APLICATII

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

STUDENT:CRETIU VASILE

MODUL PEDAGOGIC I
Aplicatia 1: Realizati o autoapreciere si autoevaluare a propriilor capacitati si competente de
munca in echipe manageriale, in domeniul educational.

“Munca în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idée comună.
Capacitatea de a direcţiona realizările individuale spre obiectivele organizaţionale. Este sursa ce
le permite oamenilor obişnuiţi să atingă rezultate neobişnuite. “

(Andrew Carnegie- Cel mai bogat om din lume în 1901)

Din punctul meu de vedere, majoritatea dintre noi petrecem cel puţin o parte din timpul
nostru la serviciu în echipe. În această privinţă, elevii noştri ne vor călca pe urme, şi este
responsabilitatea noastră să-i pregătim pentru aceasta este inclusă în definiţia învăţării centrate
pe elev. Învăţarea centrată pe elev are loc atunci când elevii muncesc atât în grupuri, cât şi
individual, pentru a explora probleme şi a deveni manipulatori activi de cunoştinţe, mai degrabă
decât receptori pasivi ai acestora.
In domeniul educational consider ca se numără o serie de capacitati, si anume :
 încurajarea elevilor să înveţe şi să muncească împreună;
 pregătire mai bună a elevilor pentru a-şi ocupa locul pe piaţa muncii;
 posibilitatea ca elevii să participe mai eficient în contextele sociale;
 sprijinirea elevilor să respecte valoarea tuturor indivizilor – un aspect important într-un
sistem educaţional pe deplin inclusiv;
 facilitarea schimbului de cunoştinţe şi experienţă între elevi;
 a profita de învăţarea din grupul de colegi; prin intermediul experienţelor împărtăşite, fiecare
individ va fi ajutat să devină mai conştient de propriul comportament.

O diferenţă majoră între grupuri şi echipe este că cele din urmă sunt mai orientate spre un scop.
Munca în echipă este condusa totdeauna de un lider. Procesul de dezvoltare al unui lider este o
calatorie care incepe cu autocunoasterea si apoi continua cu o mai buna intelegere a celor din jur,
obtinerea de rezultate pozitive si sprijin in dezvoltarea profesionala a echipei.
Eu consider ca, obiectivul tau ca lider este sa le dai de inteles membrilor echipei tale ca esti un
partener in procesul lor de dezvoltare. Sa gasesti oportunitati care sa ajute membrii echipei sa
creasca si sa se pregateasca pentru urmatorul pas in cariera lor.
 Aplicatia 2: Explicati si descrieti in termeni proprii paradigma adaptarea scolii la cerintele si
posibilitatile de instruire ale elevului

Adaptarea şcolara presupune acomodarea elevului la sarcinile pe care i le impune procesul de

invăţămant. Criteriile de evaluare a adaptarii scolare vizeaza capacitatea elevului de integrare in
activitatea didactica si in viata comunitatii. Aceasta capacitate valorifica urmatoarele categorii de
factori favorizanti:
a) reusita scolara, care reprezinta un indicator cu o sfera mai larga decat adaptarea scolara
(adaptarea scolara fiind premisa reusitei scolare);
b) acomodarea scolara la cerintele comunitatii scolare (colectiv didactic, clasa de elevi,
microgrupuri formate etc), aflate in continua ascensiune;
c) maturitatea scolara, care presupune valorificarea deplina a nivelului de dezvoltare biologica,
psihologica, sociala si culturala specific varstei si treptei de invatamant respective;
d) orientarea scolara adecvata resurselor interne (intelectuale-nonintelectuale) si externe
(cerintele familiei si ale mediului social) existente sau aflate intr-o anumita linie de evolutie;
e) (re)orientarea scolara speciala, determinata de imposibilitatea rezolvarii pedagogice a unor
cauze obiective, instabilitate psihomotrica, tulburari comportamentale
În realizarea obiectivelor propuse in procesul instructiv-educativ elevul trebuie, să se
conformeze cerinţelor, sarcinilor invăţămantului, adică să-şi insusească cuantumul de informaţii
prevăzute şi să-şi formeze deprinderile şi priceperile necesare. La şcoală el incepe să inveţe cum
se invaţă in general, dar şi procedurile speciale, invăţării fiecarei dsicipline şcolare. Copilul va
invăţa cu atat mai temeinic şi in consecinţă se va adapta cu atat mai bine cu cat el acceptă mai
rapid metodele şi mijloacele de invăţămant. În prima clasă, micul şcolar trebuie să se obişnuiască
cu noul invăţător chiar şi cu localul (exterior şi interior) al şcolii, cu noii colegi, să se adapteze
circumstanţelor proprii situaţiei din clasă, in care multe comportă unele schimbări imprevizibile.
El trebuie să nu intre in dezacord cu regulile de convieţuire din mediul şcolar, ştiind că adaptarea
şcolară optimă nu poate fi realizată decat in condiţiile unui climat şcolar oportun.
Una din atribuţiile de bază ale profesorului este aceea de a planifica şi structura mediul de
învăţare, astfel încât să faciliteze schimbări progresive, dezirabile în comportamentul şi stilul de
învăţare a elevului. Un astfel de mediu ar trebui să ofere cât mai multe oportunităţi pentru
dobândirea unor experienţe de succes. Studiile arată că elevii care experimentează succesul
doresc să se implice în rezolvarea de sarcini noi şi totodată îşi dezvoltă sentimente pozitive faţă
de propria lor persoană. În schimb, elevii care se consideră depăşiţi de situaţii şi incapabili
dezvoltă, cel mai probabil sentimente de neajutorare.

