Fiziologie

1.
Termenul "glicocalix" se referă la

A) lanțurile de carbohidrați încărcate negativ amplasate pe suprafața interioara a membranei
celulare
B) stratul de carbohidrati încărcat negativ pe suprafața exterioară a membranei celulare
C) stratul de anioni aliniat pe suprafața citosolică a membranei plasmatice
D) depozitele mari de glicogen găsite în mușchii
E) un mecanism pentru atașare celulelor una de alta
Care dintre următoarele afirmații este adevărată atât pentru pinocitoză cât și pentru
fagocitoză?
A) implică utilizarea filamentelor actinice
B) apare spontan și neselectiv
C) vezicule care se unesc cu ribozomi care ulterior eliberează hidrolaze
D) are lor numai în macrofage și neutrofile
E) nu necesită ATP
Concentratia intracelulara (mM) Concentratia extracelulara (mM)

140 K+ 14 K+
10 Na+ 100 Na+
11 Cl- 110 Cl-
10-4 Ca++ 2 Ca++
In tabel sunt prezintate concentrațiile a patru ioni la nivelul membranei plasmatice a unei
celule model. Analizand acest tabel răspundeți la următoarele întrebări:
Care este potențialul de echilibru pentru Cl – la nivelul membranei plasmatice a acestei
celule?
A) 0 milivolți
B) 122 milivolți
C) -122 milivolți
D) 61 milivolți
E) -61 milivolți
Alegeti varianta corecta referitor la concentratiile ionilor in interior/exteriorul celulei

A) intracelular: 140 K+, 10 Na+,
B) extracelular: 14 K+, 100 Na+,
C) intracelular: 4 K+, 10 Na+,
D) extracelular: 14 K+, 100 Na+,
E) extracelular: 14 K+, 14 Na+,
Diagrama prezintă relația lungime-tensiune pentru un singur sarcomer. De ce tensiunea este
maximă între punctele B și C?
A) filamentele de actina se suprapun reciproc
B) filamentele de miozină se suprapun reciproc
C) filamentele de miozină are o lungime minimă
D) discurile Z ale sarcomerului se învecinează cu capetele filamentului de miozină
E) există o suprapunere optimă între filamentele actina și miozina
Diagrama prezintă relația lungime-tensiune pentru un singur sarcomer. De ce tensiunea este

maximă între punctele B și C?
A) filamentele de actina se suprapun reciproc
B) filamentele de miozină se suprapun reciproc
C) filamentele de miozină are o lungime minimă
D) discurile Z ale sarcomerului se învecinează cu capetele filamentului de miozină
E) există o suprapunere optimă între filamentele actina și miozina
5. Cuplajul excitare-contracție în mușchii scheletici implică toate evenimentele următoare cu

EXCEPTIA:
A) generarea ATP
B) Legarea Ca ++ de calmodulină
C) Schimbare conformațională a receptorului dihidropiridinei
D) Depolarizarea membranei tubulare transversale (tubul T)
E) Creșterea conductivității Na + a sarcolemului
6. Cuplajul de excitație-contracție în mușchii scheletici implică:
A) generarea ATP
B) Legarea Ca ++ de calmodulină
C) Schimbare conformațională a receptorului dihidropiridinei
D) Depolarizarea membranei tubulare transversale (tubul T)
E) Activarea canalelor voltaj dependente pentru Ca++
7. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă este mai potrivita?
A) Ca ++ independent
B) Nu necesită un potențial de acțiune
C) Necesită mai multă energie în comparație cu mușchii scheletici
D) Mai lenta în timp, comparativ cu mușchiul scheletic
E) Există o suprapunere minimă între filamentele actina și miozina
8. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă sunt false?
A) Ca ++ independent
B) Nu necesită un potențial de acțiune
C) Necesită mai multă energie în comparație cu mușchii scheletici
D) Mai lenta în timp, comparativ cu mușchiul scheletic
E) Cu durată mai lungă în comparație cu mușchiul scheletic
9. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate depinde în primul rând de

