Sunteți pe pagina 1din 93

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor


Specializarea Finanţe – Bănci

Fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare

la S.C. ARTIS DESIGN INVESTMENT S.R.L.

Îndrumători: Student :
Prof. univ. dr. Gabriel A. Ştefura Grigoraş C. Oana-Ştefana
Lect. drd. Sebastian Lazăr An III, Grupa FB23

IAŞI 2010
CUPRINS

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la S.C. Artis Design Investment S.R.L...........................3


1.1. Scurt istoric..........................................................................................................................3
1.2. Obiectul/domeniul de activitate............................................................................................3
1.3. Organizare internă (organigramă).........................................................................................4
1.4. Funcţionalitate (relaţiile interne cu accent pe latura financiară)...........................................6
1.5. Relaţiile cu exteriorul..........................................................................................................12
1.6. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de SC Artis Design
Investment SRL în perioada 2006-2008....................................................................................15
Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C. Artis Design Investment S.R.L...........17
2.1 Impozitul pe profit................................................................................................................17
2.1.1. Cadru juridic............................................................................................................17
2.1.2. Elemente tehnice......................................................................................................18
2.1.3. Exemplu de calcul....................................................................................................25
2.1.4. Flux informaţional....................................................................................................26
2.2. Impozitul pe veniturile din salarii......................................................................................27
2.2.1. Cadru juridic............................................................................................................27
2.2.2. Elemente tehnice......................................................................................................27
2.2.3. Exemplu de calcul....................................................................................................32
2.2.4. Flux informaţional....................................................................................................33
2.3. Taxa pe valoarea adăugată................................................................................................34
2.3.1. Cadru juridic............................................................................................................35
2.3.2. Elemente tehnice......................................................................................................35
2.3.3. Exemplu de calcul....................................................................................................44
2.3.4. Flux informaţional....................................................................................................45
2.4 Impozite şi taxe locale..........................................................................................................46
2.4.1.Impozitul pe clădiri...................................................................................................47
2.4.1.1. Cadru juridic..............................................................................................47
2.4.1.2. Elemente tehnice.......................................................................................47
2.4.1.3. Exemplu de calcul....................................................................................52
2.4.1.4. Flux informaţional....................................................................................52
2.4.2. Taxa asupra mijloacelor de transport.......................................................................53
2.4.2.1. Cadru juridic..............................................................................................53
2.4.2.2. Elemente tehnice.......................................................................................53
2.4.2.3. Exemplu de calcul.....................................................................................56
2.4.2.4. Flux informaţional....................................................................................57
2.4.3. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate....................................58
2.4.3.1. Cadru juridic..............................................................................................58
2.4.3.2. Elemente tehnice........................................................................................58
1
2.4.3.3. Exemplu de calcul......................................................................................59
2.4.3.4. Flux informaţional......................................................................................60
2.5. Contribuţiile obligatorii ale persoanei juridice SC Artis Design Investment SRL.............61
2.5.1. Contribuţia la asigurările sociale de stat..................................................................61
2.5.1.1. Cadru juridic..............................................................................................61
2.5.1.2. Elemente tehnice.......................................................................................61
2.5.1.3. Exemplu de calcul.....................................................................................63
2.5.1.4. Flux informaţional....................................................................................64
2.5.2. Contribuţia la asigurările sociale de sănătate...........................................................65
2.5.2.1. Cadru juridic..............................................................................................65
2.5.2.2. Elemente tehnice.......................................................................................65
2.5.2.3. Exemplu de calcul.....................................................................................67
2.5.2.4. Flux informaţional....................................................................................68
2.5.3. Contribuţia la fondul de şomaj.................................................................................69
2.5.3.1. Cadru juridic..............................................................................................69
2.5.3.2. Elemente tehnice.......................................................................................69
2.5.3.3. Exemplu de calcul....................................................................................71
2.5.3.4. Flux informaţional....................................................................................72
2.5.4. Contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale.....................73
2.5.4.1. Cadru juridic..............................................................................................73
2.5.4.2. Elemente tehnice.......................................................................................73
2.5.4.3 Exemplu de calcul.....................................................................................74
2.5.4.4. Flux informaţional.....................................................................................75
Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare......................................................................................76
3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare.......................................................................76
3.2. Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare.....................................................................79
3.3. Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare.....................................80
3.4. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare....................................80
Bibliografie...................................................................................................................................91
Anexe.............................................................................................................................................92

Cap. 1 Organizare şi funcţionalitate la


2
S.C. Artis Design Investment S.R.L.

1.1. Scurt istoric

S.C. Artis Design Investment S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1999, ca societate cu
răspundere limitată, cu un capital de 120.000 RON, aport în numerar, având doi asociaţi.
Capitalul social este divizat în 8.000 părţi sociale, fiecare cu o valoare de 15 RON, fiind atribuite
asociaţilor în mod egal. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, nu pot fi grevate
de datorii sau alte obligaţii personale şi sunt indivizibile, asociaţii fiind răspunzători până la
concurenţa sumei care reprezintă părţile sociale pe care le posedă.
S.C. Artis Design Investment S.R.L. a reuşit în scurt timp să se impună ca un jucător
cheie pe piaţa de consumabile pentru imprimante şi copiatoare din România, prin realizarea unei
reţele naţionale de distribuţie pentru cartuşe, tuşuri speciale şi accesorii pentru sisteme de
printare. „Sales and service Partner” al companiei Hewlett Packard, societatea comercială este şi
distribuitor autorizat pentru România al echipamentelor Canon, Lexmark, Xerox şi Minola.
Ca portofoliu de distribuţie, structura operaţională curentă cuprinde un departament de
vânzări directe, trei magazine proprii, un departament de vânzări pentru segmentul corporate,
şase magazine Artis Design Investment în sistem franciză, un departament pentru vânzări
indirecte care este implementat printr-o reţea de distribuţie naţională de peste 60 reseleri
permanenţi.
Obiectivul declarat al S.C. Artis Design Investment S.R.L. este de a-şi menţine şi
consolida statutul de partener competent de primă alegere pe piaţa românească, în domeniul
consumabilelor, a soluţiilor inteligente de optimizare adoptate în mod special sistemele de
printare şi multiplicare. Misiunea S.C. Artis Design Investment S.R.L. constă în excelarea în
eficienţă, grija faţă de client, valoare şi inovaţie, pentru a crea standarde de servicii globale care
vor fi cele mai bune de pe piaţa distribuitorilor de consumabile pentru imprimante şi copiatoare.

1.2. Domeniul de activitate

S.C. Artis Design Investment S.R.L., societate cu răspundere limitată, are personalitate
juridică română şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul societăţii.
Societatea comercială are sediul în Municipiul Iaşi, Strada Otilia Cazimir, Nr. 1, este
înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J22-1093/2002, cod unic de înregistrare RO

3
14935329 în conformitate cu dispoziţiile art. 199 din Legea nr. 31/1990 şi a OUG nr. 76/2001,
republicate cu modificările ulterioare.
Obiectivul principal de activitate al societăţii, conform statutului societăţii şi clasificării
CAEN, este domeniul Servicii, având ca activitate principală fabricarea calculatoarelor şi a
echipamentelor periferice, care corespunde codului CAEN 2620.
Obiectivul secundar de activitate este cel prevăzut în actul constitutiv şi actele
modificatoare ale societăţii, respectiv retail şi distribuţie birotică şi toată gama de consumabile
imprimante-copiatoare-faxuri: cartuşe inkjet şi laser, toner pentru copiatoare, accesorii şi piese
de schimb. Obiectul de activitate poate fi modificat de către asociaţi prin restrângerea sau
extinderea acestuia, cu respectarea prevederilor legale.
S.C. Artis Design Investment S.R.L. în realizarea obiectului său de activitate va plăti
taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.3. Organigrama internă

Figura nr.1 : Organigrama internă S.C. Artis Design Investment S.R.L.

Director /
Administrator

Departament Departament Departament


Resurse Financiar- Aprovizionar
Umane

Departament Departamen Departamen Departamen Departament


Tehnic t t t Management
Vânzări - Cercetare -

Departamen Departament Departamen Departament


t Vânzări – t Vânzări – Distribuţie
Distribuţie Sistem franciză
Vânzări Vânzări

Activitatea societăţii S.C. Artis Design Investment S.R.L. este organizată în birouri şi
servicii, iar răspunderea în realizarea sarcinilor de serviciu revine şefilor de Departamente,
aceştia având obligaţii stabilite prin fişa individuală a postului.

4
Pentru buna desfăşurare a activităţii, la nivelul societăţii comerciale, se stabilesc organe
de conducere, care să asigure procesul de coordonare, conducere şi decizie.
Conducerea societăţii se realizează prin adunarea asociaţilor, având următoarele
atribuţii principale :
 să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
 să desemneze pe administratori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor şi să
decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu,
potrivit legii;
 să decidă urmărirea administratorilor, pentru daunele cauzate societăţii, desemnând şi
persoana însărcinată să o exercite;
 să modifice actul constitutiv.
Oricare dintre asociaţi poate cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei
convocări. În adunările generale se vor încheia procese verbale în care se vor constata
îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării, dezbaterile, hotărârile luate şi
asociatul care a votat împotrivă. Procesul verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale.
Societatea trebuie să ţină, prin intermediul administratorului, un registru al asociaţilor
în care se vor înscrie numele şi prenumele, domiciliul fiecărui asociat, aportul la capitalul social,
transferul părţilor sociale sau alte modificări referitoare la acestea. Administratorul răspunde
personal şi solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea acestei prevederi. Registrul
poate fi cercetat de asociaţi şi creditori.
Administratorul este răspunzător faţă de societate pentru: realitatea vărsămintelor
efectuate de asociaţi; existenţa reală a dividendelor plătite; existenţa registrelor cerute de lege şi
corecta lor ţinere; exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale; stricta îndeplinire a
îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.
Administratorul este obligat să convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin
o dată pe an sau ori de câte ori este necesar şi să participe la toate adunările societăţii. De
asemenea, administratorul, în limitele competenţei stabilite prin adunarea generală a asociaţilor,
reprezintă şi administrează societatea comercială, şi poate înfiinţa puncte de lucru, în limita
împuternicirii acordate de către asociat. S.C. Artis Design Investment S.R.L. este administrată
nelimitat cu puteri depline de administrare şi reprezentare de către Tiberiu Paul Stoian, care
îndeplineşte şi funcţia de director executiv.

1.4. Funcţionalitate la S.C Artis Design Investment S.R.L.

5
S.C. Artis Design Investment S.R.L. îndeplineşte în activitatea desfăşurată, prin
intermediul departamentelor sale, următoarele funcţii :

 Financiar-contabilă
 Comercială
 Cercetare - Dezvoltare
 Personal

a) Funcţia financiar – contabilă este atribuită Departamentului Financiar-Contabil,


care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor
economice obţinute, având următoarele atribuţii:
 elaborează bugetul societăţii şi stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile,
tarifele şi costurile pentru prestări servicii, produse etc, precum şi întocmirea bilanţului
contabil, oferind o imagine completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
rezultatelor obţinute, conform modelului emis de Ministerul Finanţelor. Un exemplar al
bilanţului contabil se depune până la data stabilită de Ministerul Finanţelor de societatea
comercială la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice.
 asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de prestări servicii şi
comercializare, pentru desfăşurarea normală a activităţii economice;
 asigură executarea întocmai a bugetului societăţii şi efectuarea plăţii la termen a
impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului statului, urmărind capacitatea de plată a
societăţii;
 exercită control financiar asupra mijloacelor materiale şi băneşti, efectuează inventarierea
generală a patrimoniului cel puţin o dată pe an şi evaluează elementele patrimoniale pe
baza inventarierii, reflectarea acestora în bilanţul contabil realizându-se potrivit normelor
stabilite de Ministerul Finanţelor.

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii întocmeşte proiectul programului


financiar şi după aprobarea acestuia urmăreşte îndeplinirea indicatorilor financiari cuprinşi în
acesta, efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor
financiare necesare desfăşurării ritmice a activităţii de prestare a serviciilor şi gestiunea acestora
în condiţii de eficienţă maximă.
Departamentul Financiar-Contabil întocmeşte următoarele documente principale:
 Registrul de casă, care se întocmeşte zilnic şi reflectă operaţiunile cu numerar, plăţi şi
încasări, efectuate prin casă în ziua întocmirii;

6
 Balanţele de verificare lunare, care reflectă în conturi toate operaţiunile lunare pentru
fiecare categorie de elemente patrimoniale, de activ şi pasiv, respectiv cheltuieli şi
venituri;
 Situaţia financiară, care stă la baza determinării datoriilor unităţii către diferitele bugete
de stat referitor la impozitul pe profit, taxe locale, în funcţie de operaţiunile reflectate în
balanţă de verificare;
 Declaraţiile lunare de impunere şi Decontul de TVA, care reflectă datoriile către Bugetul
de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, Fondurile Locale şi Fondurile Speciale;
 Statele de plată, care reflectă situaţia financiară a salariaţilor referitor
la: salariul brut, tarifar, sporuri, reţineri la bugetele asigurărilor sociale de stat şi special
de sănătate, impozitul pe veniturile din salarii şi sumele cuvenite ca rest de plată pentru
fiecare salariat;
 Registrul Inventar, care se întocmeşte anual şi reflectă situaţia patrimonială rezultată în
urma efectuării inventarului anual obligatoriu;
 Bilanţul contabil, care reflectă situaţia existentă la sfârşit de an a diferitelor elemente
patrimoniale de activ – imobilizări, stocuri, elemente de trezorerie, clienţi, debitori
diverşi, furnizori debitori, si de pasiv – capitaluri, furnizori, clienţi creditori, creditori
diverşi, datoriile către personalul salariat;
 Contul de profit şi pierdere, care se întocmeşte odată cu bilanţul contabil anual şi reflectă
situaţia pe întregul an a diferitelor elemente de cheltuieli şi venituri pe cheltuieli şi
venituri de exploatare, cheltuieli şi venituri financiare, cheltuieli şi venituri financiare.

