. (…… cuvinte)
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
11
 7 Scrie lista preferinţelor membrilor familiei tale:
Mie îmi place: Mama adoră: Tata preferă:
_______________________ _______________________ _______________________
_______________________ _______________________ _______________________
_______________________ _______________________ _______________________
_______________________ _______________________ _______________________

8 Îţi doreşti de ziua ta o tabletă, dar părinţii tăi nu sunt hotărâţi încă să o cumpere.
Completează tabelul de mai jos cu argumente „PRO” şi „CONTRA”, pentru a uşura
luarea unei decizii de către părinţi.
Vor cumpăra părinţii tableta dorită?
PRO (avantaje) CONTRA (dezavantaje)

9 Aminteşte-ţi ultima carte pe care ai citit-o şi argumentează dacă ţi-a plăcut sau nu.
Da, mi-a plăcut... Titlul cărţii Nu, nu mi-a plăcut…

Autorul

10 Scrii frumos? Transcrie caligrafic pe un caiet ultimele patru alineate din textul „Cartea”.
11 AUTOEVALUARE. Bifează doar ce ştii!
Cartea este formată la exterior din coperte şi cotor.
În interior se află paginile numerotate.
La început sau la sfârşit găsim cuprinsul. Acesta ne
informează la ce pagină se află un anumit text.
Textele au autor. Ele pot fi în proză sau în versuri.

REȚINE! Dialogul este convorbirea dintre două sau mai

multe persoane. Participanţii la dialog sunt vorbitorul şi
ascultătorul. Informaţiile transmise trebuie să fie exprimate
într-un limbaj comun, pentru a fi înţelese.

12
Nică începe școala
după Ion Creangă

1 Pune în corespondenţă expresia cu explicaţia potrivită:

● „s-a pus pe capul tatei” ● să te străduieşti
● „să te sileşti” ● cu banii lui
● „nu ştie boabă de carte” ● a insistat pe lângă tată
● „era un pui de ger” ● nu ştie să scrie şi să citească
● „cu toată cheltuiala lui” ● era foarte frig
2 Completează „piramida lecturii”, notând următoarele informaţii:
1. Autorul; 2. Numele copiilor participanţi la acţiune; 3. Numele părinţilor şi al bunicului lui
Nică; 4. O propoziţie din patru cuvinte care să exprime finalul lecturii.

3 Textul „Nică începe şcoala” de Ion Creangă este un text literar narativ. Completează
schema cu informaţiile însuşite până acum, pe care le selectezi din lista dată.
● întâmplări reale
● personaje
Textul literar ● ordine logică a întâmplărilor
narativ ● alineate
● autor
● titlu
● dialog
● formulă de salut
● întâmplări imaginare
● descriere

4 Elimină intrusul din fiecare şir de cuvinte:

chiteşte socoteşte zice gândeşte plănuieşte

a purces a pornit a plecat a început a cerut

rufă zdreanţă cârpă picior petec

traistă săculeţ cutie desagă tolbă

13
 5 Citeşte cu atenţie următoarele enunţuri şi explică cuvintele subliniate:
— Ia mai taci, măi femeie!

● Se scrie „ia” deoarece ____________________________________________________________

— Bunicul ia desagii şi-i pune pe spinarea cailor.

● Se scrie „ia” deoarece ____________________________________________________________

Smaranda i-a spus lui Nică să asculte de bunic.

● Se scrie „i-a” deoarece ____________________________________________________________

6 a) Transcrie pe caiet textul, ţinând cont de aşezarea corectă în pagină.

Într-o dimineaţă, îndreptându-se spre şcoală, Mihai zări pe marginea drumului un muşuroi.
Se opri şi îl privi cu atenţie.
„Oare de când o fi aici? Nu l-am observat. Ciudat! Aşa se întâmplă când eşti preocupat de
multe lucruri, nu mai vezi ce se întâmplă în jurul tău. ”
— Bună dimineaţa! Încotro, Mihai? îl întrebă furnica-soldat, stând ţanţoşă în vârful muşu-
roiului.
— Bună dimineaţa, furnicuţă! Mă îndrept spre şcoală. Dar tu ce faci aici?
— Păzesc muşuroiul. Noi, furnicile, avem îndatoriri diferite. De pildă: eu sunt soldat şi
apăr de duşmani întreg furnicarul, răspunse furnica pe un ton apăsat.
— Trebuie să-ţi mărturisesc că mi se pare foarte curajos ceea ce faci. Felicitări!
— Mulţumesc! zise furnica-soldat încântată.
Mihai a realizat că, la fel ca furnica-soldat, şi el are o îndatorire: să înveţe! Drept urmare, se
grăbi spre şcoală. Nu voia să întârzie.
(Prin pădure, de Laura Răducanu)
b) Realizează oral povestirea textului transcris, urmărind imaginile de mai jos şi între-
bările orientative.

1. Unde se îndreaptă Mihai? 4. Ce răspunde furnica-soldat?

2. Ce zăreşte băiatul pe marginea drumului? 5. Ce şi-a dat seama băiatul în final, după
3. Ce o întreabă Mihai pe furnica-soldat? discuţia cu furnica-soldat?

 REŢINE!
 În textul literar narativ se povestesc întâmplări reale sau imaginare, aşe-
zate în ordinea în care s-au petrecut. Textul are autor şi personaje din lumea
oamenilor, plantelor sau animalelor. În povestirea orală a textului folosim vor-
birea indirectă, comunicări clare şi precise.

14
 După asemănarea lor
după Emil Gârleanu

1 Citeşte textul lecţiei cu atenţie. Pentru fiecare animal scrie o caracteristică (însuşire)
desprinsă din text şi cel puţin două informaţii ştiinţifice. (vezi modelul)

Animal Însuşire Informaţii ştiinţifice

leu înţelept Animal sălbatic; trăieşte în junglă.
tigru
raţă
elefant
broască
fluture
şopârlă
rândunică
2 Formulează întrebări pentru următoarele răspunsuri. Poţi începe cu „cine?”, „ce?”,
„cum?”, „unde?”.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Dumnezeu hotărî să plăsmuiască o lighioană după sfatul celorlalte.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
O broască, o albină, un fluture, un păianjen îi ieşiră în cale.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Dumnezeu înţelese că noua vieţuitoare era într-adevăr frumoasă.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Din răutatea celor cinci vieţuitoare, zbură, pentru întâia oară pe pământ, nebunatica şi
gingaşa libelulă.