gradientul de concentrație a ionului de :
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
10. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate NU este în primul rând dependent
de gradientul de concentrație a ionului de:
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
11. Care dintre următoarele afirmatii se datoreaza prezentei mielinei pe fibrele nervoase cu
diametru mare?
A) Viteza scăzută a impulsurilor nervoase
B) Generarea de potențiale de acțiune numai la nodurile din Ranvier
C) Creșterea necesarului de energie pentru menținerea gradientilor de ioni
D) Transmiterea potentialului de actiune din aproape in aproape
E) Transmiterea saltatorie a potentialului de actiune
12. Ce dintre următoarele sunt caracteristice transmiterii potentialului de actiune prin fibrele
cu diametru mic, nemielinezate?
A) Viteza crescuta a impulsurilor nervoase
B) Generarea potențialului de acțiune are loc numai la nivelul nodurilor Ranvier
C) Creșterea necesarului de energie pentru menținerea gradientilor de ioni
D) Transmiterea potentialului de actiune din aproape in aproape
E) Transmiterea saltatorie a potentialului de actiune
13. Cum se explica transmiterea saltatorie a potentialului de actiune la nivelul fibrelor

mielinezate
A) Canalele voltaj dependente de Na+ sunt doar la nivelul nodurilor Ranvier
B) Generarea potențialului de acțiune are loc numai la nivelul nodurilor Ranvier
C) Intre nodurilor Ranvier Na+ difuzeaza prin citoplasma
D) potentialul de actiune se transmite pe suprafata mielinei
E) potentialul de actiune se transmite prin celulele Schwann
15.Similaritățile dintre mușchii scheletici și neted sunt:

A) Abilitatea de a se contracta în absența unui potențial de acțiune
B) Contracția este Ca ++ dependenta
C) Prezența unei rețele tubulare T
D) Implicarea miozin kinazei în contracția musculară
E) Aranjamentul striat al filamentelor de actina și miozina
16. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri se
scurteaza?
A) band A a sarcomerului
B) banda I a sarcomerului
C) filamente de actina
D) filamente de miozina
E) sarcomerul
17. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri NU
isi schimba lungimea?
A) band A a sarcomerului
B) banda I a sarcomerului
C) filamente de actina
D) filamente de miozina
E) sarcomerul
18. Contracția tetanică a fibrei musculare scheletice se datoreaza cumularii intracelulare de:
A) ATP
B) Ca ++
C) K +
D) Na +
E) Troponină
21. Sportul profesional poate duce la o creșterea masei musculare scheletice. Această creștere
a masei musculare se datorează, în primul rând:
A) Fuziunei sarcomerelor dintre miofibrile adiacente
B) Hipertrofiei fibrelor musculare
C) Creșterei alimentării cu sânge a mușchilor scheletici
D) Creșterei numărului de motoneuroni
E) Creșterei cantitatii de actina si miozina in miofibrile
22. Sportul profesional poate duce la creșterea masei musculare scheletice. Această creștere a
masei musculare NU este atribuită:
A) Fuziunei sarcomerelor dintre miofibrile adiacente
B) Hipertrofiei fibrelor musculare
C) Creșterei alimentării cu sânge a mușchilor scheletici
D) Creșterei numărului de motoneuroni
E) Creșterei cantitatii de actina si miozina in miofibrile
23. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

de acțiune la nivelul unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei
dintre punctele D și E?

A) Activarea canalelor voltaj dependente pentru K+

B) Difuzia K+ în interiorul celulei
C) Difuzia K+ din celulă spre exterior
D) Difuzia Na+ în interiorul celulei
E) Difuzia Na+ din celulă spre exterior

Care dintre următoarele variante de raspuns NU DETERMINA schimbarea potențialului
membranei dintre punctele D și E?

A) Activarea canalelor voltaj dependente pentru K+

C) Difuzia K+ din celulă spre exterior
E) Difuzia Cl- din celulă spre exterior

Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei in
punctul F?

A) Activitatea pompei Na+/K+ - ATPaza

C) O parte de K+ se afla încă în afara celulei
E) Difuzia Na+ din celulă spre exterior

Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din
potențialului membranei aflat in punctul F?

A) axonul este hiperpolarizat si hipoexcitabil

B) axonul este hipopolarizat si hiperexcitabil
C) potentialul membranar este mai electronegativ decat in punctul A
D) potentialul membranar este mai electropozitiv decat in punctul A
E) potentialul membranar este la fel ca in punctul A

Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din
potențialului membranei aflat in punctul F?

