DOMENIUL ADMINISTRATIV

1. NOTIUNEA DE DOMENIU ADM

2. CLASIFICAREA BUNURILOR APARTINAND DOM PB

3. REGIMUL JURIDIC AL DOM PB

4. ADMINISTRAREA DOM PB

NOTIUNEA DE DOMENIU ADMINISTRATIV

Pentru realizarea funcţiilor sale, adm pb se foloseste de o série de bunuri mobile si

imobile, care fac parte din patrimoniul statului sau unitàţilor adm-terit, alcàtuind domeniul
administrativ.
Domeniul administrativ cuprinde doua categorii de bunuri: bunuri proprietate pub si bunuri
proprietate privatà, putând vorbi de un domeniu public si un domeniu privât al statului si respectiv al
unitâţilor adm-terit. Domeniul public si domeniul privât îndeplinesc o functie comunà, aceea de a
créa conditiile ça organizatiile pub sâ-şi exercite misiunile lor adm.

CLASIFICAREA BUNURILOR APARTINÂND DOM PUBLIC

Bunurile care fac parte din domeniul public, pot fi clasificate pe baza mai multor criterii. In
funcfie de interesul pe care il reprez, distingem :
a) domeniul public de interes national
b) domeniul public de interes judet
c) domeniul public de interes comunal.
In funcfie de natura bunurilor :
a) domeniul public terestru - cuprinde bogăţiile subsolului, càile de comunicatie, rezervaţiile si
monumentele naturii etc.
b) domeniul public maritim - cuprinde marea teritorialâ si platoul continental al acesteia, faleza si
plaja mârii, apele maritime interioare etc.
c) domeniul public fluvial - cuprinde fluviile, râurile, càile navigabile, lacurile navigabile, izvoarele
de ape potabile si minérale etc.
d) domeniul public aerian - cuprinde spatjul aerian de deasupra teritoriului Rom
e) domeniul public cultural - cuprinde obiecte de artà, lucrări arhitectonice, vestigii arheologice
f) domeniul public militar - cuprinde cazârmile, cazematele, câile de comunicatie şi telecom milit
In functie de modul de utilizare de către public :
a) bunuri utilizate direct (trotuarele, plajele)
b) bunuri utilizate indirect, prin intermediul unui serv pb (scoli spitale, teatre, muzee
In functie de raportarea la activitatea omului :
a) domeniu public natural (marea teritorialâ, spatiul aerian);
b) domeniul public artificial (càile de comunicafii, clâdirile).
In functie de modul de determinare:
a) bunuri nominalizate în Const
b) bunuri nominalizate în alte acte normative;
c) bunuri aie domeniului public nominalizate de autoritâfile administratif publiée în baza criteriilor
stabilité de Constituée si legi.
In functie de natura juridică a dreptului statului :
a) bunuri aie domeniului public ce apartin proprietàtii pub a statului sau unitàtilor administrativ-terit
b) bunuri ale dom public ce aparţin prop private, dar afectatà de dr de pazà si protectie al statului.
In functie de organizarea serviciilor pb
a) bunuri care sunt puse în valoare printr-un serviciu public;
b) bunuri care mijlocesc realizarea unui serviciu public.

REGIMUL JURIDIC AL DOMENIULUI PUBLIC

A . Trăsături spécifice

Regim juridic - un ansamblu de reguli de fond si de forma, care personalizeazâ dom respectiv în
circuitul civ.

Domeniul public se particularizea printr-un regim juridic aparté care constâ în faptul cà bunurile din
dom public sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile si nu pot fi grevate de nici o servitute.

- inalienabile - adicâ nu pot fi înstràinate. Ele pot fi date doar în administrare, concesionate sau
închiriate, în conditiile legii.
- insesizabile, neputând fi supuse executàrii silite şi asupra lor nu se pot constitui garantii reale.
Dacà un bun este sesizabil îsi pierde caracterul inalienabil.

- imposibilitatea grevârii de sarcini si servitutii - asupra bunurilor apartinând dom public nu se

pot constitu garantii reale
- imprescriptibile, adicà nu pot fi dobândite de càtre alte persoane prin uzucapiune sau prin
efectul posesiei de bunà crédita, în cazul bunurilor mobile
Modurile spéciale de dobândire şi constituire .

