Proiect didactic

Data:
Clasa: a-XII-a
Obiectul : Limba si literatura română
Subiectul:“Neamul Şoimăreştilor” de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea lui Tudor Şoimaru.
Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente literare/culturale.

Competenţe specifice:
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare în vederea realizării unei coumunicări eficiente
şi personalizate;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii
şi interpretării personalizate;
3.1. Analiza relaţiilor dintr-o operă studiată şi contextul în care a apărut aceasta.

Competenţe de referinţă:
a. să încadreze persoanjele într-o tipologie;
b. să selecteze caracteristicile dominante ale personajelor;
c. să ilustreze prin citate semnificative aceste trăsături;
d. să reliefeze mijloacele de caracterizare a personajelor;
e. să conştientizeze necesitatea formării priceperilor şi deprinderilor de caracterizare a
personajelor literare;
f. să elaboreze argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate;
g. să identifice şi să analizeze principalele componente de structură şi de limbaj specifice
textelor narative.
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, analiza pe text, ciorchinele,
utilizarea fişelor de lucru, învăţărea prin descoperire.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, volume de critică, romanul “Neamul Şoimăreştilor”.

Forme de organizare: frontală, pe grupe.

Resurse: a. bibliografice:
- Mihail, Sadoveanu “Neamul Şoimăreştilor”, Cartea Românească, Bucureşti, 1980;
- Nicolae Manolescu “Mihail Sadoveanu sau utopia cărţii”, editia a III-a, postfaţă de
Mircea Martin, Piteşti, Paralela 45, 2002;
- Constantin Ciopraga “Mihail Sadoveanu – Fascinaţia tiparelor originale”, Editura
Eminescu, 1981, Bucureşti, Piaţa Scânteii 1.
b. temporale: 50 min.

Scenariul desfăşurării activităţii didactice

1.Organizarea clasei pentru oră.

2.Verificarea temei pentru acasă: Elevii au avut să prezinte câteva date istorice despre
Moldova secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Ştefan Tomşa.

3.Verificarea cunoştinţelor dobândite anterior se face prin activitate frontală.

Elevii amintesc operele în care scriitorul situează în centru istoria, pornind de la
mărturisirea regăsită în “Anii de ucenicie”: “Literatura îşi are sursa în conştiinţa stării de
înstrăinare şi are drept scop revenirea la matcă”.

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a competenţelor de referinţă.

Profesorul anunţă titlul şi îl scrie pe tablă: Caracterizarea lui Tudor Şoimaru.

5. Enunţarea obiectivelor.
6. Sarcini de învăţare:
Pentru că textul este cunoscut de elevi din lecţiile anterioare, activitatea de învăţare va fi
dirijată prin fişe de lucru. Se împarte clasa în patru grupe, profesorul oferind fiecăreia câte un
text cu câteva sarcini care conduc la identificarea trăsăturilor protagonistului. Fiecare grupa
deleagă un moderator care va prezenta rezultatul muncii echipei sale. Toate trăsăturile
personajului vor fi notate pe tablă, folosind metoda ciorchinelui.
7.Asigurarea performanţelor se va realiza prin prezentarea ciorchinelui, elevii argumentând
fiecare trăsătură de caracter identificată.
8. Asigurarea retenţiei
Profesorul împarte ca sarcină de lucru un test grilă.
9. Tema pentru acasă:
Elevii vor avea de redactat un eseu nestructurat, intitulat: Adevăr şi ficţiune în romanele
istorice sadoveniene.
10. Notarea elevilor activi.

Fişă de lucru
C.
-modalităi de abordare a personajelor romanului “Neamul Şoimăreştilor”

1. Completează spaţiile punctate cu adjectivul potrivit care să definească trăsătura de caracter a

personajului:

Tudor Şoimaru .............................

Stroie Orheianu ...........................
răzeşii .........................................
Magda ........................................
Tomşa .......................................
Aniţa ...........................................

blândă, justitiar, devotaţi, falsă, iubitoare, dezinteresat.

 2. Tudor Şoimaru, protagonistul romanului “Neamul Şoimăreştilor” concentrează în evoluţia sa
întreaga problematică a romanului. Stabiliţi statutul acestuia, alegând varianta corectă.

a. personaj realist; c. personaj dinamic;

b. persoanj static; d. personaj episodic.

3. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuiţi litera A sau F în funcţie de

corectitudinea răspunsului:

I. Mihail Sadoveanu situează acţiunea romanului în Moldova secolului al XV-lea. A F

II. Marii boieri sunt de partea lui Constantin Movilă. A F
III. Prozatorul preamăreşte valorile şi morala neamului de răzeşi, rezistenţa acestuia şi existenţa
lor lipsită de constrângeri.. A F
IV. Movileştii primesc ajutor din partea turcilor. A F
V. Care este momentul hotărâtor în evoluţia ulterioară a eroului? Explică în câteva rânduri:
..................................................................................................................................................