b) Funcţia comercială este îndeplinită, la S.C. Artis Design Investment S.R.L., de către
Departamentul de Vânzări-Distribuţie care emite facturile pentru serviciile prestat,
Departamentul de Aprovizionare care primeşte facturile de la furnizori, şi Departamentul de
Service care asigură calitatea produselor distribuite şi a operaţiunilor de service ale societăţii
comerciale, precum şi intervenţii în timp util în vederea soluţionării problemelor apărute.
Cumulativ, cele trei departamente au următoarele atribuţii principale:
 elaborează necesarul produselor de aprovizionat;
 efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a materialelor, pieselor, în conformitate cu
normele în vigoare, asigurând depozitarea şi transportul intern al acestora;
 iau măsuri pentru preîntâmpinarea formării de stocuri, răspund de imobilizările de stocuri
peste prevederile stabilite;

7
 elaborează propuneri pentru creşterea ritmicităţii serviciilor şi păstrarea lor la un
randament ridicat.
S.C. Artis Design Investment S.R.L. impune standarde riguroase de selectare a
distribuitorilor săi, la nivel naţional, insistând ca aceştia să dobândească cunoştinţe, o experienţă
vastă şi o dedicaţie totală deservirii clienţilor. Aceştia sunt aprovizionaţi în mod regulat prin
intermediul consilierilor care alcătuiesc Departamentul de Vânzări-Distribuţie. Parteneriatul
societăţii comerciale cu operatori interni şi externi de curierat rapid, respectiv RoExpres, UPS,
Cargus, Nemo, face ca orice produs să fie distribuit în orice localitate în maxim 24 de ore.
Departamentul de Service al firmei constituie garanţia unei intervenţii de calitate,
efectuată de personal autorizat, profesionist, reţelele societăţii incluzând unităţi autorizate pentru
încărcarea şi repararea produselor, şi dispunând de toate dotările şi informaţiile necesare, direct
de la sursele oficiale de distribuţie.
Calitatea produselor şi a operaţiunilor de service sunt deţinătoare a Certificatului de
Calitate ISO 9001:2000, eliberat sub egida UKAS Marea Britanie, ca o recunoaştere a sistemului
de management privind calitatea implementată în toate departamentele, devenind un etalon
pentru activităţile similare ale altor prestatori de servicii în domeniul echipamentelor de lucru.

c) Funcţia de cercetare – dezvoltare revine Departamentelor de Cercetare-Dezvoltare,


Tehnic şi de Management ale societăţii, care aplică tehnologiile inovative pentru a spori calitatea
serviciilor oferite , având ca atribuţii:
 elaborarea programelor anuale şi de perspectivă pentru obiectivele de proiectare,
dezvoltare tehnologică, modernizare, dezvoltare prin investiţii;
 încheierea de contracte, în condiţiile legii, cu unităţi de cercetare tehnologică, societăţi de
proiectare şi realizare de investiţii, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programele
adoptate;
 asigurarea experimentării şi aplicării în producţie a rezultatelor cercetărilor încheiate în
scopul reducerii duratei de cercetare-proiectare şi obţinerii de profituri maxime prin utilizarea de
tehnologii noi şi proiectate cu înalte randamente, creşterea capacităţii de producţie prin
modernizarea şi dezvoltarea prin investiţii;
 urmărirea realizării obiectivelor de investiţii şi răspunderea punerii în funcţiune la
termen, în condiţii de siguranţă şi la indicatorii tehnico-economici stabiliţi;
 organizarea şi aprobarea recepţiei lucrărilor de investiţii şi a indicatorilor tehnico-
economici;

8
 asigurarea pregătirii profesionale şi a cunoaşterii legislaţiei, în domeniu, a angajaţilor şi
partenerilor francizaţi în vederea menţinerii unui înalt standard de siguranţă, sănătate şi
întreţinere a mediului.
Personalul, din cadrul Departamentului Cercetare-Dezvoltare, aplică tehnologiile cele
mai recente în vederea sporirii calităţii serviciilor oferite şi a depăşirii celor mai înalte standarde
în domeniu. Acesta se implică în analiza stării produselor de-a lungul existenţei acestora şi face
parte dintr-o reţea la nivel global de schimburi de informaţii privind consumabilele pentru
imprimante şi copiatoare. Personalul reprezintă societatea la majoritatea expoziţiilor şi
conferinţelor internaţionale de profil şi cooperează cu universităţi în cadrul unor proiecte de
cercetare de lungă durată. Investiţiile în cercetare realizate de S.C. Artis Design Investment
S.R.L. au determinat dezvoltarea de noi servicii şi o continuă perfecţionare a celor existente.
S.C. Artis Design Investment S.R.L. îşi asumă o mare responsabilitate în vederea
protejării mediului, a sănătăţii şi a siguranţei angajaţilor, precum şi a comunităţii în care îşi
desfăşoară activitatea. Lucrul în acest domeniu implică atât o pregătire asiduă, cât şi cunoaşterea
legislaţiei care poate influenţa direct activitatea, firma oferind consultanţă partenerilor, în urma
implementării sistemului de Management al Calităţii Mediului ISO 14001: 2000.
Produsele importate beneficiază, înainte de a fi lansate pe piaţa din România, de o serie
de teste şi evaluări foarte riguroase, care permit introducerea în oferta curentă a firmei doar a
celor produse care îndeplinesc standardele de calitate şi siguranţă.

d) Funcţia de personal este atribuită Departamentului de Resurse Umane, care


răspunde la cerinţele unor domenii precum: administrarea personalului, gestiunea personalului,
comunicarea socială şi informarea, condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului
social, având ca atribuţii:
 stabilirea necesarului de personal, programul de pregătire şi perfecţionare, selecţionarea,
încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor pentru fiecare loc de muncă, competenţei
profesionale;
 aplicarea formelor de salarizare stabilite prin lege, regulamentul şi contractul colectiv de
muncă pe structuri de personal, categoriile tarifare şi clase de calificare, corespunzător nivelului
de pregătire şi competenţă, a cerinţelor indicatoare tarifare de calificare, fişei postului sau
Regulamentului de Ordine Interioară şi complexităţii lucrărilor de executat, funcţie de care se
stabileşte şi nivelul de salarizare negociat;
 acordarea sporurilor la salariile de bază privind condiţiile grele de muncă, ore de lucru
suplimentare, vechime de muncă, concediile de odihnă plătite şi alte drepturi băneşti în
concordanţă cu legislaţia în vigoare;
9
 organizarea timpului de lucru în cadrul societăţii comerciale, respectând prevederile
legale privind durata muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale, evidenţa prezenţei la lucru;
 asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării
personalului şi acordarea celorlalte drepturi băneşti cuvenite acestuia.
S.C. Artis Design Investment S.R.L. acordă timp şi investeşte permanent în pregătirea
angajaţilor săi, prin programe de training organizate periodic, dedicate în mod special
departamentelor Vânzări-Distribuţie, Service, Management, în vederea atingerii la nivel calitativ
şi profesional a celor mai înalte standarde, impuse de aderarea României la Uniunea Europeană
şi a exigenţelor partenerilor şi clienţilor.

Principalele relaţii stabilite între departamentele societăţii S.C. Artis Design Investment
S.R.L. sunt următoarele:

 Toate departamentele primesc de la administrator avize, indicaţii şi dispoziţii de lucru,


decizii şi aprobări referitoare la activitatea de evidenţă contabilă a patrimoniului.
 Departamentul Financiar-Contabil prezintă administratorului bilanţul şi balanţele analitice
pentru aprobare, documentaţii de scădere din gestiune, inventar, informări privind indicatorii
contabili, precum şi date contabile privind prestarea serviciilor, nivelul stocurilor, informaţii
privind patrimoniul societăţii comerciale.
 Departamentul Financiar-Contabil transmite administratorului informări şi raportări asupra
situaţiei financiare şi situaţii contabile privind activităţi specifice departamentului.
 Departamentul Financiar-Contabil transmite tuturor departamentelor societăţii planuri de
control pentru coordonare şi raportare de activitate;
 Departamentul Financiar-Contabil primeşte de la Departamentele de Aprovizionare,
Vânzări-Distribuţie, Service, Tehnic extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi
furnizorii, sume în numerar, precum şi documente privind serviciile efectuate de terţi,
consumurile de materiale şi prestaţiile efectuate.
 Departamentul Financiar-Contabil transmite Departamentelor Aprovizionare, Vânzări-
Distribuţie şi Service situaţii contabile privind prestarea de servicii şi comercializarea de
produse, inventare patrimoniu, cheltuielile efectuate pe mijloace de transport, inventarierea
mijloacelor fixe şi situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din motive
de calitate, precum şi transmite propuneri privind ritmicitatea prestărilor de servicii, creşterea
eficienţei acestora.
 Departamentul Financiar-Contabil transmite Departamentului Resurse Umane date privind
mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu, date privind

10
fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia, date contabile pentru analiza situaţiei economico-
financiare şi despre situaţia patrimoniului societăţii comerciale etc.
 Departamentele de Cercetare-Dezvoltare, Resurse Umane şi Management trimit
Departamentui Financiar-Contabil studii de organizare elaborate spre a fi aplicate, relaţii
privind sistemul de salarizare, programul de pregătire personal.
 Departamentele Aprovizionare, Vânzări-Distribuţie şi Service transmit Departamentului
Financiar-Contabil situaţia stocurilor, a consumurilor de produse, situaţia patrimoniului din
dotare şi nivelul cheltuielilor efectuate, preţurile la materiale şi piese de schimb, şi propuneri
de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor.
 Departamentul Resurse Umane primeşte de la celelalte departamente ale societăţii
documente privind salarizarea, prezenţa la lucru, acordarea altor drepturi băneşti
personalului.
 Departamentul Resurse Umane transmite situaţia salariaţilor societăţii la C.A.S.S., care
cuprinde codul numeric personal al fiecărui salariat, cât şi ale persoanelor aflate în
întreţinere, conform dosarelor de impozit pe venitul global, în vederea obţinerii carnetelor
de sănătate, după prevederile legislaţiei în vigoare.
 Departamentul Resurse Umane transmite Departamentului Financiar-Contabil rapoarte şi
informări privind salarizarea, corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a
sumelor de plată pentru serviciile de care au beneficiat, şi primeşte la rândul său statele de
plată şi alte documente cu determinarea drepturilor băneşti.
 Departamentul Resurse Umane primeşte de la Departamentul Financiar-Contabil informaţii
privind mărimea fondului de salarii necesar acordării drepturilor băneşti ale salariaţilor
societăţii, stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

1.5 Relaţii cu exteriorul

Figura nr. 2 : Relaţiile cu exteriorul la S.C. Artis Design Investment S.R.L.

11
1) Relaţiile cu clienţii
S.C. Artis Design Investment
S.R.L.
Principalii clienţi ai S.C. Artis Design Investment S.R.L sunt în genral persoane fizice
dar şi persoane juridice, respectiv importante instituţii de stat şi private, instituţii financiar-
bancare, de asigurări, din sectorul sănătăţii, armatei, care au ca obiectiv comun – reducerea
cheltuielilor privind consumabilele pentru echipamentele de printare din dotare.
Societatea comercială se găseşte într-un proces permanent de schimbare, de
îmbunătăţire a serviciilor oferite pentru ca toţi clienţii fideli şi viitorii clienţi, care testează
produsele firmei sau beneficiază de serviciile acesteia, să fie pe deplin mulţumiţi de alegerea
făcută.
Documentele pe baza cărora se înregistrează relaţiile cu clienţii sunt: factura fiscală,
jurnal vânzări, contracte. Pe baza informaţiilor obţinute se determină lunar TVA colectată,
impozit pe profit.

12
2) Relaţiile cu furnizorii

S.C. Artis Design Investment S.R.L., pentru desfăşurarea normală a activităţii sale, se
aprovizionează cu materiale şi utilaje din ţară, activităţi care sunt înregistrate în contabilitate pe
baza avizelor de însoţire, a facturilor fiscale, a jurnalelor de cumpărări, a centralizatorului de
cumpărări. Pe baza acestor documente se determină lunar TVA deductibilă.
Între furnizori şi societate s-a stabilit o bună colaborare fără să existe întârzieri în
aprovizionare sau litigii în curs de soluţionare. Utilităţile sunt furnizate fără întreruperi,
neexistând probleme în alimentarea cu energie electrică sau apă.
Principalii furnizorii de utilaje ai societăţii sunt Canon, Lexmark, Xerox, Konica
Minolta, iar furnizorii de utilităţi E-ON Iaşi – pentru energie electrică, Apa Vital Iaşi – pentru
apă.

3) Relaţiile cu societăţile bancare

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are deschis cont la BRD sucursala Iaşi, prin
intermediul căruia realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate bugetului de
stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.
Stingerea obligaţiilor de plată faţă de furnizori se realizează prin intermediul contului
deschis la BRD pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncii. Prin
intermediul băncii are loc şi încasarea facturilor pentru serviciile prestate clienţilor. În urma
acestor operaţiuni banca eliberează extrase de cont prin care sunt confirmate operaţiunile de
plată a sumelor datorate. De asemenea, prin intermediul băncii se realizează şi plata sumelor
datorate personalului, reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora.

4) Relaţiile cu Trezoreria

Relaţiile firmei cu Trezoreria Municipiului Iaşi sunt generate de obligativitatea


prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C. Artis Design Investment S.R.L.
are datoria de a calcula şi de a vărsa la termen veniturile bugetare datorate.
Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se
realizează prin intermediul contului deschis la bancă, prin ordine de plată, BRD virând din
contul societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.
S.C. Artis Design Investment S.R.L. are următoarele obligaţii în relaţiile cu
Administraţia Financiară:

13
 depunerea lunară, până la data de 25 inclusiv pe luna precedentă a “Declaraţiei privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidate” (Declaraţia 100) în care se înscriu date
referitoare la:
 contribuţia la asigurările sociale datorate de angajator;
 contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator;
 contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator;
 contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de
angajator;
 impozitele pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
 contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate datorate de angajat;
 contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajat;
 contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat.
 depunerea lunară până pe 25 inclusiv pentru luna precedentă a unui “Decont privind taxa
pe valoarea adaugată” (Declaraţia 300 ) în care se consemnează:
 date de identificare a plătitorului;
 taxa pe valoarea adăugată deductibilă;
 taxa pe valoarea adăugată colectată.