În consecinţă scopul principal al managementului clasei constă în crearea unui mediu

educaţional care să maximizeze potenţialul de învăţare al elevilor şi să încurajeze angajarea lor
activă în activitatea de învăţare. Totodată profesorii trebuie să asigure un climat în care elevi să
se simtă confortabil şi pe cât posibil protejaţi de a asocia şcoala cu sentimentul de eşec. Un
mediu optim de învăţare reclamă câteva condiţii:

1. Asistarea elevilor în procesul de învăţare, promovarea şi dezvoltarea calităţilor academice

şi sociale ale acestora
2. Asigurarea unor condiţii fizice optime de învăţare, o organizare a clasei adaptate nevoilor
sociale/emoţionale şi nivelului de dezvoltare ale elevilor
3. Încurajarea elevilor să adopte un stil interactiv şi pozitiv de relaţionare cu profesorii şi
colegii lor
4. Asigurarea unor oportunităţi pentru dezvoltarea unor comportamente adecvate şi
experienţe de succes
5. Încurajarea elevilor să adopte un rol activ în învăţare prin conştientizarea capacităţilor şi
abilităţilor lor proprii, şi prin înţelegerea interacţiunilor dintre indivizi, sarcini şi strategii
6. Facilitarea dezvoltării la elevi a unei învăţări de tip strategic.
7. Încurajarea elevilor să-şi asume responsabilităţile pentru propriul lor mod de învăţare prin
dezvoltarea şi utilizarea funcţiilor executive de control (planificare, organizare,
monitorizare şi verificarea rezultatelor (efectelor)).
8. Oferirea de posibilităţi de interacţiune socială pozitivă în timpul procesului de învăţare,
stimularea învăţării reciproce.
9. Oferirea unui feed-back imediat şi întărirea progreselor constatate, care să conştientizeze
elevii de rezultatul eforturilor lor
Aplicatia 3: Mentionati care dintre rolurile manageriale informationale vi se potriveste cel mai
bine. Argumentati rapsunsul.

Unul dintre rolurile care consider ca mi se potriveste cel mai mult este rolul de lider.
Dupa o alta perioada de dezvoltare a afacerii apare si nevoia rolului de lider, o persoana care sa
ii inspire pe ceilalti angajati, sa construiasca consens si incredere in organizatie. Din punctual
meu de vedere liderul este cel care trebuie sa dezvolte cultura organizationala si sa armonizeze
relatiile dintre colegi, astfel incat toti cei implicati sa vada plusul de valoare pe care compania il
aduce. Competentele-cheie de lider, care aduc cele mai bune rezultate din partea angajatilor,
sunt: stimularea intelectuala, consideratia personala, feedback-ul si deschiderea spre schimbare.

