În funcție de alcătuire și de atribuire a funcțiilor se definesc două tipuri de sisteme bancare: binar și unitar.
Sistemul bancar binar, este tipic economiei de piață. Caracteristica de bază a acestuia este autosuficiența
financiară și autonomia funcțională, care derivă din libertatea economică.
Sistemul bancar unitar, alcătuit dintr-o singură bancă, este tipic economiei etatizate. Această bancă este în
mod obligatoriu de stat. În acest caz, structura singurei bănci existente în economia națională, cel mai frecvent, este
corelată cu organizarea teritorial-administrativă a țării, iar competențele sunt distribuite în corespundere cu nivelul
organelor de conducere bancare.
Structura sistemului bancar binar
BANCA CENTRALĂ
B Ă N C I
Banca centrală, fiind autoritatea monetară publică, practic este independentă în deciziile și acțiunile sale, ceea ce
elimină influențele politice, administrative și de altă natură. Aceasta, de rând cu funcția exclusivă de emisiune monetară,
1
exercită reglementarea și supravegherea activității băncilor din sistem.
Rolul băncilor poate fi analizat, prin
- utilizarea conceptului de intermediere între agenții economici și creditorii din economie
- prin funcțiile tradiționale de finanțare, de colectare a depozitelor și de asigurare a mijloacelor de plată.
Sitemul bancar unitar poate fi prezentat:
• Правление Госбанка СССР - La nivel unional organul superior de conducere – Cârmuirea, Moscova
• Республиканские конторы Госбанка СССР- La nivel republican - Sucursala, Republicile Unionale
• Городские управления Госбанка СССР - în orașe – direcții
• Районные отделения Госбанка СССР - în raioane - secții (4500)
• Государственные трудовые сберегательные кассы (Гострудсберкассы) СССР- Casele de Economii a
URSS.
Banca Republicană din Moldova a Băncii de stat a U.R.S.S. a fost reorganizată în Banca Naţională a Moldovei. Sectorul
bancar actual al R. Moldova sa constituit în a. 1991, odată cu accentuarea tendinţelor de suveranitate şi independenţă. La
4 iunie 1991, pereşedintele R.Moldova a emis Decretul Cu privire la Banca Naţională a Moldovei.
Perioada a.a. 1991-1995 a fost etapa iniţială de reorganizare a sectorului bancar în baza principiilor economiei
de piaţă. În această perioadă a avut loc:
- Descentralizarea resurselor creditare,
- Lichidarea monopolului statului în operaţiunile bancare,
- Constituirea băncilor private,
- Supravegherea şi reglementarea bancară se atribuie Băncii Naţionale a Moldovei,
- Emiterea unui şir de acte normative, care au condus la creşterea calitativă a activelor băncilor, a depozitelor şi
a capitalului acestora.
În prezent cadrul legal al sectorului bancar este constituit din:
- Legea cu privire la BNMnr. 548 – XIII din 21 iulie 1995
- Legea instituţiilor financiare nr. 550 – XIII din 21 iulie 1995.
- Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017,
- ș.a. acte normative bancare.
Sectorul financiar al economiei naționale actual al Republicii Moldova a început să se constituie din a. 1991,
după obținerea independenței și trecerii la economia de piață. Procesul de formare a cadrului instituțional al sectorului
financiar este în plină reformare care, nu s-a finalizat până în prezent.
Cu toate acestea există necesitatea construirii unei structuri instituționale care, fiind mai mult sau mai puțin
formalizată, contribuie la înțelegerea configurației organizaționale a sectorului financiar din economia națională. În acest
sens, la baza structurii instituționale a sectorului financiar este pusă legislația națională în vigoare, inclusiv cele de
aprobare a strategiilor de dezvoltare a domeniului.
