Sunteți pe pagina 1din 22

Proiect

Psihodiagnostic Şcolar

Prof. Coord. Masterand


Năstase Laura Ghiran Alexandra

Universitatea Ovidius Constanta


2011
Cuprins

1 Psihodiagnostic Scolar: Studiu de caz..............................................................................3


1.1 Obiectivele studiului..................................................................................................3
1.2 Planificarea şi desfăşurarea examinării......................................................................4
1.3 Instrumente utilizate...................................................................................................5
1.3.1 Interviu preliminar..............................................................................................5
1.3.2 Observaţia pe parcursul examinării....................................................................5
1.3.3 Testul Bender Gestalt..........................................................................................6
1.3.4 Proba de memorie verbală Rey...........................................................................7
1.3.5 Chestionar pentru determinarea stilului de învăţare...........................................8
1.3.6 Ghidul de identificare a temperamentului (Belov).............................................9
1.4 Analiza şi interpretarea rezultatelor...........................................................................9
1.4.1 Interviul preliminar.............................................................................................9
1.4.2 Testul Bender Gestalt........................................................................................11
1.4.3 Proba de memorie verbală Rey.........................................................................12
1.4.4 Chestionar pentru determinarea stilului de învăţare.........................................14
1.4.5 Ghidul de identificare a temperamentului (Belov)...........................................15
1.6 Raport final de psihodiagnostic şi evaluare psihoeducaţională...............................17
2 Analiză personală privind caracteristicile psihodiagnosticianul în domeniul şcolar.....20
2.1 Caracteristici generale ale psihodiagnosticianului în domeniul şcolar....................20
2.2 Analiza SWOT a caracteristicilor personale............................................................21

2
1 Psihodiagnostic Scolar: Studiu de caz

1.1 Obiectivele studiului

Prezentul studiu de caz urmăreşte un proces de psihodiagnoză şcolară, în toate etapele


sale. Studiul operează pe mai multe nivele, fiecare reprezentând un obiectiv general,
astfel:
• nivelul constatativ (evaluarea stării psihologice prezente a elevului şi a unor
factori psihici cu relevanţă pentru procesul educaţional)
• nivelul predictiv (prognosticul reuşitei şcolare, formularea unor recomandări)
• nivelul formativ (stimularea interesului elevului pentru exerciţiile şi procesul de
autocunoaştere, familiarizarea persoanelor implicate în studiu cu profesia de
psiholog/psihodiagnostician şcolar)

Am stabilit pe baza obiectivelor generale enumerate mai sus şi a resurselor


disponibile la momentul examinării, următoarele obiective specifice:
• O1: evaluarea nivelului de dezvoltare cognitivă
• O2: evaluarea stilului de învăţare
• O3: evaluarea memoriei
• O4: evaluarea temperamentului
• O5: evaluarea modului de relaţionare
• O6: evaluarea dezvoltării emoţionale

3
1.2 Planificarea şi desfăşurarea examinării

Este analizat în acest studiu cazul unei eleve de 11 ani (clasa a IV-a) Bianca G.
S-a ţinut cont pe parcursul examinării de următoarele principii:
• umanism
• centrarea pe personalitatea elevului
• orientarea spre valorile general umane şi spre cerinţele curente ale vieţii cotidiene
O condiţie a eficienţei psihodiagnozei şcolare este aceea a colaborărării
psihodiagnosticianului cu cadrele didactice şi părinţii elevului viziat. În acest caz am
proiectat şi susţinut un interviu preliminar cu eleva şi ambii părinţi ai acesteia.
Examinarea s-a desfăşurat la domicilul elevei, într-o singură zi.
Interviul a avut şi rolul de a clădi o relaţie examinator-subiect bazată pe încredere
şi respect reciproc. În afara interviului, toate celelalte probe s-au desfăşurat individual,
fără prezenţa părinţilor.
Încă de la început, li s-au comunicat părinţilor şi elevei obiectivele generale ale
studiului, punându-se accent pe nivelul formativ al experienţei de autocunoaştere. S-a
asigurat confidenţialitatea rezultatelor (prin folosirea numelor fictive în redactarea
studiului). De asemenea, li s-au transmis rezultatele examinării şi recomandările atât
părinţilor cât şi elevei.
În tabelul următor sunt enumerate probele, în ordinea administrării lor, precum şi
obiectivele vizate de acestea:
Mod de
Tehnici de investigare Obiective specifice
administrare
Interviu preliminar Grup O5, O6
Testul Bender Gestalt O1, O6
Observaţia Proba de memorie verbală Rey O3
Individual
Chestionar pentru determinarea stilului de învăţare O2
Ghidul de identificare a temperamentului (Belov) O4, O5