A) axonul se afla in perioada refractara relativa

B) axonul se afla in perioada refractara absoluta
C) axonul se afla in perioadele refractare si absoluta, si relativa
D) axonul este depolarizat
E) axonul este hiperpolarizat

In cazul cand dorim sa declansam un potential de actiune in punctul F, trebuie:

A) sa aplicam un stimul pragal

B) sa aplicam un stimul subpragal
C) sa aplicam stimul suprapragal
D) nu putem genera potential de actiune deoarece este in perioada refractara absoluta
E) sa aplicam un stimul de 30 mV sau mai puternic (pentru acest caz particular)

Urmatoarele afirmatii caracterizeaza cel mai bine axonul cand potentialul de membrana se afla
in punctul F:

A) axonul este hiperpolarizat si hipoexcitabil

B) axonul se afla in perioada refractara relativa
C) pentru a genera un potential de actiune avem nevoie de un stimul suprapragal
D) axonul este hipopolarizat si hiperexcitabil
E) axonul se afla in perioada refractara absoluta
30. Care dintre următoarele sunt responsabile pentru punctul A?

A) Echilibrul dintre gradientul electrochimic si electrostatic pentru K+

B) Mișcarea K+ în / din celulă prin canalele de scurgere
C) Mișcarea Na+ în / din celulă prin canalele de scurgere
D) Difuzia Na + în interiorul celulei prin intermediul canalelor voltaj dependente
E) Mișcarea K + în / din celulă prin canalele voltaj dependente
31. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici,
A și B, ca răspuns la un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va
rugam sa răspundeți la următoarea întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare

și debutul contracției musculare observate în ambii mușchi A și B?
A) de timpul necesar pentru eliberarea ADP-ului din capul miozinei

B) de timpul necesar pentru sinteza ATP-ului
C) de timpul necesar pentru acumularea Ca ++ în sarcoplasmă
D) de timpul necesar pentru polimerizarea G-actiei în F-actină
E) de timpul necesar pentru ca capul de miozină sa realizeze un ciclu de pasire
32. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici,
A și B, ca răspuns la un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va
rugam sa răspundeți la următoarea întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare
și debutul contracției musculare observate în ambii mușchi A și B?
A) de timpul necesar pentru eliberarea ADP-ului din capul miozinei

B) de timpul necesar pentru modificarea conformationala a receptorului
dehidropiridinic
C) de timpul necesar pentru acumularea Ca ++ în sarcoplasmă
D) de timpul necesar pentru modificarea conformationala a receptorului ryanodinic
E) de timpul necesar pentru ca capul de miozină sa realizeze un ciclu de pasire
33. Contracția musculară netedă se finiseaza datorita:

A) Activarii canalelor voltaj dependente pentru Ca++
B) Defosforilarii lanțului ușor de miozină
C) Efluxului ionilor de Ca ++ din celula
D) Inhibarea miosin fosfatazei
E) absorbția ionilor de Ca ++ în reticulul rugos
34. În experimentul ilustrat în diagrama A, volume egale de soluții X, Y și Z sunt plasate în

compartimentele celor două recipiente în formă de U. Cele două compartimente ale fiecărui
vas sunt separate printr-o membrana semipermeabila (adică IMpermeabile pentru ioni și
permiabila pentru apa).
In diagrama B este ilustrata distribuția fluidelor in aceleasi recipiente dupa ce a avut loc
osmoza si s-a obtinut un echilibru. Analizand diagrama B, identificați fiecare soluție
prezentată:
36. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost
aplicata o atela de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a
observat ca mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost
înainte de fractură. Care este cea mai probabilă explicație?
A) scăderea numărului de fibre musculare individuale din muschiul gastrocnemius stâng

B) scăderea fluxului sanguin către mușchi cauzată de constricția din cast
C) reducerea temporară a sintezei proteinelor de actina și miosina
D) creșterea activității glicolitice în mușchiul afectat
E) denervare progresivă
37. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost
aplicata o atela de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a
observat ca mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost
înainte de fractură. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt FALSE?
A) scăderea numărului de fibre musculare individuale din muschiul gastrocnemius stâng

