Discursul motivaţional

Gândirea comunicaţională.

Comunicarea rămâne un concept tulbure, oricât am încerca să apropiem

perspectiva asupra polilor nucleu epistemic – formă simbolică. În primul rând,
comunicarea presupune o abordare diferită, prin prisma unui mod de gândire
impropriu schemelor mentale, ideilor directoare şi propoziţiilor epistemologiei
clasice. Acest mod de gândire paradoxală, atipică structurilor mentale rigide –
în spiritul debolismului lui Gianni Vattimo și Pier Aldo Rovatti (1983/1989) –
avea să fie numită gândire comunicaţională: un instrument de lucru de
asemenea nedefinit în cadrul stabil, rigid, al filosofiilor moderniste. Statutul
acestei gândiri comunicaţionale este profund nedefinit. Ea esteorganizatoarea
practicilor ştiinţifice, reflexive sau profesionale, dar în acelaşi timp, răspuns la
cerinţele emanând de la stat şi de la marile organizaţii, precum şi inspiratoarea
schimbărilor chiar în aceste organizaţii; în sfârşit, ea provoacă sau doar
însoţeşte schimbările şi practicile culturale sau modalităţile de difuzare sau
dobândire a cunoştinţelor (Miège, 1998:15-16). A opera într-o arie disciplinară
mereu fluctuantă, cu termeni oscilând ca în mediul subcuantic între nucleul
dur, epistemic, şi învelişul simbolic în continuă pulsaţie, pe traiectorii care nu
pot fi demarcate de instrumentarul rigid (a se lua în considerație posibila
indeterminare de factură heisenbergiană) al „gândirii tari”, necesită şi a face uz
de un mod diferit de organizare mentală, de o gândire comunicaţională slabă,
fluidă, auto-organizată în forma solidă a teoriilor ştiinţifice. În fond, meritul
ştiinţific este cel al organizării riguroase a conţinuturilor, a seturilor de enunţuri
în teorii sau cel al descoperirii de arii de cunoaștere fecunde? „Adevăratul merit
al lui Copernic sau Darwin, nota Ludwig Wittgenstein (1994/2005:47), nu a fost
descoperirea unei teorii adevărate, ci a unui aspect nou care este fertil”. Din
această perspectivă, post- pozitivistă, științele comunicării constituie câmpul
fertil pentru germinarea
Ca în orice ştiinţă umanistă, discursurile motivaţionale nu au reguli bătute în
cuie. Specialiştii care se pricep să vorbească în public se feresc să dea reţete
pentru ţinut discursuri. „O reţetă care motivează un grup de oameni poate
demotiva un altul şi viceversa“, explică Cosmin. Oamenii sunt motivaţi de cei
care le acordă în mod autentic atenţie şi importanţă. Un discurs motivaţional
trebuie să facă referire la cei cărora li se adresează, la posibilitatea lor de a da
ce e mai bun şi de a avea de câştigat dacă fac ce se spune în discurs. Motivarea
vine dintr-un set comun de valori, din obiective realiste, coroborate cu resurse
rezonabile şi dintr-o corectă recunoaştere a contribuţiilor şi a meritelor. Ea este
determinată consistent şi de coerenţa dintre vorbele şi comportamentul celui
care îşi doreşte să o insufle, precum şi de capacitatea lui de empatie cu ceea ce
gândeşte publicul, dar mai ales cu ce simte. Nu în ultimul rând, motivarea
depinde şi de forma care o îmbracă. Ajută o adresare inclusivă, directă, chiar
caldă dacă e posibil, ferită de locuri comune, de fraze seci sau pompoase.
Discursurile motivaționale sunt dintre cele mai diferite, unele dintre ele au
devenit larg cunoscute, cum sunt, de pildă, cel al fondatorului Apple, Steve
Jobs, sau al câștigătorului Premiului Nobel pentru pace Martin Luther King. Ce
au în comun discursurile motivaționale reușite? Transmit un elan molipsitor
spre activitate, o stare de bunăvoință senină, de încredere în reușită, indiferent
de ce își propune fiecare să realizeze. Mesajul de fond este unul tonic,
descătușează energiile, iar cel în cauză devine convins că va izbândi, va avea
succes, va insista până la capăt să-și atingă scopurile asumate.

Persoana aflată în situația de a susține un discurs, prin care deschide o etapă de

activitate, se va afla probabil în situația în care, fără să-și propună intenționat,
va exprima implicit multe dintre ideile sale despre lume și viață, unele dintre
temerile sale, va dezvălui poate câteva dintre speranțe. Sunt cazuri în care
astfel de referiri la sine devin atât de atractive încât publicul auditor parcă nici
nu mai este de față, vorbitorul ținând un monolog nesfârșit. E adevărat că și în
extrema cealaltă, în care cel care ține discursul nu se regăsește, nu este de
dorit, lăsând un aer artificial, de lucru făcut doar ca să fie considerat că a fost
făcut, ale cărei virtuți sunt puține, culminând cu faptul că a durat puțin, și astfel
a răspuns unei așteptări directe, deoarece cu toții doreau să scape cât mai
repede de starea penibilă care-i cuprinsese.Un discurs motivațional nu doar
transmite idei, ci mai cu seamă creează contexte de gândire în care ascultătorul
își poate construi o nouă concepție despre o chestiune dată, întrezărește o altă
perspectivă asupra lucrurilor. Este mai cu seamă o stare de spirit, oamenii se
simt bine într-un fel anumit. Implicit, răspunde unor nevoi generale: aceea a
deschiderii spre inedit, neașteptat, surprinzător, activează energia necesară
pentru efortul implicat de o dezvoltare bună, într-o direcție semnificativă. Ceea
ce contează este o calitate promisă a vieții, dincolo de strădania de fiecare
zi.Un astfel de discurs motivațional este în același timp și unul despre
identitate, apartenență, siguranță. El trebuie să facă trimitere la temeiul în baza
căruia are sens tot ceea ce are loc. Tocmai de aceea pot fi valorizate
continuitățile în timp, respectul acordat comunității, persoanelor
semnificative.Un cuvânt de început este menit să direcționeze activitatea care
va avea loc în viitor, de la cel imediat spre viitorul de largă perspectivă. Dar
resursele psihologice ale receptorilor mesajului trebuie activate în prezent, în
momentul când expunerea are loc. Mai mult, raportarea la trecut este
inevitabilă. Fie că se urmăresc punctele tari, modelele de bune practici,
reușitele care pot fi un exemplu de urmat, fie că au loc delimitări, se vor face
eforturi pentru lăsarea în urmă a unor aspecte indezirabile de viață – trecutul
nu poate fi ignorat.

Ex

Realizati un discurs motivational , maxim o pagina A4. Alegeti singuri tema

discursului, rolul si publicul tinta.