Desigur, o singura persoana poate sa-si asume toate aceste roluri, insa de multe ori nu se
intampla asa. De aici si intrebararea: care dintre aceste roluri este mai important, raspunsul fiind,
bineinteles, toate , insa in proportii diferite, in functie de situatiile si nevoile specifice si a
nivelului de dezvoltare pe care l-a atins.
Eu sunt o persoana care care are autoritatea sa directioneze, care este numarul unu intr-un
anumit domeniu prin excelenta sau care are responsabilitatea de a face tot posibilul pentru
a duce cu bine la implinire un proiect, precum un lider.
 Un lider este intotdeauna cel care creeaza viziunea si conduce prin puterea exemplului.\
 Stie intotdeauna in ce directie se indreapta proiectul pe care il conduce si care sunt
acele valori pe care proiectul impreuna cu echipa le pot impartasi cu cei din jur.
 Este intotdeauna cu un pas inaintea celorlalti, are mereu un raspuns si ii ajuta pe cei din
echipa lui sa accepte si sa trateze ca si important orice este legat de schimbare.
 Se comporta intotdeauna in conformitate cu valorile pe care le promoveaza.
 In acelasi timp, un lider inspira oamenii care il urmeaza si ii sustine in realizarea
obiectivelor.
 Zi buna sau rea, el este responsabil de crearea unui mediu de lucru cat mai bun.
 Transmite mesajele in cel mai clar si deschis mod posibil.
 Nu in cele din urma, un lider are rolul unui conducator, cel care cu determinare si
incredere este capabil sa tina echipa pe drumul cel bun la potentialul lor maxim.
 Pentru a atinge un rezultat cat mai bun in cadrul proiectului, nu ignora niciun membru
al echipei pe care o conduce. Ofera tuturor posibilitatea de a se implica pe cat de mult
posibil.
 Pentru ca isi doreste ca decizia finala sa fie cea ideala sau macar pe aproape de aceasta,
incurajeaza deciziile de grup si implicarea cat mai multor puncte de vedere.

In concluzie, un lider este totodata si cel care monitorizeaza evolutia proiectului. Nu dicteaza,
nu face pe seful dar este constient de stadiul in care se afla proiectul in orice moment.
Oricat de simplu sau complicat ar parea, un lider are intotdeauna cea mai mare responsabilitate.
Aplicatia 4: Propuneti o grila de observare a comportamentului didactic.

Ca metoda de sine stătătoare, dar si ca element constitutiv al altor metode, observaţia

este indispensabilă oricărei tendinţe de a descifra empiric sau ştiinţific dominantele personalităţii
in formare. O anumită formă a observaţiei apare în mod spontan în comportamentul didactic al
educatorului care urmăreşte, mai mult sau mai puţin intenţionat, manifestările copiilor
concomitent cu activitatea instructivă. În cunoaşterea sistematica se pune însă problema reducerii
a cât mai mult din subiectivismul căruia îi este oricum tributară observaţia. Acest lucru se poate
obţine doar in cadrul observaţiei sistematice care presupune consemnarea metodică, fidelă si
intenţionată a diferitelor manifestări de comportament, individual sau colectiv, aşa cum se
prezintă ele in fluxul lor natural de manifestare.

In cazul in care as merge la o lectie deschisa, fiind director, as analiza cadrul didactic dupa
grila mai jos în care am notat aspecte de conduită specifice manierei de predare.

Formele observaţiei:

Directă, deoarece observaţia se desfăşoară în prezenţa observatorului;

Participativă, observatorul implicându-se în activităţile pe care le desfăşoară subiectul;
Continuă, în timpul orelor de curs, în pauze, în cadrul activităţilor extracurriculare;
Selectivă, urmărindu-se doar comportamentul cadrului didactic;
Sistematică, aspectele de conduită fiind notate în grila de observaţie şi interpretate;

GRILĂ DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI UNUI CADRU

DIDACTIC

.................................................................

I Pregătirea pentru lecţii

Nr. Competenţe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată

crt.
1. Îşi efectuează temele complet şi corect
2. Îşi aduce obiectele necesare pentru activităţi(cărţi, caiete,
carnet de note, mapă, ...)
3. Explica definiţiile, regulile, explicaţiile, exemplele
imediat după ce au fost predate
 4. Scrie în fiecare oră explicaţiile complete (de pe tablă)
5. Demonstrează curiozitate, adresează întrebări pentru a
înţelege unele informaţii
6. Participă activ la discuţii cu elevii
7. Manifestă disciplină în lucru,pe timpul orelor
8. Este interesat să citească elevilor lecturile propuse
9. Realizează fişe suplimentare, căutând diverse informaţii

