Aplicații management

I. Metode decizionale (condiții de incertitudine) – condiții unicriteriale

1. O firmă dorește lansarea unui model de produs nou. Are șase variante de produse,
dintre care va trebui să aleagă una singură. Rezultatele pe care le va obține sunt condiționate
de patru stări ale naturii, determinate de un complex de factori (apariția unor produse
substituibile, modificarea preferințelor consumatorilor, concurența, etc.). Rezulatele,
exprimate în mii de bucăți vândute, se prezintă astfel:

Varianta
Vânzări anuale de autoturisme
METODA Stări ale naturii optimă
V1 V2 V3 V4 V5 V6
E1 – (apariția unor produse 15
substituibile)
72 70 52 95 110
0
E2 – (modificarea preferințelor 10
consumatprilor
40 125 45 80 130
4
E3 – (concurența) 20 65 80 70 110 70

15 12
E4 – (criza sanitara) 145 34 100 80
5 0

Presupunem α = 0,60 și p1 = 0,2; p2 = 0,3; p3 = 0,1; p4 = 0,4.

2.
Varianta
Vânzări anuale de autoturisme
METODA Stări ale naturii optimă
V1 V2 V3 V4 V5 V6

E1 75 62 41 54 99 126
10 12
E2 81 48 85 92
0 0
10
E3 25 89 70 39 65
2
11 13
E4 78 35 45 58
0 0
Presupunem α = 0,60 și p1 = 0,2; p2 = 0,3; p3 = 0,1; p4 = 0,4.

II. Decizii multicriteriale

1. Utilitatea decizionlă
Variante de Criterii de decizie
produse noi Investiții Rata de profit Calitate
V1 200 20 5
V2 220 30 8,7
V3 210 28 9
Ki 0,5 0,33 0,17

2. Metoda Leader-ului
Ui (Vj)
Variante Vj
U1(Vj) U2(Vj) U3(Vj)
V1 1 0 0
V2 0,8 1 0,75
V3 0,9 0,8 0,8
V4 0 1 1
Ki 0,5 0,33 0,17

III. Arbore

1. Cazul I.

În vederea fabricării pe o perioadă delimitată a unui sortiment, pe cele 3 mijloace

existente se montează câte un dispozitiv cu un cost unitar de achiziție (CA) de 30- u.m. a cărui
fiabilitate este redusă. Întreprinderea se poate aproviziona din timp cu unul sau mai multe
dispozitive (limite de acțiuni Vj, unde j = 1, 2, 3) sau le poate achizioționa în momentul
defectării (V0). În această ultimă situație, costurile datorate stagnării producției până la sosirea
unui dispozitiv (CS) sunt de 40 u.m. .
Pe baza studiilor de fezabilitate, s-a estimate distribuția de fezabilitate (P k), unde Pk
reprezintă probabilitatea de a se defecta simultan „k” dispozitive.
P(k) = (0,10 ; 0,35 ; 0,40 ; 0,15)
Firma dispune de limitele de acțiune Vj, în fiecare variantă putând avea loc stările
naturii Nk. Urmăriți alegerea liniei de acțiune care comportă cu un cost sperat minim, se poate
elabora arborele de decizie.
 Costurile totale (CT), aferente fiecărei incidente „linie de acțiune - stare a naturii” s-
au determinat prin însumarea costurilor de achiziție și a celor datorate stagnării producției,
conform relației:
(CA + CS)(i-j), dacă i>j
CTij = CA + j +
0, dacă i<=j

Unde, i – numărul de dispozitive defecte în perioada considerentă și j – numărul de

dispozitive în stoc.
Probabilități Consecințe
 V0 ; j = 0 P(0) = 0,10 ; i = 0 CT0 =
P(1) = 0,35 ; i = 1 CT1 =
Sj = P(2) = 0,40 ; i = 2 CT2 =
P(3) = 0,15 ; i = 3 CT3 =
V1 ; j = 1 P(0) = 0,10 ; i = 0 CT0 =
==
Sj = P(1) = 0,35 ; i = 1 CT1 =
P(2) = 0,40 ; i = 2 CT2 =
P(3) = 0,15 ; i = 3 CT3 =
V2 ; j = 2 P(0) = 0,10 ; i = 0 CT0 =
P(1) = 0,35 ; i = 1 CT1 =
Sj =
P(2) = 0,40 ; i = 2 CT2 =
P(3) = 0,15 ; i = 3 CT3 =
V3 ; j = 3 P(0) = 0,10 ; i = 0
CT0 =
Sj = P(1) = 0,35 ; i = 1
CT1 =
P(2) = 0,40 ; i = 2
CT2 =
P(3) = 0,15 ; i = 3
CT3 =