La finalul examinării a fost completat raportul de evaluare (după modelul furnizat


de COPSI) ce cuprinde o caracterizare calitativă şi recomandări.

4
1.3 Instrumente utilizate

1.3.1 Interviu preliminar

Interviul este unul semistructurat, cu întrebări deschise ce urmează direcţiile


principale ale fişei de caracterizare psihopedagogică (Clinciu Aurel Ion, 2005).
Întrebările sunt adresate atât elevei cât şi părinţilor acesteia. Sunt vizate informaţii legate
de trecut (anamneză) şi de prezent, astfel:
• naştere, afecţiuni importante ale micii copilării, existenţa unor defecte
(senzoriale, motrice sau anatomice)
• situaţia familială (numărul de membrii, situaţii de cooperare, conflict, respectarea
regulilor familiei, comportamente de inter-ajutorare, atmosfera familială) şi
financiară
• adaptarea la condiţiile de grădiniţă şi şcoala primară (frecvenţa, participarea la
activităţi, disciplină, receptivitatea la solicitări, rezistenţa la efort, interesul pentru
activitate, relaţiile cu colegii)
• integrare în grup (prietenii statornice, participarea la jocuri, raportarea la regulile
jocurilor, modalităţi de raportare la conflicte, calităţi de leader)

1.3.2 Observaţia pe parcursul examinării

Observaţia pe parcursul examinării a vizat următoarele aspecte:


• limbaj şi comunicare verbală şi nonverblăn (defecte de vorbire, vocabular,
fluenţa, mijloace de expresivitate, comunicarea cu adulţii)
• comportamentul din timpul realizării sarcinilor testelor (răbdarea, activismul,
prudenţa, receptivitate la nou,etc.)

5
1.3.3 Testul Bender Gestalt

Testul Bender-Gestalt a fost elaborat de ăatre Lauretta Bender in 1938, care a


selectat 9 desene dintr-o serie originală folosită de Wertheimer pentru demonstrarea
principiilor gestaltiste. Constă in copierea unor figuri geometrice. Este o probă
psihogentică, evaluează dezvoltarea funcţiei perceptiv-motrice.
Un alt model de analiză a testului Bender este cel al lui Hutt (1950, 1960). Testul
este utilizat ca unul proiectiv, fiind interpretat prin prisma teoriei psihanalitice.
Evolutia probei în decursul deceniilor merge mai ales in direcţia obiectivării
criteriilor de cotare şi de interpretare a reproducerilor. În aceasta privinţă, contribuţia
adusă de Santucci şi Pecheux in 1969 este importantă. Din cele 9 modele folosite de
Bender, autorii preiau doar 5 considerate ca fiind cele mai discriminative. Modificând
cotarea elaborata de Bender, ei iau in considerare trei aspecte fundamentale: construcţia
unghiurilor, orientarea figurilor sau a elementelor lor şi poziţia relativa a figurilor între
ele sau a anumitor elemente ale acestora. Noul sistem de cotare pare sa fie unul dintre
cele mai obiective existente până în prezent.
Studiile realizate de Bender demonstrează că majoritatea copiilor de 11 ani sunt
capabili sa copieze fără greşeală figurile, astfel încât funcţia perceptiv motrică este
dezvoltată complet la copiii normali.
E.M.Koppitz (1963) propune un sistem de interpretare ce ia în considerare 13
indicatori ai tulburărilor emoţionale.
În acest studiu, am folosit pentru interpretarea testului Bender indicii (criteriile
după care se apreciază figurile reproduse) prezentaţi in tabelul următor:

