Acest studiu, publicat în 2018, a confirmat faptul că corupția este considerată în continuare o problemă

foarte gravă în Republica Moldova. Gravitatea fenomenului a fost evaluată în medie la 3,11 1 puncte în
privința funcționarilor publici, 2,2 puncte de către întreprinderi și 1,9 puncte de către populație.

Potrivit raportului PNUD, principalele cauze ale corupției din Moldova sunt salariile mici din sectorul
public (aproximativ 3/4 din respondenți) și existența în mentalitatea oamenilor a obiceiului de a cere
și de a oferi mită sub formă de bani și/sau bunuri (aproximativ jumătate dintre respondenți).

Instituțiile publice nu se bucură de încrederea populației și a oamenilor de afaceri. Moldovenii acordă

cel mai scăzut nivel de încredere partidelor politice, Parlamentului, guvernului/ministerelor
și Președinției.

O altă concluzie importantă a studiului este că nivelul de denunțare a corupției este foarte scăzut.
Atât funcționarii publici, cât și populația, precum și oamenii de afaceri preferă să nu raporteze actele
de corupție, deoarece nu se simt protejați în cazul în care le denunță.

Problemele legate de corectitudinea proceselor electorale, mergând de la modificarea sistemului

electoral în 2017, când Codul electoral a fost supus unei serii de modificări importante, printre care
sistemul electoral mixt, până la invalidarea alegerilor anticipate pentru funcția de primar al Chișinăului
din 3 iunie 2018 și modificarea sistemului electoral, au creat un climat de neîncredere în capacitatea
Moldovei de a lua măsuri suplimentare în punerea în aplicare a cadrului legislativ privind integritatea
publică.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 24 februarie 2019 au permis o serie de progrese:
noul parlament este cel mai tânăr de până acum (vârsta medie fiind de 42 de ani) și cel mai echilibrat
(26 % femei) din istoria țării. Ceilalți indicatori, însă, au fost în cea mai mare parte negativi. Rata de
participare la vot, de 50,57 %, a fost cea mai scăzută din istoria Republicii Moldova de după
dobândirea independenței, în parte ca urmare a unor noi interdicții de a vota cu pașapoarte expirate și
chiar cu cărți de identitate valabile, impuse cetățenilor moldoveni care locuiesc în străinătate.

În ceea ce privește campania electorală, raportul preliminar al OSCE ODIHR a remarcat că, deși „a
fost competitivă și vizibilă pe întreg teritoriul țării, [...] campania a fost afectată de acuzațiile privind
exercitarea de presiuni asupra angajaților din sectorul public, de indiciile clare cu privire la
cumpărarea voturilor și de utilizarea abuzivă a resurselor statului.” 2
Situația politică complicată de după alegeri, care arată un blocaj instituțional la Chișinău, este de așa
natură încât nu lasă să se întrevadă începerea unui ciclu de acțiuni politice și legislative cu un impact
pozitiv asupra condițiilor de care depinde asigurarea integrității publice.

Recomandări

1
Pe o scară de 10 puncte, unde 1 = corupția din Republica Moldova este o problemă foarte gravă, 10 = corupția din Moldova nu este
deloc o problemă
2
https://www.osce.org/odihr/elections/moldova/412346?download=true

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 1/2

Ar trebui puternic încurajate persoanele implicate în procesele politice și instituționale din
Republica Moldova aflate în pragul colapsului, pentru realizarea de progrese vizibile în punerea în
aplicare a unor măsuri reale de asigurare a integrității publice.

Aceste progrese nu pot fi concepute ca un proces uniform de proiectare instituțională, ci mai curând ca
o realizare treptată a unor performanțe instituționale sau a îndeplinirii unor standarde de guvernanță
care nu pot fi atinse decât prin strategii naționale adaptate.

Aceste strategii presupun implicarea reală și susținută a tuturor actorilor sociali și civici ai
organizațiilor democratice din societatea civilă, în toate etapele procesului, de la consultare până la
punerea în aplicare.

_____________

EESC-2019-02479-00-00-TCD-TRA (EN) 2/2