Cadrul instituțional al sistemului bancar din R.Moldova
2
Potrivit proiectului Legii pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru
anii 2018-2022 şi a Planului de acțiuni aferent implementării acesteia, CNPF dorește să cuantifice preocuparea
sectorul caselor de amanet, în materie de reglementări aferente organizării și funcționării caselor de amanet
(lombardurilor), CNPF are drept obiectiv de dezvoltare instituțională pentru perioada 2018-2022 implicarea punctuală
pentru studii relevante domeniului vizat în vederea identificării modelului optimal pentru supravegherea acestuia.
Sistemul bancar actual al Republicii Moldova este unul de tip binar. În fruntea acestuia se află Banca Națională
a Moldovei. Veriga de bază a sistemului bancar o alcătuiesc băncile.
Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei
(1) BNM (denumirea echivalentă – Banca Naţională) este banca centrală a Republicii Moldova.
(2) Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
(3) Banca Naţională nu este supusă înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor şi în Registrul de stat al
organizaţiilor.
(4) Banca Naţională poate să deschidă filiale şi reprezentanţe în ţară şi în străinătate unde consideră necesar.
[Art.1 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]
BNM este condusă conform Legii nr. 548-XIII din 21.07.1995 de un Comitet executiv format din 5
membri și de un Consiliu de supraveghere format din 7 membri.
Consiliul de supraveghere:
Președinte al Consiliului de supraveghere, guvernator al BNM – Dl Sergiu Cioclea;
Vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM – Dl Vladimir Munteanu;
Membru al Consiliului de supraveghere și viceguvernator al BNM - Dna Cristina Harea;
Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Dumitru Ursu;
Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Alexandru Pelin;
Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Valeriu Iaşan;
Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Vadim Enicov.
Comitetul executiv:
3
Dl Sergiu Cioclea – Președinte al Consiliului de supraveghere, președinte al Comitetului executiv,
guvernator al BNM;
Dl Vladimir Munteanu – Prim-viceguvernator al BNM, vicepreședinte al Comitetului executiv;
Dna Cristina Harea – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv;
Dl Aureliu Cincilei – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv (suspendat de drept);
Dl Ion Sturzu – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv.
Capitalul Băncii Naţionale include capitalul statutar, conturile de rezervă create în conformitate cu prevederile
art.66 şi conturile de rezervă ale veniturilor nerealizate.
(2) Capitalul statutar reprezintă suma capitalului autorizat şi a fondului general de rezervă. Capitalul autorizat este
subscris şi deţinut exclusiv de către stat, el nu este transferabil sau nu poate fi grevat cu sarcini.
(3) Capitalul statutar este dinamic şi se formează din profitul anului disponibil pentru distribuire, din veniturile
obţinute conform articolului 64 alineatul (3) şi/sau din contribuţiile Guvernului, pînă cînd mărimea acestuia va atinge
10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, şi este structurat după cum urmează:
a) 1/3 – capitalul autorizat;
b) 2/3 – fondul general de rezervă.
4
În prezent în republică activează 11 bănci care funcționează în concordanță cu conceptul clasic de bancă
universală.
5
operaţiuni:
1) operaţiuni pasive - operaţiunile de formare a resurselor financiare şi a capitalului (operaţiuni de
depozitare, de emitere a valorilor mobiliare etc);
2) operaţiuni active - operaţiuni de plasare a resurselor atrase sub diferite forme (operaţiuni de
creditare, de investire în valori mobiliare etc);
3) operaţiuni de intermediere - activităţi de intermediere între cele pasive şi active (servicii de
decontări, operaţiuni de cumpărare/vânzare a valorilor mobiliare, operaţiuni de schimb valutar, servicii de
păstrare a unor bunuri ale clienţilor, servicii de transportare a mijloacelor băneşti, operaţiuni de casă etc).
Prezentarea băncilor comerciale se poate face în funcţie de multitudinea de clasificări în baza criteriilor
care influenţează modul de organizare, sistemul informaţional, procesul decizional, specializarea efectuării
operaţiunilor, precum şi modul de numire a cadrelor de conducere.
Băncile pot fi clasificate după:
după forma de proprietate;
• după apartenenţa naţională;
• după specializare.