4. Recunoaşteţi personajul, unind informaţiile din cele două cadrane:

a. “În pribegiile şi întâmplările

vieţii, am văzut de multe ori asta...”
b. “Să-ţi aduci aminte de vorbele
mele, căci eu îţi vreau mereu
binele...Eşti un oştean vrednic,
jupâne Tudore Şoimaru şi vreau să
Stroie Orheianu
te strâng în braţe căci mi-ai scăpat
copila din ghiarele duşmanului”.
Tudor Şoimaru
c. “Oşteanul acesta se dă drept din
neamul nostru...zise el c-un glas
Magda
îndesat. Să mă uit şi eu la el...”
d. “E lună plină, zise ea, ş-am ieşit
Aniţa
cu soţul meu. Văd că întâlnirile
noastre sunt totdeauna foarte
Moş Mihu
ciudate: aceasta e a treia...Şi ştiu că
eşti amărât si supărat pe mine...”
e. “Îmi pare rău...poţi copilă, dar ce
pot face? Trebuie să te duci”...
6. Uneşte prin săgeţi opţiunile lui Tudor Şoimaru în funcţie de personajul la care se raportează:
Magda iubire
Orheianu aventură
Aniţa dreptate
7. Cubul:
 Descrie în câteva rânduri satul natal al protagonistului.
 Analizează sentimentele lui Tudor faţă de Magda.
 Asociază trăirile eroului cu cele ale răzeşilor.
 Compară sentimentele Aniţei cu cele ale Magdei.
 Argumentează pedepsirea lui Stroie Orheianu de către protagonist.
 Prezintă semnificaţia finalului.
D.

Fişă de caracterizare

Fragmente Mijloace de caracterizare Trăsături

“Ei, eu am umblat pe depărtate
locuri...îngâna Şoimaru, lăsându-se cu
totul pe spate cu faţă în sus, şi
punându-şi mâinile sub ceafă...Eu sunt
de locul meu de aproape de Bugeac,
sunt dintr-un sat de pe apa Răutului,
adică sunt orheian. Şi într-o cumpănă
mare, când s-au ridicat toate neamurile
mele răzăşeşti, a fost tăiat tatăl meu; ş-
un frate mai mare m-a luat cu el peste
hotare în pribegie”.
“Îmi aduc aminte de codri fără sfârşit...
[...] Parcă vad şi acuma, între păduri
multe, iazurile de pe Răut, cu nuferii
cei albi şi galbeni...Şi într-un rând mi-a
zis tătuţa aşa: Ţine minte, băiete, că
pământurile noastre sunt cele mai
frumoase din Ţara –de-jos...”.

“Şoimaru stătea în cumpănă; izbucnise

în el o mânie repede; voia să lovească,
apăsa jungherul în teacă şi se alătură
de ea, ca să-i desfacă legatura de la
gură”.

“- Sunt Tudor, feciorul lui

Ionaşcu...răspunse mişcat Şoimaru;
dintre toţi pribegii, eu singur mă întorc
înapoi...”.
“Deodată oşteanul îşi simţi pieptul
înfierbântat de o căldură
necunoscută.”
“Şoimaru rămăsese ca fulgerat, cu
ochii rotunziţi, înfricoşaţi de groază
lăuntrică. Abia avu putere să se
stăpânească, înghiţi greu de câteva ori
şi rămase privind întunecos spre
mormântul de dinaintea lui”.

“-Nu trece! nu trece! gemu c-un fel de

turbare Tudor. A căzut ca un trasnet în
sufletul meu. Nu ştiu ce voi face! nu
înţeleg ce se petrece în sufletul meu. Nu
ştiu ce voi face! nu înţeleg ce se petrece
cu mine! mi se pare c-am să nebunesc!
Am venit la mormântul părinţilor mei,
ş-acum o vijelie mă mână în altă parte,
cine ştie unde! văd că trebuie să
părăsesc toate, au să mă urmărească
toţi cu ură şi blăstăm că-i las, că nu mă
ridic pentru dreptatea lor şi nu plătesc
sângele celor morţi! Dar ce pot să fac,
prietenilor dragi, dacă Magda
Orheianu mi-i dragă şi nu-mi mai pot
afla loc şi stare din pricina asta?”.

“A iubit-o el cu adevărat? A iubit-o; în

pământ, prin mădulari,precum o
ghiară în el, şi s-a urcat şi i-a cuprins
inima. Ş-un glas ca o chemare,
picurându-i veşnic în urechi, l-a făcut
să-şi întoarcă auzul spre mormântul
celui fără hodină.Şi-ntre dragostea lui
prăpădită şi el, s-a aşezat ca o pâclă, -
şi s-a ridicat în pâclă umbra
sângerată...”.