Petcu C.D.

- Carte – Igiena și tehnologia cărnii, 2015

Cursul 8

 ASOMAREA ELECTRICĂ

Asomarea electrică la suine

Asomarea electrică sau electronarcoza constă în trecerea prin creier a unui curent electric cu
voltaj, amperaj şi frecvenţă corelate cu specia, care determină o întrerupere a activităţii cerebrale
normale, astfel încât se produce o pierdere imediată a cunoştinței şi sensibilităţii. Eficiența
electronarcozei rezultă din interacţiunea care se stabileşte între curent, timpul de aplicare şi
rezistenţa organismului. În mod practic, din momentul în care se aplică doi electrozi (pozitiv şi
negativ) (Figura 4.10.) pe suprafaţa corpului animalului, diferenţa de potenţial duce la apariţia unui
flux de curent, cu o anumită forţă, care va fi contracarat de rezistenţa oferită de piele (ca prim
obstacol) şi de mediul intern al organismului (muşchi, oase, vase de sânge etc.) (Ghid privind
protecția animalelor în timpul sacrificării, 2010).

Figura nr. 4.10. - Asomator electric

Poziționarea electrozilor
Electrozii trebuie plasați astfel încât să cuprindă creierul, permiţând curentului să treacă prin
acesta. Operatorul trebuie să se asigure că există un contact electric bun, prin îndepărtarea lânii în
exces sau prin udarea pielii. Aparatul de asomare trebuie:
➢ să incorporeze un dispozitiv care să măsoare impedanţa curentului şi să nu permită
funcţionarea în condiţiile în care nu se asigură intensitatea şi puterea minime ale
curentului electric;
➢ să incorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care să indice durata timpului de aplicare
pentru fiecare animal;
➢ să fie conectat la un dispozitiv care să indice voltajul şi intensitatea curentului,
poziţionat astfel încât să fie uşor de vizualizat de către operator.
Utilizarea asomatorului electric

În toate cazurile nivelul de curent trebuie realizat într-o secundă de la iniţierea asomării şi
trebuie menţinut cel puţin între 1 şi 3 secunde, conform instrucţiunilor producătorului. Electrozii
trebuie plasați astfel încât să cuprindă cutia craniană. În cazul porcinelor electrozii se amplasează la
baza urechilor, între urechi şi ochi. Curentul electric alternativ, cu voltaj redus este aplicat bilateral,
în regiunea superioară a craniului, cu ajutorul a doi electrozi de diferite forme. La ovine blana
trebuie îndepărtată și umectată (durata - cel puțin 4 sec.).

- 27 -
 Petcu C.D. - Carte – Igiena și tehnologia cărnii, 2015

Realizarea asomării electrice

Asomarea electrică se bazează pe acţiunea de scurtă durată a curentului electric de o anumită
intensitate (I) şi tensiune (U), asupra sistemului nervos central, producându-se pareză şi pierderea
cunoştinţei pe intervalul de timp în care se realizează sângerarea.
Este de necontestat că un amperaj insuficient sau un curent care după ce atinge capul
animalului o ia în altă direcţie, fără să străbată în fapt creierul, nu va induce starea necesară de
inconştienţă, ci dureri pricinuite de şocul electric. Ulterior asomării ineficiente, la aplicarea
electrozilor în vederea producerii unui stop cardiac, animalul va simţi o durere extremă, greu de
suportat. Pentru instalaţia care furnizează curentul electric se impune incorporarea unui mecanism
de măsurare a impedanţei, astfel încât aparatul să nu poată fi utilizat în cazul neasigurării limitei
acesteia. Este totodată obligatorie existenţa unui dispozitiv sonor/vizual pentru indicarea timpului
de aplicare, la asomarea fiecărui animal şi a unui display pentru indicarea voltajului şi a intensităţii.

Furnizarea electrică trebuie să fie una sigură, fără riscul unor pene de curent. În prezent, cele
mai multe dispozitive electrice de asomare utilizează un detector de joasă tensiune, care măsoară
automat impedanţa şi funcţionează, în acelaşi timp, ca un comutator electronic, impedanţa fiind
uneori prea mare pentru a fi comutată pe voltajul cerut.
Intensitatea curentului utilizat pentru asomare (măsurat în Amperi – A) este diferenţiat în
funcţie de specie (Ghid privind protecția animalelor în timpul sacrificării, 2010), astfel:
➢ bovine adulte – 1,5 A;
➢ viţei – 1,0 A;
➢ ovine/caprine – 1,0 A;
➢ miei – 0,7;
➢ porcine – 1,25 A;
➢ iepure – 0,3 A;
➢ struţ – 0,4 A.