1
Dreptul de proprietate publicà se dobândeste :
a) pe cale naturalâ;
b) prin achiziţii publ efectuate în conduite legii;
c) prin expropriere pentru cauzà de utilitate publicà;
d) prin acte de donatie sau legate;
e) prin transferul unor bunuri din domeniu privât al statului sau unitàfilor adm-terit, în dom public al
acestora, pentru cauzà de utilitate publicà (schimbarea regimului juridic al bunului)
f) prin alte moduri prevàzute de lege.
Bunurile din dom public pot fi date în adm reg autonome, a prefecturilor, a aut adm pub locale
sau centrale, a altor instit pub de interes national, jud sau local.
Darea în administrare se realiz prin hot a Guv sau a consiliului jud respectiv a Cons Gen al Municip
Buc sau a consiliului local.
Titularul dreptului de administrare poate sa posede si sa foloseascà bunul în condiţiile actului
prin care i-a fost dat bunul în administrare. Dreptul de administrare poate fi revocat numai dacà
titularul sau nu-şi exercità drepturile si nu-si exécuta obligaţiile nàscute din actul de transmitere.
Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publicà se face prin licitaţie publicà iar
sumele încasate se constituie în venit la bugetul de stat sau bugetele locale.
Se pot considéra drept trâsâturi spécifiece regimul spécial de amenajare si regimul spécial
de solufionare a litigiilor care constâ în aceea cà litigiile eu privire la delimitarea dom public al
statului, jud, municipiilor, oraselor şi comunelor sunt de competenţa instanţelor de contencios adm

B . Modalitâti de dobândire a domeniului public

Dom public se prezintà d.p.d.v. al modului de încorporare a bunurilor în componenţa sa, sub 2 forme :
- domeniul public natural - este cel constituit printr-un fapt natural, adm rezumându-se numai la
constatarea existenţei sale. În aceastà catég intra bunurile naturale, respectiv: parcuri naturale,
rezervaţii naturale si monumente ale naturii, ţàrrnul màrii, marea teritorialà, resursele naturale ale
platoului continental si ale zonei econ exclusive a Rometc.;
- domeniul public artificial - bunul este încorporat în baza unui act jur de afectare, act émis de câtre
titularul dom pub. Bunurile artificiale ale dom pb sunt celé create de om, cum ar fi : statiile de cale
feratà, retelele de telecomunicatii si de radio-televiziune a posturilor nationale de radio etc
Procedeele folosite în dr public pentru constituire dom public, se contureazà 2 modalitàţi:
1. Încorporarea
Incorporarea reprez proc de dobândire pe cale naturală a prop pb asupra bunurilor dom pb.
De exemplu, un râu, care devine navigabil sau flotabil, este déclarât domeniu public. Râul poate sa

2
devin navigabil sau flotabil şi în urma unor lucràri ale adm

2. Afectarea
Afectarea se realiz printr-un act adm de aut prin care se détermina destinaţia si modul de folosinţà a
bunurilor, respectiv utilitatea acestora, care poate reveni oamenilor, în mod direct sau prin intermediul
unui serv pb.
Alte bunuri prop pub pot trece din dom pb în cel privat prin dezqfectare procedeu realizat printr-
un act adm de autoritate, émis de către organul compétent.