5) Relaţiile cu Inspectoratul Teritorial de Muncă

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are obligaţia depunerii trimestriale a dovezilor de
plată a salariilor, respectiv a statelor de salarii, şi achitarea comisionului datorat Inspectoratului
Teritorial de Muncă Iaşi, de 0,75%, pentru păstrarea, completarea carnetelor de muncă.

6) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

S.C. Artis Design Investment S.R.L. este obligată să depună o situaţie a salariaţiilor
societăţii pentru determinarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate. Pe
parcursul activităţii se depun liste nominale a persoanelor care intră sau ies din activitate. Prin
intermediul băncii BRD şi a Trezoreriei, societatea varsă, prin ordin de plată, contribuţia aferentă
asigurărilor sociale de sănătate, de 5,2%.
7) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii

S.C. Artis Design Investment S.R.L. trebuie să depună la Casa Judeţeană de Pensii
„Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul
Asigurărilor Sociale de Stat”. Contribuţia la asigurările sociale, de 20,8%, este virată la această

14
instituţie, indirect prin intermediul contului deschis la BRD şi apoi la Trezoreria Finanţelor
Publice.

1.6 Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C.


Artis Design Investment S.R.L. în perioada 2006-2008

Tabel nr. 1 : Evoluţia principalelor venituri bugetare la S.C. Artis Design Investment S.R.L.

Anul
Nr.
Impozite, taxe, contribuţii 2006 2007 2008
crt.
sume % sume % sume %
1 Bugetul de stat
1.1 Impozitul pe profit 86544 18,71 94204,8 20,49 51732 12,55
1.2 Impozitul pe venituri din salarii 53340 11,53 54140,4 11,77 41776,8 10,13
1.3 Taxa pe valoare adăugată 73049,3 15,79 56025 12,18 105145,2 25,51
2 Bugetul local
2.1 Impozitul pe clădiri 20872,8 4,51 20872,8 4,54 20872,8 5,06
2.2 Taxa asupra mijloacelor de transport 13022,4 2,81 13022,4 2,83 13022,4 3,15
2.3 Taxa mijloace de reclamă şi publicitate 2760 0,59 2760 0,60 2760 0,66
3 Bugetul asigurărilor sociale de stat
Contribuţia angajatorului la fondul
3.1 101712 21,99 104457,6 22,72 84494,4 20,50
asigurărilor sociale de stat
Contribuţia angajaţilor la fondul
3.2 51330 11,09 52714,8 11,46 42650,4 10,34
asigurărilor sociale de stat
4 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate
4.1 Contribuţia angajatorului la fondul de sanătate 25428 5,49 26114,4 5,68 21123,6 5,12
4.2 Contribuţia angajaţilor la fondul de sănătate 26880 5,81 27604,8 6,00 22339,2 5,42
5 Fond de şomaj
5.1 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 2444,4 0,53 2510,4 0,55 2030,4 0,50
5.2 Contribuţia angajaţilor la fondul de şomaj 2430 0,52 2494,8 0,54 2028 0,49
6 Bugetele fondurilor speciale
Fondul pentru accidente de muncă şi
6.1 1221,6 0,26 1255,2 0,27 1015,2 0,24
boli profesionale
6.2 Tarif de risc 1452 0,31 1490,4 0,32 1170 0,28
Total 462486 100 459668 100 412160 100

Veniturile bugetare vărsate de către S.C. Artis Design Investment S.R.L. în perioada
2006-2008 au înregistrat o scădere semnificativă de la 462.486 RON în 2006, la 459.668 RON în
2007 şi la 412.160 RON în anul 2008.
Scăderea puternică din anul 2008 se datorează, în principal, reducerii profitului
societăţii, şi implicit a impozitului pe profit plătit către bugetul de stat, pe fondul crizei

15
financiare şi a impactului acesteia asupra vânzărilor produselor firmei, asupra pieţei din domeniu
şi asupra situaţiei financiare a clienţilor.
De asemenea, acest trend descendent se datorează şi reducerii impozitului pe veniturile
din salarii, a contribuţiilor asigurărilor de sănătate, a contribuţiilor asigurărilor sociale de stat şi a
contribuţiilor la fondul de şomaj, determinată la rândul său de scăderea numărului de angajaţi.
Potrivit datelor din tabel, se constată că reducerea veniturilor bugetare vărsate de
S.C. Artis Design Investment S.R.L. în anul 2007 faţă de anul 2006, se datorează scăderii
semnificative a taxei pe valoarea adăugată determinată de creşterea achiziţiilor, şi implicit a
TVA deductibilă, într-o măsură mai mare decât cea a vânzărilor, celelalte impozite şi taxe
înregistrând o creştere faţă de anul anterior.
În perioada analizată, se observă faptul că veniturile bugetare vărsate către bugetul local
au înregistrat o evoluţie constantă, datorită cotelor de impozitare stabilite de consiliul local.

Cap. 2 Fundamentarea veniturilor bugetare


la S.C. Artis Design Investment S.R.L.

2.1 Impozitul pe profit


16
2.1.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind impozitul profit ca venit la bugetul de stat este asigurat de
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările aduse prin O.U.G nr.203/2005 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, HG 1050/2004 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a O.U.G .nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală şi legile
speciale care reglementează această categorie de venit la bugetul de stat şi O.U. nr.109/2009
privind modificări aduse impozitului pe profit aplicabile de la 1 ianuarie 2010.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra profitului obţinut din
desfăşurarea unei activităţi economice.

Aşezarea şi perceperea impozitului pe profit are drept repere fiscal-juridice următoarele:


 principalele categorii de contribuabili; sfera de cuprindere; scutiri; perioada (anul)
fiscală; cote de impozitare;
 modalitatea de calcul, respectiv reguli generale, venituri neimpozabile, cheltuieli,
provizioane şi rezerve, cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar, amortizarea
fiscală, contracte de leasing, reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de
participare, asocieri fără personalitate juridică;
 aspecte fiscale internaţionale, respectiv veniturile unui sediu permanent, venituri obţinute
de persoanele juridice străine din proprietăţi imoboliare şi din vânzarea-cesionarea
titlurilor de participare, credit fiscal, pierderi fiscale externe;
 reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de
participare;
 plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale;
 reţinerea impozitului pe dividende;
 dispoziţii tranzitorii şi finale, inclusiv pierderile fiscale din perioadele de scutire.

2.1.2 Elemente tehnice

a) Subiectul (plătitorul) impozitului pe profit, în conformitate cu legislaţia şi practica


fiscală din România după anul 1993, este reprezentat de termenul de contribuabil. Astfel,
contribuabilii sunt persoanele obligate la plata impozitului pe profit, fiind grupate în următoarele
categorii de contribuabili:
 persoanele juridice române;

17
 persoanele juridice străine care desfăşoară o activitate cu sediu în România;
 persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
 persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română;
 persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România, cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică (impozitul se
calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română).

b) Obiectul impozitului pe profit este reprezentat de profitul obţinut din activitatea


economică, care se diferenţiază în funcţie de categoriile de contribuabili menţinoate la punctul a)
astfel:
 profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât în România, cât şi în străinătate;
 profitul impozabil atribuibil sediului permanent;
 partea din profitul impozabil atribuită fiecărei persoane obţinută din asociere;
 profitul impozabil aferent veniturilor obţinute în legătură cu vânzarea proprietăţilor
imobiliare sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute;
 profitul impozabil al asocierii ce poate fi atribuit persoanei fizice rezidente.

c) Scutirile de la plata impozitului pe profit se acordă următoarelor categorii de


contribuabili:
 Trezoreria statului;
 Instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv veniturile proprii şi disponibilităţile
realizate şi utilizate potrivit Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările
ulterioare, şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr45/2003 privind finanţele publice locale,
dacă legea nu prevede altfel;
 Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV din Codul fiscal;
 Fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat, potrivit Ordonanţei Guvernului
nr.26/2000, cu modificările ulterioare, privind asociaţii şi fundaţii în cazul manifestării unor
situaţii şi evenimente;
 Cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi utilizate în
susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

18
 Cultele religioase pentr: veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult; veniturile obţinute din chirii, condiţionat de utilizarea
sumelor respective, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea
unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţii, reparaţii şi consolidări ale locaşurilor de cult;
veniturile din despăgubiri sub formă bănească obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii
prevăzute de legile privind reconstruirea dreptului de proprietate;
 Instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile
utilizate în anul curent sau anii următori, potrivit Legii învăţământului nr.84/1995, republicată cu
modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.174/2001
privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
 Asociaţiile de proprietari constituie ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr.114/1996, republicată cu
modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care
sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru
întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
 Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, constituit potrivit legii;
 Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
 Banca Naţională a României.
Scutirea impozitului pe profit mai acţionaează şi în alte situaţii, precum:
 la organizaţiile non-profit; la organizaţiile sindicale şi la cele patronale, pentru anumite
categotrii de venituri, respectiv cotizaţii şi taxe de înscriere a membrilor; taxele de
înregistrare stabilite prin legislaţie; contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi
simpatizanţilor; donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
 la aceleaşi organizaţii pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit din situaţia anterioară.

d) Cota de impozitare aplicată asupra profitului impozabil este de 16%, începând cu


data de 1 ianuarie 2005, cu excepţiile prevăzute la articolul 38 din Titlul II al Codului fiscal
modificat.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat

19
pentru activităţile menţionate este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la
plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

e) Anul fiscal corespunde anului calendaristic. În momentul în care un contribuabil se


înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada
din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

f) Baza de calcul (de impunere) a impozitului pe profit îl reprezintă profitul


impozabil, care presupune respectarea unor reguli generale, luare în considerare a veniturilor
neimpozabile, determinarea cheltuielilor, deducerea rezervelor şi provizioanelor, influenţa prin
cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar, influenţarea cu armonizarea fiscală, cu
contractele de leasing şi pierderile fiscale. Impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei
de impozitare asupra profitului impozabil.
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă
(Vt) şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri (Cht), dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile (Vni) şi se adaugă cheltuielile nedeductibile (Chnd):

Pi = (Vt-Cht) – Vni + Chnd

Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform


prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în
rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata
derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi
termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.
Veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora ale contribuabililor care
desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte,
sunt luate în calculul profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate
cu reglementările din aceste convenţii.

Veniturile neimpozabile care nu sunt cuprinse în calculul profitului impozabil sunt


următoarele:
 dividendele primite de la o persoană juridică română;
 diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor fiannciare pe termen

20
lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute
ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la
data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare,
precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titluri de
participare;
 veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile
din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
 veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin
acte normative.

Cheltuielile deductibile sunt cele efectuate în vederea realizării de venituri impozabile,


referindu-se la:
 cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de contribuabil;
 cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale;
 cheltuielile cu primele de asigurare privind accidente de muncă, boli sau riscuri
profesionale;
 cheltuielile pentru reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor şi serviciilor, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru
difuzarea mesajelor publicitare.
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt cele stabilite la un anumit nivel, fiind
exprimate în mărimi relative, astfel:
 cheltuieli de protocol în limita de 2% din diferenţa rezultată din totalul veniturilor
impozabile şi totalul cheltuielilor aferente respectivelor venituri altele decât cheltuielile de
protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
 cheltuielile asociate în limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului
(ajutoare de naştere, ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru boli grave sau incurabile);
 cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la asigurările facultative de pensii
ocupaţionale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal.

Cheltuielile nedeductibile determină creşterea profitului impozabil şi se referă la:


 dobânzi/majorări de întârziere, amenzi, confiscări şi penalităţi de întârziere datorate către
autorităţile române potrivit prevederilor legale;

21
 cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma
unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
 cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt
incluse în veniturile salariale ale angajatului conform Titlului III din Codul fiscal.

Deducerea provizioanelor şi rezervelor este limitată la prevederile din lege cum ar fi:
provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor; rezervele constituite de
societăţile bancare sau alte instituţii de credite autorizate, precum şi de societăţile de credit
ipoticar; rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţioanlă a României, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Rezerva legală este deductibilă în limita cotei de 5% aplicată asupra profitului contabil,
înainte de determinarea impozitului pe profit. Deducerea provizioanelor se constituie în limita de
20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor.

Cheltuielile cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar sunt stabilite distinct de către


legislaţia fiscală, acestea fiind integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a
capitalului este mai mic decât 1 sau în cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi cu
anumite excepţii a societăţilor comerciale bancare, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor
de credit, dobânzile deductibile sunt limitate potrivit cu nivelul ratei dobânzii de referinţă a
Băncii Naţionale a României; anuale de 9% pentru împrumuturile în valută.

Amortizarea fiscală influenţează în sensul deducerii profitul impozabil, referitor la


cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii
mijloacelor fixe amortizabile, fiind considerate orice imobilizare corporală care îndeplineşte
cumulativ trei condiţii: este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau în scopuri administrative; are o valoare de intrare mai
mare decât limita stabilită prin hotărâre de Guvern; are o durată normală de utilizare mai mare de
un an.
Contractele de leasing influenţează deductibilitatea profitului impozabil în funcţie de o
anumită abordare a leasingului şi anume: în cazul contractului de leasing financiar, utilizatorul
este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, amortizarea bunului care reprezintă obiectul
constactului se face de către utilizator care deduce dobânda; în cazul contractului de leasing
operaţional, utilizatorul este locatorul care deduce chiria sau rata de leasing.

22
Pierderile fiscale se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani
consecutivi în ordinea înregistrării pierderilor la fiecare termen de plată a impozitului pe profit,
potrivit cu prevederile lagale în vigoare în anul înregistrării acestora, facând referire la:
declaraţia de impozit pe profit şi la anumite situaţii în care apar diverse categorii de
contribuabili.

Reorganizările, lichidările, alte transferuri de active şi titluri de participare sunt


reglementate pe baza unor reguli, prin Codul fiscal, potrivit cu anumite situaţii: distribuirea de
active de către o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie
ca urmare a operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil, cu excepţia unor cazuri de
reorganizare dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii
impozitelor; deţinerea de către o persoană juridică a peste 25% din titlurile de participare la o
altă persoană juridică română.