Asomarea electrică la păsări

Păsările por fi asomate electric automat, prin imersarea capului în băii de apă prin care
circulă curent electric alternativ cu tensiune redusă. Este necesară pulverizarea cu apă a
conveierului (cârligelor) și reglarea corespunzătoare a nivelului apei din bazin. Voltajul trebuie
reglat în corelare cu un curent alternativ sinusoidal la o frecvenţă de 50 Hz. Păsările trebuie să
primească curent electric cel puţin 4 secunde, iar baia trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare în
funcţie de mărimea păsărilor. Electrodul imersat în apă trebuie să cuprindă toată lungimea băii.
Parametri de asomare electrică la păsări sunt prezentați în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.
Parametri de asomare electrică la păsări (FAO, 2001)

Intensitate minimă Durata de aplicare

Specia Volți
(mA) (secunde)
Broiler 200 50 – 70 5

Curcan 200 90 10

Struț 150 - 200 90 10 - 15

- 28 -
 Petcu C.D. - Carte – Igiena și tehnologia cărnii, 2015

Semnele asomării eficiente la păsări sunt: gâtul arcuit cu capul ţinut vertical; ochii
deschişi; absenţa respiraţiei ritmice; picioarele în extensie și rigide; uşoare tremurături musculare;
aripile lipite de corp.
FAZELE PRIN CARE TRECE ANIMALUL ÎN TIMPUL
ASOMĂRII ELECTRICE

 TONICĂ
 CLONICĂ
 COMATOASĂ

 FAZA TONICĂ
- durează cât se menţine contactul instrumentului de asomare pe corp (5 –15 sec);
- creierul animalului intră într-o stare de activitate maximă, extenuantă;
- schimbul de energie este mai mare de ≈ 50 de ori faţă de activitatea normală;
- consumul de oxigen se dublează;
- apar contracţii tonice ale tuturor muşchilor striaţi scheletici, care opresc parţial torentului
sanguin;
- presiunea sanguină se dublează;
- are loc o anemiere a creierului şi pielii;
- la începutul aplicării curentului electric, animalul îşi fixează brusc picioarele posterioare şi
le împinge spre înainte;
- după câteva secunde de la aplicarea curentului electric, membrele posterioare se relaxează şi
iau poziţia de extensie.
 FAZA CLONICĂ
- începe la scurt timp după deconectarea instrumentului de asomare (40 – 50 sec);
- mișcări involuntare ale membrelor;
- se continuă contracţia musculaturii striate;
- se produc convulsii clonice;
- mişcarea în jos a globilor oculari;
- urinare şi defecare;
- creşte presiunea sanguină în capilarele musculaturii striate, apărând hemoragii punctiforme
sau peteşii în zonele bogate în musculatură (musculatura dorsală şi a pulpei);
- animalul trebuie sângerat în primele secunde ale fazei clonice.

 FAZA COMATOASĂ
- începe din momentul dispariţiei reflexului cornean;
- durează mai mult de 45 de secunde;
- în această fază are loc pierderea totală a cunoştinţei animalului în urma acţiunii directe a
curentului electric asupra sistemului nervos central.

EFECTELE ASOMĂRII ELECTRICE

- în timpul asomării electrice, creşte nivelul adrenalinei;
- după câteva minute creşte nivelul catecolaminelor plasmatice de 10 - până la 20 de ori;
- aceşti mediatori chimici măresc efectul contracţiilor musculare, iar ca efect, creşte şi
consumul de ATP;
- nivelul hipoxiei este brutal după eliberarea de catecolamine;

- 29 -
 Petcu C.D. - Carte – Igiena și tehnologia cărnii, 2015

- glicoliza se intensifică;
- pentru animalele sensibile la stres există riscul apariţiei cărnurilor PSE (Pale Soft
Exsudation).
- temperatura la nivelul musculaturii creşte cu 1oC, ducând la intensificarea proceselor
glicolitice, urmată de scăderea pH-ului postsacrificare.

DEZAVANTAJELE ASOMĂRII ELECTRICE

Metoda este frecvent utilizată în abatoarele mecanizate, dar poate avea repercusiuni
negative, atunci când parametrii de intensitate şi tensiune sunt necorespunzători, provocând:
contracturi musculare epileptiforme cu formarea unor puncte hemoragice sau chiar hematoame în
musculatură. Atunci când sângerarea nu este realizată imediat după asomare, animalul ar putea
reveni la starea anterioară asomării. Un alt risc major al acestei metode este legat de protecţia
personalului care trebuie să aibă echipament corespunzător, să poarte cizme de cauciuc și să nu
depășească perimetrul covorului de cauciuc.