Prelegere 2.
1. Mecanismul licenţierii băncii în Republica Moldova.
2. Extinderea activităţii și structura organizatorica a băncii.
3. Supravegherea și retragerea licenței băncii
BNM este autoritatea competentă pentru bănci. În acest sens, BNMexercită atribuţiile de licenţiere,
reglementare şi supraveghere prudenţială potrivit prevederilor prezentei legi şi Legii nr.548/1995 cu privire la
Banca Naţională a Moldovei.
(2) Competenţele de redresare şi rezoluţie ale Băncii Naţionale a Moldovei se exercită potrivit Legii
nr.232/2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor.
(3) BNMse asigură că, în cadrul realizării atribuţiilor sale, funcţia de supraveghere în temeiul prezentei
legi şi orice alte funcţii ale acesteia prevăzute în Legea nr.548/1995 cu privire la BNMsînt separate şi
independente de funcţia de rezoluţie exercitată potrivit Legii nr.232/2016 privind redresarea şi rezoluţia
băncilor.
Articolul 7. Denumirea băncii
(1) Se interzice oricărei persoane, alta decît o bancă licenţiată sau sucursală licenţiată a unei bănci din alt
stat, să utilizeze denumirea de “bancă” sau derivate ale acestei denumiri în legătură cu o activitate, un produs
sau un serviciu, cu excepţia cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege ori printr-un
acord internaţional sau cînd din contextul în care este utilizată denumirea respectivă rezultă neîndoielnic că nu
este vorba despre desfăşurarea unei activităţi specifice unei bănci.
(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin.(1), entităţile sau sucursalele din grupul din care face parte o
bancă pot utiliza în denumirea acestora iniţialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare
utilizate la nivel de grup.
Articolul 8. Licenţa şi competenţa de acordare a licenţei
(1) În vederea desfăşurării activităţii în Republica Moldova, fiecare bancă trebuie să dispună de o licenţă
eliberată de Banca Naţională a Moldovei, în condiţiile prezentei legi.
(2) BNMeste învestită cu dreptul exclusiv de a elibera licenţe băncilor.
(3) Cerinţele minime de acces la activitatea băncilor şi condiţiile în care BNMpoate acorda licenţă sînt
6
prevăzute în dispoziţiile prezentului capitol.
(4) BNM acordă licenţă unei bănci numai dacă este pe deplin convinsă că banca respectivă poate asigura
desfăşurarea unei activităţi în condiţii de siguranţă şi de respectare a cerinţelor unei administrări prudente şi
sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenţilor şi ale altor creditori şi buna funcţionare a
sistemului bancar, sens în care trebuie să fie respectate dispoziţiile prezentei legi şi ale actelor normative emise
în aplicarea acesteia.
Articolul 9. Capitalul iniţial
(1) BNMrefuză acordarea licenţei unei bănci dacă aceasta nu dispune de un nivel al capitalului iniţial cel
puţin egal cu nivelul minim stabilit prin actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Acest nivel nu
poate fi mai mic de 100 de milioane de lei.
(2) La constituirea unei bănci, capitalul iniţial este reprezentat de capitalul social minus cheltuielile
organizatorice necesare pentru constituirea băncii.
(3) Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral în mijloace băneşti, la momentul subscrierii, sau
cu valori mobiliare de stat în cazul capitalului iniţial al băncii-punte, inclusiv în cazul majorării acestuia.
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor.
(4) Acţiunile pot fi achitate, integral sau parţial, cu valori mobiliare de stat emise în acest scop de
Guvern, în persoana Ministerului Finanţelor, în situaţii de criză financiară sistemică, definite astfel de organul
naţional instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice, precum şi în cazurile prevăzute la art.111 şi
217 din Legea nr.232/2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor.
Articolul 10. Sediul
Sediul băncii persoană juridică din Republica Moldova trebuie să fie situat pe teritoriul Republicii
Moldova şi indicat în statutul băncii. Sediul reprezintă locaţia în care se situează organul său de conducere.