2. Cazul II
O situație decizională în condiții de risc este și următoarea:
O firmă studiază posibilitatea lansării pe piață a unui nou produs în următoarele
variante de preț: preț ridicat (R), preț mediu (M), preț scăzut (S). Fiecare dintre aceste variante
are implicații asupra profiturilor totale. În același timp, pe piață pot apărea și alți competitori
care pot practica prețuri ridicate, medii sau scăzute.

Strategiile concurenței Strategiile proprii și probabilitățile privind reacția concurenței

Preț scăzut (S) Preț mediu (M) Preț ridicat (R)

Acțiun Probabilităț Strategii
i i de preț Consecinț Probabilităț Consecinț Probabilităț
Consecințe Probabilități
e i e i
NU 0,6 28 34 39
 S 15 0,6 13 0,2 -11 0,1

DA 0,4 M 17 0,3 21 0,7 -2 0,4

R 22 0,1 29 0,1 33 0,5

NU
S
Ss =
M
S σ=
DA
R
r=

NU
S
Sm =
M
M σ=
DA
R
r=

NU
Sr = S
R
σ= M
vv
DA
r= R
vv

3. Cazul III.
O firmă producătoare de articole textile intenționează să lanseze în fabricație un nou
produs. Pentru aceasta, se studiază posibilitatea construirii unei capacități de producție. Din
punct de vedere constructiv, s-au identificat două variante:
V1: Construirea unei secții cu o capacitate anuală de producție la nivelul cererii
estimate de către serviciul de marketing;
V2: Construirea unei secții cu o capacitate anuală mai mică, urmând ca după o etapă să
se studieze posibilitatea extinderii capacității la nivelul cererii estimate. Această posibilă
extindere a capacității de producție s-sar putea efectua la începutul etapei a II-a numai dacă în
prima etapă cererea a fost ridicată.
Durata orizontului decizional este de 5 ani, iar criteriul de optimizare a deciziei este
maximizarea veniturilor nete în orizontul decizional.
În tabelele următoare sunt prezentate veniturile nete anuale, exprimate în unități
monetare, posibilitățile de apariție a cererii ridicate și a celei scăzute pentru fiecare dintre cele
două etape ale orizontului decizional, precum și durata acestora.

Venituri nete anuale

Etapa
Situații posibile în funcție de cerere și
Variante I II
decizia de extindere a capacității de
constructive 2 3
producție
ani ani
Ridicată 170 150
V1
Scăzută 45 30
Ridicată în etapa I-a; ridicată în etapa a II-a; capacitatea de
producție se extinde la începutul etapei a II-a 80 140
Ridicată în etapa I-a; ridicată în etapa a II-a; capacitatea de
producție nu se extinde la începutul etapei a II-a 80 75
V2
Ridicată în etapa I-a; scăzută în etapa a II-a; capacitatea de
producție se extinde la începutul etapei a II-a 80 15
Scăzută în etapa I-a; scăzută în etapa a II-a 54 35

Pentru oricare dintre punctele decizionale ce intervin în evaluarea acestei decizii

secvențiale se iau în considerare consecințele vizând întregul orizont decizional.

Probabilitățile de apariție ale cererii

Probabilități
Nivelul cererii
Etapa I Etapa II
Ridicată 0,6 0,3
Scăzută 0,4 0,7

Arborele de decizie secvențial Probabilități Probabilități Consecințe

simple compuse
 R1 ………………… R2 …….
………….
S2 …….
R1 …………………
………….
Sj =
S1 ………………… R2 …….
………….

S1 ………………… S2 …….
………….

……………………………………………………………………………………….………..……………………………………………………………………….…

R2
…….

R1

Sj =

S1

S1
 DA
S2 …….

R2 …….

NU
S2
…….

………………………… R2 …….

………………………… S2 …….