B) s-a dezvoltat o hipertrofie a muschiului
C) reducerea temporară a sintezei proteinelor de actina și miozina
D) creșterea activității glicolitice în mușchiul afectat
E) s-a dezvoltat o hipotrofie a muschiului
38. Un băiat de 12 ani sufera ultimile 4 luni de diminuare a vederii și diplopie (vedere dubla,
apare din cauza slabiciunei muschilor oculomotori). De asemenea, el prezinta oboseala severa
spre sfarsitul zilei. Nu există alte simptome. La examinare, pacientul are o ptoză a pleoapei
stângi (slabiciune a muschiului levator a pleoapei), care se îmbunătățește după o perioadă de
somn. In rest, examinarea clinică si paraclinica este normală, cu exceptia testelor suplimentare
care indică prezența anticorpilor anti-receptorilor pentru acetilcolină în plasmă. Care este
diagnosticul inițial?
A) Astrocitom
B) Boala Graves
C) Tiroidita Hashimoto
D) miastenia gravis
E) Scleroza multiplă
39. Pompa Na / K este un:

a) Exemplu de transport activ primar
b) Exemplu de transport pasiv primar
c) Amino acid
d) Exemplu al difuziei simple
e) Reglator al degradării proteinelor
40. Pompa Na / K este un:
a) Exemplu de transport activ primar
b) Exemplu de transport pasiv primar
c) Exemplu de transport impotriva gradientului de concentratie
d) Exemplu al difuziei simple
e) Exemplu de transport cu utilizare de energie
41. Transportul ionilor de Na + din citozol în fluidul extracelular cu utilizare de ATP este
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
C) transport activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
42. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul
tubular renal spre citozol este:
A) difuzie simplă
C) transport activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
43. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul
tubular renal spre citozol este:
A) difuzie simplă
C) transport activ secundar
D) Co-transport
E) Contra-transport
44. Alegeti variantele posibile de transport ale glucozei, aminoacizilor si Ca ++ dependente de

Na +:
A) difuzie simplă
C) transport activ secundar
D) Co-transport
E) Contra-transport
45. In timpul depolarizării, influxul Na + in neuron are loc prin:

A) Difuzarea simplă
B) Facilitarea difuziei
C) transportul activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
46. In timpul depolarizării, influxul Na + in neuron are loc prin:
A) Difuzarea simplă
B) Facilitarea difuziei
C) transportul activ primar
D) Canale voltaj dependente pentru Na+
E) Pompa Na+/K+
47. Hiperpolarizarea (inhibitia) neuronului poate fi efectuata prin:

A) transportul ionilor de Cl- din interiorul celulei spre exterior
B) transportul ionilor de K+ din interiorul celulei spre exterior
C) transportul ionilor de Cl- in interiorul celulei
D) transportul ionilor de Na+ din exteriorul celulei spre interior
E) cresterea metabolismului neuronului
48. Într-un neuron cu potențialul de repaus egal cu -65mV, distribuția a cărui ioni de-a
lungul
membranei neuronale reprezintă cea mai mare forță electromotrica (EMF)?
A) Potasiu
B) Clorura
C) Sodiu
D) Calciu
E) Magneziu
49. Exocitoza neurotransmițătorului din membrana presinaptica este determinata de :

A) Sinteza acetilcolinesterazei
B) Hiperpolarizarea terminalului sinaptic
C) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
D) Influxul Ca++ în butonul axonal presinaptic
E) Activarea pompelor cu ATP pentru Ca++
50. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana

postsinaptica poate avea loc urmatoarul raspuns:
A) Închiderea unui canal voltaj dependent pentru sodiu sau potasiu
B) Activarea AMP ciclic sau GMP ciclic
C) Inactivarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Inactivarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
E) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
51. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana
postsinaptica (un exemplu este proteină G, care este activata atunci când neurotransmitatorul
se leagă de receptorul ei), poate avea loc urmatoarele raspunsuri:
A) Închiderea unui canal voltaj dependent pentru sodiu sau potasiu
B) Activarea AMP ciclic sau GMP ciclic
C) Activarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Activarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
E) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
1. Glandele endocrine sunt: G-498

A!.hipofiza;
B. ficatul;
C. ganglionul spinal;
D!.gonadele;
E!.tiroida;
2. Exista secretie endocrina la nivelul: G-497

A. hipofizei;
B. rinichiului;
C. tubului digestiv;
D. hipotalamusului;
E!.toate raspunsurile corecte;
3. Hormonii pot fi ca structura: C

A!.proteine;
B!.aminoacizi;
C. glucide;
D!.steroizi;
E. toate raspunsurile corecte;
4. Hormonii derivati de la colesterol sunt: C

A!.hormonii sexuali;
B!.hormonii glucocorticoizi;
C!.hormonii mineralocorticoizi;
D. parathormonul;
E. calcitonina;
5. Hormonii hipofizari sunt ca structura: G-499

