ACTUL ADMINISTRATIV

1. CARACTERELE ACTELOR ADM

2. FORTA JURIDICA A ACT ADMINISTRATIVE

3. COMPARATIE INTRE ACTELE ADM SI ALTE ACTE JURIDICE

4. CONDITIILE DE VALABILITATE

5. PROCED DE ELABORARE, EMITERE A ACT ADM

6. EFECTELE JUR ALE ACTELOR ADM

7. NULITATEA SI INEXISTENTA ACT ADM

8. CATEGORII DE ACTE

CARACTERELE ACTULUI ADMINISTRATIV

Actele adm sau "actele de drept adm", cum mai sunt numite, constituie principala forma jur
de realizare a activitàţii adm publice, a aut adm ale statului sau ale colectiv locale.
Actul administrativ este actul juridic adoptat de o autoritate administrativă, în mod
unilateral si în regim de putere publicà, prin care se organizeazà sau se aplică în concret
legea. Autoritatea adm poate fi o aut pb, o instit pb adm si un serv pb aflat sub autoritatea
acestora.

CARACTERELE SPECIFICE ALE ACTULUI ADMINISTRATIV

• Actul adm este forma juridicà principala de activitate a adm pb. Actul adm nu este singura
forma juridicà prin care lucreazà adm, dar este forma juridică ceà mai ïmportantà. Acest
caracter deosebeste actul adm de toate celelalte activităţi jur sau nejuridice, realizate de org adm
de stat, dar care nu fac parte din adm de stat, si anume: contractele, actele jur unilatérale ce
nu sunt émise în realizarea puterii de stat, operatiunile tehnice de administratie şi operaţiunile
tehnic productive.
Exista o diferentiere în ceea ce priveste ponderea actului adm în sfera formelor de
activitate a autoritâtilor adm pb, acestea variind îi functie de niv ierarhic al autoritàtii de la care
émana actul. La org de la baza sist organizârii adm pb au o pondère mai mare operatiunile
materiale adm şi cele tehnice, iar pe màsurâ ce urcàm spre org din vârful organiz, ponderea
acestora scade în favoarea actelor adm.

• Actul adm reprezintă o manifestare de vointă expresă unilateralà Actul adm apare ca exteriorizarea
vointei int a unei aut a adm pb de a produce în mod direct efecte jur adicâ de a da nastere, a
modifica sau a stinge drepturi şi obligatii. Voinţa pe care o manifesta org adm pb trebuie sa fie
neîndoielnică, sa aibà drept scop producerea în mod direct de anumite efecte jur.

• Actul administrativ este émis în regim de putere publicà.

Actul adm se deosebeçte de alte acte jur cu caracter unilatéral al org adm pb. Actul adm
concretizeazà voinţa aut adm, ça subiect de drept învestit cu putere pb. Din această trâsàturà
rezultâ obligativitatea actelor adm şi executarea lor din oficiu. Obligativitatea actului adm se refera la
toate subiectele de dr care intrà sub incidenţa dispoziţiilor respective, ea este o consecintà a
prezumţiei de leg de care se bucurà actele adm, fiind ernise pe baza si în vederea executârii
dispozitiilor légale în vigoare. Reg de putere nu exclude, si permite exercitarea controlului de leg
exercitat asupra actelor adm.

FORTA JURIDICA A ACTELOR ADM

Forja jur a actelor adm se fundamenteazà pe prezumtia relativa cà acestea au fost

émise eu respectarea tuturor condiţiilor cerute de Constititie si celelalte acte normative cu forta jur
sup actelor émise.
Prezumţia de legalitate, démunită şi prezumţia de conformitate cu dreptul, subînţelege condiţia
actului adm de a corespunde Constituţiei, legii si actelor jur émise în baza legii. Prezumţia de leg
este asociată cu alte prezumţii: prezumţia de autenticitate şi prezumţia de veridicitate. Din aceste 3
prezumtii rezultă că actul adm se impune subiectelor de drept care sunt obligate sà-l respecte şi să-l
exécute.
Forta jur a diferitelor acte adm este condiţionatà de mai multe elémente: locul org emitent
în sist autoritătilor adm pb; natura organului emitent; categoria de act, respectiv cu caracter
individual sau cu caracter normativ.

COMPARAŢIE ÎNTRE ACTELE ADMINISTRATIVE ŞI ALTE ACTE JURIDICE

Actele adm se aseamănă cu actele jur normative ale Parlamentului (legile si regulamentele)
prin aceea cà ambele categ de acte sunt acte jur unilatérale întemeiate pe put pb, dar se
deosebesc în ceea ce prjveste forta juridicâ şi reg jur aplicabil. Legea îşi întemeiază aut pe
suveranitatea statului pe când actele adm au autoritate derivată din lege, ele fiind menite tocmai
pentru a organiza executarea legii sau pentru a exécuta în concret, fiind aşadar subalterne legii
din p.d.v a fortei jur. Principiul_legalitàtii constituie principiul esential în desfâşurarea activitâtii
autoritâtilor administratiei publice.
Asemănări exista si între actele administrative şi hotârârile sau deciziile instanţelor