Pe lângà procedeele folosite în dreptul public pentru construire; domeniului public exista si unele
modalitâfi spéciale de dobândire a domeniulu public, cum arfi:
1. Exproprierea pentru cauzâ de utilitate publicâ.
Prin expropriera se întelege trecerea fortata în prop pub, prin hot jud, a unor imobile aflate în
prop privatà, cu o justà si prealabilă despăgubire, în temeiul unei cauze de utilitate pub.
Se pot expropria bunurile imobile prop pers fizice şi jur fiind incluse si comunele, oraşele,
municipiile si judetele.
In cadrul procedurii adm de expropriere exista mai multe étape si anume:
- Efectuarea cercetârii prealabile, de câtre o comisie numità de Guv care trebuie sa constate
elem care sa justifice interesul public, avantajele économico-sociale etc.
- Declararea utilitâţii publice se face de catre Guv pentru lucrările de interes national şi de
càtre consiliul jud pentru celé de interes local, prin hotàrâre.
Utilitatea publ se déclara pentru urmàtoarele obiective :
• prospeced si explorarile geologice;
• extractia si prelucrarea substanţelor minérale utile;
• instalatii pentru producerea énergiei electrice, telecomunicaţii, gaze, canalizare, termoficare,
pentru protecţia mediului;
• câile de comunicatii si amenajarea stràzilor;
• regularizâri de ape curgâtoare si sisteme de irigatii;
• clâdirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte, obiectiv de învàţàmânt, sànàtate, cult, sport
• protecţia monumentelor istorice, a rezervaţiilor naturale
• apârarea târii, siguranţa nadonalà, ordine publicâ si înlâturarea calamitàdlor naturale.
-Faza în faţa instanţei de judecată
Propriet si titularii altor drepturi reale pot face întâmpinâri, cu priv la propun de expropriere, în termen
de 45 de zile de la primirea notificării pe care o vor depune la primarul localit unde se aflà imobilul ce
urmeazà a fi expropriat Solutionarea cererii de expropriere se face cu particip obligatorie a procurorului. -
Efectele hot judecat, care este definitivà si irevocabilâ, sunt :

3
• imobilul expropriât trece în dom public liber de orice sarcini
• drepturile reale principale (dreptul de uz, abitade, servitute, superficie) se sting, dacà
acestea contravin prop publ
• ipoteca supusà imobilului, se stràmută asupra despàgubirilor
• eliberarea titlului de proprietate, în favoarea expropriatorului, se realiz numai pe baza încheierii
tribunalului, si nu mai târziu de 30 de zile de la achitarea despàgubirilor
- Drepturile persoanei expropriate
Expropriatul, în cazul în care imobilul nu este folosit imediat are dacâ doreste, un drept de
închiriere. El poate cere retrocedarea imobilului dacà nu a fost utilizat într-un an de la eliberarea
titlului de proprietate si nu s-a facut o noua declarare a utilitătii pb

2. Rechizitiile de bunuri
Rechizitia reprez un procedeu de achizitie fortată a unor bunuri, aparţinând agent
ec, instit pb, altor persoane fizice si jur prin transferarea drept de prop asupra bunurilor
respective, în mod unilateral şi in circumstante speciale, în cadrul dom public.
Astfel, obiectul rechiziţionării este reprezentat de:
• mijl de transport cu tracţiune animalà, auto, feroviare, aeriene si navale, instalatii portuare si
dane, sisteme de aerodrom, de comunicatii si telecomunicaţii;
• surse de alimentare energetice;
• tehnicà de calcul, tehnică si materiale pentru transportul si depozitarea acestora, tehnicà, aparaturà si
materiale sanitar-veterinare;
• clàdiri, terenuri, piese de schimb si materiale pentru întrefinere si reparafii, utilaje si materiale pentru
dotarea atelierelor de reparatie;
• articole de echipament si protec{ie, de régie, de gospodârire si igienà personalâ;
• alimente si materiale pentru préparât, servit, distribuit si transportât hrana
• animalele, furajele
Proprietarii bunurilor rechiziţionate au dreptul la despâgubiri.
Structurile adm cu atribuţii în materie sunt :
- o comisie mixtà la nivel de judef, condusà de prefect;
- o comisie centrale de rechizitii în subordinea Guv
Actele de rechiziţie sunt acte de aut care pot fi atacate în contencios, însà doar cu privire la formele
légale si chestiunile legate de legalitatea lor.

3. Schimbarea regimului juridic al bunurilor.

- trecerea bunurilor din dom privat al statului sau al unitàt adm-terit în dom pb al acestora se
face prin hot a Guv a consiliului judeţean, respectiv a Consil Gen al Municip Buc ori a consil loc

4
- trecerea unui bun din dom public al statului în dom public al unei unitâţi adm-terit se face la
cererea consil jud respectiv a Consil Gen al Municip Buc sau a consil loc dupa caz, prin hot a Guv

- trecerea unui bun din domen public al unitàt adm-terit in dom pb al statului se face, la cererea Guv,
prin hot a consil jud, consil loc sau Consil Gen al Municip Buc.