Articolul 11. Conducerea activităţii
(1) BNMacordă licenţă unei bănci numai dacă cel puţin trei persoane fizice conduc activitatea curentă a
băncii solicitante.
(2) Persoanele fizice cărora le sînt încredinţate responsabilităţi, în calitate de membri ai organului de
conducere al băncii pentru care se solicită licenţierea, trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art.43 din
prezenta lege.
Articolul 12. Acționari
(1) BNM acordă licenţă unei bănci solicitante doar dacă banca respectivă a prezentat informaţia cu
privire la identitatea acţionarilor, direcţi şi indirecţi, inclusiv beneficiari efectivi, persoane fizice sau juridice,
care vor avea deţineri calificate, precum şi cu privire la cuantumul deţinerilor acestora, iar în cazul în care nu
există deţineri calificate, banca solicitantă prezintă o informaţie cu privire la identitatea celor mai mari 20 de
acţionari, direcţi şi indirecţi, inclusiv beneficiari efectivi, persoane fizice sau juridice.
Articolul 13. Programul de activitate şi structura organizatorică
Orice cerere de licenţiere a unei bănci trebuie să fie însoţită de un program de activitate, care să
cuprindă cel puţin tipurile de activităţi propuse a fi desfăşurate şi structura organizatorică a băncii şi din care să
rezulte capacitatea acesteia de a-şi realiza obiectivele propuse în condiţii compatibile cu regulile unei practici
bancare prudente şi sănătoase, prin adecvarea cadrului de conducere, a procedurilor, mecanismelor interne,
capitalului şi lichidităţii la tipul, volumul şi complexitatea activităţilor pe care şi le propune să le desfăşoare în
următorii 3 ani.
Articolul 14. Activităţile permise băncilor
(1) Băncile pot desfăşura, în limita licenţei acordate, următoarele activităţi:
a) atragerea de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
b) acordarea de credite, printre altele: credite de consum, contracte de credit legate de bunuri imobile,
factoring cu sau fără recurs, finanţarea tranzacţiilor comerciale (inclusiv forfetare);
c) leasing financiar;
d) prestarea serviciilor de plată în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi
moneda electronică;
7
e) emiterea şi administrarea cecurilor de călătorie, cambiilor şi altor instrumente de plată în măsura în
care o astfel de activitate nu se încadrează la lit.d);
f) emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente;
g) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu oricare dintre următoarele: instrumente ale pieţei
monetare (cecuri, efecte de comerţ, certificate de depozit etc.); valută străină; contracte futures şi contracte cu
opţiuni pe instrumente financiare; instrumente avînd la bază cursul de schimb şi rata dobînzii; valori mobiliare
şi alte instrumente financiare;
h) participarea la emisiunile de valori mobiliare şi alte instrumente financiare şi prestarea de servicii
legate de aceste emisiuni;
i) consultanţa acordată persoanelor juridice cu privire la structura capitalului social, strategia de afaceri
şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, precum şi consultanţă şi servicii referitoare la fuziuni şi achiziţii de
persoane juridice;
j) brokeraj monetar (intermediere pe pieţele interbancare);
k) administrarea de portofolii şi consultanţa legată de aceasta;
l) custodia şi administrarea de instrumente financiare;
m) servicii de informaţii privind creditele;
n) servicii de păstrare în casete de siguranţă;
o) emiterea de monedă electronică în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată
şi moneda electronică;
p) orice alte activităţi sau servicii, permise de Banca Naţională a Moldovei, în măsura în care acestea se
circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele
activităţi, ș.a.
10
comercială pe acţiuni.