2
judecătoresti, ambele categorii de acte juridice fiind acte juridice unilatérale, dar exista şi
deosebiri esentiale deoarece sunt acte juridice provenite de la puteri diferite. Prin hotàrârea
judecàtorească se înfàptuieste puterea jud, iar prin actul adm se realizeazà put executivâ.
Hotàrârea judecâtoreascà intérvine pentru à sâncfiona încâlcarea legii si a restabili adevârul légal
urmare a existenţei unui litigiu cauzat de înfrângerea legii pe când actul adm organizeazà sau
exécuta în concret legea. La aceste diferente se poate adâuga şi aceea că celé doua categorii de acte
sunt supuse unui regim juridic diferit, réglementât de norme aparfinând unor ramuri diferite de drept.
In sfârsit, diferente majore sunt între actele adm si contracte sau conventii . Actul adm este
expresia unei vointe juridice unilatérale si este supus unui regim de drept pb (administrativ),
contractul reprezintâ un act bilatéral, încheiat prin acordul de vointâ a doua sau mai multe persoanç
cu scopul de a da naştere, modifica sau stinge raporturi jur. Regimul juridic este de asemenea,
diferit, si anume, reg de drept adm, deci de drept public pentru actul adm fundamental deosebit
regimului de drept comun (civ, comercial) aplicabil contractelor, ceea ce înseamnă norme jur
diferite cu privirë la emitere, intocmire, aplicare, controlul legalitàtii etc.

CONDIŢIILE DE VALABILITATE A ACTELOR ADMINISTRATIVE

 Legalitatea actului administrativ

Reg jur al actelor adm reprezintà un ansamblu de reguli ce guvernează formarea, modificarea si
desfiintarea respectivelor acte. Elementul central al acestui regim juridic îl rëprezintà legalitatea
actului adm, ceea ce înseamnâ câ aut adm sunt tinute, în deciziile pe care le iau, de a se conforma
legiï sau, mai exact, legalitàţii, adicà unui ansamblu de rëguli de drept de ranguri si continuturi
diferite.
CONDITII DE LEGALITATE ALE ACTULUI ADM:
- actul sa fie emis de org compétent si în limitele compétentei sale
- sa fie émis în forma si procedura prevâzute de lege
- actul sa fie émis în conformitate eu litera si spiritul Constituţiei
- sa fie émis conform cu interesul pb ocrotit de lege respect!v cu scopul legii
- actul sa fie émis în conformitate eu litera si spiritul legiïor ordonanfelor
- actul sa fie émis pe baza tuturor actelor org adm pb care sunt sup org adm emitent.
 Conditiile de fond
Cond de fond ce treb îndeplinite pt a asigura legalit actului adm ţin de stricta respectare a
competentelor ce le au aut adm ce emit/adopta actul adm. S-au formulat multiple si diverse teze
cu priv la întelesul notiunii de capac sau competenta de acţ a aut adm pb.
Competenţa org adm pb reprez ansamblul atributjilor stabilité de Constituţie sau de lege, ce
conféra drepturi si obligaţii pt a duce, în nume propriu si în realizarea puterii publiée, o anumità activ

3
adm, iar ideea de capacit adm evocà ideea de persoana moralà de drept pb sau, pur si simplu, aut
adm. Compétenţa este o obligaţie legală (caracterul obligatoriu), în sensul cà atributiile care
formeazà continutul său sunt drepturi si obligatii légale, deosebindu-se de simplele drepturi şi obligaţii
subiective, iar exercitarea atribuţiilor nu este lâsatà la latitudinea org adm pb; compétenta unui organ
concret al adm pb este spécial determinată. Ea poate fi: materialà, teritorialâ si temporalâ.
Compétenta are caracter légal, are caracter obligatoriu si permanent exercîtându-se jn mod
continuu în sensul cà aut adm pb competente emite actul ori de câte ori se ivesc cond prevàzute
de lege.
În prezent se dezbate posibilitatea de a realiza "transferuri de compétente" între stat si
colectivităţile locale în cadrul preconizatei reforme a adm.

Se pune din ce în ce mai des problema transferului de competenfà câtre institutiile comunitare ceea
ce presupune un mecanism complex de participare a instituţiilor int la proc normativ european.

Constit UE clarificà şi competenfele între ţàrile membre şi institutiile europene. Se consacra 3

principii: princip atribuirii, princip subsidiaritatii si princip proportionalitatii.
Princip atribuirii
Când Constit atribuie Uniunii o competentâ exclusivà intr-un domeniu déterminat numai Uniunea
poate légiféra si adopta acte jur obligatorii.
Uniunea dispune de competentă exclusivà pentru încheierea de acorduri internationale atunci când
aceastà încheiere este prevâzutâ într-un act legislativ al Uniunii, fie pentru a permite acesteia sâ-si
exercite competentâ la nivel intern, fie din cauzà că aceastà afecteazâ un act intern al UE. Uniunea
dispune si de competentâ comună cu statele, atunci când Const îi atribuie o competentâ care nu se
refera la domeniile prevâzute exprès dôar în competenfa sa, referitoare la actiuni de sprijinire a
industriei, protectia si îmbunàtâtirea sànàtàtii umane, educatie formare profesionalâ, tineret si
sport, culturà, protectie civilâ si actele obligatorii din p.d.v jur adoptate de UE în temeiul dispoziţiilor
spécifice acestor domenii din partea a Ill-a nu implicà armonizarea dispozitiilor légale si de
reglementare ale statelor membre.
Domeniile principale în care Constitutia atribuie Uniunii o competenfâ partajată cu statele membre
într-un anumit domeniu: piaţa interna, spatiul de lïbertàte, securitate si justiţie, agricultură si
pescuit cu excepţia conservàrïi resurselor biologice ale màrii; transport si reţele transeuropene;
énergie; politicâ socialâ, etc.
Pincip subsidiaritatii
În domeniile care nu se încadreazâ în competenta sa exclusivà, Uniunea actioneazà numai dacà si
în mâsura în care obïectivele actiunii vizate nu pot fi suficient realizate de Statele Membre dar,
datorità dimensiunilor sau efectelor actiunii vizate, se pot realiza mai bine la nivelul Uniunii.
Princip proporţionalitâţii
Continutul si forma actiunii Uniunii nu pot depàsi ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor

4
Constitutiei. Institutiile Uniunii pot lua decizii ci în alte domenii pentru care Constitutia nu a prevàzut
puterile de actiune în baza asa zisei "Clauze de flexibilitate".

 Conditiile de forma

Actele adm cu caracter normativ imbracà numai forma scrisâ, fiind obligatorie publicarea lor, iar cele
cu caracter individual îmbracà si forma oralà, în conditiile legii.
Forma scrisâ a actelor adm este necesarà din mai multe motive:
 necesitatea cunoasterii exacte si complète a continutului actelor;
 existenta unui mijloc de probà în caz de litigiu;
 verificarea legalitatii actului în vederea sanctionârii celor vinovati de eventuale vicii de
legalitate a actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului légal émis;
 realizarea rolului educativ al actului adm respectiv.
Forma scrisă reprezintà o cond de valabilitate a actului, ea fiind impusà ad validitate.
Elem de concretizare exterioară a actului:
• limba de redactare a actului este de régula limba româna. Totusi in unitàtile adm-terit în care
cetâtenii aparfinând unei minoritâti nationale au o pondère de peste 20% din numârul locuitorilor,
hotarârile si dispozitiile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publicà si în limba materna a
cetâtenilor aparţinând minoritàtii respective
• motivarea actului are menirea de a prezenta elem de fapt şi de drept care legîtimeazà intervenfia
actului respectiv.
Actele adm normative îmbracă numai forma scrisâ, întrucât legea prevede obligativitatea pnblicârii lor,
aceastâ régula fiind si constitutionalizata.
Prin art. 6 din legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizionalà în adm pb
a) sa sporească gradul de responsabilitate a adm pb faţă de cetâtean, ça beneficiar al decizie
adm
b) sa stimuleze participarea activa a cetatenilor in proc de luare a deciziilor adm si in proc de
elaborare a actelor normative;
c) sa sporească gradul de transparenta la nivelul intrëgïï adm pb;
In général, obligativitatea formulàrii în scris a actelor adm individuale este prevàzutà de actele
normative în baza cărora sunt emise. Exista si situatii cand legea nu prevede obligativitatea formei
scrise.
Avertismentul ca sanctiune contraventionalà principalâ constâ în atentionarea verbala sau
"scrisâ" a contravenientului asupra pericolului social al faptei sàvàrsite, însoţitâ de recomandarea

5
de a respecta dispoziţiile légale.
Actele adm individuale îmbracâ forma scrisâ, având în vedere obligativitatea comunicârii lor, în
principal, prin modalitâti care presupun o asemenea forma.
Actul individual ar trebui ci el sa fie emis in forma scrisă.

 Legalitate si oportunitate
Raportul dintre legalitatea si oportunitatea actului adm a devenit o problemà controversata în
doctrina rom, conturându-se doua curente de gandire distincte.
Scoala de la Cluj considerà cà legalitatea si oportunitatea constituie doua conditii distincte
de valabilitate aie actelor adm, în timp ce şcoala de la Bucuresti a conceput oportunitatea ca un
élément al legalitâtii, iar nu ca o conditie distinctà de valab a actului adm, acceptând ideea cà
judecâtorul de contencios adm poate sa vérifice dacà adm pb a actionat abuziv, contrar interesului
public, astfel cum rezultâ acesta din legea pe care se întemeiazà actul atacat.
Legalitatea si oportunitatea nu se exclud si nu se subsumeazà reciproc, interferenta dintre
acestea duce însâ la asigurarea celor mai bune conditii de emitere si
de realizare a unui act valabil adecvat situatiei sate.