3 Din textul lecţiei ai aflat că ultimele vieţuitoare plăsmuite de Dumnezeu au fost create
după dorinţa celorlalte lighioane. Răspunde la întrebările:
 Cum a apărut mâţa (pisica)?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

 Cum a fost plăsmuit şoarecele?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

15
 4 Găseşte în textul lecţiei cuvinte cu acelaşi înţeles sau cu înţeles opus pentru cuvintele
date mai jos.
 cu acelaşi înţeles  cu înţeles opus
lighioană, dihanie, dobitoc
animal = ___________________________ a scurta ≠ ___________________________
să creeze = _________________________ bunătate ≠ __________________________
sfat = ______________________________ plecară ≠ ____________________________
batjocoritor = _______________________ ateriza ≠ ____________________________

5 Realizează enunţuri cu expresiile următoare:

 „a croi o dihanie” (a imagina o vietate)
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
 „a face hatârul” (a îndeplini pofta/a face plăcerea)
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

6 Explică oral scrierea cuvintelor de mai jos, apoi introdu-le în enunţuri.

● într-adevăr ______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

● du-te ___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

7 Citeşte cu atenţie enunţurile şi explicaţiile date pentru scrierea cuvintelor subliniate.

Scrie şi tu câte un exemplu asemănător.
● Ce zici că-i lipseşte acestei fiinţe? că îi – cratima ţine locul vocalei „î”
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
că este – „-i” ţine locul cuvântului „este” şi se pronunţă într-o singură
● Spune că-i frig. silabă, împreună cu cuvântul „că”
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

● Au rezolvat problema pe două căi. căi = metode

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

8 Transcrie din text două enunţuri care să conţină enumerări.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

16
 9 Imaginează-ţi şi tu o vietate/lighioană. Realizează descrierea pe spaţiul de mai jos. Poţi
face şi un desen pe o foaie A4. Arată-l colegilor tăi!
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

10 Notează în diagramă asemănările şi deosebirile dintre libelulă şi albină.

LIBELULĂ ALBINĂ

Deosebiri Asemănări Deosebiri

11 Caută în cărţi sau pe Internet curiozităţi despre:
Păianjen Furnică Libelulă

__________________________ __________________________ __________________________

__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________

 REŢINE!

● Emil Gârleanu povesteşte în textul „După asemănarea lor” cum au

apărut vietăţile pe Pământ. După ce le-a creat pe majoritatea, Dumnezeu, în
mărinimia Lui, a oferit animalelor şansa de a plăsmui şi ele dobitoace, după
chipul şi dorinţa lor. Astfel, a apărut libelula, un amestec între trăsăturile
broaştei, fluturelui, albinei şi păianjenului. Personajul cel mai generos din text a
fost rândunica, singura care a dorit pe cineva mai frumos decât ea.

17
Prieten devotat
poveste populară arabă

1 Bifează răspunsurile corecte:

 Trăia odată un om care avea:
un cal voinic şi frumos un mânz doi cai puternici
 Calul a început să simtă:
că se apropie o primejdie că îl lasă puterile că se teme
 Munca la care participa stăpânul calului era:
să hrănească animalele să îngrijească caii să adape caii
2 La ce te gândeşti când vezi un cal ? Notează mai jos cuvintele care îţi vin în minte.

3 Textul lecţiei are titlul „Prieten devotat” deoarece:

autorul prezintă un prieten la modul general;
este prezentat devotamentul unui animal faţă de stăpânul său;
calul este singurul prieten al omului.
4 Completează cele patru rubrici ale „cadranului”.
Alege un alt titlu textului citit şi justifică. Defineşte „prietenia” şi scrie ce înseamnă ea
________________________________________ pentru tine.
________________________________________ _______________________________________
________________________________________ _______________________________________
________________________________________ _______________________________________
________________________________________ ________________________________________
________________________________________
Explică de ce calul s-a dovedit a fi un Desenează ceva care să te ducă cu gândul la
„prieten devotat”. prietenie.
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________

5 Colorează etichetele cu emoţiile sau stările pe care le-ai trăit citind textul.

tristeţe indiferenţă plăcere interes curiozitate

uimire neputinţă revoltă milă furie

18
 6 Ţie îţi plac caii? Alege una dintre cele două variante şi argumentează:

Da, îmi plac, pentru că __________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
Nu, nu-mi plac, pentru că _______________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________

7 Explică de ce calul nu a putut să-şi salveze stăpânul de pe câmpul de luptă.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

8 Scrie un proverb despre prietenie:

_________________________________________________________________________________
9 Ce cuvinte fac parte din familia cuvântului „cal”? Bifează corespunzător!
a încăleca călător călăreţ a călări
necălărit călărie călărit descălecat

10 Găseşte cuvinte cu sens opus pentru:

odată ≠ _________________________ câştigă ≠ _________________________
îndepărtată ≠ _________________________ primul ≠ _________________________
voinic ≠ _________________________ duşmanul ≠ _________________________
bunătate ≠ _________________________ înainte ≠ _________________________
stăpân ≠ _________________________ încet ≠ _________________________
teafăr ≠ _________________________ îngrijit ≠ _________________________

11 a) Atenţie la scrierea cu cratimă a următoarelor forme! Caută în text alte exemple.

să îl doară – să-l doară să îl lase – să-l lase

b) Scrie forma negativă a acestora.

să nu-l doară să nu-l lase

 REŢINE!
În povestea „Prieten devotat” ni se reaminteşte cât de important este să îţi
respecţi prietenii, să le porţi de grijă, să îi mângâi, să fii alături de ei atât la bine,
cât şi la rău. Astfel, calul l-a învăţat pe stăpânul său ce înseamnă să fii cu
adevărat un prieten!

