Cap.

II Calculul termic preliminar al turbinei cu abur

2.1 Determinarea debitului de abur necesar

Se împarte turbina în regiuni delimitate de prize nereglabile şi se trasează procesul

destinderii teoretice şi reale în coordonate i-s, considerându-se şi pierderile de presiune la
intrarea şi ieşirea din turbină:

– Pierderea de presiune la intrarea în turbină:

kv = 0,045÷0,06 → kv = 0,0525; p0` = p3 = 140 [bar]
Δp0 = kv · po` = 7.35 [bar]

– Pierderea de presiune la ieşirea din turbină (în racordul de evacuare):

ke = 0,05÷0,07 → ke = 0,06; pe` = p4 = 0,0738 [bar]
Δpe=ke · pe`=0.0044

– Pierderea de început de destindere:

p0 = po` - Δp0 = 132.65[bar]

– Presiunea de sfârşit de destindere:

pe = pe` + Δpe` = 0,0738 + 0,0044 = 0,0782 [bar]

– Entalpia aburului la începutul destinderii:

i0 = io` = i3 = 3204.4[kJ/kg]

– Entropia aburului la începutul destinderii:

S0 = f(p0;i0) = 6,253 [kJ/kg·K]
Parametrii punctului teoretic de sfârşit de destindere Et
pe = 0,07387 [bar]
s` = f(pe) = 0,569 [kJ/kg·K]
s`` = f(pe) = 8,252 [kJ/kg·K]
i` = f(pe) = 166.85 [kJ/kg]
i`` = f(pe) = 2572.6 [kJ/kg]

s 0  s` 6.232  0,569
Titlul aburului x Et   XEt = 0,783 < 1 → punctul Et se află în
s`` s` 8,252  0,569

domeniul aburului umed. Entalpia aburului: iEt = i` + xEt(i``-i`) = 2051.247 [kJ/kg].

Entalpiile aburului la prizele nereglabile

i1’ = f (Pp1) = 447.09[kJ/kg]
i1’’ = f (Pp1) = 2685 [kJ/kg]
s1’ = f (Pp1) = 1.3805 [kJ/kg·k]
s1’’ = f (Pp1) = 7.272 [kJ/kg·k]
s3  s1'
x p1  ''  0,823  1 => priza 1 lucrează în domeniul aburului umed => i pr1 = i1’ + xp1 · (i1’’ –
s1  s '
i1’ ) = 2289.952 [kJ/kg]

i2’ = f (Pp2) = 725.87 [kJj/kg]

i2’’ = f (Pp2) = 2768.9 [kJ/kg]
s2’ = f (Pp2) = 2.055 [kJ/kg·k]
s2’’ = f (Pp2) = 6.64 [kJ/kg·k]
s 2  s 2'
x p2   0.911  1 => priza 2 lucrează în domeniul aburului umed => i pr2 = i2’ + xp2 · (i2’’ –
s2  s2
'' '

i2’ ) = 2587.099 [kJ/kg]

i3’ = f (Pp3) = 1006 [kJ/kg]

i3’’ = f (Pp3) = 2802.4 [kJ/kg]
s3’ = f (Pp3) = 2.63 [kJ/kg·k]
s3’’ = f (Pp3) = 6.18 [kJ/kg·k]
s3  s3'
x p3   1,014  1 => priza 3 lucrează în domeniul aburului supraîncălzit=> i pr3 = f(Pp3;s3)
s3''  s3'
=> ipr3 = 2826.3 [kJ/kg]
Căderile adiabatice pe zonele turbinei delimitate de prize:
HtI = i0 – ipr3 = 378.1 [kJ/kg]
HtII = ipr3 – ipr2 = 239.2007 [kJ/kg]
HtIII = ipr2 – ipr1 = 297.145 [kJ/kg]
HtIV = ipr1 – iEt = 238.7046 [kJ/kg]

Debitul de abur la condensator:

Pe
Dc 
 3
  2
 
 e 1   d k  H tI  1   d k  H tII  1  d1  H tIII  H tIV 
 i 1   k 1  
ηe – randamentul elfectiv al turbinei; ηe = 0,75÷0,85 → ηe = 0,8 => Dc = 59.28 [kg/s]

– Debitul la intrarea în turbină

 3

D  1   d k  Dc  1  0,151  0,173  0,1203 59.28  90.63 [kg/s]
 k 1 

– Debitele la prize:
Dpr1 = d1 · Dc == 9.00 [kg/s]
Dpr2 = d2 · Dc = 10.27 [kg/s]
Dpr3 = d3 · Dc = 12.08 [kg/s]

2.2 Repartizarea căderii adiabatice pe treptele turbinei

2.2.1 Adoptarea căderii adiabatice pe treapta de reglare

Se adoptă tipul treptei de reglare. Pentru turbinele cu puteri mari destinate să funcţioneze
ca agregate de bază în centrele termoelecrtice cu variaşii mici de sarcină în exploatare se
recomandă treapta Laval ca treaptă de reglare.
Căderea adiabatică totală a turbinei:
4
Ht   Ht k  Ht I  Ht II  Ht III  Ht IV  378.1  239.20  297.147  238.704
k 1

