GRĂSIMI
Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai
glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri,
vitamine, fosfatide etc.
Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai
glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri,
vitamine, fosfatide etc.

Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți:


Cei mai răspândiți acizi grași sunt:au număr mare de atomi de carbon (între 4 și 24);
 au număr par de atomi de carbon;
 au catenă liniară, fără ramificații;
 sunt monocarboxilici;
 pot fi saturați sau nesaturați.

 , acid palmitic;

 , acid stearic;

 , acid butanoic/butiric;
Exemple de grăsimi:

 ,
distearopalmitina/palmitodistearina;
 ,
dioleostearina/stearodioleina.
În natură, există atât grăsimi lichide, nesaturate (uleiuri), cât și grăsimi solide, saturate
(grăsimi).

Grăsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul). Acestea sunt insolubile în apă, cu
care emulsionează, dar sunt solubile în solvenți organici.

Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri, ci fierb și se topesc în

intervale de temperatură.

Grăsimile lichide sunt de origine vegetală, iar cele solide, saturate, sunt de origine
animală (cu toate că sunt și excepții, vezi uleiul de pește care e lichid sau untul de cocos
care e solid cu toate că e de natură vegetală). Uleiurile se obțin prin presarea semințelor
sau fructelor, ca în cazul uleiului de floarea-soarelui sau de măsline. Se mai pot obține
prin extracție cu solvenți selectivi. Grăsimile animale se obțin prin distrugerea țesutului
adipos sub influența temperaturii. Se mai pot obține și prin centrifugare (untul).

Grăsimile nesaturate sunt mai sănătoase decât cele saturate.Exemple de alimente care
conţin grăsimi nesaturate:uleiul de măsline, nucile, migdalele, uleiul de peşte, carnea de
peşte…

În primul rând trebuie să ştim că grăsimea este esenţială pentru viaţă. Corpul uman are
nevoie de grăsimi pentru a funcţiona, grăsimile fiind parte a fiecărei celule . De
asemenea, grăsimile intra în componenţa unor hormoni foarte importanţi. Creierul este,
în mare parte, grăsime. Deşi omul are capacitatea de a produce grăsime, un aport
alimentar suficient ajuta la o stare de sănătate bună pe termen lung.

În dieta, grăsimile au fost condamnate pentru doua aspecte: aportul caloric mare şi
riscul de boli cardiovasculare. Ambele idei au fost infirmate de realitate şi timp. Chiar
dacă grăsimea vine cu 9 kcalorii pe gram, ea oferă si o senzatie de satietate mare. Deci
mancând mai multa grasime eşti mai satul(a), reglajul aportului energetic depinzând şi
de alţi factori. Cât despre bolile cardiovasculare, concluzia după câteva zeci de ani este
ca doar anumite tipuri de grasimi, ca parte a unui anumit mod de alimentatie, pot afecta
vasele de sânge. Nicidecum orice grăsime şi din orice sursă, în orice dietă. Si,
bineînţeles, colesterolul din alimente influenţează prea puţin cantitatea din sânge.
Corpul produce colesterol în exces ca răspuns la agresiuni externe sau interne, deci
colesterolul nu este “cauza” unor boli, ci un efect.

Prin grăsimi sănătoase putem  întelege ca este vorba despre acele grăsimi din surse
naturale, curate si cat mai putin procesate (oxidate, incalzite, rafinate, izolate,
amestecate). Abia apoi putem discuta despre tipurile de grasimi, cantitatea totala din
dieta, raportul dintre ele, asocierea cu carbohidratii, efectele asupra metabolismului si
satietatii.
Grasimile vegetale hidrogenate sunt periculoase pentru organism!