Calculul PC cu comprimare de vapori în cascadă.

a) Instalația în cascadă cu doi agenți diferiți.

O pompă de căldură în cascadă, funcționând ca agent cu R134a la cascada inferioară
și R123 la cascada superioară, trebuie să prepare apă fierbinte pentru o instalație de încălzire
având temperatura 𝑡𝑎𝑐1 = 50 ℃ pe retur și 𝑡𝑎𝑐2 = 70 ℃ pe tur, puterea termică la
condensator fiind 𝑄̇𝑐 = 𝑄̇𝑆𝐶 = 50 kW. Sursa rece, de la care se extrage căldură, o constituie
apa caldă deșeu cu temperatura 𝑡𝑎𝑟1 = 30 ℃.
Să se calculeze mărimile principale ale instalației și factorii de eficiență.

Rezolvare
1 - Schema instalației
 2 – Stabilirea temperaturilor de condensare și vaporizare.
Temperatura de vaporizare – se stabilește folosind diagrama de variație a temperaturilor la
nivelul vaporizatorului și relația:
𝑡𝑣 = 𝑡𝑎𝑟1 − 𝛥𝑡𝑎𝑟 − 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛
unde:
- 𝑡𝑎𝑟1 este temperatura de intrare a apei utilizate ca sursă de căldură în vaporizator;
- 𝛥𝑡𝑎𝑟 este variația de temperatură a apei la trecerea prin vaporizator;
- 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 = 3 … 8 ℃ este diferența minimă de temperatură dintre apă și agentul de lucru la
ieșire din vaporizator.

Alegând 𝛥𝑡𝑎𝑟 = 10 ℃ și 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 = 5 ℃ se obține:

𝑡𝑣 = 𝑡𝑣𝐼 = 𝑡𝑎𝑟1 − 𝛥𝑡𝑎𝑟 − 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 = 30 − 10 − 5 = 15 ℃

Temperatura de condensare – se stabilește folosind diagrama de variație a

temperaturilor la nivelul condensatorului și relația:
𝑡𝑐 = 𝑡𝑎𝑐1 + 𝛥𝑡𝑎𝑐 + 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛
unde:
- 𝑡𝑎𝑐1 este temperatura de intrare a apei încălzite în condensator;
- 𝛥𝑡𝑎𝑐 este variația de temperatură a apei la trecerea prin condensator;
- 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 = 3 … 8 ℃ este diferența minimă de temperatură dintre apă și agentul de lucru in
condensator (pinch point)

Fiind impusă 𝛥𝑡𝑎𝑐 = 20 ℃ și alegând 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 = 5 ℃ se obține:

𝑡𝑐 = 𝑡𝑐𝐼𝐼 = 𝑡𝑎𝑐1 + 𝛥𝑡𝑎𝑐 + 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 = 50 + 20 + 5 = 75 ℃
 Temperaturile de condensare pentru cascada inferioară și de vaporizare pentru cascada
superioară se aleg astfel ca schimbătorul de căldură care cuplează cele două cascade să
funcționeze la o temperatură medie între temperatura de vaporizare a instalației și cea de
condensare. Astfel, se alege pentru temperatura de condensare a cascadei inferioare.
𝑡𝑐𝐼 = 50 ℃
iar temperatura de vaporizare a cascadei superioare rezultă ținînd seama de difernța minimă de
temperatură care trebuie să fie realizată în schimbătorul de căldură ∆𝑡𝑚𝑖𝑛 ≈ 5 ℃:
𝑡𝑣𝐼𝐼 = 𝑡𝑐𝐼 − ∆𝑡𝑚𝑖𝑛 = 50 − 5 = 45 ℃

3 – Stabilirea presiunilor de vaporizare și condensare.

Presiunile de vaporizare și condensare sunt presiunile de saturație corespunzătoare
temperaturilor de vaporizare și respectiv condensare pentru cele două cascade. Valoarea lor se
poate determina din diagrama p-h sau cu ajutorul calculatorului din pachetul de programe
CoolPack:

Rezultă pentru cascada inferioară (R134a):

𝑝𝑣 = 𝑝𝑣𝐼 = 𝑝𝑠 (𝑡𝑣 ) = 𝑝𝑠 (15 ℃) = 4,883 bar
𝑝𝑐𝐼 = 𝑝𝑠 (𝑡𝑐𝐼 ) = 𝑝𝑠 (50 ℃) = 13,18 bar

Procedând în același mod și pentru cascada superioara (R123) se obține:

 𝑝𝑣𝐼𝐼 = 𝑝𝑠 (𝑡𝑣𝐼𝐼 ) = 𝑝𝑠 (45 ℃) = 1,824 bar
𝑝𝑐 = 𝑝𝑐𝐼𝐼 = 𝑝𝑠 (𝑡𝑐𝐼𝐼 ) = 𝑝𝑠 (75 ℃) = 4,328 bar

Pas 4 – Trasarea ciclurilor și determinarea mărimilor de stare.