Ht = 1153.153 [kJ/kg]
Se adoptă căderea adiabatică pe treapta de reglare:
htr = (0,05÷0,15)Ht = 0,1·1153.153 = 115.31 [kJ/kg]

2.2.2 Calculul diametrului mediu al primei trepte de presiune

 Se stabileşte debitul de abur la ieşirea din treapta de reglare determinându-se entalpia
după treapta de reglare:
itr = i0 – htr = 3204.4-115.13 = 3089.085 [kJ/kg]
Debitul D1 = D = 90.63 [kg/s]
Diametrul mediu al primei trepte de presiune se determină în funcşie de secţiunea de
ieşire din ajutajele primei trepte de presiune:
60  D1  X  v1
d11  [m]
ma   2  n  l a1   1  sin  1

Turaţia: n = 3000 rot/min

Unghiul de ieşire din ajutajele primei trepte α1 = 20o
Prima treaptă este cu acşiune deci gradul de reacţiune ρ = 0
n
x – raportul dintre viteza tangenţială şi viteza axială c1
C1

ρ = 0 → x = 0,408÷0,445 → x = 0,445
D1 = D = 90.63 [kg/s]
Înălţimea ajutajelor la ieşirea din prima treaptă: la1 = (10÷15)[mm] → la1 = 0,015[m]
Pasul ajutajului: ta1 = (0,1÷1)la1 = 1·0,015 = 0,015[m]
Muchia de fugă: sfa = (0,5÷1,5)[mm] → sfa = 0,0005[m]
Coeficientul de îngustare a secţiunii la ieşire

sf a 0,0005
1  1  1   1  0,9025
ta1  sin  1 0,015  sin 20 o

Coeficientul de reducere a vitezei φ = 0,93÷0,96 →φ = 0,96

Coeficientul de reducere a debitului î:n stratul limită

f f
ma    0,9864
 12  5    0,96  12  5  0,96 2 
2

Se adoptă căderea adiabatică prelucrată în ajutajele primei trepte de presiune:

Na1 = (34÷60) [kJ/kg] → ha1 =60 [kJ/kg]
Entalpia aburului după ajutajele primei trepte:
i1 = itr – ha1 = 3089.085– 60 = 3029.085 [kJ/kg]
presiunea şi volumul după ajutajele primei trepte:
p1 = f(s0,i1) =68.86[bar]
v1 = f(s0,i1)=0,039[m3/kg]
Viteza absorbită la ieşirea din ajutaj:
 c1    2ha1  0,96  2  60  10 3  332,553 [m/s]

Calculăm diametrul mediu al primei trepte de presiune:

60  90.63  0,445  0.041
d11   d11  0,74423 [m]
0,9864   2  3000  0,015  0,9025  sin 20 o

n   d11  n   0,74423  3000

Verificăm raportul de viteze: x     0,355  x
c1 63  c1 63  332,553

→d11=0,7318[m]

2.2.3 Calulul diametrului mediu al ultimei trepte a turbinei

Diametrul mediu al ultimei trepte a turbinei:
Dz  v2
d 2t  [m]
m p    l p 2  2  sin  2  c 2 z

Debitul: Dz = Dc = 59.28 [kg/s]

Coeficientul de reducere a debitului în paletele mobile:
7 7
mp    0,984
  12  5    0,95  12  0,95 2 
2

l p2
Lungimea raportată a paletelor la ieşire: l p 2   0,2  0,35 →lp2 = 0,2
d 2t

Unghiul vitezei relative la ieşire: α2 = (80÷90)o→α2 = 90o

Pasul paletelor: tp = (15÷30)[mm] → tp = 0,03[m]
Grosimea muchiei de fugă a paletelor:
sfp = (0,5÷1,5)mm → sfp = 0,0005[m]
coeficientul de îngustare a secţiunii la ieşirea din palete:
sf p 0,0005
 2  1  1  0,9833
t 2  sin  2 0,03  sin 90 o

Viteza absolută la ieşirea din palete:

c2t = (110÷160)[m/s] → c2t = 160 [m/s]
Coeficientul de recuperare a energiei de la o treaptă la alta:
α = 0,03÷0,06 → α = 0,045
e 0,8
i    0,8421
 m 0,95
ηe = 0,8; ηm = 0,94÷0,96 → ηm = 0,95
Hi = ηi·Ht·(1+α)=0,8421·1153.153.824·(1+0,045)=1014.768 [kJ/kg]
iE = i0 – Hi = 3024-1014.768=2189.632 [kJ/kg]
Volumul specific după ajutajele ultimei trepte:
 i2` = f(pe) = 171.38 [kJ/kg]
i2`` = f(pe) = 2574.5 [kJ/kg]
v2` = f(pe) = 0,001008 [m3/kg]
v2`` = f(pe)=18.48 [m3/kg]
i E  i2` 2189  171.38
x E  `` `   0,825 <1 → punctul E se află în domeniul abur umed
i2  i2 2574.5  171.38
→ v2 = v2` + xE·(v2``-v2`) = 0,001008+0,825·(18.48-0,001008)
v2 = 15.357 [m3/kg]
59.21  15.357
Calculăm d 2 z   3.11 [m]
0,984    0,2  0,9833  sin 90 o  160