6
Sistem de
Dimensiune Indice Scorare
interpretare
Pentru fiecare figură desenată se
Unghiurile acordă la fiecare criteriu un
Nivelul de dezvoltare
punctaj de la 0 la 3 şi puncte în
Santucci al funcţiei perceptiv- Orientarea plus pentru anumite condiţii
motrice specifice. Un punctaj ridicat
Pozitia relativă
semnifică reuşita.
Neordonarea figurilor
Schimbări în direcţia figurilor
Linii în locul cercurilor
Creşterea progresivă a mărimii
Se marchează prezenţa/absenţa;
Mărirea excesivă a designurilor
Nivelul de dezvoltare fiecare indicator descris are
Micşorarea excesivă a designurilor
Koppitz emoţională şi Desenarea cu linii foarte subţiri anumite implicaţii ce sugereaza
Îngroşarea liniilor existenţa unei tulburări
atitudinală
Redesenarea unor figuri emoţionale.
Expansiunea
Constricţia
Încadrarea figurilor desenate
Adăugarea unor desene suplimentare

1.3.4 Proba de memorie verbală Rey

Proba explorează funcţia mnezică reliefând capacitatea de fixare şi reproducere a


ei. Este foarte utilizată ca metodă de psihodiagnoză a memoriei. Ea se desfăşoară în cinci
etape, stimulii fiind citiţi succesiv de examinator . Într-o a şasea fază se poate investiga
capacitatea de recunoaştere.
Tehnica de lucru este delicată şi necesită o observare riguroasă. După instructajul
dat subiectului de a reţine şi reproduce cât mai mult şi cât mai corect (fidel) din stimulii
prezentaţi, examinatorul pronunţă clar, cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din cele
patru variante Rey. Sunt notate toate cuvintele, atât cele corecte, cele „greşite” (imaginate
de subiect), cât şi cele „duble” (repetate în cadrul aceleiaşi reproduceri de 2-3 ori). Proba
nu se desfăşoară contra-cronometru, iar subiectului nu i se impune să redea cuvintele în
ordinea stabilită de autor. Curba „dublelor” (cuvinte spuse de 2-3 ori) oferă un indice de
impromptitudine, iar cea a greşelilor un indice al infidelităţii mnezice.

7
Operaţiunea se repetă de cinci ori chiar dacă subiectul a redat integral toţi stimulii
din a treia ori a patra evocare.
În a 6-a fază subiectului i se citeşte un text cu instructajul de a recunoaşte în text
cuvintele învăţate anterior.
Se ţine cont de rezultatele etalonării pe populaţia ţării noastre în evaluarea
diferenţiată a capacităţii de fixare şi reproducere în funcţie de nivelul cultural. De
asemenea, se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape când proba este folosită
n maniera test-retest.
Rezultatele la această probă nu se reduc la semnalarea reuşitei/nereuşitei, ele scot
în evidenţă şi determinanţii psihici ai nereuşitei, prin observarea comportamentului
subiectului (mimica, gestica etc.)
În urma aplicării probei, conform instructiunilor prevăzute, se trece la analiza
cantitativă a rezultatelor subiectului. In acest scop:
• se numară cuvintele reproduse corect în cadrul fiecăreia din cele cinci faze de
reproducere;
• se numără cuvintele recunoscute corect;
• se numără pentru fiecare fază de reproducere cuvintele false si dublurile, iar pentru faza
de recunoaştere se numără cuvintele false.
Rezultatele astfel obţinute se reprezinta grafic, curba memorării si reproducerii se
analizează comparativ cu o curbă etalon (m), însoţită de reprezentarea grafică a limitelor
inferioare (m-1s) şi superioare (m-1s) ale variaţiei normale a rezultatelor grupului de
vârsta din care face parte subiectul (conform unui tabel de valori medii pentru grupele de
vârstă).