A!.peptide, proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
6. Hormonii pot fi metabolizati la nivelul: G-499

A!.ficatului;
B. miocardului;
C!.tesuturilor tinta;
D. plamanului;
E. tubului digestiv;
7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507

A!.proteine;
B. steroizi;
C. glicoproteine;
D. glucide;
E. amine biogene;
8. Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni: G-499

A!.hormonii hipotalamici;
B!.hormonii hipofizei anterioare;
C!.parathormonul;
D. estradiolul;
E. tiroidieni;
9. Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: G-515

A. glicoproteine;
B. glucide;
C!.steroizi;
D. proteine;
E. amine biogene;
10. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul : G-505

A!.nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B!.nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C. nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
D. centrului setei;
E. hipofizei posterioare;
11. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: G-501

A. nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B. nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C!.nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
D. hipofizei posterioare;
E. hipotalamusul posterior;
12. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A!.hormonii proteici;
B!.adrenalina;
C. hormonii steroizi;
D. hormonii tiroidieni;
E. hormonii sexuali;
13. Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A. proteici;
B!.steroizi;
C. adrenalina;
D!.tiroidieni;
E. hipofizei anterioare;
14. Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul: G-505

A. tubului contort proximal;
B. ansa lui Henle;
C. tubului contort distal;
D!.tubului colector;
E. vasa recta;
15. Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: G-505

A. reabsorbtia sodiului;
B!.reabsorbtia apei;
C. secretia potasiului;
D. secretia H+;
E. reabsorbtia Ca ++;
16.Vasopresina produce : G-505

A. contractia musculaturii netede;
B. relaxarea musculaturii netede;
C!.contractia vaselor sangvine;
D!.cresterea presiunii arteriale;
E. scaderea presiunii arteriale;
17. Sistemul port hipotalamo-hipofizar: G-501

A!.este un sistem vascular;
B!.leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
C. leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
D. transporta oxitocina si vasopresina;
E!.transporta liberine si statine;
18. Deficitul de vasopresina (ADH) produce : G-505

A. diabetul zaharat;
B!.diabetul insipid;
C. maladia Cushing;
D!.eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
E. retentia de apa in organism;
19. Hormonii hipotalamici sunt ca structura: G-505

B. steroizi;
C. lipide;
D. glicoproteine;
E. glucide;
20. Hormonii pancreatici sunt ca structura: G-523

A!.peptide-proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
21. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta : G-501

A!.hormonii de eliberare hipotalamici
B!.hormonii de inhibitie hipotalamici;
C. oxitocina;
D. vasopresina;
E. neurofizinele;
22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara ;
B. suprarenale ;
C!.hipofiza anterioara;
D. hipotalamus;
E. tiroida;
23. Prolactina este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara;
B. hipotalamusul medial;
C. testicul;
D!.hipofiza anterioara;
E. ovar;
24. Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: G-497

A. hipotalamusul anterior;
B!.hipofiza anterioara ;
C. hipofiza posterioara;
D. ovar;
E. testicul;
25. Hormonul somatotrop produce: G-502

A!. cresterea tesuturilor;
B!.cresterea oaselor in lungime;
C. cresterea oaselor in grosime;
D!.cresterea viscerelor;
E. inhibitia cresterii tesuturilor;
26. Somatotropul: G-502

A. creste transferul aminoacizilor in celula;
B!.creste sinteza proteinica;
C. scade sinteza proteinica;
D. nu influenteaza metabolimul proteinelor;
E. nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
27. Hormonul luteinizant (LH) la barbat: G-497

A. stimuleaza spermatogeneza;
B!.stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
C. inhiba secretia de testosteron;
D. stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
E. nu influenteaza secretia hormonala;
28. Hipersecretia de hormon somatotrop produce: G-504

A. nanismul hipofizar la copil;
B!.gigantismul la copil;
C!.acromegalia la adult;
D. boala Basedow;
E. cretinismul la copil;
29. Hormonii tiroidieni sunt: G-507

A. tireoglobulina;
B. monoiodtirozina;
C!.triiodotironina;
D!.tetraiodotironina;
E!.calcitonina;
30. Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A!.corticosuprarenalei;
B. gonadelor;
C. hipofizei anterioare;
D. hipotalamusului;
E. pancreasului endocrin;
31. Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A. pancreasului endocrin;
B. hipotalamusului;
C. hipofizei posterioare;
D!.corticosuprarenalei;
E. tiroidei;
32. Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul: G-515