19
 Rugăciune pentru părinți
din folclorul copiilor

1 Bifează răspunsurile corecte, legate de textul din manual:

 Poezia are:
trei strofe patru versuri cinci strofe
 Copilul se roagă lui Dumnezeu pentru:
a obţine note mari sănătate sănătatea şi fericirea părinţilor
 Rugăciunea copilului este:
de mulţumire de cerere de slavă lui Dumnezeu

2 Scrie două cuvinte cu sens opus întâlnite în poezie şi introdu-le în enunţuri:

___________________________ ≠ ____________________________

● ___________________________________________________________________________
● ___________________________________________________________________________
3 Completează JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE!

Strofa care îmi place Motivarea alegerii

______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________

4 Imaginează-ţi că discuţi cu un coleg şi îi ceri o carte, apoi acelaşi lucru îl faci cu

doamna învăţătoare. Cum te adresezi în cele două situaţii?
Coleg
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
Doamna învăţătoare
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________

20
 5 Scrie formulele de politeţe folosite într-o cerere politicoasă:
_________________________ _________________________ ___________________________

6 Citeşte enunţurile. În fiecare situaţie, indică sensul cuvintelor subliniate.

● Mircea scrie o cerere familiară.
care este obişnuit, binecunoscut;
familiar
care aparţine familiei, legat de familie.
● Dinu a lipsit din cauza unor probleme familiale.
care este obişnuit, binecunoscut;
familial
care aparţine familiei, legat de familie.
7 Completează cu exemple potrivite:
cerut cartea

i-au iau

8 În grabă, un elev a scris greşit unele cuvinte. Rescrie corect enunţurile!

Irina şi Delia iau cerut bunicii
coli să scrie o cerere politicoasă şi
una familială.
Fetele i-au în considerare ca
acestea să ajungă în timpul cel
mai scurt la doamna învăţătoare şi
la părinţi.
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________

9 Marchează cu „x” cuvintele care au înţeles opus cuvintelor din prima coloană:
bine frumos rău
atent neatent treaz
fericit bucuros supărat
aici sus acolo
trudesc stau muncesc
10 În lista de mai jos, încercuieşte cuvintele cu ajutorul cărora poţi preciza:
TIMPUL LOCUL
azi departe apoi ieri
ieri mâine mâine acolo
acolo aproape azi în curând
aici în curând aici lângă
lângă apoi departe aproape

21
 11 Colorează cuvântul scris corect:
roiau roeau citiau citeau soseau sosiau

ştiau şteau ziciau ziceau biau beau

12 Completează cuvintele cu grupul de vocale potrivit:
ea
învârt _______ înmu _______ tră _______ zic _______
cit _______ împlet _______ ven _______ pescu _______
încep _______ gră _______ îndo _______ vorb ______
13 Uneşte enunţurile cu sensul corespunzător al cuvântului „iau”:
În fiecare vineri, iau revista de la chioşc pentru bunica. a obţine

La concursul de anul acesta vreau să iau medalia de aur. a cumpăra

Iau repede un măr şi fug afară. a apuca

Când plouă, iau pe mine pelerina. a îmbrăca

14 Scrie un scurt dialog în care să foloseşti formele afirmative şi negative:

iau / nu iau; i-au dat / nu i-au dat.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
15 Scrie un scurt text în care le mulţumeşti părinţilor pentru educaţia pe care ţi-o oferă, pen-
tru grija şi dragostea cu care te ocrotesc, pentru faptul că sunt mereu alături de tine etc.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

 REŢINE!

 Este minunat să ne iubim părinţii, să-i respectăm şi să le dorim numai

bine. De asemenea, este bine să ne rugăm pentru sănătatea şi fericirea fami-
liei noastre.

22
 Planul simplu de idei

Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă exerciţiile propuse.

Într-o dimineaţă răcoroasă de toamnă, familia aricilor era în mare frământare: proviziile
se terminaseră şi unul dintre arici trebuia să meargă să aducă mâncare.
Ţepeluş ştia o cărare care ducea în lumea oamenilor. Acolo erau livezi roditoare şi an
de an fructele gustoase deveneau provizii pentru iarnă.
Ajuns în livadă, Ţepeluş se miră văzând merele coapte şi parfumate. Ariciul era mare
meşter în tumbe şi giumbuşlucuri. Îşi luă avânt, apoi se aruncă chiuind în mormanul de
fructe căzute la rădăcinile copacilor.
Cu toate că drumul de întoarcere s-a dovedit mult mai anevoios, ajungând acasă, Ţepeluş
a fost fericit: adunase o mulţime de provizii şi a fost întâmpinat cu bucurie de întreaga familie.
În acea seară, masa a avut parfum de mere şi toţi l-au privit cu admiraţie pe Ţepeluş.
(Ţepeluş face o vizită în livadă, de Laura Răducanu)

1 Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:

răcoroasă = ___________________ provizii = ___________________
anevoios = ___________________ se terminaseră = ___________________
cărare = ___________________ avânt = ___________________
tumbe = ____________________ morman = ___________________

2 Ce reprezintă ţepii pentru arici? Argumentează!

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

3 Găseşte două cuvinte „ascunse” în cuvântul:

GUSTOASE

4 Tu consumi mere? Alege răspunsul şi justifică.

Da, pentru că _______________________ Nu, pentru că __________________________
____________________________________ _______________________________________
____________________________________ _______________________________________
____________________________________ _______________________________________
____________________________________ _______________________________________
5 Caută în dicţionar următoarele cuvinte şi notează definiţiile găsite.
• giumbuşluc • anevoios
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
23
 6 Priveşte cu atenţie imaginile. Răspunde la întrebări şi formulează ideile principale.