1.3.5 Chestionar pentru determinarea stilului de învăţare

Chestionarul cuprinde 9 dimensiuni relevante (notate de la A la I) pentru stilul de


învăţare şi reflectă preferinţa pentru stimuli vizuali/auditivi, dependenţa/independenţa
faţă de profesor, dependenţa/independenţa faţă de contextul psihoafectiv, analitic/sintetic,

8
producător/consumator, focalizat/dispersat, impulsiv/reflexiv, reliefator/nivelator,
formalizat/realizat.
Pentru fiecare dimensiune, subiectul poate sa aleagă varianta care i se potriveşte
cel mai bine din cele două posibile (a sau b) pentru o situaţie descrisă printr-o afirmaţie.
Fiecare dimensiune include mai multe astfel de situaţii.
Scorarea se realizează astfel: se calculează pentru fiecare dimensiune (secţiune) a
chestionarului numărul de alegeri pentru varianta a şi numărul de alegeri pentru varianta
b. Întrucât fiecare secţiune reprezintă un continuum bipolar, se va considera definitoriu
pentru stilul de învăţare acel pol ce corespunde categoriei care a totalizat mai multe
puncte (a sau b).

1.3.6 Ghidul de identificare a temperamentului (Belov)

Ghidul lui Belov cuprinde 80 de indicatori comportamentali. Examinatorul enunţă


fiecare indicator, iar subiectului i se cere sa puncteze fiecare indicator din tabel cu o notă
astfel: 2 dacă acel comportament i se potriveşte complet, 1 dacă comportamentul i se
potriveşte parţial, 0 pentru nepotrivire.
După aplicarea chestionarului, se realizează totalul pe fiecare coloană
corespunzătoare fiecărui tip temperamental, concretizate in note brute ce pot fi convertite
în note standard (note stens) conform etalonului.

1.4 Analiza şi interpretarea rezultatelor

1.4.1 Interviul preliminar

9
Pe parcursul interviului, atât eleva cât şi membrii familiei (cei doi părinţi) au avut
o atitudine deschisă, au colaborat la construirea şi menţinerea unei atmosfere optime de
examinare. Bianca a manifestat curiozitate, entuziasm, receptivitate faţă de întregul
proces. Părinţii au fost cei care au încurajat eleva să fie cât mai sinceră şi să răspundă la
întrebările pe care urma să i le pun.
Informaţiile colectate în urma susţinerii interviului sunt sistematizate în
continuare:
• Naşterea a fost una grea, cu unele complicaţii minore; eleva a avut aproximativ 4
kilograme, Nu există defecte senzoriale, motrice sau anatomice. Eleva a avut de la
vârsta de 2-3 ani probleme de sănătate, legate de reacţii alergice la mai multe
alimente, în prezent nefiind încă identificate substanţele care declanşează aceste
reacţii.
• Familia este una organizată, fără conflicte majore. Tatăl se află la a doua
căsătorie. Bianca este singurul copil şi declară ca se simte iubită, şi că îşi iubeşte
mult părinţii. Mama lucrează în ture lungi, astfel că în timpul săptămânii tatăl este
cel care petrece cel mai mult timp cu Bianca. În week-end cei trei petrec timp
împreună plimbându-se prin oraş, în parcuri etc. Părinţii declară că Bianca este un
copil ascultător şi respectuos. Mama o laudă pe Bianca pentru faptul că o ajută în
bucătărie şi pentru că îşi face ordine des în dulap şi la jucării. Deseori tatăl îi face
poftele şi o răsfaţă pe Bianca chiar dacă mama nu este de acord. Per ansamblu,
atmosfera familială pare a fi una optimă, plină de afecţiune, încredere, siguranţă.
Familia locuieşte în acelaşi apartament cu părinţii mamei (din motive financiare)
şi deseori dorm toţi trei în aceeaşi cameră, astfel încât apar uneori conflicte legate
de nevoia neîmplinită de intimitate a unui membru.
• Bianca a frecventat grădiniţa 2 ani. Adaptarea a fost una rapidă şi bună, îşi aduce
aminte cu drag de doamna ei învăţătoare şi de toate jocurile pe care juca acolo. La
şcoală spune că nu îi place foarte multe. Frecvenţa cu care merge la şcoală este
una medie, în sensul că uneori nu se duce la primele ore mai ales. Deşi mama nu
este de acord cu acest lucru, tatăl o lasă să lipsească şi chiar îi motivează absenţele
la şcoală, deşi nu există un motiv întemeiat. Bianca spune că nu îi place
matematica şi istoria. Materiile ei preferate sunt “cunoaşterea naturii”, “desen”,