 ASOMAREA PRIN GAZARE

Asomarea prin gazare reprezintă expunerea animalelor la diferite gaze cu scopul de a genera
o stare de inconștiență. Metodele de gazare, conform Regulamentului (CE) nr. 1099 din 24
septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii utilizate sunt prezentate în
tabelul 4.2.
Tabelul nr. 4.2.
Metode de gazare

Combinația de
Descriere
gaze
Dioxid de carbon Expunerea directă sau
în concentrație progresivă a animalelor
ridicată conștiente la un amestec
gazos care conține dioxid de
carbon. Metoda poate fi
folosită în bazine, tuneluri,
containere sau clădiri
etanșeizate în prealabil.
Dioxid de carbon Expunerea succesivă a
în două faze animalelor conștiente la un
amestec gazos care conține
40% dioxid de carbon, urmată
de o concentrație mai mare de
dioxid de carbon
Dioxid de carbon Expunerea directă sau
asociat cu gaze progresivă a animalelor
inerte conștiente la un amestec de
gaz care conține până la 40%
dioxid de carbon asociat cu
gaze inerte, care duce la
anoxie. Metoda poate fi
Condiții de utilizare
Porcine, mustelide, șinșile,
păsări de crescătorie cu excepția
rațelor și a gâștelor.
Sacrificare numai în cazul
porcinelor
Alte situații cu excepția
sacrificării în cazul păsărilor de
crescătorie, al mustelidelor, al
șinșilelor și al porcinelor.
Păsări de crescătorie
Sacrificare, depopulare și alte
situații
Porcine și păsări de crescătorie;
Sacrificare, depopulare și alte
situații.
Parametri cheie
Concentrația dioxidului de
carbon;
Durata de expunere;
Intervalul maxim dintre
asomare și sângerare;
Calitatea gazului;
Temperatura gazului.
Concentrația dioxidului de
carbon;
Durata de expunere;
Calitatea gazului;
Temperatura gazului.
Concentrația dioxidului de
carbon;
Durata de expunere;
Intervalul maxim dintre
asomare și sângerare;
Calitatea gazului;
Temperatura gazului;

- 30 -
 Petcu C.D. - Carte – Igiena și tehnologia cărnii, 2015

folosită în bazine, saci, Concentrația de oxigen.

tuneluri, containere sau
clădiri etanșeizate în
prealabil.
Gaze inerte Expunerea directă sau
progresivă a animalelor
conștiente la un amestec de
gaz inert, precum argon sau
azot, care duce la anoxie.
Metoda poate fi folosită în
bazine, saci, tuneluri,
containere sau în clădiri
etanșeizate în prealabil.
Monoxid de Expunerea animalelor
carbon sub formă conștiente la un amestec
pură gazos cu mai mult de 4 %
monoxid de carbon
Monoxid de Expunerea animalelor la un
carbon asociat cu amestec gazos care conține
alte gaze peste 1% monoxid de carbon,
asociat cu alte gaze toxice.
Porcine și păsări de crescătorie;
Sacrificare, depopulare și alte
situații.
Animale pentru blană, păsări de
crescătorie și porcine tinere;
Alte situații cu excepția
sacrificării.
Animale pentru blană, păsări de
crescătorie și porcine tinere;
Alte situații cu excepția
sacrificării.
Concentrația de gaze;
Durata de expunere;
Calitatea gazului;
Intervalul maxim dintre
asomare și sângerare;
Temperatura gazului.
Calitatea gazului;
Concentrația monoxidului de
carbon;
Durata de expunere;
Temperatura gazului.
Concentrația monoxidului de
carbon;
Durata de expunere;
Temperatura gazului;
Filtrarea gazului produs de
motor.