- trecerea din dom pb în dom privat se face, dupa caz, prin hot a Guv, a consil jud, a consil loc
sau Consil Gen al Municip Buc

4. Modalitâţi tradiţionale de achiziţionare a bunurilor pb.

Statul si colectiv loc apeleazà si la mijl tradiţionale de achiziţionare a bunurilor, respectiv :

cumpàrare, donaţie, legate, acestea realizându-se cu participarea directă a aut adm pb pe baza hot
lor. Aut pb si institut pb au oblig de a organiza licitaţie pb în cazul achiziţionàrii de bunuri şi servicii.

ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

A. Adm gen a bunurilor dom public

Exercitarea atrib dr de prop pb se realizeazà prin încredinţarea acestora în àdm unor

subiecte de drept public - regii autonome sau instit pb - aflate în raporturi de drept adm cu
titularii drept de propr.

Reguli ale contractului de dare în àdm:

• Subiectul de drept care poate primii în àdm un bun prop pub, poate fi reprez de: regii
autonome, prefecturi, aut ale adm pub centrale si loc, alte instit pub de interes national jud sau loc

• Actul jur prin intermediul càruia bunul poate fi dat în adm este Hot de Guv dacà bunul respectiv
aparţine dom pb national si hot cons local sau jud dacà bunul aparţine dom pb de interes jud

• Prerogativele celui care adm bunul sunt capac sa de a poseda şi folosi bunul respectiv

• Dreptul de àdministrare poate fi revocat, atunci când titularul lui nu-si exercità drepturile si nu-si
exécuta obligajiile nâscute din contractul de dare în àdministrare.
In ceea ce priveste litigiile care se pot naste din administrarea bunurilor publiée, legea face
distinctie între:
- litigii privind dr de adm, când titularul dr de àdm va sta în instantà în nume propriu;
- litigii privind dr de propr situaţie în care titularul dr de àdm are obligaţia de a arâta instanţei ciné
este titularul acestui drept

5
Inchirierea bunurilor dom public
Actul jur prin intermediul càruia se face închirierea diferàîn funcţie de natura bunului.
Pentru bunurile proprietate publicà a statului, închirierea se face prin Hot de Guv, iar pentru
bunurile prop pub a unitàţilor adm-terit, închirierea se face prin hot a cons jud, a Cons Gen al
Municip Buc sau a consiliului local.
Chiriaşul poate fi orice persoanâ fizicà sau juridicâ, românà sau stràinà.
Inchirierea bunurilor aparţinând dom pb se va face numai prin licitatie publicà.

Concesionarea domeniului public

Concesionarea este contractul administrativ, prin care o persoanà de drept public,

numità concèdent, transmite pentru o perioadâ determ, de cel mult 49 de ani, unei allé
persoane, numità concesionar, care acţioneazà pe riscul si pe ràspunderea sa, dreptul si
obligatia de exploatare a unui bun, a unei activ sau a unui serv pb, în schimbul unei redevenţe.
Obiectul unei concesiuni bunurile propr pb ori privatà a statului, judetului, orasului sau comunei,
precum si activ sau serv pb de interes national sau local din urmàtoarele dom:
a) transporturile publ;
b) autostrăzile, podurile si tunelurile rutiere cu taxa de trecere;
c) infrastructurile rutiere, feroviare, portuare si aeroportuare civile;
d) construcţia de hidrocentrale si exploatarea acestora, inclusiv a celor aflate în conservare;
e) serviciile postale;
f) spectrul de frecvenţe si rejelele de transport si de distributie pentru telecomunicaţii;
g) activitàfile economice legate de cursurile de ape naturale si artificiale, lucrârile de gospodàrire a
apelor aferente acestora, stable si instala^iile de mâsurâtori hidrologice, meteorologice §i de calitate a
apelor si amenajârile piscicole;
h) terenurile proprietate publicà, plajele, cheiurile si zonele libère;
i) retelele de transport si de distribuée a energiei electrice si termice;
j) reţelele de transport prin conducte si de distribuée a petrolului §i gazelor combustibile;
k) reţelele de transport si de distribuée publicà a apei potabile;
1) exploatarea zàcàmintelor minérale si a substantelor solide si fluide
m) exploatarea surselor termale;
n) resursele naturale aie zonei economice maritime şi ale platoului continental;
o) bazele sportive, locurile de recreere, instit profesioniste de spectacole;
p) unit medico-sanitare, secţiile sau laboratoarele din struct acestora precum si serv médic
aux
r) activitàfile economice legate de punerea în valoare a monumentelor si siturilor istorice;