Asocierile fără personalitate juridică reflectă veniturile şi cheltuielile înregistrate să se


atribuie fiecărui asociat potrivit cotei de participare deţinute. Asocierile fără personalitate
juridică dintre persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea în România au obligaţia să
desemneze una din părţi care să îndeplinească responsabilităţile ce-i revin fiecărui asociat,
respectiv: înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă; conducerea evidenţelor
contabile ale societăţii; plata impozitului în numele asociaţiilor.

g) Aspectele fiscale internaţionale, precizate şi reglementate prin Codul fiscal, definesc


şi delimitează: veniturile unui sediu permanent; veniturile obţinute de persoanele juridice străine
din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare; creditul fiscal;
pierderile fiscale externe.

h) Vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare şi a titlurilor de participare prezintă,


cu reglementare juridică, reguli speciale cu referire la persoanele juridice române şi străine
referitoare la proprietăţile imobiliare situate în România şi vizează: pierderile sau câştigurile
obţinute din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare; valoarea
lor fiscală; condiţiile de îndeplinit de către proprietăţile imobiliare sau titlurile de participare
pentru a se încadra în prevederile legii.

i) Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiilor fiscale fac referire la


termenul de plată, care reprezintă o obligaţie a contribuabililor pe care trebuie s-o respecte.

23
Astfel, contribuabilii au obligaţia de a preleva impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate
efectuate în cursul anului potrivit cu termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe
profit, respectiv până la 25 aprilie anul următor, cu unele excepţii. Persoana juridică străină care
obţine venituri din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-concesionarea titlurilor de participare
are obligaţia de a plăti mpozitul pe profit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plăteşte venitul.

2.1.3 Exemplu de calcul

În luna aprilie 2010 S.C. Artis Design Investment S.R.L. a înregistrat următoarea
situaţie a veniturilor şi cheltuielilor :

- venituri totale : 536.561 RON


- cheltuieli totale : 486.566 RON
24
- venituri neimpozabile: 15.350 RON
- cheltuieli nedeductibile: 11.900 RON

Profit brut = Venituri totale – Cheltuieli totale


= 536.561 - 486.566 = 49.995 RON

Proft impozabil = Profit brut – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile


= 49.995 – 15.350 + 11.900 = 46.545 RON

Cota de impozitare = 16%

Impozit pe profit = Profit impozabil * Cota de impozitare

Impozit pe profit = 46.545 * 16% = 7447,2 RON

2.1.4 Flux informaţional

Figura nr. 3 : Flux informaţional privind impozitul pe profit

Departamentul Financiar-Contabil

25
Balanţa de verificare
Venituri totale > Cheltuieli totale Venituri totale < Cheltuieli totale

Profit brut Pierdere fiscală


- venituri neimpozabile
Se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani conse
+ cheltuieli nedeductibile
Calcule

Profit impozabil

Cota de impunere

Impozit pe profit

Departamentul Financiar-Contabil calculează, pe baza documentelor contabile şi a


Balaţei de verificare, profitul brut în funcţie de dimensiunea veniturilor şi a cheltuielilor, la care
se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile, obţinându-se profitul
impozabil. Prin aplicarea cotei de impozitare, de 16%, asupra profitului impozabil se determină
impozitul pe profit care urmează să fie plătit de către S.C. Artis Design Investment S.R.L.

2.2 Impozitul pe veniturile din salarii

2.2.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind impozitul pe salarii ca venit la bugetul de stat cu precizarea


categoriilor de contribuabili, modul de calcul sau de plată este asigurat de Legea 571/2003

26
privind Codul Fiscal, cu ultimele modificări aduse prin O.U.G nr. 91/2008 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.571/2003 şi Codul Fiscal 2010, Titlul III Impozit pe venit, Cap. III Venituri din
salarii privind modificări aduse Legii nr.571/3003.
Cadrul juridic al impozitului pe salarii mai este asigurat, pe lângă Codul Fiscal, de
următoarele acte legislative:
 HG 1618/2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
571/2003 privind Codul Fiscal
 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal
 Legea 145/1997 - Legea asigurărilor sociale de sănătate
 Legea 19/2009 - privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
 O.U.G. 150/2002 - privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de
sănătate
 O.U.G. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală
 HG 1050/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 92/2003
privind Codul de Procedură Fiscală
 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 Legea 399/2006 privind concendiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
 O.U.G. 7/2001 privind impozitul pe venit.

2.2.2 Elemente tehnice

a) Subiectul impozitului (plătitorul impozitului) pe veniturile din salarii este


angajatorul cu sediul, domiciliul sau reşedinţa în România, care are obligaţia de a calcula, reţine
şi vira lunar impozitul şi celelalte contribuţii ca venituri la dispoziţia statului.

b) Suportatorul impozitului (destinatarul impozitului) este persoana fizică în calitate


de salariat în baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator. Salariatul suportă efectiv
impozitul plătit în sensul că cedează o parte din disponibilităţile sale băneşti dobândite din
salarii, indemnizaţii, sporuri şi alte drepturi băneşti cuvenite. Suportatorul este diferit de
subiectul impozitului în acest caz, angajatorul fiind cel care calculează, reţine şi virează statului
impozitul, iar angajatul este cel căruia i se reţine suma plătită ca impozit.

c) Obiectul impozitului îl constituie veniturile în bani şi/sau natură obţinute de


persoana fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui
statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor

27
ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a a unui
statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor
ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă.
Veniturile din salarii sunt venituri din activităţi independente dacă sunt îndeplinte
următoarele criterii:
 părţile care intră în relaţia de muncă, denumite angajator şi angajat, stabilesc de la început:
felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;
 partea care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă,
cum ar fi: spaţii cu înzestrate corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi
altele asemenea;
 persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală,
nu şi cu capitalul propriu;
 plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul
serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii;
 persoana care activizează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să
respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor :
 indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
 indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor
juridice fără scop lucrativ;
 drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii;
 indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a
administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
 sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie
publică;

28
 sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
 sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
 indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări
sociale;
 sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit,
peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării
şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din
instituţiile publice;
 indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor
soicetăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a
acţionarilor;
 orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

d) Deducerile personale sunt sume de bani stabilite într-o limită (mărime), cu referire
la categorii de contribuabili aflaţi în anumite situaţii, ce se aplică asupra obiectului impunerii în
vederea obţinerii bazei de calcul a impozitului pe venit.
Deducerile personale apar sub două forme:
 personală de bază (din venitul anual global)
 suplimentare (acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile).
Deducerea personală de bază se stabileşte anual în sumă fixă prin ordin al Ministerului
Finanţelor Publice.
Deducerile personale suplimentare se calculează potrivit cu un coeficient, prevăzut în
lege, aplicat asupra deducerii de baza în funcţie de situaţiile concrete în care se găseşte subiectul
venitului (contribuabilul).
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
 pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei
 pentru contribuabilii care au o persoana în întreţinere - 350 lei
 pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei
 pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei
 pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei.

29
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai
sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Dp = Si*[1- (Vbrut-1.000)/2.000] , i = 1,2,3,4

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000
lei nu se acordă deducerea personală.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile si neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar. Copiii minori, în vârstă de până la
18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
 persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în
zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane
 persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi
zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din
cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din
exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

e) Sporuri
Angajatul are dreptul la următoarele categorii de sporuri:
 spor de vechime
Tranşa de vechime / Sporul la salariul de bază:
3 - 5 ani .................. 5 % 15-20 ani..................20%
5-10 ani....................10% peste 20 ani..............25 %
10 -15 ani.................15%
 spor de noapte – 25% din salariul de bază.

f) Cota de impozitare pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activităţi


independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, pensii, activităţi agricole, premii, sau alte
surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria
respectivă. Fac excepţie de la această cotă, cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri
din investiţii şi din jocuri de noroc.

30
g) Baza impozabilă reprezintă suma la care se aplică cota de impozitare. Ea se
determină ca diferenţă între venitul brut obţinut de un salariat şi cheltuielile privind contribuţia
privind asigurările sociale de stat, contribuţia privind asigurările de sănătate, contribuţia la
fondul de şomaj şi deducerile personale ale salariatului.

h) Termenul de plată a impozitului - Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate


salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data
efectuării plăţii acestor venituri precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

i) Fişele fiscale - Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din


salarii se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze aceste
formulare, pe întreaga durată de efectuare a plaţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze
fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie,
pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.
Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.

2.2.3 Exemplu de calcul

Subiectul impozitului:

31
S.C. Aetis Design Investment S.R.L.
Registru Comerţului : J22-1093-2002
Cod fiscal: RO 14935329

Suportatorul impozitului:
Salariat Boicu Constantin
Contract colectiv de muncă :
 salar tarifar : 1240 RON
 spor de vechime : 62 RON (5%)
 nu are în întreţinere nici o persoană.

Obiectul impozitului: venit salariat Boicu Constantin luna aprilie 2010

Deduceri personale: 250 RON, întrucât nu are în întreţinere nici o persoană

Cota de impozitare: 16%

Baza de calcul :
Baza de calcul = Venit brut salariat - Contrib. asigurări sociale de stat – Contrib. asigurări
sociale de sănătate – Contrib. fond de şomaj – Deduceri personale angajat

Venit brut = Salar tarifar + Sporuri = 1240 + 62 = 1302 RON


CAS salariat = Venit brut salariat * 10,5% = 1302 * 10,5% = 136,7 RON
CASS salariat = Venit brut salariat * 5,5% = 1302 * 5,5% = 71,6 RON
Fond şomaj salariat = Venit brut salariat * 0,5% = 1302 * 0,5% = 6,5 RON
Deduceri personale salariat = 250 RON

Baza de calcul = 1302 – 136,7 – 71,6 – 6,5 – 250 = 837,2 RON

Impozit reţinut
Impozit reţinut = Baza de calcul * Cota de impozitare = 837,2 * 16% = 133,9 RON

Suma de plată salariat


Suma de plată salariat = Venit brut – Contrib. obligatorii – Impozit salar reţinut
Contrib. obligatorii = CAS salariat + CASS salariat + Fond şomaj salariat = 214,8 RON
Suma de plată salariat = 1302 – 214,8 – 133,9 = 953,3 RON

2.2.4 Flux informaţional

Figura nr.4 : Flux informaţional privind impozitul pe veniturile din salarii

32
Departamentele firmei

Fişe de pontaj ale salariaţilor

Departament Resurse Umane

Fişe pontaj centralizate

Stat de plată

Departament Financiar - Contabil

Impozit pe veniturile din salarii

Toate departamentele societăţii comerciale Artis Design Investment S.R.L. trimit către
Departamentul de Resurse Umane fişele de pontaj ale tuturor angajaţilor.
Departamentul de Resurse Umane centralizează şi studiază aceste fişe, pe care le
transmite Departamentului Financiar-Contabil care determină pentru fiecare salariat în parte
nivelul venitului şi a impozitului ce urmează a fi plătit, întocmind toate documentele necesare
precum: state de plată, borderouri centralizatoare.

2.3 Taxa pe valoarea adăugată

33
Taxa pe valoare adăugată reprezintă principalul impozit indirect atât din punctul de
vedere al volumului încasărilor la bugetul de stat, cât şi din punctul de vedere al sferei de
aplicare, care se aplică asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile, transferul
proprietăţii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestările de servicii şi a operaţiunilor
asimilate acestora.
TVA este un impozit general pe consum, care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului
economic de producţie al produsului final, are un caracter universal, este un impozit neutru unic,
dar cu plata funcţională, şi se caracterizează prin :
 caracter universal deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;
 transparenţă deoarece permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce revine
fiecărui subiect;
 randament fiscal ridicat;
 neutralitate deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din circuitul
economic al unui produs.
Avantajele TVA ce decurg din modul specific de aşezare al acestui impozit sunt :
 prin utilizarea taxei pe valoare adăugată statul are posibilitatea de a mobiliza resurse
financiare într-un termen mai scurt decât în cazul impozitului pe cifra de afaceri brută,
deoarece taxa se datorează din momentul livrării bunurilor şi emiterii facturii şi nu din
momentul încasării acesteia;
 organele fiscale au posibilitatea efectuării controlului riguros asupra modului de calcul şi
plata la bugetul de stat, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a
tranzacţiilor de vânzare-cumpărare şi a impozitului datorat;
 folosirea taxei pe valoare adăugată accelerează circuitul economic al resurselor, stimulează
dimensionarea raţională a stocurilor, evitarea clienţilor rău-platnici, favorizând derularea
normală a fluxurilor băneşti şi funcţionarea normală, fără blocaje, a mecanismului financiar-
monetar.
Principalul dezavantaj al TVA îl constituie volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate
şi multiplicarea numărului de evidenţe presupuse de urmărirea şi încasarea acestui impozit ca
resursă financiară la nivelul statului.
Valoarea adăugată constă în diferenţa dintre valoarea unui bun obţinută în urma
vânzării şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate pentru a realiza acest
bun. O.G. nr.3/1992 defineşte valoarea adăugată ca fiind „echivalentă cu diferenţa dintre
vânzările şi cumpărările din cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic, achiziţionându-se
producţia stocată.”

34
TVA deductibilă este TVA inclusă în valoarea pe care un cumpărător o plăteşte pentru
bunurile şi serviciile pe care le achiziţionează pentru a le utiliza în activitatea sa economică.
TVA deductibilă este taxa aferentă cumpărărilor, iar TVA colectată este taxa aferentă vânzărilor.

2.3.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind taxa pe valoarea adăugată, ca venit la bugetul de stat, este
asigurat de Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, dintre care O.U.G
nr. 203/2005 şi actualizat conform H.G. nr. 797/2005; Ordonanţa de urgenţă nr. 22/2007 din
28/03/2007 pentru modificarea şi completarea art. 157 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal.