PROCED DE ELABORARE, EMITERE SAU ADOPTARE A

ACTULUI ADMINISTRATIV
Aut adm pb au dreptul ori, obligatia, de a initia, emite/adopta ori încheia acte jur, potrivit
competentei légale care le revine si câractele jur care nu respecta cerintele de fond sau de forma
prevâzute de lege sunt lovite, dupa caz, de nulitatea absolutâ sau de nulitate relativâ ori sunt
consid inexistente. Proiectele de acte adm cu caracter normativ pot fi initiate de persoane cu functii
de conducere sau de alte persoane, în cond legii si sunt însotite, dupa caz, de o nota de
fundamentare, de referatul sau de raportul întocmit de càtre institutia sau de compartim de specialitate
din aparatul propriu, precum si de avizele de specialitate, dupa care se transmite autoritâtilor
interesate ci celor stabilité de lege, care au obligatia, ca în termenul légal sau în cel stabilit de initiator,
sa examineze proiectul, prin prisma specialitàtii lor si sa comunice avizele sau, dupa caz, observatiile,
recomandàrile, propunerile si opiniile formulate. Dupa primirea avizelor si solutionarea eventualelor
observatii si propuneri formulate, proiectul se supune adoptàrii/emiterii autoritàtilor administrative
compétente. In cazul autorit adm colegiale adoptarea se face eu majoritatea prevâzutâ de lege. Opiniile
contrare se' consemneazâ séparât. Proiectele de acte adm cu caracter individual se adopta/émit din
ofïciu sau, dupa caz, la cerere.
Se mai reglementeazà si proced de emitere a actelor adm prin exercitarea dreptului de
petitionare, statuându-se cà prin petitie se urmàreçte dobândirea, recunoasterea, exercitarea,
promovarea, apàrarea sau restabilirea unui drept légal recunoscut ori a unui interes legitim,
personal sau public, iar procedura privind exercitarea dreptului la petifionare se declanseazà prin petitii

6
formulate în nume propriu, cuprinse în scrisori ori prezentate în audienfe si consemnate în scris sau
transmise prin rnijloace electronice, adresate de cei interesati aut adm compétente.
Petitia poate îmbràca forma de cerere, reclamatie, sesizare, propunere sau oricare altâ forma
specificâ dreptului de petifionare, în condififle legii si va fi însotità de acte doveditoare necesare în
sustinerea ei. Petitia se redacteaza in lb romana iar cetatenii apartinand minorit nationale redacteaza si in
lb minorit respective. Pers jur au dreptul sa adreseze petitie dar fara nume propiu.

Petifia va cuprinde urmàtoarele elémente:

• nume, prenume/denumire, domiciliul/sediul;
• obiectul detaliat al solicitârii si justificarea acesteia, dupa caz;
• împuternicirea data reprezentantului légal, dacà este cazul;
• semnàtura petifionarului sau a reprezentantului sau légal;
• data întocmirii (solicitârii) petifiei.
Orice persoanà care are un drept sau un interes legitim personal, poate cere aut adm punerea la dispozifie
a unor informafii, date ; documente pe care aceasta le defineste. si care au legàturâ cu solicitarea sa, precum
orice altà informafie de interes public, dacà prin lege nu se interzice accesul documentele respective.
Normele juridice si practica adm au statuât cà proced adm declansatâ poate fi continuatà §i de alte
persoane decât petitionar in urmàtoarele situatii:
• în cazul decesului petifionarului, de càtre mostenitorii acestuia;
• în cazul înstràinârii unui bun care are legàturâ cu petitia introdusâ, càtre dobânditorii legali ai
bunului;
• în cazul desfiintârii sau transformârii organizatiei légal constituite, càtre lichidatorii acesteia sau de
càtre succesorii legali, în conditiile legii.
Participanfii la procedura adm trebuie sâ-şi exercite drepturile obligafiile eu bunâ credinfà, fârà sa
încalce drepturile sau interesele légitime a celorlalti.
Exercitarea abuzivà, eu rea-credintà a dreptului de petitionare atras ràspunderea petentului, potrivit
legii.
Participantii la procedura adm au obligafia de a coopéra c autorit adm la rezolvarea petifiilor.
Exista mai multe categorii de forme procédurale si în situatiile prevâzute de lege,
emiterea/adoptarea actului adm poate fi supusâ unor condiţii procédurale anterioare concomitente
sau ulterioare momentului emiterii/adoptârii actului. Aceste formalitàti vor fi îndeplinite în
succesiune, la termenele, în limitele si potrivit conditiilor prevâzute de lege.
Sunt formalitâtile procédurale anterioare emiterii/adoptârii actului adm: avizul, acordul
prealabil, si propunerea/proiectul.
Avizul reprezintà opinia de specialitate, solicitatà de autorit adm competentâ sa
emitâ/adopte actul adm, cu privire la necesitatea ci oportunitatea emiterii/adoptârii si la continutul
actului. Avizele nu se pot solicita autorit adm ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului
ulterior actului adm émis/adoptât eu respectarea lui nu influenteazâ valabil actului adm. Avizele sunt:

7
facultative, consultative si conforme.
Avizele sunt facultative, atunci când aut adm care emite/adoptà actul nu este obligatà sa le
solicite. Cand avizul a fost solicitât si obtnut, initiatorul actului nu este obligat sa se conformeze
acestuia.
Avizele sunt consultative, atunci când initiatorul actului adm este obligat sa le solicite, dar nu
este obligat sa se conformeze continutului acestora la emiterea/adoptarea actului adm.
Avizele sunt conforme, atunci când initiatorul actului adm este obligat, atât sa le solicite, cât
ci sa le respecte.
In cazurile avizului facultativ si consultativ, actul adm poate fi émis/adoptât, dacà avizul nu a
fost émis în termenul prevâzut de lege sau stabilit de autorit adm care i-a solicitât.
Acordul prealabil reprezintà consimtàmântul unei autoritàti adm determ, cu privire la
emiterea/adoptarea în viitor a unui act adm, de càtre o altâ autorit adm.
Emiterea/adoptarea actului adm, fârâ acordul prealabil prevâzut de lege, atrage nulitatea
actului adm. Actul adm este valabil în cazul în care acordul prealabil sau refuzul emiterii sale nu au
fost comunicate solicitantului în termenul prevâzut de lege.
Propunerea reprezintà operatiunea pregàtitoare prin care este sesizatà o aut adm în
vederea luàrii unei màsuri, iar proiectul reprezintà o propunere initiàtà de autorit adm privitoare la un
anumit mod de rezolvare juridicà a unei situa|ii într-o forma apropiatà sau identicâ cu viitorul act adm
având un mod de alcàtuire conform cerintelor impuse de tehnica législative. In ceea ce priveste formalit
concomitente emiterii/adoptârii actului, acestea sunt: cvorumul, majoritatea necesarà, consensul,
emiterea/adoptarea în comun, motivarea, redactarea, semnarea si, dupa caz, contrasemnarea.
Cvorumul reprezintà majoritatea cerutâ de lege pentru întrunirea valabilà a unui organ
colegial, care, de régula, lucreazâ în prezenza majoritàtii membrilor lor, In afara cazurilor în care legea
dispune altfel.
Majoritatea cerutâ de lege pentru adoptarea actului este reprezentatà de nr minim de voturi
necesar pentru ça actul adm sa fie adoptât în mod valabil. Ea poate fi: simplâ, absolutà si calificatâ.
Majoritatea simplâ reprezintà régula gen si impune ca, pentru adoptarea actului, sa
voteze favorabil cel puţin jumàtate plus unu din numârul membrilor prezenţi.
Majoritatea absolutà impune ça, pentru adoptarea unui act adm, sa voteze favorabil cel
putin jumàtate plus unu din numârul membrilor care compun org colegial.
Majoritatea calificatâ impune ca, pentru adoptarea unui act adm,
sa voteze favorabil un anumit numàr, légal déterminât, din nr membrilor
si org colegial. Acest numàr va fi mai mare decât majoritatea absoluta.
Consensul impune ca adoptarea actului adm sa se realizeze prin acordul de voinfà al tuturor
membrilor care compun organul colegial de conducere.
Emiterea/adoptarea în comun a unui act adm reprez constituirea acestuia prin voinţa
simultanà a cel putin doua autoritàţi admori cu participarea şi a unei alte organiz sau structuri légal

8
constituite neaflatà în raporturi ierarhice.
Motivarea este operatiunea adm prin care se expun considerentele de fapt §i de drept, care
justificà emiterea/adoptarea unui act adm. Motivarea în drept este obligatorie pentru toate actele adm,
cuexceptiile prevâzute de lege.
Motivarea actului adm se face în temeiul notelor de fundamentare, rapoartelor, referatelor,
avizelor sau alte asemenea cerinţe procédurale, întocmitei de initiatorul actului ori de compartimentele de
resort. Redactarea actelor adm trebuie sa se facà într-un stil concis, clar îi neechivoc, eu respectarea
strictà a regulilor gramaticale si ortografice, iar la redactarea textelor normative se va utiliza forma
prescriptivà, conform legii. Semnarea actului adm se face, dupa caz, de conducàtorul: autoritàtii
adm ori de câtre împuternicitii acestuia, dupa care va avea loc inregistrarea, numerotarea, datarea şi
ştampilarea actului. Semnarea actelor adm este conditia de forma obligatorie prin care se atestà
autenticitatea acestora. Lipsa semnâturii atrage inexistenfa actelor adm émise de org unipersonale.
Refuzul persoanelor compétente de a semna actul adoptât în mod valabil de org colegiale
poate fi acoperit prin semnarea actului de câtre înlocuitorii desemnaţi de însuşi orgcolegial sau
stabiliţi de lege, eu exceptia cazurilor cànd legea dispune altfel, iar atunci când legea prevede în
mod exprès, actele adm vor fi contrasemnate de persoanele abilitate. Pentru a fi valabile, actele
adm trebuie sa menfioneze denumirea emitentului, numârul de înregistrare, numerotarea, data,
ştampila sau sigiliul şi semnâturile légale. Ar trebui ca actele adm sa menjioneze iniţialele
persoanelor care le-au initiât, redactat sau dactilografiat, nrl de exemplare si persoanelor càrora
le vor fi comunicate în cazul actelor cu caracter normativ se va preciza modalitatea de aducere la
cunoçtinţà publicà.
Inregistrarea ci numerotarea actelor adm se face într-o évidentă unicà, în ordine cronologicà,
pe ani calendaristici si pe categorii de acte.
In fine, sunt formalitâti procédurale ulterioare emiterii/adoptârii actului admi:
aprobarea/ratificarea, confirmarea, comunicarea, sau aducerea la cunostinfà publicà, rectificarea,
reconstituirea ci arhivarea.
Aprobarea/ratificarea reprezintà încuviintarea data de o autoritate adm ierarhic superioarà eu
privire la un act adm émis/adoptât în mod valabil de câtre o autoritate adm. Procedura
aprobàrii/ratificàrii se aplicà numai în cazurile exprès prevàzute de lege.
Confirmarea reprez acţiunea de validare a unui act adm, realizatà în scopul de a-i întàri
forfa juridicà, de a acoperi eventualele vicii de fond sau de forma ori în vederea repunerii sale în
executare. Actele adm supuse confirmàrii produc efecte juridice numai de la data confirmârii lor.
Actele adm cu caracter individual se pun în executare de la data comunicàrii lor persoanelor
interesate, cu exceptia cazurilor în care legea dispune altfel.
Aut adm care a émis/adoptât actul adm trebuie sa facà dovada comunicàrii actului.
In cazul actelor adm individuale pentru care legea impune aducerea la cunostinfà pb sub
sancţiunea inexistentei acestora, punerea în executare se face de la aceastà data. In aceste