Structura reţelei de unităţi ale băncilor ce-şi desfăşoară activitatea in R.Moldova este determinată de
împărţirea administrativ-teritorială a ţării:
1) filiala băncii – banca cu personalitate juridică;
2) sucursale - banca fără personalitate juridică, (sucursalele pot avea:
a) agenţii, şi
b) birouri de schimb valutar – sau oficii secundare);
Articolul 99. Supravegherea prudenţială a băncilor persoane juridice din Republica Moldova
(1) În scopul protejării intereselor deponenţilor şi al asigurării stabilităţii şi viabilităţii întregului sistem
bancar, BNMasigură supravegherea prudenţială a băncilor persoane juridice din Republica Moldova, inclusiv a
sucursalelor acestora înfiinţate în alte state.
(3) Băncile trebuie să furnizeze Băncii Naţionale a Moldovei orice informaţie necesară pentru evaluarea
conformării lor la cerinţele prudenţiale prevăzute de prezenta lege şi de actele normative emise în aplicarea
acesteia. Mecanismele de control intern şi procedurile contabile şi administrative ale băncilor trebuie să permită
verificarea, în orice moment, a conformării la cerinţele prudenţiale.
(4) (5) BNMurmăreşte realizarea unei comunicări eficiente cu fiecare bancă, care să asigure o
cunoaştere aprofundată a activităţii, organizării şi procesului intern al băncii de evaluare a adecvării capitalului
la profilul său de risc.
(6) BNMpoate face recomandări băncii în vederea adoptării de măsuri corespunzătoare de către aceasta
pentru îmbunătăţirea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor şi mecanismelor implementate, pentru
asigurarea unei organizări adecvate a activităţii desfăşurate ori pentru restabilirea sau susţinerea situaţiei sale
financiare, inclusiv în cazul constatării deteriorării indicatorilor financiari şi de prudenţă ai acesteia.
Articolul 22. Retragerea licenţei
(1) BNM poate retrage licenţa acordată unei bănci în următoarele situaţii:
a) banca nu şi-a început activitatea pentru care a fost autorizată în termen de 1 an de la data acordării
licenţei, renunţă în mod expres la aceasta sau a încetat să mai desfăşoare activitate de mai mult de 6 luni;
b) licenţa a fost obţinută pe baza unor informaţii false sau prin orice alt mijloc ilegal;
c) banca nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza acordării licenţei;
d) banca nu mai îndeplineşte cerinţele prudenţiale privind fondurile proprii pentru acoperirea riscurilor,
expunerile mari sau lichiditatea impuse, potrivit prezentei legi şi actelor normative emise în aplicarea acesteia,
sau există elemente care conduc la concluzia că, în termen de 12 luni, banca nu îşi va mai putea îndeplini
obligaţiile faţă de creditorii săi şi, în special, nu mai poate garanta siguranţa activelor care i-au fost încredinţate
de către deponenţii săi;
e) banca comite una dintre faptele sancţionabile prevăzute la art.140;
f) banca îşi încetează existenţa în urma reorganizării acesteia;
g) banca este lichidată conform hotărîrii luate de acţionarii săi;
h) activităţile desfăşurate de bancă în primii 3 ani de funcţionare se deosebesc considerabil de cele
preconizate în programul de activitate prezentat la etapa de eliberare a licenţei, iar, în opinia Băncii Naţionale a
Moldovei, o astfel de deviere nu este justificată de noile circumstanţe economice;ș.a.
(2) BNM retrage licenţa şi iniţiază procesul de lichidare silită a băncii în cazul în care se constată că
banca se află în una dintre situaţiile de insolvabilitate prevăzute la lit.a)–c) din prezentul alineat şi nu sînt
întrunite condiţiile de declanşare a procedurii de rezoluţie, prevăzute în art.58 din Legea nr.232/2016 privind
redresarea şi rezoluţia băncilor. În sensul prezentului alineat, situaţiile de insolvabilitate sînt următoarele:
a) banca nu este capabilă să execute cererile creditorilor privind plata obligaţiilor pecuniare scadente
(incapacitate de plată);
b) activele băncii nu mai acoperă obligaţiile acesteia (supraîndatorarea);
c) valoarea absolută a fondurilor proprii ale băncii este mai mică de 1/4 faţă de valoarea minimă a
fondurilor proprii stabilită în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;
d) indicatorii de adecvare a fondurilor proprii ale băncii calculaţi conform art.60 alin.(5) sînt sub nivelul
13
de 1/4 din indicatorii de adecvare a fondurilor proprii stabiliţi de Banca Naţională a Moldovei.