2.3.2 Elemente tehnice

a) Subiectul este considerat orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă


şi indiferent de loc, activităţi economice de natura activităţilor producătorilor, comercianţilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere
sau asimilate acestora.
Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate
în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep
cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar produce
distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de
autorităţi publice, precum şi pentru activităţile următoare :
 telecomunicaţii;
 furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică;
 transport de bunuri şi de persoane;
 servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
 livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
 activitatea târgurilor şi expoziţiilor comericiale;
 depozitarea;
 activităţile organelor de publicitate comercială;
 activităţile agenţiilor de călătorie;

35
 activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare.
În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, sunt considerate ca un gup fiscal unic
persoanele impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic,
sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric.
Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este
considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt
desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.

b) Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt reprezentaţi de:


 persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru
operaţiunile taxabile realizate;
 beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite în
străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoare
adăugată;
 la importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt persoanele care imporă bunuri
în România.

c) Obiectul impozitului sunt operaţiunile impozabile pentru care se aplică cotele


prevăzute de legislaţia în vigoare, precum:
c1) Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în
numele acestuia. Prin bunuri se înţelege :
 bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie
 bunuri considerate bunuri imobile corporale: energia electrică; energia termică; gazele
naturale; agentul frigorific; altele asemenea.
Nu constituie livrare de bunuri :
 bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră;
 bunurile de natura stocurilor degradate calitativ;
 perisabilităţile, în limitele stabilite prin lege;
 bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare interne sau externe;
 acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul companiilor publicitare, pentru
încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în
scopul stimulării vânzărilor;

36
 acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de
protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme.
c2) Prestarea de servicii reprezintă orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri,
precum :
 închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui contract de leasing;
 transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale şi a altor drepturi similare;
 angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau
de a tolera o acţiune ori o situaţie;
 prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi
publice sau potrivit legii;
 intermedierea efectuată de comisionari, care acţionează în numele şi în contul comitentului,
atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
c3) Schimburi de bunuri sau servicii, în cazul cărora fiecare livrare/prestare în parte va
fi considerată ca o livrare de bunuri/prestare de servicii efectuată cu plată, operaţiune impozabilă
din punct de vedere al TVA.
c4) Importul de bunuri constituie intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt
stat. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată livrarea bunurilor aflate în
regimuri vamale suspensive.
Conform Legii nr.141/1997 privind Codul vamal al României, regimurile suspensive
sunt: tranzitul mărfurilor; antrepozitul mărfurilor; perfecţionarea activă a mărfurilor;
transformarea sub control vamal a mărfurilor; admiterea temporară a mărfurilor; perfecţionarea
pasivă a mărfurilor.

d) Locul operaţiunilor impozabile are o importanţă deosebită în cazul tranzacţiilor


dintre o persoană impozabilă din România şi un partener extern (furnizor/client).
Locul livrării de bunuri poate reprezenta:
 locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul
bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un terţ;
 locul unde se efectuează instalarea sau montajul în cazul bunurilor care fac obiectul unei
instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcţiune este efectuată de către furnizor sau
de altă persoană în contul său;
 locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care nu
sunt expediate sau transportate;

37
 locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate
la bordul unui avion sau vapor.
Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îşi are stabilit:
 sediul activităţii economice
 un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate – locul de unde se coordonează
activitatea în mod direct;
 în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită.

e) Regimuri de impozitare, în funcţie de care se clasifică operaţiunile impozabile


cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare, precum:
 operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cota standard a taxei pe valoare adăugată;
 operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoare adăugată,
dar este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau
serviciile achizitionate;
 operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea
adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru
bunurile sau serviciile achiziţionate;
 operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.

f) Baza impozabilă a taxei pe valoare adăugată este constituită din :


 pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii obţinute sau care urmează a fi obţinute,
inclusiv subvenţiile legate de preţul operaţiunilor;
 preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost determinat la momentul livrării;
 suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii.
În baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată se cuprind:
 impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoare adăugată;
 cheltuielile accesorii precum : comisioanele, cheltuielile de ambalaje, transport şi asigurare,
decontare cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată următoarele:
 rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct
clienţilor;
 sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,
penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor
contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din

38
baza de impozitare orice sume care reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a
serviciilor prestate.
 dobânzile percepute pentru : plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de leasing;
 valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
 sumele achitate de furnizor sau perstator în contul clientului şi care apoi se decontează
acestuia;
 taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile publice
locale prin intermediul prestatorilor.
Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată se ajustează în următoarele cazuri:
 dacă au fost emise facturi fiscale şi ulterior operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte
de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
 în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
 în situaţia în care reducerile de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării sau prestării;
 contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza
falimentului beneficiarului, ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară
falimentul;
 în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circulă prin facturare.

g) Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adăugată utilizate în România sunt de două


feluri: cota standard şi cota redusă.
Cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de
impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoare adăugată
sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoare adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoare adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
 dreptul de a intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de
arhitectură şi arheologie, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
 livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv
publicităţii;
 livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

39
 livrările de produse ototpedice;
 medicamente de uz uman şi veterinar;
 cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie asimilară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul ţării pentru
livrarea aceluiaşi bun.

h) Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt următoarele:


 spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de
unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale,
sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,
centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi
alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi;
  prestările de servicii efectuate de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi
livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;
 prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile în materie;
 transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în
acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;
 livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;
 activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările
de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice
sau de alte entităţi autorizate;
 livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate
pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la punctul anterior, în folosul
exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform punctului anterior; 
 meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar,
preuniversitar şi universitar;
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia
socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

40
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor
colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial
care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,
patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor
lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;
 prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau
educaţia fizică;
 prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial,
recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;
 prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni
sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în
profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;
 activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de
natură comercială;
 serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;
 prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror
operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării
către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care
aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în
limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de
natură a produce distorsiuni concurenţiale.
 activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor nucleu;
 livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;
 prestările unor servicii financiar bancare;
 operaţiuni de asigurare şi reasigurare;
 lucrări de construcţii şi reparaţii la monumente;
 livrarea obiectelor şi a veşmintelor de cult religios.

Scutirile la import de taxa pe valoarea adăugată sunt:


 importul de bunuri scutite de TVA în România;

41
 bunuri ce vizează persoanele beneficiare (reprezentanţele persoanelor, reprezentanţele
organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, forţele armate ale
statelor străine membre NATO, misiunile diplomatice sau birourile consulare);
 comercializarea în regim duty-free sau în funcţie de modalităţile de intrare sau de procurare a
bunurilor primite gratuit sub formă de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter
religios, de apărare, artistic sau finanţate din împrumuturi nerambursabile.

Scutirile la export sau alte operaţiuni similar pentru transportul internaţional


vizează:
 bunurile expediate, bunurile transportate sau expediate în afara ţării de cumpărătorul care nu
este stabilit în România, cu excepţia celor cu uz privat;
 prestările de servicii legate direct de exportul de bunuri .
La aceste scutiri se adaugă şi cele speciale, legate de traficul internaţional de bunuri –
livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal sau a celor destinate plasării în
magazinele duty-free sau operaţiunile desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un post liber.

i) Regimul deducerilor presupune că orice persoană impozabilă are dreptul să deducă


taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:
 operaţiuni taxabile;
 operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră
ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost
realizate în România;
 operaţiuni scutite de taxă;
 operaţiuni scutite de taxă în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara
comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi
exportate într-un stat din afara comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de
intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin
în derularea unor astfel de operaţiuni.
În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile
efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA.
Nu sunt deductibile:
 taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului care apoi se decontează
acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care
nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate;

42
 taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu
excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate
pentru prestări de servicii.

j) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică. Prin
derogare de la aceasta prevedere, pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul
anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de
100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent,
perioada fiscală este trimestrul calendaristic. Persoanele impozabile aflate în această situaţie au
obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial, până la data de 25 februarie, o declaraţie în care
să menţioneze cifra de afaceri înregistrată în anul precedent.

k) Decontul de taxă - persoanele trebuie să depună la organele fiscale competente,


pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.
Decontul de taxă va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de
deducere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul
de deducere, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare
şi, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a
luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de
Ministerul Finanţelor Publice.
Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei
perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări

l) Pro-rata constituie determinarea gradului de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la


realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere.
Pro-rata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de
deducere inclusiv subvenţii legate direct de preţul lor şi veniturile obţinute din operaţiuni care dau
drept de deducere plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii,
alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi orice alte venituri din care este
finanţată activitatea.
Pro-rata se determină de regulă anual, situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi
numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar, prin excepţie, aceasta poate fi determinată
lunar, în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numărător fiind cele efectiv realizate în
cursul fiecărei luni.

43
La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt
înregistrate ca plătitori de TVA pot aproba ca pro-rata să fie determinată lunar. În anul în care a
fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze TVA dedusă de la
începutul anului pe baza pro-rata lunară. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro-rata
lunară numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate să anunţe organele fiscale. Pro-ratele
lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului.

2.3.3. Exemplu de calcul

În luna aprilie 2010 SC Artis Design Investment SRL a înregistrat următoarea situaţie a
operaţiilor taxabile:

 Achiziţii: 122.664 RON


 Vânzări: 168.780 RON

În urma calcului rezultă TVA de recuperat, respectiv TVA de plată.

TVAd = 122.664 x 19% = 23.306,1 RON


TVAc = 168.780 x 19% = 32.068,2 RON

TVAc – TVAd = 32.068,2 – 23.306,1 = 8762,1 RON =>TVA de plată

TVAd = taxa pe valoare adăugată deductibilă


TVAc = taxa pe valoare adăugată colectată

44
2.3.4 Flux informaţional

Figura nr. 6 : Flux informaţional privind taxa pe valoare adăugată

Departament Departament Departament Vânzări


Aprovizionare Financiar - Contabil - Distribuţie

Jurnal centralizat privind


TVA deductibilă cumpărările şi vânzările TVA colectată

TVAd > TVAc TVAd < TVAc

Întocmirea
TVA de recuperat TVA de plată
Decontului de TVA

Departamentul Financiar-Contabil primeşte de la Departamentul de Aprovizionare


facturile fiscale recepţionate de la furnizori, pe baza cărora stabileşte zilnic jurnalul de
cumpărări, şi lunar Jurnalul centralizat privind cumpărările, şi calculează TVA deductibilă,
folosind ca modalitate de calcul: TVA deductibilă = Achiziţii*19%.
De asemenea, Departamentul Financiar-Contabil pe baza notelor contabile trimise
clienţilor şi primite de la Departamentul de Vânzări-Distribuţie, întocmeşte zilnic jurnalul de
vânzări şi lunar Jurnalul centralizat privind vânzările, şi calculează TVA colectată după formula
de calcul: TVA colectată = Vânzări *19%.
SC Artis Design Investment SRL, după stabilirea taxei pe valoarea deductibilă şi a taxei
pe valoarea colectată, completează Decontul TVA pe care îl trimite lunar la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Iaşi. Astfel, se determină TVA de plată dacă TVA deductibilă < TVA
colectată, sau TVA de recuperat dacă TVA deductibilă > TVA colectată.

45
2.4 Impozite şi taxe locale

Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-


teritoriale, în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctul de lucru în care se află bunurile
impozabile.
Structural, impozitele şi taxele locale au ca reprezentare, prin codul fiscal următoarele
categorii :
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Impozitele şi taxele locale se individualizează în ansamblul impozitelor şi taxelor prin
următoarele :
 bunurile impozabile sau taxabile sunt situate în unităţile administrativ-teritoriale;
 resursele provenite din impozite şi taxe locale se utilizează pentru finanţarea cheltuielilor
publice din bugetele locale;
 impozitele şi taxele locale reprezintă instrumente de manifestare a autonomiei locale.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are obligaţia de a plăti următoarele impozite şi taxe
către bugetul local :
 impozitul pe clădiri;
 taxa asupra mijloacelor de transport;
 taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate.

46
2.4.1 Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează bugetului


local, de către orice persoană fizică sau juridică pentru clădirile aflate în proprietate, indiferent
de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.
Impozitul pe clădiri face parte din cele mai constante surse de venituri ale bugetelor
locale, respectiv ale oraşelor şi comunelor unde contribuabilii îşi au domiciliul, sediul sau unde
se află bunurile impozabile.
Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de
animale, de obiecte, de produse, de materiale etc.

2.4.1.1 Cadru juridic

Impozitul pe clădiri este reglementat prin următoarele acte normative :


 Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale
 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
 HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte
taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010

2.4.1.2 Elemente tehnice


a) Subiectul impozitului pe clădire este reprezentat de către persoana care are în
proprietate o clădire situată în România. În această categorie se includ:
 persoanele fizice;
 persoanele juridice şi asociaţiile familiale;
 asociaţiile agricole;
 unităţile cu profil economic din cadrul organizaţiilor politice şi obşteşti, instituţiile publice şi
fundaţiile;
 unităţile de cult;
 filialele, sucursalele şi reprezentanţele persoanelor străine ce acţionează pe teritoriul
României.
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ
teritoriale, concesionate, închiriate sau date în administrare sau în folosinţă, impozitul pe clădire
este suportat de către concesionar, locatar sau titularul dreptului de folosinţă sau
administrare,după caz.
47
În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane,
fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea
din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale
proprietarilor în comun, fiecare proprietar datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea
respectivă.

b) Scutirile de la impozitul pe clădiri sunt următoarele:


 clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public sau privat al
unităţilor administrativ-teritoriale cu excepţia acelor spaţii care sunt destinate unor activităţi
economice generatoare de profit;
 clădirile care potrivit legii sunt cosiderate monumente istorice, de arhitectură sau
arheologice, precum şi muzeele sau casele memoriale;
 clădirile care aparţin instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar autorizate
provizoriu sau acreditate;
 clădirile care constituie lacaşe de cult şi care aparţin cultelor religioase;
 clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul autorităţilor
locale;
 clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome
„Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat”;
 clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice sau tehnologice;
 clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa unor
moştenitori legali sau testamentari;
 construcţiile speciale care fac referire la sondele de ţiţei, gaze, sare, platformele de foraj
marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice, canalizări şi reţele de
telecomunicaţii subterane şi aeriene, baraje şi construcţii accesorii, poduri, tunele, apeducte
sau viaducte, terasamente, platforme etc.

c) Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile situate în România şi care se află în


proprietatea persoanei juridice. Clădirile noi care s-au dobândit în cursul anului, indiferent de
formă se supun impunerii de la data de intâi a lunii următoare celei care au fost dobândite.
Clădirile demolate, distruse, transmise în administrare sau în proprietatea altor contribuabili în
cursul anului se scad de impunere începând de la data de intâi a lunii următoare celei în care s-a
produs una din situaţiile menţionate.
Scăderea de la impunere se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel
de situaţii şi în funcţie de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.