B. medulosuprarenalei;
C!.cantitatii mici in ovar;
D!.glandei testiculare;
33. Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.inhibitia sintezei de proteina;
B!.catabolism proteic exagerat;
C!.determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
D!.scade sinteza de imunoglobuline;
E. nu influenteaza metabolismul proteinelor;
34. Calcitonina este secretata de: G-507

A. tiroida in compartimentul folicular;
B!.tiroida in compartimentul interstitial;
C. paratiroida;
D. hipofiza anterioara;
E. ficat;
35. Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul: G-553

A. medulosuprarenalei;
B. hipofizei posterioare;
C!.ovarului;
D. tiroidei;
36. Ovarul secreta: G-555

A!.hormoni estrogeni;
B!.androgeni in cantitati mici;
C. aldosteron;
D!.relaxina;
E. hormonul foliculostimulant;
37. Hormonii androgeni sunt: G-547

A. aldosteronul;
B!.testosteronul;
C. estradiolul;
D!.dehidrotestosteronul;
E. cortizolul;

A. proteici;
B!.steroizi;
C!.provin din colesterol;
D. glicoproteici;
E. provin din vitamina C;
39. Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-527

A. stimuleaza secretia de glucagon;
B!.stimuleaza secretia de insulina;
C. inhiba secretia de insulina;
D!.inhiba secretia de glucagon;
E. nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
40. Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-528

A. stimuleaza secretia de insulina;
B!.stimuleaza secretia de glucagon;
C!.inhiba secretia de insulina;
D.inhiba secretia de glucagon;
41. Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de : G-497

A. hipotalamus;
B!.hipofiza anterioara;
D. tiroida;
E. pancreas;
42. Hormonul tireotrop (TSH): G-497

A. stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
B!.stimuleaza secretia glandei tiroide;
C. inhiba secretia glandei tiroide;
D. stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
E. stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
43. Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni: G-506;G-557

A. gonadotropine;
B!.oxitocina;
C!.slab de hormonul antidiuretic;
D!.hormonii estrogeni;
E. hormonii androgeni;
44. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer: G-517

A!.reabsorbtia sodiului;
B!.secretia de potasiu;
C!.secretia ionilor de hidrogen;
D. reabsorbtia potasiului;
E. reabsorbtia calciului;
45. Neurofizinele: G-505

A. sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
B. sunt hormoni;
C!.sunt proteine transportoare;
D. transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
E!.transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
46. Renina: G-194

A!.este secretata de aparatul juxta-glomerular;
B. este secretata de interstitiu renal;
C. este secretata in ficat;
D!.transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
E. transforma angiotensina I in angiotensina II;
47. Angiotensina II: G-194

A. stimuleaza secretia reninei;
B!.are efect vasoconstrictor;
C!.creste presiunea arteriala;
D. nu modifica presiunea sangvina;
E. este secretata de rinichi;
48. Progesteronul este secretat la nivelul: G-557

A. foliculuilui ovarian;
B!.corpului galben;
C. testiculului;
D!.placentei;
49. Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia: G-
505
A!.mareste diureza;
B. are actiune antidiuretica;
C. creste volumul plasmatic;
D. produce concentrarea urinei;
E. scade concentratia plasmei ;
50. Testiculul produce: G-548

A!.spermatozoizi din celulele liniei seminale;
B!.hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
C. gonadotropine LH, FSH;
D. progesteron;
E. cortizol;
51. Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de : G-558

A. factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
B. estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
C. estradiol prin feed-back negativ;
D!.gonadotropina LH;
E!.gonadotropina FSH;
52. Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de: G-550

A. factorul de eliberare hipotalamic;
B. estradiolul prin feed-back negativ;
C. testosteronul prin feed-back negativ;
E. gonadotropina FSH;
53. Hormonii pancreasului endocrin sunt: G-523

A!.insulina;
B. somatostatina;
C!.glucagonul;
D. aldosteronul;
E. calcitonina;
54. Glucagonul este secretat de: G-523

A!.celulele alfa pancreatice;
B. celulele beta pancreatice;
C. hipofiza;
D. medulosuprarenala;
E. ficat;
55. Diabetul zaharat se datoreste: G-529