10
“lucru manual”. Părunţii spun despre ea că este foarte inteligentă însă nu este
foarte conştincioasă, nu îşi face de fiecare data temele pentru şcoală.
• Bianca are mulţi prieteni, atât la şcoală cât şi printre vecinii de la bloc. Părinţii
spun despre ea că este foarte sociabilă, jucăuşă şi creativă (inventează jocuri,
reguli). Bianca spune că cea mai bună prietenă a ei este o fată pe care o cunoaşte
de la grădiniţă, şi cu care a păstrat legătura deşi nu învaţă la aceeaşi şcoală.

1.4.2 Testul Bender Gestalt

Tabelul următor reprezintă protocolul testării şi indicatorii dezvoltării funcţiei


perceptiv motrice:

11
Timp Indicator-Scor Scor
Scoruri Scor
Figura reproducere 3. Poziţie maxim
1.Unghiuri 2.Orientare speciale total
figură relativă posibil
A 45 sec. 3 2 3 1 9 10
1 30 sec. - 3 3 2 8 8
2 45 sec. - 3 3 2 8 8
3 45 sec. 3 3 3 2 11 11
4 30 sec. 2 3 3 2 10 11
5 45 sec. 3 2 3 2 10 11
6 45 sec. 3 3 3 2 11 11
7 1 min. 3 3 3 1 10 10
8 45 sec. 3 3 3 1 10 10
TOTAL 6 min. 30 sec. - 87 90

Rezultatele indică o dezvoltare cognitivă optimă şi maturizarea funcţiei perceptiv-


motrice, a musculaturii fine, coordonarea ochi-mână, percepţia spaţială etc. Întrucât proba
Bender este un predictor al reuşitei şcolare, se poate aştepta de la Bianca să aibe rezultate
bune şi foarte bune la şcoală.
În privinţa dezvoltării emoţionale, nu s-a evidenţiat nici unul din cei 13 indicatori
ai tulburărilor de natură emoţională sau atitudinală.
În timpul probei, Bianca a fost deosebit de calmă, conştincioasă şi atentă, nu a dat
semne de nerăbdare sau frustrare. La începutul probei, după instructaj, s-a arătat
bucuroasă comentând că îi place să deseneze.

1.4.3 Proba de memorie verbală Rey

Protocolul probei este prezentat în tabelul următor:

Reproducere Recunoaştere
Faza I Faza II Faza III Faza IV Faza V Faza VI
Corecte 5 8 10 13 14 15
False 2 1 0 0 0 0

12
Dubluri 0 0 0 0 0 -
1 min. 1,5 min. 2 min. 1,5 min 1,5 min 1,5 min.
Timp
Total: 9 min.

Valorile medii pentru grupa de vârstă 11-12 ani stabilite de A. Rey sunt :

Reproducere Recunoaştere
Faza I Faza II Faza III Faza IV Faza V Faza VI
Corecte 7,1 10,6 12,4 13,3 13,3 14,4
False 0,2 0,1 0 0 0 0,2
Dubluri 0,2 1,1 1,0 1,3 1,0 -