9
situaţii, comunicarea actului adm este facultativâ.
Actele adm eu caracter normativ intrà în vigoare în termen de 3 zile de la data aducerii lor
la cunoçtinţa pb, în formele prevàzute de lege sau de la o data ulterioarâ prevàzutâ în confinutul
actului, cu excepţia celor pe care legea le excepteazâ de la publicare.
In situafia în care legea nu prevede în mod exprès modalitatea de aducere la cunoçtinfà
publicà, aut adm care a émis/adoptât actul adm are obligafia sâ-l aducâ la cunostinfa celor
interesafi, într-una din urmâtoarele forme: Modalitatea de aducere la cunoştintâ se precizeazà în
continutul actului adm şi în registrul de evidentà a acestora.
Actele adm sunt obligatorii pentru autorul acestora din momentul emiterii/adoptârii lor légale.
Rectificarea este operafiunea de îndreptare a erorilor materiale din inscrisurile adm.
Rectificarea poate avea ça obiect erori materiale, omisiuni sau menţiuni greşite din înscrisurile
adm. Rectificarea inscrisurilor adm care au produs schimbàri în statutul civil al persoanelor fizice,
opereazà în condiţiile legii.
Reconstituirea este operaţiunea de refacere a unui inscris adm.
Inscrisurile administrative sunt supuse regimului juridic al arhivârii în conditiile legii-
Arhivarea reprezintà operatiunea de: evidenjâ, inventariere, selecfionare, pàstrare ci folosire a
înscrisurilor administrative create sau detinute de autoritâ{ile administrative.
Aut adm sau persoana câreia i s-a solicitât un aviz, acord prealabil, aprobare/ratificare,
confirmare sau altà operaţiune proceduralà este obligatà sa o comunice în termen de maxim 15 zile
de la data solicitàrii, afarà de cazul în care legea prevede un ait termen, iar în cazul nerespectàrii
acestui termen, avizul, acordul prealabil, aprobarea/ratificarea sau confirmarea sunt prezumate
dacâ solicitantul a depus documentatia legalà prevàzutâ.
Avizul, acordul, aprobarea/ratificarea sau confirmarea se întocmesc în scris, sub
sancţiunea nulitàţii, iar avizele favorabile cu observaţii, avizele nefavorabile, refuzul de
aprobare/ratificare, confirmare sau emitere a acordului trebuie sa fie motivate în toate cazurile.
Dupa obtinerea avizelor, iniţiatorul actului definitiveazà proiectul, reţinând sau respingând
motivat propunerile, recomandările sau observaţiile formulate de avizatori. Dacà în urma
propunerilor, recomandàrilor ci obv primite, se aduc modificâri de esenţà proiectului initial, se vor
solicita alte avize, note de fundamentare sau referate decât celé initiale, în functie de schimbârile
intervenite.

EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE

Actele adm intrà în vigoare si se pun în executare de la data aducerii lor la cunostintà sau la o
altà data indicatà de ele, în formele prevâzute de lege.
In situafia în care legea impune aprobarea sau confirmarea ulterioarà a actului administrativ,

10
aducerea la cunoştinţà se face numai dupa primirea aprobàrii sau confirmàrii.
Actele adm produc efecte juri pana în momentul ieşiriï din vigoare sau al desfiinţàrii, prin
anulare sau revocare, potrivit legii, iar celé eu caracter normativ produc efecte juridice nu numai pentru
dreptul adm, ci si pentru alte ramuri de drept.

Actele administrative pot fi abrogate, anulate, revocate, suspendate, modificate ori