Cine? Ce face?
Tepeluş iese din pădure să caute
hrană

Cine?
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
Ce face?
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________

Cine?
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
Ce face?
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________

Cine?
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
Ce face?
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________

 Planul simplu de idei:

1. _________________________________________________________________________________
2. _________________________________________________________________________________
3. _________________________________________________________________________________
4. _________________________________________________________________________________
7 Desenează un arici folosind litere mari de tipar.

24
 Cenușăreasa
după Fraţii Grimm

1 Pune în ordine ideile principale ale textului:

La propunerea prinţului, surorile vitrege se pregătesc pentru bal.
În a treia noapte, Cenuşăreasa şi-a pierdut pantoful pe treptele palatului.
Cenuşăreasa şi prinţul au făcut o nuntă mare.
A fost odată un om văduv care s-a căsătorit cu o femeie rea, ce avea două fiice.
Porumbiţa fermecată i-a dăruit Cenuşăresei o rochie minunată pentru bal.
Prima fiică a omului, Cenuşăreasa, trudea din greu pentru toţi.
La bal, toţi au fost fascinaţi de frumuseţea Cenuşăresei, dar nu au recunoscut-o.
Prinţul a pus fiecare fată să încerce pantoful, însă acesta i s-a potrivit doar Cenuşăresei.
2 Scrie formulele de început şi de sfârşit ale unui basm/poveste.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

3 Notează asemănările şi deosebirile dintre Cenuşăreasa şi surorile vitrege.

CENUŞĂREASA Asemănări SURORILE VITREGE

Deosebiri Deosebiri

4 Extrage informaţiile (de detaliu) din textul „Cenuşăreasa”, în ordinea dată.

La început
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
Apoi
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
În final
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________

5 Fii atent şi reţine cum se scrie corect acest cuvânt!

odată = demult, cândva, odinioară
A fost odată un moş şi o babă.
= brusc, deodată
Odată a-ncremenit la auzul răgetelor.
o dată = dată calendaristică
1 Iunie este o dată importantă pen-
tru fiecare copil.
= o singură dată, nu de mai multe ori
Am mers o dată în peşteră, nu de
două ori.
25
 6 Reciteşte în textul lecţiei enunţurile în care apar cuvintele date şi explică sensul desprins,
pe baza mesajului transmis. Foloseşte apoi dicţionarul pentru a explica aceste cuvinte.
Cuvânt Ce cred eu că înseamnă? Ce spune dicţionarul?
văduv

garderobă

tachinau

servitoare

fascinaţi

batjocoritor

7 Ce consecinţe au următoarele fapte? Completează cu informaţiile potrivite.

Cauză Efect
Prima soţie a murit.
Fata se culca lângă foc.
Porumbiţa i-a dat o rochie frumoasă.
Cenuşăreasa a pierdut un pantof.
Pantoful i se potriveşte Cenuşăresei.
8 Explică de ce surorile vitrege se purtau atât de urât cu Cenuşăreasa, deşi ea le răspun-
dea întotdeauna cu bunătate.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
9 Completează „ciorchinele” cu personaje cunoscute din alte poveşti:

PERSONAJE
DIN
POVEŞTI

 PROVERBE:  „Bine faci, bine găseşti!”  „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face!”
 REŢINE!
Nu trebuie să-i răspunzi cu răutate celui care-ţi face rău. Binele este mereu
răsplătit cu bine, chiar dacă se poate întâmpla acest lucru mai târziu.

26
 Ordinul Cititorilor
Misiunea 2 – Parcurge următoarea lectură!
Jurnalul
(de Laura Răducanu)

S-a terminat vacanța de iarnă și școala a început. Ruxandra, o fetiță de nouă ani
și jumătate, privește tristă ceasul deșteptător care o trezește în fiecare dimineață la
ora 7. „Nu s-ar putea să începem cursurile la ora 10? Sau, și mai bine, la ora 11?” se
gândește ea, ridicându-se cu mare greutate din pat.
— Hai, Ruxandra, trezește-te! E deja târziu! Trebuie să te speli, să iei micul dejun
și să te pregătești pentru școală, o zorește mama.
— Trebuie... trebuie... trebuie! îi răspunde fetița, plictisită. Școală și iar școală!
Mai e mult până vine vacanța?
— Altă vacanță? De abia s-a terminat vacanța de Crăciun. În fiecare dimineață
avem aceeași discuție. Lasă văicăreala și hai la masă, spune mama.
Ruxandra nu mai zice nimic. Mușcă leneș din felia de pâine și bea fără chef
laptele fierbinte. Gândul îi zboară la altceva: în pauza mare, Corina, colega de bancă,
va aduce jurnalul și toate fetele vor completa paginile colorate din el. „Oare ce să
scriu în jurnal?” se întreabă fetița.
— Ți-ai verificat ghiozdanul? o trezește mama din visare.
Nu, nu l-a verificat, dar o va face acum. E chiar așa de important? I s-a mai întâm-
plat să uite un caiet ori o carte și nu a pățit nimic.
— Am fost prea obosită aseară și nu ți-am verificat tema la matematică. Sper că
ai rezolvat corect exercițiile! mai adaugă mama.
— Tema la matematică? tresări Ruxandra. A, da! Am... da, am făcut-o, desigur. A
fost ușoară!
— Bine, grăbește-te! Ai grijă cum traversezi și să fii atentă la ore! o sfătui mama,
dându-i ghiozdanul.
— La revedere, mami! strigă Ruxandra, ieșind pe ușă.
Chiar dacă nu vrea să recunoască, fetița e îngrijorată. „Am avut temă la mate-
matică? Ce temă? N-am avut nimic. Doar am verificat. Oricum, am obosit de-atâtea
teme! Cui îi folosesc? Poate o copiez în pauză de la vreun coleg. Dar dacă fac asta, în
jurnal când mai scriu?”
Fără să-și dea seama, a ajuns la școală. Ora a început, dar Ruxandra nu poate fi
atentă.
— Ruxandra, citește primul exercițiu de la temă! îi cere doamna învățătoare.
— Eu? se ridică ea uimită. Eu... am fost ocupată. Nu mi-am făcut tema!
— Cu ce ai fost ocupată? se încruntă doamna.
— M-am gândit ce să scriu în jurnalul Corinei. Să știți, nu-i deloc atât de ușor
cum pare! se scuză Ruxandra.
Doamna învățătoare o privește uimită. Colegii, de asemenea. Ruxandra nu înțe-
lege care este problema. Ce e atât de rău să vrei să scrii în jurnal?!