48
d) Baza de calcul al impozitului pe clădiri pentru persoanele juridice, o constituie
valoarea de inventar înregistrată în contabilitate care poate să exprime:
 costul de achiziţie, pentru clădirile procurate cu titlu oneros;
 costul de producţie, pentru clădirile construite de unitatea patrimonială;
 valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu
caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu
gratuit;
 valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii,
determinată prin expertiză;
 valoarea rezultată în urma reevaluării, înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat
după reevaluare, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii.
În cazul clădirii a cărei valoare a fost integral recuperată pe calea amortizării, valoarea
impozabilă se reduce cu 15%.
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată ,valoarea de inventar a clădirii este valoarea
înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare.
În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani, anteriori anului fiscal de
referinţă, cota impozitului pe clădire se stabileşte prin hotărârea consiliului local între 5% şi 10%
şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice,
până la sfaşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.
În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, impozitul pe
clădire se datorează de către proprietar, iar valoarea care se ia în considerare la calculul
impozitului este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.
Impozitul pe clădire se aplică pentru orice clădire deţinută de către o persoană juridică
aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea clădirii a fost integral
recuperată pe calea amortizării.

e) Cota de impozitare pentru determinarea impozitului pe clădiri aparţinând


persoanelor juridice este stabilită de consiliile locale şi poate fi cuprinsă:
 între 0,5% şi 1% inclusiv, dacă proprietarul a efectuat cel puţin o reevaluare a clădirilor în
ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, precum şi în cazul clădirilor amortizate
integral;
 între 5% şi 10% inclusiv, dacă proprietarul nu a efectuat nici o reevaluare a clădirilor în
ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cu excepţia clădirilor amortizate integral. Cota de

49
impozit pe clădire majorată se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în
contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.
Prin prima reevaluare se înţelege reevaluarea cea mai apropiată de anul fiscal de referinţă.
După efectuarea reevaluării, impozitul pe clădiri se calculează pe baza cotei minimale
(între 0,5% şi 1,5% inclusiv), începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se
efectuează reevaluarea.
În orice acte prin care se dobândeşte/înstrăinează dreptul de proprietate asupra unei
clădiri, în care una din părţi este persoana juridică, se menţionează, în mod obligatoriu, valoarea
de achiziţie a acesteia, precum şi suprafaţa construită la sol a clădirii.

f) Aşezarea şi plata impozitului pe clădiri se stabileşte pornind de la declaraţia de


impunere depusă de către contribuabil la compartimentul de specialitate al Consiliul Local, pe
raza teritorială care se află clădirea sau construcţia.
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă
corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor, conform HG 956/2009 privind nivelul
pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu
anul fiscal 2010:

Tabel nr. 2 : Valoarea impozabilă a clădirii

VALOAREA IMPOZABILĂ
- lei/m2 -
TIPUL CLĂDIRII Clădire cu instalaţie Clădire fără
electrică, de apă, instalaţie electrică,
canalizare şi de de apă, de
încălzire canalizare
(condiţii cumulative) şi de încălzire
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din
cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma 806 478
unui tratament termic şi/sau chimic
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale 219 137
nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi
exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate 137 123
în urma unui tratament termic şi/sau chimic
D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră
naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte 82 54
materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic
E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă
încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, 75% din suma care 75% din suma care
utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri s-ar aplica clădirii s-ar aplica clădirii
prevăzute la lit. A-D
F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă
încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, 50% din suma care 50% din suma care
utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre s-ar aplica clădirii s-ar aplica clădirii
tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D

50
Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care
este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform tabelului de mai sus cu
coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

Tabelul nr. 3 : Coeficient de corecţie impozit pe clădiri

Zona în cadrul
Rangul localităţii
localităţii
0 I II III IV V
A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05
B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00
C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95
D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90

g) Termene de plată - impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la
datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri,
datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se
acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleeaşi
unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

51
2.4.1.3 Exemplu de calcul

Societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. înregistrează în luna aprilie 2010 o
clădire la valoarea de inventar de 17.394 RON, cota de impozit pe clădiri fiind de 10%, stabilită
de către Consiliul local.

Valoarea de inventar = 17.394 RON


Cota de impozitare = 10%
Impozitul pe clădire datorat = 17,394 * 10% = 1.739,4 RON
Datoria va fi plătită în două tranşe semestriale, astfel:
 Până la data de 31 martie = 1.739,4 / 2 = 869,7 RON
 Până la data de 30 septembrie = 1.739,4 / 2 = 869,7 RON

2.4.1.4 Flux informaţional

Figura nr. 7 : Flux informaţional privind impozitul pe clădiri

Valoarea clădirii
din evidenţa
contabilă

Declaraţie de impunere
Departament Primărie. Serviciul
Financiar-Contabil taxe şi impozite locale
Înştiinţare de plată

Impozit pe clădire

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii comerciale depune până la data de 31


ianuarie a fiecărui an la Serviciul Impozite şi Taxe Persoane Juridice din cadrul Primăriei

52
Municipiului Iaşi „Declaraţia de impunere”. După care, Serviciul Impozite şi Taxe calculează
impozitul pe clădiri a cărui valoare de plată o va transmite Departamentului Financiar-Contabil.

2.4.2 Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport reprezintă o altă categorie de venituri care se


constituie la bugetul local în vederea susţinerii cheltuielilor publice angajate de autorităţile
publice locale.
Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizează
pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie de drumuri de interes local şi
judeţean şi se constituie ca venit la bugetul local în proporţie de 60% şi respectiv 40% la bugetul
judeţean.

2.4.2.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind taxa asupra mijloacelor de transport, ca venit la bugetul local,
este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările ulterioare şi HG
956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe
asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010.

2.4.2.2 Elemente tehnice

a) Subiectul taxei asupra mijloacelor de transport este persoana juridică care deţine în
proprietate un mijloc de transport inmatriculat în România. Taxa asupra mijloacelor de transport
se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul,
sediul sau punctul de lucru.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,
taxa asupra mijloacelor de transport este datorată de către locator.

b) Scutirile de la taxa asupra mijloacelor de transport sunt:


 pentru mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de
transport public, de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în
afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;
 mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

53
 navele fluviale de pasageri;
 bărcile, luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării,
Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei.
c) Obiectul impozitului îl constituie mijloacele de transport rutier cu tracţiune
mecanică, potrivit cu anumite încadrări tehnice şi mijloacele de transport pe apă.
Mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează începând de la data de 1
a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la
care sunt înmatriculate, taxa se scade cu data de întâi a lunii următoare.

d) Baza impozabilă a impozitului pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de


tipul mijlocului de transport.
În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se
calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de
cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor, conform HG
956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe
asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010:

Tabelul nr. 4 : Mijloace de transport în funcţie de capacitatea cilindrică


Suma, în lei, pentru
fiecare grupă
Tipuri de autovehicule de 200 cm3 sau fracţiune
din aceasta
1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică
8
de până la 1600 cm3 inclusiv
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 şi 2000 cm3
18
inclusiv
3. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2001 cm3 şi 2600 cm3
36
inclusiv
4. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2601 cm3 şi 3000 cm3
72
inclusiv
5. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 145
6. Autobuze, autocare, microbuze 24
7. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone
30
inclusiv, precum şi autoturismele de teren din producţie internă
8. Tractoare înmatriculate 18

În cazul unui ataş, impozitul pe mijloacele de transport este de 50% din taxa pentru
motocicletele, motoretele şi scuterele respective.
În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone,
impozitul pe mijloacele de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor,
conform HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi
alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010:

54
Tabelul nr.5 : Taxa asupra mijloacelor de transport tip marfă

   Impozit (lei)
Numărul axelor şi masa Vehicule cu sistem de Vehicule cu alt sistem
  totală maximă autorizată suspensie pneumaticã de suspensie
sau un echivalent recunoscut
I Vehicule cu două axe
  1. Masa peste 12 tone, dar nu mai
0 102
mult de 13 tone
  2. Masa peste 13 tone, dar nu mai
102 282
mult de 14 tone
  3. Masa peste 14 tone, dar nu mai
282 386
mult de 15 tone
  4. Masa peste 15 tone 386 897
II Vehicule cu trei axe
  1. Masa peste 15 tone, dar nu mai
102 177
mult de 17 tone
  2. Masa peste 17 tone, dar nu mai
177 364
mult de 19 tone
  3. Masa peste 19 tone, dar nu mai
364 472
mult de 21 tone
  4. Masa peste 21 tone, dar nu mai
472 727
mult de 23 tone
  5. Masa peste 23 tone, dar nu mai
727 1129
mult de 25 tone
  6. Masa peste 25 tone 727 1129
III Vehicule cu patru axe
  1. Masa peste 23 tone, dar nu mai
472 478
mult de 25 tone
  2. Masa peste 25 tone, dar nu mai
478 747
mult de 27 tone
  3. Masa peste 27 tone, dar nu mai
747 1185
mult de 29 tone
  4. Masa peste 29 tone, dar nu mai
1185 1758
mult de 31 tone
  5. Masa peste 31 tone 1185 1758

e) Termene de plată - Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte anual, în două


rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a
impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la
data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv,
stabilită prin hotărâre a consiliului local.

55
2.4.2.3 Exemplu de calcul

Societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. deţine trei mijloace de transport care au
capacitatea cilindrică de 2200 cm3 şi două mijloace de transport cu o capacitate cilindrică de
1250cm3

Taxa asupra mijlocului de transport = Capacitate cilindrică/fiecare grupă de 200 cm3 * Suma fixă
prevăzută de Codul Fiscal

Taxa asupra mijlocului de transport = 1250 cm3/200 cm3 * 8lei/ cm3


Taxa asupra mijlocului de transport = 50 RON

Taxa asupra mijlocului de transport = 2200 cm3/200 cm3 * 36lei/ cm3


Taxa asupra mijlocului de transport = 396 RON

Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte astfel:


 la 31 martie = 223 RON
 la 30 septembrie = 223 RON

56
2.4.2.4 Flux informaţional

Figura nr. 8 : Flux informaţional privind taxa asupra mijloacelor de transport

Contract de vânzare-cumpărare
Cartea tehnică
Certificat de înmatriculare

Declaraţie de
impunere
Departament Financiar- Primărie. Serviciul
Contabil taxe şi impozite locale
Înştiinţare
de plată

Taxa asupra
mijloacelor de
transport

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii comerciale depune până la data de 31


ianuarie a fiecărui an la Serviciul Impozite şi Taxe Persoane Juridice din cadrul Primăriei
Municipiului Iaşi „Declaraţia de impunere”. După care, Serviciul Impozite şi Taxe calculează
taxa asupra mijloacelor de transport a cărui valoare de plată o va transmite Departamentului
Financiar-Contabil.

57
2.4.3 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

2.4.3.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, ca


venit la bugetul local, este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările
ulterioare şi HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale
şi alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010.

2.4.3.2 Elemente tehnice

a) Subiectul taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate este reprezentat de


persoanele care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate
într-un loc public din România şi se datorează bugetului local al unităţilor administrativ-
teritoriale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.

b) Scutirile acestei taxe sunt:


 instituţiile publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităţi economice;
 persoanele care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest
caz taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate fiind plătită de ultima
persoană;
 afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor;
 panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de
circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale;
 afişajul efectuat de mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor,
realizării de reclamă şi publicitate.

c) Aşezarea şi plata taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate - valoarea


taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual, prin înmulţirea
numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă
sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, conform cu HG 956/2009 privind nivelul

58
pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu
anul fiscal 2010, astfel :
 în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma
este de până la 28 lei inclusiv pentru fiecare m2 sau fracţiune de m2;
 în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate suma
este de 20 lei inclusiv pentru fiecare m2 sau fracţiune de m2.

d) Termene de plată - taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte


anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie şi 15 noiembrie inclusiv.
Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de
reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al
autorităţii administraţiei publice locale.

2.4.3.3. Exemplu de calcul

Societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. deţine un panou pentru reclamă şi
publicitate pentru care plăteşte la bugetul local taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi
publicitate.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate = 28 RON * 10m2 = 280 RON
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate se plăteşte în 4 rate egale astfel :
 15 martie : 70 RON
 15 iunie : 70 RON
 15 septembrie : 70 RON
 15 noiembrie : 70 RON

59
2.4.3.4 Flux informaţional

Figura nr. 9 : Flux informaţional privind taxa pentru afişaj în scop


de reclamă şi publicitate

Suprafaţă afişaj panou în


scop de reclamă şi
publicitate
Declaraţie de
impunere
Primărie. Serviciul
Departament
taxe şi impozite locale
Financiar-Contabil
Înştiinţare
de plată

Taxa pentru afişaj în scop de


reclamă şi publicitate

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii comerciale depune până la data de 31


ianuarie a fiecărui an la Serviciul Impozite şi Taxe Persoane Juridice din cadrul Primăriei
Municipiului Iaşi „Declaraţia de impunere”. După care, Serviciul Impozite şi Taxe calculează
taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate a cărui valoare de plată o va transmite
Departamentului Financiar-Contabil.

60
2.5 Contribuţiile obligatorii ale persoanei juridice
S.C. Artis Design Investment S.R.L.

2.5.1 Contribuţia la asigurărilor sociale de stat

2.5.1.1. Cadru juridic

Cadrul normativ privind contribuţia la asigurările sociale de stat este asigurat de Legea
nr. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat, OUG nr. 28/2008 privind reglementarea
unor măsuri de protecţie socială, Legea nr.19/2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat şi
Legea nr.12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat privind modificarea Legii nr.19/2009.