Comparând cele două tabele se consideră că rezultatele sunt normale pentru vârsta
elevei.
Se poate observa faptul că randamentul la primele două faze este mai scăzut decât
media, ceea ce s-ar putea datora dificultăţii de antrenare în activitate şi/sau emotivităţii, a
fricii de insucces.
Se constată că volumul cuvintelor recunoscute este mai mare decât volumul
cuvintelor reproduse, ceea ce indică o capacitate scăzută de evocare voluntară.
În cele 5 repetiţii, Bianca a reprodus în total 55 de cuvinte. Conform etalonului,
acest rezultat corezpunde centilei 50 (media).
Pe parcursul probei, s-a observat că Bianca era nelinitită, agitată, în special în
primele faze. Bianca a comentat în timpul instructajului de la început că nu îi place să
memoreze. La sfârşitul probei a oftat uşurată, manifestând bucurie ca testul s-a terminat.
De asemenea, în timpul fazelor de reproducere Bianca întreba frecvent câte cuvinte mai
sunt, dacă un cuvânt este corect sau nu, ceea ce indică o nevoie mai pronunţată de a
primii ajutorul, validarea şi atenţia adultului.
Aceste observaţii susţin ipoteza conform căreia randamentul scăzut de la primele
faze se datorează dificultăţii de antrenare în acest gen de sarcină precum şi a unei
capacităţi scăzute de evocare voluntară.

13
1.4.4 Chestionar pentru determinarea stilului de învăţare

Următorul tabel prezintă scorurile pentru cele 9 dimensiuni:

Dimensiuni
Punctaj
set a set b
Vizual 7 2 Auditiv
Dependent de profesor 3 2 Independent de profesor
Dependent de contextul psiho-afectiv 3 1 Independent de contextul psiho-afectiv
Sintetic 0 3 Analitic

14
Producător 3 0 Consumator
Focalizat 3 0 Dispersat
Impulsiv 2 2 Reflexiv
Reliefator 3 1 Nivelator
Formalizat 2 0 Realizat

Analizând profilul scorurilor obţinute, putem emite următoarele ipoteze în


legătură cu stilul de învăţare preferat al elevei:
• este un stil vizual; învaţă mai bine atunci când sunt implicate imagini, desene,
scheme; poate folosi diverse metode pentru a creşte calitatea învăţării: culori,
marcaje, sublinieri, bileţele-post-it-uri etc.
• rezultatele şcolare depind într-o măsură relativ mare de contextul psiho-afectiv şi
de profesor; Bianca are nevoie ridicată de aprobarea, îndrumările profesorului, în
lipsa acestora calitatea învăţării s-ar putea diminua.
• este un stil analitic, Bianca ar învăţa mai bine atunci când are la dispoziţie mai
multe surse de informaţie detaliate
• stilul focalizat implică concentrarea atenţiei pe o singură sarcină

1.4.5 Ghidul de identificare a temperamentului (Belov)

Protocolul acestui chestionar este prezentat în continuare:


Nr.crt. Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic Nr.crt. Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
1 0 41 1
2 2 42 2
3 1 43 0
4 1 44 1
5 0 45 0
6 2 46 2
7 1 47 2
8 0 48 0
9 1 49 0

15
10 0 50 1
11 1 51 1
12 0 52 0
13 0 53 0
14 1 54 1
15 2 55 1
16 1 56 0
17 2 57 2
18 2 58 0
19 0 59 2
20 0 60 0
21 1 61 2
22 0 62 2
23 0 63 0
24 0 64 0
25 2 65 1
26 0 66 2
27 2 67 0
28 0 68 0
29 0 69 0
30 2 70 1
31 1 71 1
32 0 72 0
33 1 73 1
34 0 74 1
35 0 75 1
36 0 76 1
37 2 77 0
38 2 78 2
39 1 79 2
40 0 80 0

În continuare sunt prezentate totalurile obţinute pentru fiecare temperament, în


note brute şi note stens conform etalonului:

Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic


Total 16 25 19 4
Note stens 3 5 4 0

Formula temperamentală (calculată în procente pe baza totalului): 39% sangvinic,


29% flegmatic, 26% coleric, 6% melancolic

16
S-a observat că pe parcursul aplicării chestionarelor, Bianca s-a comportat mult
mai relaxat (prin gestică, mimică) comparativ cu proba de memorie Rey. A comentat la
sfârşitul aplicării acestui ghid că i-ar place să îi mai dau astfel de chestionare. Se remarcă
astfel interesul elevei pentru procesul de autocunaştere. I-a fost sugerat faptul că
psihologul şcolar ar putea deţine mai multe astfel de chestionare şi jocuri, şi că ar putea
apela la acesta.