II Disciplina şcolară

Nr. Competenţe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată

crt.
1. Are un vocabular civilizat în comunicarea cu elevii
2. Îşi îndeplineşte sarcinile, responsabilităţile
3. Dă dovadă de respect atunci când relaţionează cu
persoane adulte
4. Generează conflicte între elevi
5. Distrage atenţia colegilor în ore, făcând glume sau
comentarii

IIIŢinuta

Nr. Competenţe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată

crt.
1. Păstrează obiectele personale în bună stare
2. Are grijă de lucrurile din şcoală
3. Are o ţinută vestimentară corectă, îngrijită
4. Este ordonat
Ce măsuri veţi lua pentru a remedia aspectele negative?

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Aplicatia5:
Realizati un set de interogatii formulate de cadrul didactic utile in inducerea si sustinerea
invatarii scolare la elevi si in gestionarea emotiilor acestora.

Am propus un proiect ce se poate derula la clasele mici cu tema:” Şi eu am emoţii!” pe care

personal l-am aplicat la clasa pregatitoare care are la baza setul de intrebari pentru gestionarea
emotiilor la elevi.

-Titlul proiectului: Şi eu am emoţii!

-Durata: 3 săptămâni; 5 activităţi cu durata de 1 oră de curs.
-Locul de desfăşurare: sala de clasă.
-Justificarea proiectului:
În activităţile desfăşurate cu elevii clasei pregătitoare, de la începutul anului şcolar şi până în
prezent, am observat că aproximativ 40 % dintre aceştia au probleme în gestionarea propriilor
emoţii. Acest lucru se observă în faptul că unii dintre aceşti elevi nu reuşesc să se controleze şi
devin agresivi verbal sau chiar fizic cu ceilalţi colegi, iar alţii sunt izolaţi şi nu reuşesc să
comunice eficient cu grupul. Consider că pentru rezolvarea acestor probleme elevii trebuie
implicaţi în activităţi care să le permită dezvoltarea unor abilităţi de autocunoaştere şi creştere a
stimei de sine. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte şi denumi emoţiile, de a înţelege că
acestea sunt normale şi de a învăţa cum să se comporte în diferite situaţii când acestea apar.
-Scopul proiectului:
Scopul educativ al proiectului: Dezvoltarea abilităţilor de gestionare a emoţiilor în vederea
unei integrări eficiente în colectivul de elevi.
-Obiectivele proiectului:
O1. Dezvoltarea, la cei 20 de elevi din grupul ţintă, a abilităţilor de recunoaştere şi denumire a
emoţiilor prin prezentarea unor situaţii în care au resimţit bucurie, tristeţe, furie, teamă.
O2. Exersarea la cei 20 de elevi din grupul ţintă a comportamentelor potrivite în funcţie de
emoţia resimţită într- un context dat.
O3.Dezvoltarea la cei 20 de elevi din grupul ţintă a abilităţilor de integrare în grupul clasei prin
implicarea activă în activităţile desfășurate.
-Beneficiari:
– Direcţi: 20 de elevi de clasa pregătitoare
– Indirecţi: Părinţii elevilor
-Resurse: fişe de evaluare iniţială şi fişe de evaluare finală, minge, textul Copilul şi emoţiile de
Carla Ruse, imagini, creioane colorate, panou, jetoane, filmul de desene animate Ciuboţelele
ogarului, povestea terapeutică Dino Dragonul învaţă să se descurce cu furia, calculator,
videoproiector, marionete pentru jocurile de rol, diplome.
Activități:

ACTIVITATEA NR 1: Evaluare iniţială

Se distribuie elevilor fişe de evaluare iniţială. Acestea conţin următoarele cerinţe:
1.Colorează imaginea care sugerează furia.
2.Realizează corespondenţa între imagine şi emoţia potrivită
3. Desenează o situaţie în care ai fost trist şi o situaţie în care ai fost curajos.
În urma evaluării se stabileşte nivelul achiziţiilor de la începutul proiectului care este unul
scăzut.