EXERCIŢIU: Tu ştii de ce doamna învăţătoare şi colegii o privesc uimiţi pe Ruxandra?

Unde a greşit fetiţa?

27
 EVALUARE – UNITATEA 2

Cândva, în vreme îndepărtată, bufniţa se îndeletnicea cu vopsitul penelor. Toate păsările veneau
la ea să le vopsească, fiecare după cum i se năzărea. Toate, în afară de corb, care avea penele de un
alb neprihănit. Dar, într-o bună zi, plictisit şi obosit de albul propriilor lui aripi, corbul se duse la
bufniţă, rugând-o să-i vopsească şi lui penele în ce culoare va crede ea de cuviinţă. Bufniţa, jignită că
el fusese singura pasăre care nu venise să-i vopsească penele, se gândi să se răzbune.
— Ce culoare crezi că ţi-ar veni mai bine? îl întrebă şireata bufniţă pe noul ei client.
— Mă las în seama gustului tău, preaiscusită bufniţă. Ţi-au lăudat măiestria toate păsările în cor,
îi răspunse, încrezător în talentul ei, corbul.
Atunci, bufniţa a înmuiat pămătuful în vopseaua neagră. Şi, făcându-i penele negre ca smoala, îi
spuse:
— Culoarea ta va fi unică în lume! Nicio pasăre nu are şi nu va avea asemenea culoare. După
ce-ţi vopsesc şi ultima pană, o să arunc vopseaua ca să rămâi singurul colorat astfel, îl linguşi bufniţa.
— Mă simt măgulit, îi răspunse corbul.
Şireata bufniţă era încântată de isprava ei. Corbul, în schimb, când se privi, rămase uluit.
— De ce ai ales culoarea asta mohorâtă? a întrebat el.
— N-ai spus tu că eşti plictisit de atâta alb? M-am gândit că negrul acesta nu-l are nicio pasăre şi
că vei fi mândru de asemenea culoare, care impune respect şi teamă, răspunse iute bufniţa.
— Respect…, repetă trist corbul, înţelegând într-un fel, răzbunarea bufniţei.
Dar nici bufniţa n-a rămas veselă după asemenea ispravă. De-atunci, e mereu îmbufnată şi
zboară numai noaptea, când n-o vede nimeni şi, mai ales, atunci când corbii dorm.
(Bufniţa şi corbul, poveste bulgară)

1 Completează schema următoare:

Autorul

Personajele
Titlul
Timpul

Locul

Încheierea
întâmplării

2 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunţurile:

Bufniţa se îndeletnicea cu vopsitul penelor.
Corbul avea penele colorate cu roşu.
Toate păsările lăudau măiestria bufniţei.
Bufniţa i-a vopsit penele corbului cu negru.
Corbul era fericit cu noua culoare a penelor sale.
După asemenea ispravă, bufniţa zboară numai noaptea.

28
 3 Găseşte în textul citit:

 3 cuvinte formate din trei silabe _____________________________________________________

 3 cuvinte care sunt însuşiri __________________________________________________________

 3 acţiuni făcute de bufniţă __________________________________________________________

4 Alcătuieşte enunţuri cu următoarele cuvinte:

 se îndeletnicea _________________________________________________________________
 măiestria _________________________________________________________________
 şireată _________________________________________________________________

5 Completează propoziţiile cu forma corectă: „ia” / „i-a”, „iau” / „i-au”.

Bufniţa ________ vopsit corbului penele. Toate păsările _______ spus acestuia cât de talen-
tată este bufniţa. După ce _______ colorat şi ultima pană corbului, bufniţa ______ vopseaua
neagră şi-o aruncă. Oare ce ________ spus păsările corbului când l-au văzut?

6 Transcrie din text câte un enunţ care să exprime:

 o exclamare ________________________________________________________________
 o constatare ________________________________________________________________
 o întrebare ________________________________________________________________

7 Alcătuieşte planul simplu de idei al textului citit. (3 idei)

________________________________________________________________________________
1.
________________________________________________________________________________
2.
________________________________________________________________________________
3.
________________________________________________________________________________
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
FB (Foarte Bine) B (Bine) S (Suficient)
identifică 6 elemente din identifică 4 elemente din identifică 2 elemente din
1
schemă schemă schemă
2 bifează corect 6 elemente bifează corect 4 elemente bifează corect 2 elemente
găseşte câte 3 exemple găseşte câte 2 exemple găseşte câte un exemplu
3
pentru fiecare cerinţă pentru fiecare cerinţă pentru fiecare cerinţă
4 alcătuieşte corect 3 enunţuri alcătuieşte corect 2 enunţuri alcătuieşte corect un enunţ
completează corect completează corect 4 spaţii completează corect
5
5 spaţii libere libere 2 spaţii libere
6 transcrie corect 3 enunţuri transcrie corect 2 enunţuri transcrie corect un enunţ
7 formulează 3 idei formulează 2 idei formulează o idee

Autoevaluează-te! FB B S

29
 UNITATEA
Familia – universul meu

Bunica
după Barbu Ștefănescu Delavrancea

1 Răspunde cu atenţie la întrebări:

• Ce primea copilul în dar de la bunica?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Cum îl alinta bunica pe copil?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce poveşti îi spunea ea nepotului?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce poveştile nu se terminau niciodată?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2 Alcătuieşte propoziţii în care următoarele cuvinte să aibă două înţelesuri:

furcă

fus

cer

a se deştepta

3 Bunica îi spune nepotului: „Casa omului fără copii e casă pustie”. Explică această
propoziţie.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