1.6 Raport final de psihodiagnostic şi evaluare


psihoeducaţională

I. Informaţii despre Client:


• Nume si Prenume (sau Cod): Bianca G. 11 ani, elevă clasă a IV-a

II. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

• Psihodiagnosticul şi Evaluarea are ca scop (se marchează cu X):


• identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de
etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză
ŞI/SAU

17
• identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional –
X

cu relevanţă pentru (descrierea situaţiei pentru care se face evaluarea):

Reuşita şcolară, îndrumarea părinţilor şi a cadrelor didactice

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice (dacă o componentă nu se evaluează, se


scrie în tabel, sub textul: „Ce s-a evaluat?”, că: „Nu se aplică”):

• Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)


Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Dezvoltarea emoţională Testul Bender Gestalt
Interviu preliminar

• Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Stilul de învăţare Chestionar pentru determinarea stilului de
învăţare
Nivelul dezvoltării cognitive şi a funcţiei Testul Bender Gestalt
perceptiv-motrice
Capacitatea mnezică de reproducere şi Proba de memorie verbală A.Ray
recunoaştere

• Nivel comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Temperamentul Ghidul de identificare a temperamentului
(Belov)

• Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

NU SE APLICĂ

• Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Temperamentul Ghidul de identificare a temperamentului

18
(Belov)
Particularităţi Interviu preliminar, observaţii pe parcursul
examinării

• Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie,


grup etc.)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Temperamentul Ghidul de identificare a temperamentului
(Belov)
Modul de relaţionare cu familia, colegii de Interviu preliminar, observaţii pe parcursul
şcoală şi cadre didactice; stilul de comunicare examinării

IV. Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici):


În urma Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele concluzii psihologice: ]

Dezvoltare cognitivă normală cu posibile dificultăţi minore de evocare mnezică voluntară pe


fondul fricii de insucces. Nu s-au evidenţiat tulburări de natură emoţională. Trăsături
temperamentale: sangvinice (puternice), flegmatice, colerice. Eleva este sociabilă, adaptabilă,
deschisă la nou, comunicativă, activă, integrată optim. Stilul de învăţare predominant vizual.
Calitatea învăţării depinde de profesor şi de contextul psiho-afectiv.

[Concluziile vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din testele/sarcinile/probele si/sau interviurile
utilizate; nu se asumă declaraţiile clientului ci se citează ca atare. Spre exemplu, nu se spune de către
psiholog: „copilul a fost abuzat de X.”, ci se menţionează: „copilul declară: „ X m-a abuzat””]

V. Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului


şi Evaluării):
În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele recomandări asociate
obiectivului psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea:

Încurajarea iniţiativelor. Alegerea unor momente propice pentru învăţare (linişte, atmosferă de
calm, lipsa stresului etc.) şi încurajarea folosirii stimulilor vizuali (culori, imagini, desene, schite
etc.). Un adult (părinte, bunic) poate suplinii rolul profesorului pentru a motiva învăţarea la
materia respectivă; se recomandă încurajarea studiului independent.. Se recomandă deasemenea
planificarea atentă a activităţilor, prioritizarea sarcinilor cu ajutorul părinţilor.