2.5.1.2. Elemente tehnice

a) Subiectul este reprezentat de persoanele care, în sistemul public, sunt asigurate


obligatoriu prin efectul legii, respectiv:
 persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;
 persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii colective sau numite în cadrul autorităţii
executive, legislative, judecătoreşti;
 persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie
de sprijin;
 persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 5 salarii
medii brute pe economie;
 persoanele ce desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii şi
care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 5 salarii medii brute
pe economie.
În cazul societăţii S.C. Artis Design Investment S.R.L, subiect, respectiv contribuabil
de asigurări sociale, este societatea în calitate de angajator şi angajaţii firmei în calitate de

61
asiguraţi. Plătitorii de salarii datorează o contribuţie la bugetul asigurărilor sociale care se
calculează şi se virează lunar la bugetul statului.

b) Scutirile - nu se datorează contribuţii pentru:


 sumele plătite pentru munca prestată în baza convenţiilor civile de prestări servicii;
 sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
 plăţile compensatorii acordate persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi
desfăcute ca urmare a concediilor colective;
 premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

c) Baza impozabilă lunară a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul


asiguraţilor, o constituie:
 salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile sau adaosurile reglementate prin
lege sau prin contractul individual de muncă, în cazul asiguraţilor care desfăşoară activităţi
pe bază de contract individual de muncă;
 veniturile brute de natura salariilor realizate lunar de persoanele care îşi desfăşoară
activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor executive;
 veniturile brute de natură salarială realizate lunar de persoanele care desfăşoară activităţi
exclusiv pe bază de convenţii civile şi prestări servicii, mai puţin pensionarii de limită de
vârstă;
 venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau în contractul de asigurare, care nu poate fi
mai mic de ¼ din salariul lunar brut pe economie.
Baza de calcul determinată nu poate depăşi plafonul de 5 ori salariul mediu brut.
Pentru angajator baza lunară de calcul o constituie fondul total de salarii brute lunare
realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru
care se calculează contribuţia înmulţit cu valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe
economie.

d) Cotele de impozitare la contribuţiile de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie


de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale, şi se aprobă anual prin Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Începând cu 1 februarie 2009 cotele de contribuţii aferente salariilor sunt următoarele:
 CAS angajator:
 condiţii normale de muncă : 20,8 %
 condiţii deosebite de muncă : 25,8%

62
 condiţii speciale de muncă : 30,8%
 CAS angajaţi : 10,5%
Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii este de 0,85%, nediminuând cotele
de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru
anul 2009 .
e) Termenele de plată şi depunerea declaraţiilor fiscale a contribuţiei de asigurări
sociale sunt:
 data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare
celei pentru care se datorează plata;
 în situaţia în care plata drepturilor salariale se face după data a 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata
contribuţiei este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.
Neplata la termen a contribuţiilor de asigurări sociale generează dobânzi şi penalităţi de
întârziere, pentru contribuţii.

2.5.1.3 Exemplu de calcul

S.C. Artis Design Investment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la asigurările


sociale de stat prin aplicarea unei cote de 20,8% asupra fondului de salarii prin însumarea
salariilor brute lunare a angajaţilor, iar cota de 10,5% se aplică angajatului asupra salariului brut.

CAS plătit de angajator lunar:


CAS = 20,8% * fond salarii brute pentru luna aprilie 2010
CAS = 20,8% * 33.852 RON
CAS = 7041,2 RON

CAS plătit de angajat lunar:


CAS = 10,5 % * salar brut luna aprilie 2010 angajat
CAS = 10,5% * 1302 RON
CAS = 136,7 RON

63
2.5.1.4 Flux informaţional

Figura nr. 10 : Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de stat

Angajat

Fluturaş

Departament Resurse Umane

Stat de plată
Plată
salar
Departament Financiar-Contabil

angajator : fond salarii brute (20,8%)


angajat : fond salar brut (10,5%)

Contribuţia la asigurările sociale de stat

Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele


de plată aferente fiecărui angajat, pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte
contribuţia la asigurările sociale de stat, prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.

64
2.5.2 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

2.5.2.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate este asigurat de


Legea nr. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat şi OUG nr. 28/2008 privind
reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

2.5.2.2 Elemente tehnice

a) Subiectul este reprezentat persoanele fizice sau juridice sau orice altă entitate în
beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează în baza unui contract individual de
muncă sau a unei convenţii civile de prestări servicii. Suportatorul contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate se identifică cu subiectul acestei contribuţii, iar plătitorul contribuţiei de
asigurări sociale de sănătate este societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. în calitate de
persoană juridică.

b) Suportatorul, respectiv persoanele asigurate sunt:


 cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
 cetăţenii străini care au reşedinţa în România.
Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii medicale,
servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale care se
stabilesc pe baza contractului cadru care se elaborează de Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate (CNAS) .
Asiguraţii au următoarele drepturi:
 să îşi schimbe medicul de familie ales
 să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită
 să beneficieze de servicii medicale, medicamente, etc

65
 să beneficieze de servicii medicale de urgenţă
 să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică
 să beneficieze de servicii de îngrijire medicală la domiciliu.

c) Obiectul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este reprezentat de fondul de


salarii brute lunare pentru angajator, sau de venitul brut lunar pentru angajat.

d) Scutirile sunt acordate următoarele categorii de contribuabili:


 toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau
studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
 soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
 persoanele ale căror drepturi sunt stabilite în Legea nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate politic;
 persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi se află
în îngrijirea familiei;
 pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari precum şi alte categorii de pensionari.

e) Baza impozabilă lunară, în cazul asiguraţilor, o constituie salariile individuale brute


realizate lunar, în baza contractelor individuale de muncă.
Baza lunară de calcul, în cazul angajatorul o constituie fondul de salarii brute realizate
de asiguraţi. Fondul de salarii include:
 suma veniturilor în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică pentru munca prestată
în baza unui contract de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, inclusiv
sumele plătite de acest fond pentru concediile medicale;
 indemnizaţiile pentru activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;
 indemnizaţia lunară brută cuvenită administratorilor la companii, societăţi comerciale;
 alte drepturi de natura salarială acordate în bani sau în natura de către angajator.

f) Cota de impozitare - calculul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate se face


lunar, astfel:
 pentru angajator se aplică cota de 5,2% asupra fondului brut de salarii;
 pentru angajat se aplică cota de 5,5 % asupra salariului brut lunar.

g) Termenele de plată a contribuţiilor la Fondul Naţional de Asigurări Sociale de


Sănătate sunt:

66
 data plăţii drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata
drepturilor salariale lunar, care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plata;
 data plătii chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale
chenzinal, care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare celei pentru care se
datorează plata.
Contribuţiile se plătesc astfel: lunar; trimestrial; anual.

2.5.2.3 Exemplu de calcul

S.C. Artis Design Invesment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la asigurările


sociale de sănătate prin aplicarea unei cote de 5,2% asupra fondului de salarii prin însumarea
salariilor brute lunare a angajaţilor, cota de 5,5% aplicându-se asupra salariului brut al fiecărui
angajat.

Contribuţii la asigurările sociale de sănătate plătite de angajator lunar :


CASS = 5,2% * fond salarii brute pentru luna aprilie 2010
CASS = 5,2% * 33.852 RON
CASS = 1760,3 RON

Contribuţii la asigurările sociale de sănătate plătite de angajat lunar:


CASS =5,5 % * salar brut luna aprilie 2010 angajat
CASS =5,5% * 1302 RON
CASS = 71,6 RON

67
2.5.2.4 Flux informaţional

Figura nr. 11 : Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate

Angajat

Fluturaş

Departament Resurse Umane

Stat de plată
Plată
salar
Departament Financiar-Contabil

angajator : fond salarii brute (5,2%)


angajat : fond salar brut (5,5%)

Contribuţia la asigurările
sociale de sănătate

68
Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele
de plată aferente fiecărui angajat, pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte
contribuţia la asigurările sociale de ănătate, prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.

2.5.3 Contribuţia la fondul de şomaj

Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului


asigurărilor pentru şomaj. Ministerul Muncii fundamentează anual, pe baza propunerilor
Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru
şomaj care se aprobă prin legea bugetului de stat.

2.5.3.1. Cadru juridic

Cadrul normativ privind contribuţia la fondul de şomaj este asigurat de Legea nr.
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă,
Legea nr. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat, HG nr. 174/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi Ordinul M.M.S.S.F. nr. 405/2004 pentru
aprobarea Procedurii privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a
asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

2.5.3.2. Elemente tehnice

a) Subiectul (plătitorii) contribuţiei la fondul de şomaj sunt persoanele fizice sau


juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează în
baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări servicii.

b) Suportatori - în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu în


efectul legii:
69
 persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de
contract temporar;
 funcţionari publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;
 persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
 militari angajaţi pe bază de contract.

c) Baza impozabilă, pentru angajator, este reprezentată de fondul de salarii brut realizat
lunar:
 salariile de bază;
 sporurile şi indemnizaţiile la salariul de bază;
 salariul de merit;
 salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care
cumulează pensia cu salariul;
 sumele realizate prin plata cu ora, gărzi, indemnizaţii clinice;
 drepturile ce se acordă personalului de specialitate trimis în străinătate (în deplasare pentru
acţiuni ştiintifice, culturale artistice, sportive);
 stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondurile de salarii;
 indemnizaţii pentru concediul de odihnă;
 indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de unităţi;
 plăţile făcute salariaţilor zilieri sau temporari;
 salariile fixe sau indemnizaţiile plătite administratorilor, cenzorilor sau imputerniciţilor
statului.
Baza impozabilă, pentru angajat, este reprezentată de salariul brut lunar înscris în cartea
de muncă.

d) Cota de impozitare, respectiv calculul contribuţiei la fondul de şomaj se face lunar,


astfel:
 pentru angajator se aplică cota de 0,5% asupra fondului brut de salarii;
 pentru angajat se aplică cota de 0,5 % asupra salariului brut lunar.

e) Termene de plată - angajatorii au obligaţia să depună, în termen de 20 de zile


calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuţia, la agenţia pentru
ocuparea forţei de muncă în a cărui rază îşi are sediul sau domiciliul, declaraţia lunară privind
obligaţiile de plată către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi dovada efectuării plăţii.

70
Termenul de plată a contribuţiei la fondul de şomaj este, după caz, cel mult 5 zile de la:
 data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe
luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe
lună;
 data stabilită pentru plata chenzinei a II-a, caz în care angajatorii efectuează plata drepturilor
chenzinale;
 data stabilită pentru contractul de asigurare pentru şomaj.
Pentru neplata contribuţiilor datorate la termenele prevăzute se aplică majorări de
întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare.
În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj
a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.

2.5.3.3. Exemplu de calcul

S.C. Artis Design Investment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la fondul de şomaj
prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare
a angajaţilor, şi a unei cote de 0,5% asupra salariului brut pentru fiecare angajat.

Contribuţie fond de şomaj plătită de angajator lunar:


Fond şomaj = 0,5% * fond salarii brute pentru luna aprilie 2010
Fond şomaj = 0,5% * 33.852 RON
Fond şomaj = 169,2 RON

Contribuţie fond de şomaj plătită de angajat lunar:


Fond şomaj =0,5 % * salar brut luna aprilie 2010 angajat
Fond şomaj =0,5% * 1302 RON
Fond şomaj = 6,5 RON

71
2.5.3.4. Flux informaţional

Figura nr.12 : Flux informaţional privind contribuţiile la fondul de şomaj

Angajat

Fluturaş

Departament Resurse Umane

Stat de plată

Plată
salar
Departament Financiar-Contabil

angajator : fond salarii brute (0,5%)


angajat : fond salar brut (0,5%)

Contribuţia la fondul de şomaj

72
Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele
de plată aferente fiecărui angajat, pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte
contribuţia la fondul de şomaj, prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.

2.5.4 Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă


şi boli profesionale

2.5.4.1. Cadru juridic


Cadrul normativ privind contribuţia la fondul naţional pentru accidente de muncă şi boli
profesionale este asigurat de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea de accidente de muncă şi
boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 144/2008, modificată prin
H.G. nr. 50/2009 privind Normele metodologice de calcul a contribuţiei de asigurare pentru
accidente de muncă şi boli profesionale.

2.5.4.2 Elemente tehnice

a) Subiectul este reprezentat de angajatori care datorează la Fondul Naţional de


Asigurare pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, persoanele asigurate obligatoriu prin
efectul legii şi anume:
 persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de
durata acestuia, inclusiv funcţionarii publici;
 persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, pe durata mandatului;
 şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate.

b) Baza impozabilă lunară la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări pentru


accidente de muncă şi boli profesionale pentru persoanele prevăzute din lege o constituie:
 suma veniturilor brute realizate lunar;

73
 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor
lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală
profesională.

c) Scutirile se aplică asupra sumelor reprezentând:


 prestaţii suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru
accidente de muncă şi boli profesionale;
 diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, precum
şi drepturile de autor;
 participarea salariaţilor la profit.

d) Cotele de impozitare la contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli


profesionale datorate de angajatori, în funcţie de clasa de risc, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%,
aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

e) Termenele de plată - angajatorii trebuie să vireze contribuţia de asigurare de


accidente de muncă şi boli profesionale pentru salariaţii săi până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.
Angajatorii nu datorează contribuţii pentru ucenici, elevi şi studenţi, pe toată durata
efectuării practicii profesionale.

2.5.4.3. Exemplu de calcul

S.C. Artis Design Investment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la fondul de


asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale prin aplicarea unei cote de 0,25% asupra
fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare a angajaţilor.

Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 0,25% * fond salarii brute pentru luna aprilie
2010
Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 0,25% * 33.852 RON
Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 84,6 RON

74
2.5.4.4. Flux informaţional

Figura nr. 13 : Flux informaţional privind contribuţia la fondul de asigurare pentru


accidente de muncă şi boli profesionale

Angajat

Fluturaş

Departament Resurse Umane

Fond de
salarii brute
Plată
salar
Departament Financiar-Contabil

angajator : fond accidente de muncă şi boli


profesionale (0,25%)

Contribuţia la fondul de asigurare


pentru accidente de muncă şi boli
profesionale

75
Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele
de plată aferente fiecărui angajat, pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte
contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin aplicarea
cotelor de impozitare corespunzătoare.