Se verifica: lp2 = lp 2 · d2z = 0,2·3.11 = 0,622m > 0,5m

Dc 59.28
→ Se adoptă o turbină cu dublu flux: D z    29.64 [kg/s]
2 2
Recalculăm:
Dz  v2 29.65  15.357
d 2z    2,176 [m]
m p    l p   2  sin  2  c 2 z 0,984    0,2  0,9833  sin 90 o  160

Se verifică lungimea paletelor mobile:

lp2 = lp · d2z = 0,2 · 2,176 = 0,435m → d2z = 2.176 [m]

2.2.4 Stabilirea numărului de trepte şi a căderilor adiabatice pe acestea

Se adoptă gradul de reacţiune mediu ρm = 0,2
Cifra de calitate a turbinei: γ = 0,1÷0,8 → γ = 0,2
Căderea adiabatică ce trebuie repartizată pe treptele turbinei:
Htp = Ht – htr = 1153.153 – 153.13 = 1193.66 [kJ/kg]
Se adoptă coeficientul de recuperare a căldurii de la o treaptă la alta:
α=0,03÷0,06→α=0,045
Se calculează numărul de trepte în condiţia în care toate treptele ar avea diametrul d11:
  Ht p  1    0,2  1193.66  10 3  1  0,045
z d 11    2,436 trepte
u z2 319,657 2
Viteza tangenţială medie:
  Ht p  1    0,2  1193.66  10 3  1  0,045
um    157.94 [m/s]
zm 10

Căderea adiabatică medie

 u m2 157.94 2
ht m    41.958 [kJ/kg]
2    1   m   xm2 2  0,96 2  1  0,2   0,6352
xm = 0,635÷0,8→xm = 0,635; φ = 0,96
Se stabilesc căderile adiabatice pe fiecare treaptă pe baza relaţiei:

2 2
u  x   1  m 
ht c  ht m   k    m    
 um   xk  1  k 
Pentru aceasta se adoptă valori pentru gradul de reacţiune al fiecărei trepte ρ şi raportul
de viteze x al fiecărei trepte şi se face un tabel. Se constuieşte un grafic luând ca abscisă un
segment la scară de mărimea: Htp·(1+α) = 1240,317·(1+0,045)=1296,131 [kJ/kg].
La ceapetele acestui segment se duc segmente perpendiculare pe acesta, de lungime la
scară egale cu n1 = 121,736 [m/s] şi uz = 319,657 [m/s]. Unindu-se capetele acestor segmente

obşinem o linie (dreaptă) înclinată, cu ajutorul căreia determinăm vitezele u k y k  1, z . ..

Dacă rămâne un rest de cădere adiabatică se verifică dacaă acest rest reprezintă mai mult
sau mai putin de 40% din ultima cădere adiabatică calculată. Dacă htrest < 0,4 htz, acest rest se
adaugă la ultima cădere adiabatică htz.
Dacă htrest > 0,4htz, se reia calculul modificându-se valorile gradului de racţiune al fiecărei
trepte ρ şi raportul de viteze al fiecărei trepte x.
Cu datele obţinute prin calcul şi cu ajutorul diagramei la scară în coordonatele:
uk – Htp·(1+α) se alcătuieşte tabelul:
10
ht rest  Ht p  1      ht k  1193,66(1  0.045)  1267,26
k 1

htrest = -19.88 [kJ/kg]

Deci htrest = -19.88 [kJ/kg]
0,4·ht10= 0,4·272,53=109,012 [kJ/kg]→ht10=301,401[kJ/kg]
Verificăm cifra de calitate a turbinei:
z

u 2


k
  k 1
 121,736 2  129 2  135 2  1432 
Ht p  1   
 1532  1652  178 2  2012  232 2  2732  315 2  
  1
 1193,66k 10 3 ρk  0,u337     0,1x
k [m/s] k 0,8. htk [kJ/kg]
1 0 121,736 0,41 47,82
2 0,1 129 0,465 46,39
3 0,1 135 0,465 50,81
4 0,2 143 0,465 64,13
5 0,2 153 0,465 73,42
6 0,2 165 0,465 85,39
7 0,2 178 0,465 157,72
8 0,2 201 0,465 201,11
9 0,2 232 0,465 267,94
10 0,3 273 0,465 272,53