30
 4 De ce era poala bunicii fermecată? Argumentează-ţi părerea!
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5 Realizează descrierea bunicii, completând schema următoare cu expresii din text:
 părul __________________ ,_________________
 ochii __________________
 trupul __________________ , _________________
 gura ___________________  buza _________________
 glasul ___________________ , _________________________

6 Separă cuvintele, apoi scrie corect propoziţia:

Pleoapeleîmicădeauîncărcatedelenedesomndemulţumire.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Explică folosirea semnelor de punctuaţie.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Ordonează alfabetic cuvintele acestei propoziţii.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7 Scrie cuvintele următoare în ordine descrescătoare a numărului de silabe:
bunica, fermecată, care, nu, buruienile
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8 Înlocuieşte vocalele subliniate cu altele şi vei obţine cuvinte noi. (vezi model)
sare – sure, sere turn – ______________, _______________
mat –______________, _______________ sute – ______________, _______________
tic – ______________, _______________ mure – ______________, _______________

9 Înlocuieşte consoanele subliniate cu altele şi vei obţine cuvinte noi. (vezi model)
vis – pis, bis cer – ______________, _______________
gura – ______________, _______________ mare – ______________, _______________
cadă – ______________, _______________ pană – ______________, _______________
două – ______________, _______________ fus – ______________, _______________
părul – ______________, _______________ furcă – ______________, _______________

31
 10 Desparte corect la margine de rând următoarele cuvinte:
Model: pleoapele cârlionţat
frunzele ___________________________ ___________________________
frunze-le ___________________________ ___________________________
frun-zele ___________________________ ___________________________
11 Pornind de la prima literă a cuvântului „BUNICA”, scrie propoziţii legate de text.
B – Băiatul asculta fascinat poveştile bunicii.
U – ____________________________________________________________________________
N – ____________________________________________________________________________
I – ____________________________________________________________________________
C – ____________________________________________________________________________
A – ____________________________________________________________________________
12 Selectează din text propoziţii, respectând cerinţele. Scrie numărul de cuvinte pentru
fiecare exemplu.
a) o întrebare: ______________________________________________________________________
b) o informare: _____________________________________________________________________

13 Scrie un îndemn pe care vi-l adresează frecvent bunicii sau părinţii voştri.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

14 Scrie o propoziţie din două cuvinte care să înceapă cu termenul dat. Îmbogăţeşte apoi
propoziţia adăugând două, trei sau mai multe cuvinte. Precizează numărul de cuvinte.

 Bunica ___________________ .
________________________________________________________________________________
 Băiatul ___________________ .
________________________________________________________________________________
 Eu ______________________ .
________________________________________________________________________________

15 Completează tabelul după modelul dat.

Acum Ieri Merg spre Merg la bucătărie.
bucătărie.
îl laudă l-a lăudat
Privesc către
îl adoarme televizor.
îl felicită Aleg drumul
spre bunici.
îl răsplăteşte
Merg spre
îl cheamă munte.

 REŢINE!
 Relaţia dintre copii şi bunici este o relaţie minunată, plină de bucurie şi
tandreţe. Aceste sentimente luminează copilăria oricui!

32
 Creanga de alun
după Lev N. Tolstoi

1 Completează enunţurile cu informaţii din textul lecţiei:

Un negustor bogat avea _____ fete. Plecând după marfă, le-a __________________ ce să
le aducă. Fiica cea __________ voia mărgele, mijlocia i-a cerut un _____________ , iar cea mică
o _______________ de alun. ________________ uitase de rugămintea mezinei. Prin
__________________ , a oprit într-o pădure şi a rupt o creangă cu alune de ____________ .

2 Cuvintele găsite la exerciţiul anterior aparţin unor categorii (mai mari) de cuvinte.
Scrie aceste cuvinte în categoria potrivită.

fenomene
fiinţe lucruri/obiecte acţiuni însuşiri numere
ale naturii

3 De ce crezi că ursul a ales-o pe fata cea mică să-i fie soţie?

Eu cred __________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

4 Transcrie un paragraf din poveste care te-a impresionat cel mai mult. Notează comen-
tariile tale într-un mic jurnal. Următoarele întrebări te pot ajuta:
 De ce ţi-a plăcut?
 Ce întrebări ţi-ai pus în legătură cu acest fragment?
 La ce te-a făcut să te gândeşti?
 Ce sentimente ţi-a trezit?

JURNAL CU DUBLĂ INTRARE

Fragmentul preferat
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
Comentariile mele
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________

33
 5 Scrie consecinţele faptelor prezentate în tabel.
Cauză Efect

Negustorul rupe creanga cu alune de aur.

Negustorul i-o dă ursului pe fata ciobanului, în

locul fiicei lui mai mici.

Fata cea mică a negustorului îl urmează pe urs.

6 Uneşte expresiile întâlnite în lecţie cu explicaţia potrivită:

 „a răsărit ca din pământ”  şi-a amintit
 „şi-a adus aminte”  îi era frică
 „o să gătim fata”  a invitat
 „tremura de spaimă”  o vom îmbrăca frumos
 „a poftit părinţii fetei”  a apărut de nicăieri

7 Notează în dreptul fiecărui cuvânt litera care denumeşte categoria din care face parte:
ploaie mama
(a) fiinţe
verde vânt
cinci (b) obiecte/lucruri cioban
aduce (c) numere trăsură
casă urşi
(d) acţiuni
zăpadă blândă
băiat (e) însuşiri cară
rău (f) fenomene ale naturii cal
mărgele zece
8 Completează cu încă trei exemple fiecare categorie de cuvinte:
 familie: mama, ____________________, _______________________, _____________________.
 animale: urs, ____________________, _______________________, _____________________.
 meserii: negustor, ___________________, _______________________, ___________________.
 plante: alun, ____________________, _______________________, _____________________.
 culori: roşu, ____________________, _______________________, _____________________.
 acţiuni: merge, ____________________, _______________________, _____________________.
 însuşiri sufleteşti: bunătate, _________________, ____________________, __________________.