ASOMAREA CU CO2 LA SUINE

Asomarea cu CO2 este folosită în multe ţări în tehnologia de tăiere a suinelor sau a păsărilor.
CO2 formează cu hemoglobina un compus chimic instabil sub acţiunea oxigenului,
carboxihemoglobină, carnea nefiind toxică. Hipoxia indusă de carboxihemoglobină duce la
paralizia centrilor nervoşi superiori. Asomarea se realizează prin expunerea progresivă a animalelor
la CO2, în spații, tuneluri sau camere speciale.
Pentru asomarea cu CO2 a suinelor, concentrația de dioxid de carbon trebuie să fie de
aproximativ 70% în aerul respirabil. Camera în care se face expunerea porcilor la gaze și
echipamentul utilizat pentru conducerea porcilor către camerele de gazare, trebuie proiectate,
construite şi întreținute astfel încât să se evite rănirea animalelor sau exercitarea unei presiuni
asupra pieptului animalului, dând posibilitatea acestuia de a rămâne în poziție verticală până la
pierderea cunoștinței. Trebuie asigurată o iluminare adecvată în culoarul de conducere către
camerele de gazare și în incinta camerei, pentru a le permite porcilor să vadă împrejurimile.
Camera de gazare trebuie prevăzută cu aparate de măsură a concentrației gazului la punctul
de expunere maximă, care să emită un semnal clar de avertizare vizuală sau auditivă în cazul în care
concentrația de dioxid de carbon scade sub nivelul necesar (Directiva 119 / 1993).
Pentru porci sunt create tunele de asomare, cu atmosferă care conţine CO2, iar timpul de
expunere este de 2-3 min. Asomarea instalată este de scurtă durată (3 minute), timp în care trebuie
să fie realizată sângerarea.
Se poate utiliza un amestec de 60% CO2 + 10% N2O și 30% aer sau se utilizează 70-80%
N2O și restul aer.
Manifestările sunt diferite în funcţie de concentraţia în dioxid de carbon:
➢ în primele 10 secunde de la atingerea concentraţiei optime a bioxidului de carbon, nu se
produce nici o reacţie;

- 31 -
 Petcu C.D. - Carte – Igiena și tehnologia cărnii, 2015

➢ după primele zece secunde, începe faza de excitaţie;

➢ după 20-25 de secunde animalul execută mişcări de pedalare;
➢ după 30 de secunde contracţia muşchilor e mult mai riguroasă, necoordonată;
➢ după 40-45 de secunde animalele se liniştesc şi adoptă decubitul dorsal, sângerarea fiind
realizată uşor.

Avantajele asomării cu CO2

➢ evitarea apariţiei hematoamelor în musculatură;
➢ obţinerea unei cantităţi superioare de sânge faţă de cazul asomării electrice;
➢ carnea obţinută prin această metodă are o putere de conservabilitate mult mai bună:
– pH-ul este mai scăzut cu 0,3-0,4 unităţi,
– din această carne se pot prepara specialităţi de bună calitate precum baconul (Popa
G, 1974).

Dezavantajele asomării cu CO2

➢ nu se poate doza cantitatea de narcotic în funcţie de animal;
➢ pentru acest tip de asomare este necesară dotarea cu instalaţii speciale, deosebit de
costisitoare;
➢ dispozitivele de reglare a concentraţiei de CO2 se pot defecta uşor.

ASOMAREA CU CO2 LA PĂSĂRI

Asomarea cu dioxid de carbon la păsări este efectuată prin expunerea directă sau progresivă
a animalelor conștiente la un amestec gazos conținând peste 40% dioxid de carbon. În condiții
normale păsările devin inconștiente după 15-30 secunde, iar moartea se instalează în mai puțin de 2
minute.
Metoda nu este recomandată pentru uciderea gâștelor și rațelor, datorită sensibilității reduse
la dioxid de carbon a acestor specii. Este o metodă eficientă pentru uciderea găinilor și a curcanilor.
Există posibilitatea expunerii directe sau progresive a păsărilor conștiente la un amestec de
gaze (până la 40% dioxid de carbon asociat cu gaze inerte), care induce anoxie. Metoda poate fi
folosită în bazine, saci, tuneluri, containere sau clădiri etanșeizate în prealabil. Se realizează
asomarea simplă a păsărilor în cazul în care durata totală a expunerii la o concentrație de dioxid de
carbon de minim 30% este mai mică de 3 minute. Metoda se utilizează pentru sacrificarea păsărilor
de crescătorie.
O altă metodă de asomare prin gazare a păsărilor este expunerea directă sau progresivă la un
amestec de gaz inert, precum argon sau azot, care duce la anoxie. Metoda poate fi folosită în bazine,
saci, tuneluri, containere sau în clădiri etanșeizate în prealabil.

 Asomarea cu substanţe narcotice

Asomarea cu substanțe narcotice nu a fost folosită la scară industrială, deoarece nu se
realizează o narcoză rapidă, metoda nefiind expeditivă. Folosirea narcoticelor nu este acceptată în
prezent, datorită remanenţei acestora, prin administrarea lor imediat înainte de tăiere.

- 32 -