Randamentele compresoarelor se determină conform relațiilor:
𝑇𝑣𝐼 288,15 𝑇𝑣𝐼𝐼 318,15
𝜂𝑐𝐼 = = = 0,892; 𝜂𝑐𝐼𝐼 = = = 0,914
𝑇𝑐𝐼 323,15 𝑇𝑐𝐼𝐼 348,15
Ciclurile celor două cascade au fost trasate cu ajutorul programului CoolPack, valorile
parametrilor de stare fiind citite din diagramele p-h pentru R134a și respectiv R123.
 Parametrii de stare în punctele ciclului I
Punctul p [bar] t [oC] h [kJ/kg] s [kJ/kgK] x
1 4,883 15 405,8 1,715 1
2s 13,18 53,3 426,2 1,715 -
2 13,18 54,7 428,5 1,723 -
3 13,18 75,0 271,5 1,237 0
4 4,883 15,0 271,5 1,248 0,275

Parametrii de stare în punctele ciclului II

Punctul p [bar] t [oC] h [kJ/kg] s [kJ/kgK] x
1 1,824 45,0 406,9 1,660 1
2s 4,328 75,0 420,6 1,690 0,972
2 4,328 75,0 422,4 1,655 0,985
3 4,328 75,0 276,4 1,425 0
4 1,824 45,0 276,4 1,251 0,204

5 – Determinarea mărimilor energetice specifice

- Sarcina termică specifică la condensator:
|𝑞𝑐 | = ℎ2𝐼𝐼 − ℎ3𝐼𝐼 = 422,4 − 276,4 = 146,0 kJ/kg
- Puterea specifică de răcire la vaporizator:
𝑞0 = ℎ1𝐼 − ℎ4𝐼 = 405,8 − 271,5 = 134,3 kJ/kg
- Lucrul mecanic specific de comprimare
|𝑙𝑐𝐼 | = ℎ2𝐼 − ℎ1𝐼 = 428,5 − 405,8 = 22,7 kJ/kg
|𝑙𝑐𝐼𝐼 | = ℎ2𝐼𝐼 − ℎ1𝐼𝐼 = 422,4 − 406,9 = 15,5 kJ/kg
6 – Determinarea debitelor de agent de lucru
Debitul de R123 din circuitul treptei a doua este determinat de puterea termică la
condensator:
|𝑄̇𝑆𝐶 | 50
𝑚̇ = = = 0,342 kg/s
|𝑞𝑐 | 146,0
Debitul de R134a din circuitul vaporizatorului este determinat de bilanțul energetic al
schimbătorului de căldură de cuplaj dintre cele două trepte:
𝑚̇ 𝐼𝐼 (ℎ1𝐼𝐼 − ℎ4𝐼𝐼 ) = 𝑚̇𝐼 (ℎ2𝐼 − ℎ3𝐼 )
de unde:
ℎ1𝐼𝐼 − ℎ4𝐼𝐼 406,9 − 276,4
𝑚̇𝐼 = 𝑚̇𝐼𝐼 = 0,342 · = 0,285 kg/s
ℎ2𝐼 − ℎ3𝐼 428,5 − 271,5

7 – Determinarea fluxurilor energetice

- Puterea compresorului:
𝑃𝐼 = 𝑚̇𝐼 |𝑙𝑐𝐼 | = 0,285 · 22,7 = 6,47 kW
𝑃𝐼𝐼 = 𝑚̇𝐼𝐼 |𝑙𝑐𝐼𝐼 | = 0,342 · 15,5 = 5,30 kW

- Puterea de răcire:
𝑄̇𝑆𝑅 = 𝑚̇𝐼 𝑞0 = 0,285 · 134,3 = 38,27 kW

8 – Indicatorii de eficiență
- Coeficientul de performanță:
|𝑄̇𝑆𝐶 | 50
𝐶𝑂𝑃 = = = 4,248
𝑃𝐼 + 𝑃𝐼𝐼 6,47 + 5,30
- Gradul de utilizare al energiei primare, considerând 𝜂𝑒𝑙 = 0,35:
𝑃𝐸𝑅 = 𝐶𝑂𝑃 · 𝜂𝑒𝑙 = 4,492 · 0,35 = 1,487
SIMULAREA FUNCȚIONĂRII (EES)
Variația COP în funcție de temperatura de condensare a primei trepte