9 Explică folosirea semnelor de punctuaţie din următorul enunţ:

— M-ai înşelat, dă-mi-o pe fata cea adevărată!
— arată că ________________________________________________________________________

, desparte _______________________________________________________________________

! este folosit _____________________________________________________________________

34
 10 Reciteşte în textul lecţiei enunţurile în care apar cuvintele date şi explică sensul desprins,
pe baza mesajului transmis. Foloseşte apoi dicţionarul pentru a explica aceste cuvinte.

Cuvânt Ce cred eu că înseamnă? Ce spune dicţionarul?

marfă

făgăduială

a priceput

11 Adu-ţi aminte de „obiecte” miraculoase din alte poveşti, care îi ajută pe eroi în diferite
situaţii dificile. Scrie-le pe spaţiul dat.

 creangă cu alune de aur;  mere de aur; ______________________________________________

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
12 Alcătuieşte un text în care să introduci expresiile şi cuvintele: „palat bogat”, „lumini
strălucitoare”, „muzică veselă”, „prinţ”, „prinţesă”.
În textul creat de tine subliniază cu o linie cuvintele care denumesc fiinţe şi cu două linii pe
cele care denumesc însuşiri.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

13 JOCUL „Povestea cu mai mulţi autori”. Com- A fost odată

puneţi împreună o poveste, respectând regulile ca niciodată…
de mai jos:

Reguli: Copiii se aşază în cerc. Primul copil începe o

poveste imaginată de el. Când copilul care urmează la
rând se simte pregătit, spune STOP. Din acel moment,
continuă povestea, aşa cum doreşte el. Se procedează
la fel şi cu următorii „povestitori”, până când cineva
compune un final. Nu uitaţi să păstraţi un şir logic al
întâmplărilor! Vă propunem ca temă „Oraşul în care
toate lucrurile erau albastre”.

35
 Camaradul meu, Coretti
după Edmondo de Amicis

1 Bifează răspunsul corect.

 Coretti îşi făcea temele:
într-o cameră spaţioasă în prăvălie într-o odăiţă din dosul prăvăliei
 În timp ce muncea:
îşi repeta lecţiile se juca cu prietenii avea grijă de mama sa bolnavă
 Coretti era:
harnic şi optimist obosit de muncă un copil sprinten şi harnic
2 Coretti era un copil foarte muncitor. De ce crezi că era nevoie să muncească alături de
părinţi în gospodărie?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3 Spune-ţi părerea! De ce îl consideră autorul pe Coretti un copil fericit?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
De ce Coretti nu se plângea de munca grea, alături de cei din familia lui?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4 Aranjează următoarele substantive în categoria în care se potrivesc:
Coretti, camarad, vântul, cărţi, încălţăminte, ibric, mama, om, lemne, curaj, alergare,
ceaţă, dascăl, hărnicie, mers, bunătate, floare, animal, copil, veselie, şcoală, cititul

 fiinţe (persoane, animale, plante): ____________________________________________________

___________________________________________________________________________________
 lucruri/obiecte: _____________________________________________________________________
 fenomene ale naturii: _______________________________________________________________
 însuşiri: ___________________________________________________________________________
 acţiuni: ___________________________________________________________________________
 însuşiri sufleteşti: ___________________________________________________________________

5 Substantivele proprii se scriu cu literă iniţială mare, indiferent de locul în care se

găsesc în propoziţie. Scrie câte două substantive proprii, care să înceapă cu litera dată:
C nume de ţări __________________________ , __________________________
S nume de ape __________________________ , __________________________

36
B nume de munţi _________________________ , ____________________________
P nume de localităţi _________________________ , ____________________________
I nume de persoane _________________________ , ____________________________

6 Alcătuieşte familia următoarelor cuvinte, după modelul dat:

Model: prieten pădure floare muncă
prietenos __________________ __________________ __________________
a împrieteni __________________ __________________ __________________
neprietenos __________________ __________________ __________________
prieteneşte __________________ __________________ __________________
împrietenit __________________ __________________ __________________

7 Scrie substantive:
a) cu înţeles asemănător b) cu sens opus
bulevard = ___________________________ hărnicie ≠ ____________________________
camarad = ___________________________ bătrâneţe ≠ __________________________
prăvălie = ___________________________ prietenie ≠ ___________________________
odaie = ___________________________ fericire ≠ _____________________________
condei = ___________________________ zgomot ≠ ____________________________
8 Scrie:
 un enunţ în care să ai o enumerare de cinci substantive comune
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 un enunţ în care să ai două substantive proprii şi trei substantive comune
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
9 Rescrie corect textul de mai jos, pe un caiet. Ai în vedere şi aşezarea în pagină!
Am intrat.
— i-a spune-mi, coretti, unde îţi înveţi lecţiile? Îl întrebai.
— Vino să vezi! mă duse într-o odăiţă din dosul Prăvălie, cu o măsuţă ântr-un colţ, pe care
erau aşezate cărţile, caietele şi lucrarea începută.
— Uite, zise el, Rămăsesem la răspunsul al doilea: din piele se fac încălţăminte, cingători,
chingi… Luă condeiul în mînă şi scrise mai departe.

 REŢINE!
 Există familii sărace în care copiii sunt nevoiţi să-şi ajute părinţii la treburile
casei. Ei învaţă şi muncesc în acelaşi timp. Astfel, când cresc, pot aprecia efor-
turile părinţilor. Un asemenea caz este şi cel al lui Coretti, personajul principal
al textului „Camaradul meu, Coretti” de Edmondo de Amicis. Deşi băiatul se
ocupa de treburile gospodăreşti ca un adult, el îşi făcea întotdeauna lecţiile cu
conştiinciozitate.