19
[Recomandările vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din Concluziile formulate; vor fi evitaţi termenii
absolutişti, decizii non-psihologice (se fac doar recomandări asociate Obiectivului Examinării Psihologice
pe baza unor informaţii psihologice formulate în Concluzii, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face
evaluarea); recomandările fi accesibile, cu acordul clientului, unor terţe părţi, în funcţie de contextul în care
se face Psihodiagnosticul şi Evaluarea]

Psiholog
Ghiran Alexandra

2 Analiză personală privind caracteristicile


psihodiagnosticianul în domeniul şcolar

2.1 Caracteristici generale ale psihodiagnosticianului în


domeniul şcolar

Psihodiagnostician în domeniul şcolar se deosebeşte de alţi psihologi prin:

20
• cunoştinţe teoretice specifice (psihologie educaţională, psihologia vârstelor,
psihodiagnostic şcolar, metodologia cercetării, psihometrie, statistică etc.)
dobândite în cadrul formării profesionale continue prin cursuri universitare şi
postuniversitare
• competenţe practice specifice (experienţa în evaluarea şcolară, în utilizarea
instrumentelor de psihodiagnoza..)

Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională din cadrul


Colegiului Psihologilor din România, elaborează şi acualizează periodic norme, proceduri
de control, formare continuă şi supervizare profesională în domeniul ei de competenţă în
conformitate cu Art. 38 din Legea 213/2004. Conform acesteia, psihodiagnosticianul
şcolar are competenţe pentru desfasurarea urmatoarelor tipuri de activităţi
(http://www.copsi.ro/): :
- evaluarea si diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei, cadrelor didactice
- cunoaşterea instrumentelor de psihodiagnoză;
- utilizarea eficientă a instrumentelor de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării
cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor, la nivel individual şi de grup
- interpretarea datelor obţinute prin aplicarea testelor şi probelor psihologice
- formularea concluziilor examenului psihodiagnostic
- elaborarea strategiilor de psihodiagnoză

2.2 Analiza SWOT a caracteristicilor personale

Obiectivul acestei analize personale este acela de a mă aprecia ca


psihodiagnostician şcolar, urmărind factorii interni (resurse, calităţi, vulnerabilităţi) şi
externi (oportunităţi, ameninţări), după modelul dezvoltat de Albert Humphrey.

1. Strenghs – Resurse, Calităţi: cunoştinţe teoretice generale şi specifice din


domeniul psihologiei şi al psihodiagnosticului dobândite în cadrul studiilor de

21
licenţă şi masterat; competenţe practice dobândite în cursul formărilor
universitare (practica în Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân şi Colegiul Naţional
Pedagogic, cercetarea realizată pentru lucrarea de licenţă “Aspecte ale crizei de
identitate la elevii preadolescenţi”, prezentul proiect, în care am exersat
planificarea, administrarea şi interpretarea unor instrumente de psihodiagnostic
şcolar); aderenţa la normele etice şi deontologice ale profesiei; trăsături de
personalitate: curiozitate, deschidere la nou, răbdare, toleranţă, empatie, abilităţi
de relaţionare cu copiii.
2. Weeknesses – Vulnerabilităţi: dorinţa de a activa în alt domeniu decât cel al
psihologiei şcolare; cunoştinţe insuficiente de psihologia copilului; lipsa de
experienţă cu copii sub vârsta de 13 ani (cu exceptia prezentului studiu),
exprimarea cu oarecare dificultate în termeni profesionişti; dificultatea de a
formula concluzii pentru un examen psihologic şi lipsa unui feedback imediat ce
m-ar putea ajuta în acest proces; lipsa unor modele, exemple (mi-as fi dorit să pot
observa cum se desfăşoară un examen psihologic pe parcursul formării
universitare)
3. Oportunities – Oportunităţi: cursuri, workshopuri de formare în psihodiagnoza
şcolară; contactul cu profesori, psihologi şcolari, cadre didactice; programe de
voluntariat
4. Threats – Ameninţări: accesul limitat şi costul ridicat al probelor şi testelor de
psihodiagnostic profesioniste precum şi a programelor de acreditare; contextul
social, economic, politic actual ce nu încurajează această orientare profesională

Ca psihodiagnostician şcolar, mă evaluez pe o scală de la 1 la 10 cu nota 7.

22