completate.
Abrogarea reprez situaţia de încetare definiitivâ a efectelor actului adm prin
emiterea/adoptarea unui nou act adm. Dupa modul în care se dispune, abrogarea poate fi expresà
sau implicità, iar, dupa întinderea efectelor pe care le produce, aceasta poate fi totalà sau parţialà.
Prevederile cuprinse într-un act adm anterior eu caracter normativ contrare unei noi reglementàri
având aceeasi forţa jur sau o forţà sup se socotesc abrogate implicit.
Abrogarea totalà se dispune, de régula, printr-o dispozitie expresà cu mentionarea elem de
identificare aie actului abrogat: tipul, numârul, data şi locul publicârii sau aducerii acestuia la cunostinfà
pb. In cazul abrogàrii partiale, în actul de abrogare vor fi menfionate ci texte le a càror aplicare înceteazâ.
In cazul unor abrogàri partiale, intervenite succesiv, ultima abrogare trebuie sa se réfère la
întregul act adm si va viza toate textele scoase sau ràmase în vigoare, fiind urmatà de republicarea
întregului act adm, eu o noua numerotare a articolelor, dupa caz.
Abrogàrile partiale sunt asimilate modificàrilor. Actul adm abrogat partial ràmâne în vigoare prin
dispozitiile ràmase neabrogate.
Abrogarea unui act adm are întotdeauna caracter defmitiv.
Este interzis ça prin abrogarea unui act adm sa se repunâ în vigoare actul adm initial, anterior
desfiintat.
Anularea reprz sanctiunea aplicatâ actelor adm émise adoptate eu încâlcarea legii ci constà în
lipsirea acestora de efectele juridice în vederea càrora au fost emise/adoptate.
Anularea poate privi atât actele adm eu caracter normativ, cât si cele cu caracter individual.
Cauzele anulârii pot viza legalitatea si sau oportunitatea actului adm. Ele pot fi anterioare, concomitente
sau ulterioare emiterii/adoptàrii actelor.
Anularea se dispune de aut adm ierarhic superioarà, de aut de inspectie sau control, de cele eu activ
adm-jurisdictionalâ stabilité de lege ori de instantele judecàtoreçti, în conduite si în cazurile prevâzute de
lege. Actele de anulare desfiinteazà efectele actelor adm anulate, atât pt trecut, cât şi pentru viitor. De
régula, în cazul în care anularea intervine exclusiv pentru cauze de oportunitate, actul înceteazâ sa producà
efecte jur numai pentru viitor.
Modificarea este operatiunea jur prin care se schimbâ partial continutul unui act adm si poate fi
determinatâ, dupa caz, de schimbarea stàrii de drept sau a stârii de fapt, avute initial în vedere la
adoptarea/emiterea actului adm
Modificarea unui act adm eu caracter normativ se face de càtre emitentul actului si se poate face şi printr-

11
un act cu fortà juridicà sup.
Pe data intràrii în vigoare a actului modificator, dispozitiile acestuia se integreazâ în actul modifïcat,
înlocuind dispozitiile care au fost schimbate.
Modificarea poate fi expresà sau implicità: este expresà în situatiile în care noul act juridic exprima în
mod explicit vointa de a schimbâ un act administrativ în vigoare si este implicità atunci când rezultâ din
reglementarea diferitâ data iceloraçi problème printr-un act ulterior. Actele obţinute prin frauda nu sunt
exceptate de la modificare sau desfiinţare.
Revocarea este operatiunea jur prin care aut adm autoarea actului, îsi retrage propriul act.
Cauzele care pot détermina revocarea actelor adm tin de legalitatea sau oportunitatea acestuia
si pot fi anterioare, concomitente sau ulterioare emiterii/adoptàrii lor.
In situatia în care cauzele revocârii sunt anterioare sau concomitente emiterii actului adm,
efectele revocârii au caracter retroactiv, iar dacà revocarea intervine pentru cauze ulterioare
emiterii/adoptàrii actului adm, efectele revocârii se produc numai pentru viitor.
Actele adm cu caracter normativ si individual sunt revocabile.
Suspendarea este operatiunea jur prin care înceteazâ, în mod vremelnic, efectele juridice
aie actelor adm si poate avea loc din oficiu sau la solicitare, în condiţiile legii.
Suspendarea unui act adm poate fi dispusà de: autoritatea adm emitentà, autoritatea adm
ierarhic superioarà, de autoritatea eu atribuţii jurisdicţionale stabilité prin lege si de instanta
judecàtoreascà.
Suspendarea poate opéra si de drept, în temeiul unei prevederi légale.
Suspendarea intervine în mod excepţional, când exista suspiciuni cu privire la legalitatea sau
oportunitatea actului si în cazurile exprès prevaz de lege.
Atunci cand suspiciunile privind legalitatea actului adm nu se confirma, acesta va fi repus în
vigoare sau în executare, dupa caz, iar atunci când se stabileşte cu certitudine nelegalitatea sau
neoportunitatea actului adm suspendat, se va dispune desfiinţarea sa, prin revocare sau anulare.
Completarea actelor adm constà în introducerea unor dispoziţii noi, cuprinzând soluţii
normative si ipoteze suplimentare, exprimate în texte, care se adaugà elementelor structurale
existente.
Privind executarea actelor adm trebuie precizat cà acestea sunt executorii de drept de la
data aducerii lor la cunostintà si pot fi executate silit asemenea oricàrui titlu executoriu.
Dacà prin lege se prevàd alte termene de intrare în vigoare sau posibilitatea exercitârii unei
cài de atac, actele adm pot fi executate numai dupa expirarea acestor termene sau dupa
respingerea câii de atac.
Actele adm cu caracter normativ intrà în vigoare la 3 zile de la data publicàrii sau aducerii lor
la cunostintà publicâ în formele prevàzute de lege sau la o data ulterioarà prevâzutà în actul adm
respectiv. Actele adm individuale se pun în executare din momentul comunicàrii lor càtre cei interesati
atunci când ele au fost émise în beneficiul acestora.

12
Punerea în executare a actelor administrative se realizeazà de càtre aut adm emitentà
Impotriva modului de executare se poate exercita calea de atac în fata aut adm emitente,
a celei superioare ierarhic sau a altor aut compétente, în condiţiile legii.