6
s) colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor;
t) orice alte bunuri, activitâji sau servicii publiée care nu sunt interzise prin legi organice spéciale.
Concesionarea prezintà o série de avantaje, prin faptul cà gestionarea bunului sau serv
pb se realiz fără nici o cheltuialâ din partea adm publ, care încaseazâ însà, o redevenţà, aceasta
constituindu-se în sursâ de venit la bugetele pb, iar la finele contractului, anumite bunuri revin în mod
gratuit şi libère de orice sarcini concedentului. Este vorba de bunurile care au făcut obiectul concesiunii,
precum si investiţiile legate de acestea.
Incheierea contractului de concesiune se face conf unei proceduri specifice, care
presupune licitaţia publicà, negocierea directà, sau prin dialog competitiv. Concesionarul are o
série de obligaţii, cuprinse într-un caiet de sarcini, a câror respectare este urmârità de concèdent,
conform dreptului de control al adm pb
Concesiunea poate înceta: la expirarea duratei prevàz în contract; la dispariţia bunului
concesionat, putându-se stabili despàgubiri în sarcina concesionarului dacà bunul a pierit din vina
acestuia; atunci când interesul public o cere, prin denunţarea unilateralâ de càtre adm a
concesiunii si cu plata unor despàgubiri juste; în cazul nerespectàrii obligaţiilor contractuale de una
din pàrţi, cu plata daunelor interese. Orice litigii referit la contr de concesiune sunt de competenta
instantei de contencios adm.
Alte modalitàti de administrare a domeniului public
1. Utilizârile directe şi colective ale bunurilor dom public O caracteristicà a bunurilor pb o reprez
aceea cà prin natura lor sunt de uz sau de folosinţà pb. Utilizârile comune sau colective ale dom
public sunt acelea realizate în mod direct de càtre public, uzul fiind liber şi necondiţionat.
Reg jur al utilizàrii directe si colective a bunurilor dom public are drept caracteristici:
• libertatea folosinţei, existând însâ anumite regulam de folosite, în privinţa menţinerii ordinii pb
• egalitatea folosirii, care nu treb fâcută în mod abuziv, încât sa îngràdeascà drept celorlalţi utilizatori
• gratuitatea de care treb sa benefïcieze toţi utilizat si anonimatul absolut în care particularii
folosesc dom pb

2. Utilizări privative ale bunurilor dom public

Dom public poate face obiectul si a unor utilizâri privative, nu numai al unei utilizâri comune,
în mâsura în care asemenea utilizâri nu contravin destinaţiei gén a bunurilor prop pb. Persoanele
fiz sau jur private se pot instala pe o portiune determ a dom public în vederea desfâsurârii de activ
Utilizàrile privative nu pot fi exercitate decât în urma unei autorizâri prealabile din partea aut pb.
In ceea ce priveste aceste utilizâri privative, se poate distinge între:
• utilizâri privative eu destinaţia normalâ a dependinţelor dom public - ex staţionarea autovehiculelor într-o
parcare autorizatà
• utilizâri anormale.
Din punct de vedere al actului juridic care stà la baza constituirii lor, se deosebesc între:

7
• utilizâri privative încheiate pe un act adm unilatéral cum sunt:
- permisiunea sau autorizarea de staţionare;
- permisiunea de ocupare temporarà a dom public;
• utilizâri privative întemeiate pe un contract.