ACTIVITATEA NR 2: Emoţiile noastre

Spargerea gheţii: Joc: Cum te simţi tu?
Elevii sunt aşezaţi în cerc. Un copil aşezat în mijlocul cercului aruncă mingea unui alt copil şi
întreabă: Cum te simţi tu… când eşti la bunici? sau când mergi la şcoală, sau când un coleg îţi
strică stiloul, sau când te laudă doamna etc. Copilul care prinde mingea vine în mijlocul
cercului. Jocul continuă până ce toţi copiii ajung în mijlocul cercului.
Se citeşte texul Copilul şi emoţiile, de Carla Ruse, şi se discută pe marginea textului. Se
identifică emoţiile prezentate în text. Acestea sunt afişate pe un panou în faţa clasei şi sunt
numerotate.
Activitate pe grupe:
Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe, fiecărei grupe atribuindu-i-se o emoţie: BUCURIE, TRISTEŢE,
FRICĂ, FURIE. Fiecare grupă va primi mai multe imagini, de unde va trebui să aleagă doar pe
cele care se potrivesc cu emoţia atribuită. Vor colora imaginile şi vor realiza un colaj. La final,
fiecare grupă va ieşi în faţa clasei va prezenta situaţiile alese şi vor da exemple de situaţii reale
în care ei au simţit acea emoţie, dar şi felul în care s- au comportat în situaţia dată.
Activitate de încheiere: Deschide urechea bine!

ACTIVITATEA NR 3: Cum mă simt?

Spargerea gheţii: Alege emoţia potrivită!
Se distribuie fiecărui elev jetoane cu feţe care exprimă bucurie, tristeţe, frică, furie. Se citesc
anumite afirmaţii, iar copiii trebuie să ridice jetonul cu emoţia potrivită. Ex. de propoziţii: Te- a
lăudat doamna învăţătoare. Ai pierdut jucăria ta preferată. Un coleg îţi strică stiloul.
Se prezintă filmul de desene animate Ciuboţelele ogarului după povestea scrisă de Călin Gruia.
Filmul este împărţit în secvenţe. Se vizionează fiecare secvenţă şi se discută pe marginea celor
vizionate. Ex: Ce făcea iepuraşul? Cum se simţea el? De ce? Voi aţi fost vreodată trişti (furioşi)?
În ce împrejurare?
Joc de rol: Eu sunt vesel!
Eu sunt trist!
Eu sunt …
ACTIVITATEA NR 4: Şi eu am emoţii!
Spargerea gheţii: Jocul emoţiilor- joc de mimă
Un elev va mima în faţa colegilor o emoţie, aceştia o vor ghici şi o vor denumi şi în acelaşi timp
va trebui să- l consoleze pe cel care mimează tristeţea, să- l încurajeze pe cel care mimează frica,
să- felicite pe cel care mimează bucuria şi să- l liniştească pe cel care mimează furia.
Se prezintă elevilor povestea terapeutică Dino Dragonul învaţă să se descurce cu furia din care
copiii învaţă că există soluţii pe care le pot aplica şi ei atunci când sunt furioşi. Se discută cu
elevii despre cum altfel ar fi putut dragonul să îşi stăpânească furia, despre situaţiile în care au
fost ei înşişi furioşi şi despre modul cum s-au descurcat.

ACTIVITATEA NR 5: Evaluare finală

Se distribuie elevilor fişe de evaluare finală. Acestea conţin următoarele cerinţe:
1.Colorează imaginea care sugerează tristeţea .
2.Realizează corespondenţa între imagine şi emoţia potrivită
3. Desenează o situaţie în care ai fost bucuros şi o situaţie în care ţi- a fost frică.
În urma evaluării se stabileşte nivelul achiziţiilor de la sfârşitul proiectului care este un nivel bun
de dezvoltare.
Se distribuie elevilor diplome pentru implicarea in proiect.
-Rezultatele activităţilor:
Elevii au recunoscut şi denumit emoţiile, au analizat comportamentele, au interpretat diverse
roluri, s- au implicat în jocurile desfăşurate.
Corelarea activităţii cu conceptul de dezvoltare durabilă: Toate activităţile desfăşurate contribuie
la o mai bună integrare a copiilor în colectivul de elevi şi prin aceasta la o mai bună integrare în
comunitate.
-Rezultatele proiectului:
Cantitative – 40% din elevii implicaţi şi-au dezvoltat abilitatea de gestionare a emoţiilor.
Calitative – activităţile realizate prin implicarea celor 20 de elevi au contribuit la mai buna
integrare a acestora în colectivul de elevi.