9.

Memoria senzoriala consta in parcurgerea drumului de catre excitatia provocata de organele de

simt pana la nivelulcortextului,drum a carui durata este intre 0.20-0.30sec.Se refera la scurta inertie a
simularii.
Memoria de scurta durata consta in fixarea unei parti din simularile senzoriale,care se pastreaza ca
imagine la acest nivel,pana la 18 sec.Caracteristica sa este limitarea ca volum di durata a conservari.
Memoria de lunga durata(nelimitata)presupune o persistenta foarte mare a informatiei.Se ajunge
la acets tip de memorie prin mijlocirea memoriei de scurta durata,prin repetitii,asociatii,incarcatura
emotionala,intelegere,legaturi logice.Continuitatea se manifet\sta prin prelucrarea informatiei la nivel
cognitiv,semantic(intervenind gandirea si limbajul).Memoria de lunga durata nu este unitara.Se pot
distinge memoria episodica si memoria semantica.
Memoria episodica se refera la evenimente traite personal de un subiect,fiind alcatuita din fapte si
intamplari localizabile in spatiu si timp.
Memoria semantica este alcatuita din fapte,idei,concepte cu referire la ceea ce este general,opuse
singularului,individuaalului.Imaginea lui Mos Craciun cu sacul cu daruri langa pomul de iarna impreuna
cu familia,este o imagine personala spre deosebire de termenii generali fara nici o conotatie specifica de
``Mos Craciun`` si ``pom de iarna.
- Volumul-se refera la cantitatea de informatie ce poate fi stocata.Aceasta difera de la o
persoana la alta.
- Mobilitatea-se refera la capacitatea de a acumula cunostinte noi,de a le corela cu alte
cunostinte,de a le modifica.
- Rapiditatea fixarii vizeaza usurinta intiparirii,efortul presupus pentru realizarea ei.
- Fidelitatea redarii se refera la masura in care informatia actualizata corespunde cu cea
intiparita .
- Rapiditatea actualizarii se refere la viteza cu care reusim sa actualizam un material invatat.

10. memorarea :
este procesul psihic de stocare si de stocare a informatiei, de acumulare si utilizare a experientei
cognitive
Memorarea neintentionata se realizeaza fara sa vrem, fara sa ne propunem dinainte acest lucru,
fara sa facem vreun efort deosebit in acest sens, fara sa utilizam mijloace speciale
Memorarea intentionata presupune prezenta atat a scopului cat si a efortului voluntar.
Este organizata, sistematica, productiva, in functie de natura materialului (cu sens sau fara sens), face
apel la o serie de procedee si tehnici de memorare. Pentru realizarea ei in bune conditii, nu este
suficienta doar propunerea unor scopuri clare, diferentiate, precise si mai ales mobilizatoare.
Memorarea mecanica este efectuata in lipsa intelegerii, ducand la o invatare formala; nu este
persistenta in timp, dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nu are sens.
Memorarea logica este bazata pe intelegerea sensurilor si a semnificatiilor materialului de
memorat; este preponderent voluntara, economica, mai productiva decat cea mecanica si absolut
necesara in procesul invatarii cognitive
Recunoasterea si reproducerea
,ca procese ale memoriei sunt conditionate de procesul fixarii,al memorarii.Memorarea poate fi
intentionata(voluntara)sau neintentionata(involuntara).Recunoasterea se realizeaza in prezenta
stimulilor senzoriali sau verbali care au actinonat si anterior, in vreme ce reproducerea se realizeaza in
lipsa acestor stimuli.De aceea,in general recunoasterea se realizeaza mai lesne decat reproducerea.
Fenomenul invers memorarii este uitarea,care se manifesta prin incapacitatea de a reproduce sau de a
recunoaste,iar uneori prin reproducere sau recunoastere eronata.Se pot diferentia memrarea logica si
memoria mecanica,dar specifica pentru om este memorarea logica,bazata pe intelegerea celor
memorate.

12. nisa de dezvoltare.

Acest concept desemneaza totalitatea elementelor cu care un copil intra in relatie la o varsta data .
Culturi diferite folosesc nise de dezvoltare deosebite chiar pentru aceeasi varsta. Acest lucru
explica diferentele ce pot fii observate, sesizate in dezvoltarea bio-psiho-sociala a indivizilor ce s-au
dezvoltat in culturi diferite ( ex : nisa de dezv. de tip occidental care permite prezenta copilului doar in
locuri atribuite/amenajate pt el. spre deosebire de nisa de dezv. traditionala in care copilul este prezent
extrem de timpuriu in mai toate activitatile si locurile comunitatii : munca, petreceri, ritualuri religioase
).

13.
O situatie normala, din viata de zi cu zi: stai de vorba cu un prieten despre una-alta, iar la un
moment dat el mentioneaza ceva ce te nelinisteste. Poate un eveniment la care nu ai fost invitat sau o
factura pe care ai uitat sa o achiti. Nu este ceva foarte important, nimic de viata si de moarte. Totusi, e
neplacut. Iti da o senzatie proasta. Te simti descurajat si tensionat.
Chiar daca subiectul conversatiei s-a schimbat, sentimentul acela inca te apasa. Poate nici nu iti
mai amintesti ce anume a cauzat stresul, dar continui sa il simti. Aceste momente ciudate apar pentru ca
procesarea secunda de secunda a unei conversatii are loc intr-o anumita parte a creierului, in timp ce
evaluarile emotionale au loc in alta parte. Procesarea limbajului se face aproape de partea frontala a
creierului. Reactia emotionala implica o serie de evenimente ce duc la eliberarea unor substante care
circula in tot corpul. Printre aceste substante este si cortizolul, responsabil pentru efectele pe care le
poate avea stresul prelungit. Cele doua sisteme opereaza la viteze diferite, procesarea limbajului
desfasurandu-se in milisecunde, iar sistemul care coordoneaza stresul raspunde in secunde sau chiar
minute. Asa ca se poate produce o desincronizare. Te gandesti un pic la ceva stresant, dar iti iese repede
din minte, caci lobii prefrontali proceseaza la viteza mare. Dar emotiile raman in urma, datorita
cortizolului din sange. Acesta actioneaza timp de 30 de secunde dupa ce o veste ingrijoratoare, trista sau
iritanta dispare din memoria de lucru. Asa ca sentimentul neplacut persista.
Aceste momente de desincronizare dovedesc ca materia noastra cenusie nu este o simpla
"masinarie de gandit", omogena si unispecializata, ci un sistem complex in care diverse parti indeplinesc
diferite functii. A sti cum iti functioneaza creierul te poate ajuta sa te percepi pe tine insuti sau pe tine in
relatie altii.