(3) În cazul în care retragerea licenţei este solicitată de bancă sau de acţionarii ei în baza hotărîrii luate,
retragerea licenţei şi lichidarea băncii se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(4) În cazul în care o bancă se află în incapacitate de plată sau este supraîndatorată, sau există pericolul
să intre în incapacitate de plată, conducătorul organului executiv al băncii este obligat să înştiinţeze imediat
Banca Naţională a Moldovei.
(5) Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei de retragere a licenţei va cuprinde motivele de retragere a
licenţei. Despre retragerea licenţei se comunică în scris băncii respective, Fondului de garantare a depozitelor în
sistemul bancar şi Serviciului Fiscal de Stat.
Articolul 23. Publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei
(1) Hotărîrea de retragere a licenţei se publică, în cel mult 7 zile de la adoptare, în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. Un anunţ privind retragerea licenţei se publică, în termenul indicat, în ziarele de circulaţie
generală, precum şi în ziarele din localităţile în care banca are sediu şi sucursale, inclusiv subdiviziuni
structurale ale acesteia.
(2) Hotărîrea de retragere a licenţei intră în vigoare la data şi ora exactă a adoptării hotărîrii, prevăzute
în aceasta.
(3) De la data intrării în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei, banca este obligată să nu se angajeze
în activităţi permise băncilor, conform art.14. Banca respectivă nu poate desfăşura alte activităţi decît cele strict
legate de lichidare.
(4) BNM supraveghează procesul de lichidare a băncii pînă la încheierea acestuia şi radierea băncii din
Registrul de stat al persoanelor juridice. Banca respectivă, la cererea Băncii Naţionale a Moldovei, asigură
accesul angajaţilor împuterniciţi la încăperile şi registrele băncii, prezintă documente, informaţii şi rapoarte în
legătură cu lichidarea băncii respective.
Acte normative:
1. Legea cu privire la BNMnr. 548-XIII din 21.07.1995
2. Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017
3. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995
1. Andronache, Virgil. Banca şi operaţiunile comerciale: speţe şi soluţii practice în raporturile dintre bancă şi
client / Virgil Andronache. - Bucureşti: Editura Universitară, 2006.
2. Casian I., Bazele activităţii bancare: lecţii de sinteză, Editura CFBC, Chişinău, 2011.
3. Casian I., Materiale didactice aplicative la disciplina „Bazele activităţii bancare”, Editura CFBC, Chişinău,
2011.
4. Casian I., Indicaţii metodice pentru lucrări practice la disciplina „Bazele activităţii bancare”, Editura CFBC,
2013.
5. Cociug V.; Cinic L., Gestiunea riscurilor bancare, Editura ASEM, 2008.
6. Cociug V.; Mistrean L., Operaţiuni bancare: concepte, scheme, aplicaţii, Editura ASEM, Chişinău, 2006.
7. Dănilă, N.; Berea, A. Managementul bancar: Fundamente şi orientări. Bucureşti: Editura Economică,
2000.
8. Grigoriţă C.; Activitate bancară, ed.a III-a Cartier, Chişinău, 2005.
9. Белоглазовой Г.; Кроливецкой Л., Банковское дело. Учебник для вузов, Санкт-Петербург, Питер,
2002.
10. Батищев Р., Основы банковской деятельности. Курс лекций, Кишинев, 2007.
11. Галанов В., Основы банковского дела, Форум – Инфра-М, 2007.
12. Горобец И., Основы банковского дела, Кишинев, 2005.
13. Лаврушина О., Банковское дело, изд. Финансы и статистика, Москва, 2001.
14. Тигинян А., Деньги. Кредит. Банки, Еврика, Кишинев, 2003
14