37
 Rodica
de Vasile Alecsandri

1 Completează enunţurile cu informaţiile corespunzătoare, alegând dintre cuvintele din

chenar.
 „Rodica” de Vasile Alecsandri este un text în ______________________.
 Poezia surprinde un moment din viaţa de la _____________ , anume _____________________.
 Textul în versuri este alcătuit din patru ____________ , fiecare având patru _______________ .
 Personajul principal al poeziei este Rodica, o _______________ frumoasă.
ţară, strofe, jună, semănatul, versuri

2 Selectează din text însuşirile fetei. Scrie-le ajutându-te şi de explicaţii:

tânără veselă

Rodica

asemeni unei flori

3 Explică momentul prezentat în poezie, semănatul, apoi caută în dicţionar explicaţia.

SEMĂNATUL
Ce cred că înseamnă? Ce spune dicţionarul?
________________________________________ ________________________________________
________________________________________ ________________________________________
________________________________________ ________________________________________

4 Selectează din poezie versul / versurile care sugerează:

__________________________________________
__________________________________________
 tinerii pe lângă care trece Rodica
__________________________________________

__________________________________________
__________________________________________
 frumuseţea şi delicateţea fetei
__________________________________________

__________________________________________
 urări adresate fetei __________________________________________
__________________________________________

38
 5 Ce aspect din poezie te-a impresionat în mod deosebit? Argumentează!
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6 Foloseşte în enunţuri cuvintele:
 cofiţă: ____________________________________________________________________________
 semănători: ______________________________________________________________________
 pruncuşori: _______________________________________________________________________

7 Cele trei cuvinte de la exerciţiul 6 sunt __________________________. Cele aflate la

numărul plural sunt: ________________________ , _______________________.

8 Găseşte trei substantive care să rimeze cu cuvântul pruncuşori.

______________________ _______________________ ________________________

9 Alege o strofă din poezie şi selectează substantivele, apoi ordonează-le după model:

substantive la numărul singular substantive la numărul plural

10 Scrie enunţuri în care cuvântul „păr” să aibă sensuri diferite.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
11 AUTOEVALUARE Cât de bine ţi-ai însuşit următoarele cunoştinţe? Colorează bulinele
conform legendei!
Recunosc uşor vocalele şi consoanele.
Despart corect în silabe. LEGENDĂ
 FB  cu verde
Recunosc semnele de punctuaţie şi intonez corect propoziţiile.
 B  cu albastru
Recunosc substantivele şi le separ uşor după număr şi gen.  S  cu roşu
Folosesc corect ortograma „l-a”.  I  cu negru

Explic cu uşurinţă semnele de punctuaţie învăţate.

 REŢINE!

Poezia „Rodica” de Vasile Alecsandri ne prezintă un obicei popular care are loc
la câmp, în perioada semănatului. Fetei care aduce apă semănătorilor i se fac urări
de sănătate, fericire şi i se presară grâu în cale.

39
 Ordinul Cititorilor
Misiunea 3 – Parcurge următoarele lecturi!
Gâștele
(traducere după Konstantin Ușinski)
Vasia vede cum sus, în înaltul cerului, zboară un stol de gâște sălbatice.
Vasia: Gâștele noastre de acasă zboară tot așa de sus?
Tatăl: Nu, gâștele domestice nu zboară.
Vasia: Cine dă de mâncare gâștelor sălbatice?
Tatăl: Ele singure își găsesc hrana.
Vasia: Și iarna ce fac?
Tatăl: Înainte de venirea iernii, gâștele sălbatice pleacă în țările calde, iar primăvara se
întorc la noi în țară.
Vasia: Dar de ce gâștele noastre, de acasă, nu știu să zboare și de ce nu pleacă și ele în
țările calde?
Tatăl: Pentru că animalele domestice și-au pierdut o parte din abilitățile pe care le aveau
demult, iar simțurile lor nu mai sunt atât de puternice, atât de ascuțite, precum cele ale
animalelor sălbatice.
Vasia: Dar de ce s-a întâmplat asta?
Tatăl: Pentru că oamenii le poartă de grijă și atunci, ele au uitat să se folosească de
resursele proprii, de abilitățile și simțurile lor. Din povestea gâștelor poți învăța că oamenii
trebuie mereu să încerce să facă pentru ei înșiși tot ce pot, fără să aștepte să fie ajutați de
alții. De exemplu, copiii care se bazează doar pe cei din jur și nu învață să se descurce
singuri, nu vor fi niciodată puternici, inteligenți și independenți.
Vasia: De acum înainte, mă voi strădui să fac singur tot ce pot, pentru că nu vreau să
ajung precum gâștele domestice care nu mai știu să zboare!

Vulpea și țapul
(traducere după Konstantin Ușinski)
Vulpea fugea după o cioară, dar se împiedică și căzu într-o fântână. Acolo era puțină apă:
nu aveai cum să te îneci, dar nici nu puteai ieși. Vulpea stătea amărâtă pe fundul fântânii și
își plângea de milă. Apare însă țapul-înțeleptul, cu barba lui lungă măturând cărarea, și,
neavând ce face, se uită în fântână. Văzând-o pe vulpe, o întreabă mirat:
— Ce faci acolo, vulpițo?
— Mă odihnesc, drăguțule! Afară este așa de cald că m-am adăpostit aici, în locul acesta
răcoros și confortabil! Iar apa e așa de rece și de proaspătă, să tot bei și să te răcorești!
Țapul, căruia îi era sete de mult, întreabă:
— Zici că e bună apa?
— Excelentă! răspunde vulpea. Curată ca lacrima, rece, numai bună de băut! Sari și tu
aici, dacă vrei, avem loc amândoi!
A sărit țapul-prostănacul chiar în capul vulpii și aproape că a strivit-o cu greutatea lui.
— Of, bărbosule, nici să sari nu știi! Ai împroșcat toată apa!
Și, spunând acestea, vulpea sări pe spinarea țapului, apoi se agăță de marginea fântânii
și... țup afară!
Aproape că a murit de foame în fântână naivul țap. Noroc că l-a găsit stăpânul lui și l-a
tras de coarne afară.

40