Moldova: profilul de țară în ceea ce privește integritatea publică

Indicele integrității publice1 56/109 (2017)

2
Indicele de percepție a corupției calculat de  Transparency International 33/100 (2018)
Eficacitatea guvernării (între -2,5 și +2,5), World Governance Indicators, World
-0,51 (2017)
Bank
Controlul corupției (între -2,5 și +2,5), World Governance Indicators, World Bank -0,80 (2017)
Indicele libertății economice stabilit de către Heritage Foundation 58.4/100 (2018)
Nivelul corupției (1=cel mai bine, 7=cel mai rău), Nations in Transit, Freedom
6.00 (2018)
House
Nivelul democrației (1=cel mai bine, 7=cel mai rău), Nations in Transit, Freedom
4.93 (2018)
House

După cum se poate observa din seria de comparații, statele europene cu cel mai bun nivel de control al
corupției sunt acele țări care obțin un punctaj mai mare în ceea ce privește transparența.

În pofida cadrului de combatere a corupției stabilit, numărul de cazuri finalizate cu trimiterea în

judecată a cazurilor de corupție nu a răspuns așteptărilor de la nivel internațional (având în vedere
percepțiile asupra corupției), iar aplicarea legislației existente este de departe considerată insuficientă.

Cel mai recent raport al PNUD de evaluare a integrității naționale a Republicii Moldova și a strategiei
acesteia de combatere a corupției 3 a fost elaborat cu scopul de a furniza o evaluare cuprinzătoare a
eficacității și a impactului punerii în aplicare a Strategiei naționale în materie de integritate și
combatere a corupției 2017-2020, pe baza indicatorilor de impact și de progres prevăzuți în strategie,
precum și cu scopul de a înțelege mai bine experiența și percepția cetățenilor în materie de corupție.

Acest studiu, publicat în 2018, a confirmat faptul că corupția este considerată în continuare o problemă
foarte gravă în Republica Moldova. Gravitatea fenomenului a fost evaluată în medie la 3,11 4 puncte în
privința funcționarilor publici, 2,2 puncte de către întreprinderi și 1,9 puncte de către populație.

Potrivit raportului PNUD, principalele cauze ale corupției din Moldova sunt salariile mici din sectorul
public (aproximativ 3/4 din respondenți) și existența în mentalitatea oamenilor a obiceiului de a cere
și de a oferi mită sub formă de bani și/sau bunuri (aproximativ jumătate dintre respondenți).

Instituțiile publice nu se bucură de încrederea populației și a oamenilor de afaceri. Moldovenii acordă

cel mai scăzut nivel de încredere partidelor politice, Parlamentului, guvernului/ministerelor
și Președinției.

1
https://integrity-index.org/country-profile/?id=MDA&yr=2017
2
Indicele, care clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de nivelurile percepute ale corupției din sectorul public, conform opiniei
experților și oamenilor de afaceri, utilizează o scară de la 0 la 100 de puncte, unde 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 „fără pată”.
Peste două treimi dintre țări se situează sub 50 de puncte în ce privește IPC, media fiind de doar 43 de puncte.  
3
http://www.md.undp.org/content/moldova/en/home/library/effective_governance/studiu-de-evaluare-a-impactului-strategiei-
naionale-de-integrita.html
4
Pe o scară de 10 puncte, unde 1 = corupția din Republica Moldova este o problemă foarte gravă, 10 = corupția din Moldova nu este
deloc o problemă

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 1/2

O altă concluzie importantă a studiului este că nivelul de denunțare a corupției este foarte scăzut.
Atât funcționarii publici, cât și populația, precum și oamenii de afaceri preferă să nu raporteze actele
de corupție, deoarece nu se simt protejați în cazul în care le denunță.

Problemele legate de corectitudinea proceselor electorale, mergând de la modificarea sistemului

electoral în 2017, când Codul electoral a fost supus unei serii de modificări importante, printre care
sistemul electoral mixt, până la invalidarea alegerilor anticipate pentru funcția de primar al Chișinăului
din 3 iunie 2018 și modificarea sistemului electoral, au creat un climat de neîncredere în capacitatea
Moldovei de a lua măsuri suplimentare în punerea în aplicare a cadrului legislativ privind integritatea
publică.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 24 februarie 2019 au permis o serie de progrese:
noul parlament este cel mai tânăr de până acum (vârsta medie fiind de 42 de ani) și cel mai echilibrat
(26 % femei) din istoria țării. Ceilalți indicatori, însă, au fost în cea mai mare parte negativi. Rata de
participare la vot, de 50,57 %, a fost cea mai scăzută din istoria Republicii Moldova de după
dobândirea independenței, în parte ca urmare a unor noi interdicții de a vota cu pașapoarte expirate și
chiar cu cărți de identitate valabile, impuse cetățenilor moldoveni care locuiesc în străinătate.

În ceea ce privește campania electorală, raportul preliminar al OSCE ODIHR a remarcat că, deși „a
fost competitivă și vizibilă pe întreg teritoriul țării, [...] campania a fost afectată de acuzațiile privind
exercitarea de presiuni asupra angajaților din sectorul public, de indiciile clare cu privire la
cumpărarea voturilor și de utilizarea abuzivă a resurselor statului.” 5
Situația politică complicată de după alegeri, care arată un blocaj instituțional la Chișinău, este de așa
natură încât nu lasă să se întrevadă începerea unui ciclu de acțiuni politice și legislative cu un impact
pozitiv asupra condițiilor de care depinde asigurarea integrității publice.

Recomandări

Ar trebui puternic încurajate persoanele implicate în procesele politice și instituționale din

Republica Moldova aflate în pragul colapsului, pentru realizarea de progrese vizibile în punerea în
aplicare a unor măsuri reale de asigurare a integrității publice.

Aceste progrese nu pot fi concepute ca un proces uniform de proiectare instituțională, ci mai curând ca
o realizare treptată a unor performanțe instituționale sau a îndeplinirii unor standarde de guvernanță
care nu pot fi atinse decât prin strategii naționale adaptate.

Aceste strategii presupun implicarea reală și susținută a tuturor actorilor sociali și civici ai
organizațiilor democratice din societatea civilă, în toate etapele procesului, de la consultare până la
punerea în aplicare.

_____________

5
https://www.osce.org/odihr/elections/moldova/412346?download=true

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 2/2