NULITATEA SI INEXISTENTA ACTULUI ADMINISTRATIV

Notiunea de inexistenta este o sancţune cu caracter exceptional, care înlàturâ prezumtia de

legalitate a actului adm si cà inexistenfa poate fi jur sau materialà si oricine o poate sesiza si, de
asemenea, nu are caracter obligatoriu.
Atât nulitatea, cât si inexistenfa sunt sancduni datorate încâlcârii unor condiţii de valabilitate aie
actului adm, dar de grade diferite de gravitate. In timp ce actul administrativ nu se bucurâ de prezumtia
de legalitate, actul adm inexistent nu se mai bucurâ de aceastâ prezumtie, motiv pentru care actul este
obligatoriu pana la constatarea nulitâţii sale, în timp ce în cel de-aï doilea caz acesta nu este obligatoriu.
Prin nulitate o sancdune care intervine atunci când actul este lovit de unele vicii de legalitate, prin
a câror constatare înceteazà prezumţia de legalitate a actului, iar prin inexistenfa actului o nulitate atât
de grava încât nu prezintà nici mâcar o umbrà a unei aparenfe de legalitate.
Infelegând inexistenţa actului adm ca fiind un grad mai grav de neregularitate, se considera ca
putem distinge între acte literalmenle inexistente material care nu prezintâ nici o aparenţà şi care nu
sunt efectiv realizate si acte inexistente juridic, inexistenţa acestora din urmâ fiind determinatà de
gradul de gravitate a neregularitàti care le afectează.

CATEGORII DE ACTE ADMINISTRATIVE

Actele adm se clasifica astfel:

Dupa întinderea efectelor pe care le produc, se delimiteazâ:
• actele adm eu caracter normativ, care cuprind reglementàri de principiu cu caracter obligatoriu,
care se aplică unui numâr déterminât de persoane;
• actele adm cu caracter individual, care sunt manifestâri de vointà, care creeazâ,
modificâ sau desfiinţeazà drepturi în serviciu uneia sau mai multor persoane dinainte determinate.
Dupa categoria organului emitent:
• acte émise de org adm de stat;
• acte care émana de la alte organe de stat;
• acte émise de aut autonome ale adm pb locale;
• acte care émana de la pers private, în baza împuternicirii date de lege ori de org adm
• acte administrative prin delegare
În functie de forţa juridicà a actului adm si de reg jur aplicabil
• acte adm de autoritate, care sunt manifestâri exprese de voinţà unilateralâ, cu caracter indiv

13
sau normativ émise de aut adm pb în vederea executàrii ori a organiz executàrii legii
• actele adm de gestiune sau mixte, printre care si contractele încheiate de aut adm pb care sunt
asimilate actelor administrative, potrivit legii
• actele adm-jurisdictionale émise de o aut adm cu atributii jurisd în soluţionare unor litigii

A. Actele administrative atipice

a) Tăcerea administratiei ci refuzul nejustificat.

Tăcerea adm semnificâ o autorizare tacitâ. Noţiunea de refuz nejustificat a fost conectatà la
cea de abuz de putere. Nu orice refuz de a rezolva o cerere potrivit dorinţei petitionarului poate
califïcat refuz nejustificat, ci numai atunci când acest refuz constituie un abuz sernnificând
excesul de putere al administrafiei în raport eu persoana cai solicita satisfacerea unui interes
legitim. Pentru a fi în prezenţa uni excès de putere, care sa legitimeze refuzul nejustificat drept
act adm abuziv trebuie sa existe o comunicare expresà a acestui refuz din partea aut adm câreia i-
a fost adresatà cererea.

b) Contractele adm exprès nominalizate în Legea nr. 554/200 privind contenc adm
Legea contenciosului administrativ stabileste câ sunt incluse în categ actelor adm si
contractele încheiate de aut pb care au ça obiect:
• punerea în valoare a bunuri lor proprietate publicâ;
• executarea lucràrilor de interes public;
• prestarea serv pb
• achiziţiile pb

c)Actele administrativ-jurisdictionale
Actele adm cu caracter jurisdictional au fost caracterizate ca fiind actele émise de org de
jurisdictie ce functioneazâ în cadrul org adm pb compétente sa solutioneze anumite conflicte juridice
apàrute între org adm pb si particulari. Aceste acte juridice, dupa organul de la care émana sunt
acte administrative, iar dupa aspectele pe care le produc, sunt acte jurisdictionale. Intr-o alla
definire, acestea sunt émise de o autoritate administrativ-jurisdictionalà sau de o structura eu atributii
jurisdictionale din cadrul adm pb
Actul adm-jurisdictional se caracterizeazà prin urmatoarele trâsàturi este :
- un act adm aparent tipic din p.d.v al org de la care émana, în sensul cà aut pb care îl emite
este învestità prin lege cu solufionarea unor litigii;
- un act administrativ eu caracter individual
- este atipic fiind exceptât de la princip revocabilitàtii act adm, proced de solutionare a litigiului
fiind similarâ celei judiciare
- prin el se solutioneazà un litigiu cu fortă de adevàr légal si capàtà aut de lucru judecat dacâ

14
nu este atacat în justiţie actul este obligatoriu motivât

15