Cap. 3 Realizarea veniturilor bugetare la


S.C. Artis Design Investment S.R.L.

3.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare

a) Impozitul pe profit
SC Artis Design Investment SRL are obigaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţi
anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit
datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, estimat cu ocazia elaborării
bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.
SC Artis Design Investment SRL are obigaţia să depună o declaraţie anuală de impozit
pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.

b) Impozitul pe veniturile din salarii


SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul
aferent veniturilor din salarii fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a
vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.

c) Taxa pe valoarea adăugată


Perioada fiscală pentru care se determină taxa pe valoarea adăugată este luna
calendaristică. SC Artis Design Investment SRL trebuie să întocmească şi să depună la organele
fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o
declaraţie recapitulativă privind livrările intracomunitare, conform modelului stabilit de
Ministerul Finanţelor Publice şi un Decont de taxă aferent fiecărei perioade fiscale.

76
d) Impozitul pe clădiri
SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti anual impozitul pe clădiri în
două rate egale până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an de către


SC Artis Design Investment SRL până la data de 31 martie se acordă o bonificaţie de până la
10% stabilită prin hotărârea consiliului local.

e) Taxa asupra mijloacelor de transport


SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti anual taxa asupra mijloacelor
de transport în două rate egale până la datele de: 31 martie şi 30 septembrie incusiv.
Impozitul pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează
începând de la data de întâi a lunii următoare.
În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt
înmatriculate, impozitul se scade cu data de întâi a lunii următoare.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului, datorat pentru întregul an de către SC Artis
Design Investment SRL, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de
până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

f) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate


SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti anual, anticipat sau trimestrial,
în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie inclusiv
taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate.
Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de
reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al
autorităţii administraţiei publice locale.

g) Contribuţia la asigurările sociale de stat


SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a
angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 a lunii următoare celei pentru
care se datorează plata.
Atunci când data de 25 a lunii este zi nelucrătoare, termenul scadent este prima zi
imediat lucrătoare. Neplata la termen a contribuţiilor la asigurările sociale de stat generează
dobânzi şi penalităţi de întârziere.

77
h) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate
SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a
angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plata.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului, CNAS,
direct sau prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru
încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului asigurărilor sociale de sănătate şi a majorărilor de
întârziere, potrivit legii.

i) Contribuţia la fondul de şomaj


SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a
angajaţilor la fondul de şomaj în termen de cel mult 5 zile de la data stabilită pentru plata
drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs.
Pentru neplata contribuţiilor datorate la termen se aplică majorări de întârziere potrivit
reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare.
În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru
şomaj, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.
Încălcarea de către angajator a obligaţiilor constând în sustragerea de la obligaţia
privind plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă.

j) Contribuţia la fondul pentru asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale


SC Artis Design Investment SRL are obligaţia să vireze contribuţia la fondul de
asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale pentru salariaţii săi până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.
SC Artis Design Investment SRL nu datorează contribuţia la fondul de asigurare de
muncă şi boli profesionale pentru ucenici, elevi şi studenţi, pe toată durata efectuării practicii
profesionale.

78
3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare

Se deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată a veniturilor bugetare unde


iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor fiscale, în raport cu structura veniturilor
bugetare datorate:
 calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) – presupune
evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vărsarea, respectiv, plata către
organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor
Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA, impozitul pe profit.
 metoda stopajului la sursă - este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare, fiind
caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la
subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea comercială);
 impunerea şi debitarea de către organele fiscale - se bazează pe faptul că acestea dispun de
datele necesare asupra obiectului de venit bugetar. Impunerea în cadrul exigibilităţii, se
regăseşte prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul încasării când se
stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale);
 anularea de timbre fiscale mobile - vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul şi
plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează
în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzute de lege.
Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate,
prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării
obligaţiilor de plată.
Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanţelor Publice prin virarea
dispusă de către SC Artis Design Investment SRL.
Încasarea, evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele
sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). În cadrul acestora, evidenţa este
organizată pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori.
SC Artis Design Investment SRL foloseşte pentru plata veniturilor bugetare următoarele
modalităţi:
 depunerea direct la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;

79
 dispoziţii de plată prin care banca comercială BRD virează sumele datorate în conturile
bugetare.

3.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea


veniturilor bugetare

Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei bugetare,


în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, SC Artis Design Investment
SRL are obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să
procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea
şi regularizarea plăţilor.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se
va cere societăţii SC Artis Design Investment SRL suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, SC Artis
Design Investment SRL poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare
datorate, procedeul fiind cel al compensării.
De asemenea se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea sumei pentru care se
cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului. Cererea justificativă
se adresează Trezoreriei care o verifică, prin serviciul controlul veniturilor, potrivit uzanţelor şi
la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde propunerea de restituire se
fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei, pentru SC Artis Design
Investment SRL se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri bugetare
în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al Trezoreriei,
virând suma în contul societăţii la banca acesteea (BRD).

3.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea


veniturilor bugetare

80
Fluxurile informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare sunt acele cicluri
care evidenţiază circulaţia diferitelor impozite şi contribuţii în afara societăţii către bugetul de
stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, şi
bugetele fondurilor speciale.

3.4.1 Impozitul pe profit

Figura nr.14: Flux informaţional privind realizarea impozitului pe profit

Înştiinţare
Departament Financiar-Contabil de plată

Plata impozitului pe
profit Ordin de plată (OP)
Extras
de cont
Declaraţia privind obligaţiile de
plată la bugetul general
Bancă (BRD)
consolidate/trimestrial
(Declaraţia 100) şi Declaraţia
de impunere a impozitului pe
profit, anual (Declaraţia 101)

Trezoreria
Finanţelor Publice

Direcţia Generală a
Bugetul de stat
Finanţelor Publice Iaşi

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii determină impozitul pe profit datorat


către bugetul de stat şi trimite trimestrial Declaraţia 100 şi anual Declaraţia 101 privind această
obligaţie de plată către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, care transmite înştiinţarea de
plată privind plata impozitului pe profit.
De asemenea, societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează
banca la care are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului
valoarea impozitului pe profit, şi după efectuarea plăţii BRD eliberează un extras de cont către
SC Artis Design Investment SRL pentru confirmarea plăţii obligaţiilor fiscale.

81
3.4.2 Impozitul pe veniturile din salarii

Figura nr.15 : Flux informaţional privind realizarea impozitului pe veniturile din salarii

Departament Financiar Contabil


Declaraţia 100 şi Declaraţia
102 privind obligaţiile de plată
la bugetele asigurărilor sociale
OP impozit salarii
şi fondurile speciale
Înştiinţare de
Extras de
cont plată

Bancă (BRD) Direcţia Generală a


Finanţelor Publice Iaşi

Trezoreria
Finanţelor Publice Bugetul de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii determină impozitul pe veniturile din


salariit datorat către bugetul de stat şi trimite trimestrial Declaraţia 100 şi anual Declaraţia 102
privind această obligaţie de plată către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, care transmite
înştiinţarea de plată privind plata impozitului pe veniturile din salarii.
De asemenea, societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează
banca la care are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului
valoarea impozitului pe veniturile din salarii, şi după efectuarea plăţii BRD eliberează un extras
de cont către SC Artis Design Investment SRL pentru confirmarea plăţii obligaţiilor fiscale.

82
3.4.3 Taxa pe valoarea adăugată

Figura nr.16 : Flux informaţional privind realizarea taxei pe valoarea adăugată

Întocmirea
TVA de recuperat Decontului de TVA TVA de plată

TVAd > TVAc TVAd < TVAc

Departamentul Decont TVA –


Financiar - Contabil Declaraţia 300

OP Extras de
cont Direcţia Generală a
Finanţelor Publice
Banca BRD Iaşi

Trezoreria
Finanţelor Publice Bugetul de stat

Departamentul Financiar-Contabil, după ce stabileşte taxa pe valoarea deductibilă şi


taxa pe valoarea colectată, completează Decontul TVA, respectiv Declaraţia 300 pe care îl
trimite lunar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, determinându-se TVA de plată dacă
TVA colectată > TVA deductibilă sau TVA de recuperat dacă TVA colectată < TVA
deductibilă.
În cazul în care, se înregistrează TVA de plată, SC Artis Design Investment SRL va
depune ordinul de plată la banca la care are deschis cont curent (BRD), pentru suma care
urmează să fie virată către Trezorerie şi apoi către bugetul de stat.
În cazul în care, se înregistrează TVA de recuperat timp de 3 luni, societatea va trimite
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, cererea de rambursare aferentă sumei de recuperat.

83
3.4.4 Impozitul pe clădiri

Figura nr.17 : Flux informaţional privind realizarea impozitului pe clădiri

Departament Financiar-Contabil

OP impozit pe
clădiri Extras de
cont

Bancă (BRD)

Trezoreria
Finanţelor Publice

Bugetul local

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după determinarea impozitului pe


clădiri datorat bugetului local, trimite un ordin de plată către banca la care are deschis cont
curent, respectiv BRD, pentru vărsarea sumei pentru impozitul pe clădire către Trezorerie,
respectiv către bugetul local.

84
3.4.5 Taxa asupra mijloacelor de transport

Figura nr. 18: Flux informaţional privind realizarea taxei asupra


mijloacelor de transport

Departament Financiar-Contabil

OP taxa asupra
mijloacelor de Extras de
transport cont

Bancă (BRD)

Trezoreria
Finanţelor Publice

Bugetul local

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după determinarea taxei asupra


mijloacelor de transport datorată bugetului local, trimite un ordin de plată către banca la care are
deschis cont curent, respectiv BRD, în vderea vărsării sumei pentru taxa asupra mijloacelor de
transport către Trezorerie, respectiv către bugetul local.

85
3.4.6 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

Figura nr.19 : Flux informaţional privind realizarea taxei pentru folosirea mijloacelor
de reclamă şi publicitate

Departament Financiar-Contabil

OP taxa pentru folosirea


mijloacelor de reclamă Extras de
şi publicitate cont

Bancă (BRD)

Trezoreria
Finanţelor Publice

Bugetul local

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după determinarea taxei pentru folosirea


mijloacelor de reclamă şi publicitate datorată bugetului local, trimite un ordin de plată către
banca la care are deschis cont curent, respectiv BRD, pentru virarea sumei pentru taxa pentru
folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate către Trezorerie, respectiv către bugetul local.

86
3.4.7 Contribuţia la asigurările sociale de stat

Figura nr.20 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la


asigurările sociale de stat

Departament Financiar-Contabil

Declaraţie privind plata


OP contribuţia la
CAS
asigurările sociale de stat
Extras de
cont

Bancă (BRD) Administraţia Financiară Iaşi

Trezoreria Bugetul asigurărilor


Finanţelor Publice sociale de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la asigurările


sociale de stat, completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia
Financiară Iaşi.
Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care
are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului valoarea
contribuţiei la asigurările sociale de stat, sumă ce va fi virată apoi la bugetul asigurărilor sociale
de stat.

87
3.4.8 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

Figura nr.21 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la


asigurările sociale de sănătate

Departament Financiar-Contabil

Declaraţie privind plata


OP contribuţia la
CASS
asigurările sociale de
sănătate Extras de
cont
Administraţia Financiară Iaşi
Bancă (BRD)

Trezoreria Bugetul asigurărilor


Finanţelor Publice sociale de sănătate

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la asigurările


sociale de sănătate, completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia
Financiară Iaşi.
Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care
are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului valoarea
contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, sumă ce va fi virată apoi la bugetul asigurărilor
sociale de sănătate.

88
3.4.9 Contribuţia la fondul de şomaj

Figura nr.22 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la fondul de şomaj

Departament Financiar-Contabil

OP contribuţia la Declaraţie privind plata la


fondul de şomaj Extras de fondul de şomaj
cont

Administraţia Financiară Iaşi


Bancă (BRD)

Trezoreria Bugetul asigurărilor


Finanţelor Publice sociale de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la fondul de


şomaj, completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia Financiară
Iaşi. SC Artis Design Investment SRL eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca
la care are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului valoarea
contribuţiei la fondul de şomaj, sumă ce va fi apoi virată către bugetul asigurărilor sociale de
stat.

89
3.4.10 Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale

Figura nr.23 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la fondul de asigurare


pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Departament Financiar-Contabil

Declaraţie privind plata la


OP contribuţia la
fondul de asigurare pentru
fondul de asigurare pentru
Extras de accidente de muncă şi boli
accidente de muncă şi boli
cont profesionale
profesionale

Bancă (BRD)
Administraţia Financiară Iaşi

Trezoreria Bugetele fondurilor


Finanţelor Publice speciale

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la fondul de


asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, completează Declaraţia privind această
obligaţie de plată către Administraţia Financiară Iaşi.
Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care
are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului valoarea
contribuţiei la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sumă ce va fi
apoi virată către bugetele fondurilor speciale.

90
BIBLIOGRAFIE

1. Ştefura Gabriel – Proces bugetar public, ediţia a II-a, Editura Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza”, Iaşi 2008
2. Ştefura Gabriel – Bugete publice şi fiscalitate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi 2005
3. Moşteanu Tatiana, Câmpeanu Emilia, Vasilescu Delia – Buget şi trezorerie publică,
Editura Universitară, Bucureşti 2004
4. Filip Gheorghe – Finanţe publice, Editura Junimea, Iaşi 2002
5. Voinea Gheorghe – Finanţe publice locale, Editura Junimea, Iaşi 2002
6. Văcărel Iulian – Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2007
7. Codul Fiscal 2010
8. Ghidul privind taxa pe valoarea adăugată
9. www.artisdesign.ro
10. www.codfiscal.money.ro
11. www.mfinante.ro – Ministerul Finanţelor Publice
12. www.finanteiasi.ro – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi

91
ANEXE

92

S-ar putea să vă placă și