A. excesului de insulina;
B!.lipsei de insulina;
C. lipsei de glucagon;
D. excesul de glucagon;
E. excesul de mineralocorticoizi;
56. In diabetul zaharat se produce: G-529

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.poliurie;
D!.glucozurie;
57. Mixedemul se caracterizeaza prin: G-513

A. marirea metabolismului bazal;
B!.retinerea apei in organism;
C!.scaderea metabolismului bazal;
D!.scaderea excitabilitatii SNC;
E. tahicardie;
58. Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de : G-505

A. scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
B!.scaderea volumului plasmatic;
C. cresterea volumului plasmatic;
D!.stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
E!.stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
59. Receptorii hormonilor tiroidieni se afla: G-509

A. pe membrana celulei «tinta»;
B. in citoplasma celulei «tinta»;
C!.pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
D. pe mitocondrii;
E. A si B;
60. Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt: G-517

A!.reabsorbtia tubulara a sodiului;
B!.excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
C. micsorarea reabsorbtia apei;
D!.marirea reabsorbtia apei;
E. marirea reabsorbtia calciului;
61. Boala Bazedow se caracterizeaza prin: G-512 Hipertiroidism

A!.marirea metabolismului bazal;
B. scaderea metabolismului bazal;
C!.poliurie;
D!.marirea excitabilitatii SNC;
E. bradicardie;
62. Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:G-516
A. hipernatriemie;
B!.hiperkaliemie;
C!.hiponatriemie;
D!.scaderea volumului de lichid extracelular;
E. marirea volumului de lichid extracelular;
63. Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de : G-518

A!.hipersecretia glucocorticoizilor;
B. hiposecretia glucocorticoizilor;
C. hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
D. insuficienta de insulina;
E. insuficienta de hormon antidiuretic;
64. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt: G-526

A. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
B!.marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
C!.cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
D. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
E!.stimularea sintezei glicogenului;
65. Progesteronul favorizeaza: G-557

A. proliferarea endometriului;
B!.secretia endometrului;
C. contractia uterului;
D!.relaxarea uterului;
E!.proliferarea alveolelor sanilor;
66.Estrogenii favorizeaza: G-556

A!.dezvoltarea organelor sexuale;
B!.dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
C!.contractia uterului;
D. secretia endometrului;
E. relaxarea uterului;
67. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de : B-295

A!.stimulare a secretiei glucagonului;
B!.stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
C!.inhibitie a secretiei insulinei;
D. stimularea secretiei insulinei;
E. stimularea glicogenogenezei;
68. Tractul hipotalamo-hipofizar: G-501

A. este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
B!.este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
C. este un sistem vascular ;
D. ajunge la hipofiza anterioara;
E!.ajunge la hipofiza posterioara;
69. Secretia de hormon somatotrop este reglata de : G-504
A. gonadotropine;
B. somatostatine;
C. prolactina;
D!.somatoliberina;
E. adrenocorticotropina;
70. La femeie secretia de gonadotropine este reglata de : G-558

A. adrenalina;
B!.estradiol prin feed-back negativ;
C. estradiol prin feed-back pozitiv;
D!.hormonul de eliberare hipotalamic;
E. testosteron prin feed-back negativ;
71. Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:G-518

A!.gluconeogeneza hepatica;
B!.hiperglicemie;
C. glicogenoliza;
D. hipoglicemie;
E. nu influenteaza metabolismul glucidelor;
72. Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul: B-296

A. corticosuprarenalei;
B!.medulosuprarenalei;
C!.fibrelor postganglionare simpatice;
D. hipofizei anterioare;
E. paratiroidelor;
73. Corpul galben: G-555

A. se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
B!.se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
C!.secreta hormoni estrogeni si progesteron;
D. se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
E!.se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
74. Hormonul luteinizant (LH) la femeie: G-497

A!.promoveaza secretia endocrina in ovar;
B. stimuleaza lactatia;
C!.produce ovulatia;
D!.formeaza corpul galben;
E. maturizeaza foliculul ;
75. Hormonul foliculostimulant (FSH): G-497

A!.stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
B!.promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
C!.stimuleaza spermatogeneza;
D. produce ovulatia;
E. formeaza corpul galben;
76. Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei: B-297
A!.tahicardia;
B. vasodilatatie;
C!.vasoconstrictie;
77. Parathormonul: G-537

A!.este hormon hipercalcemiant;
B. este hormon hipocalcemiant;
C. favorizeaza depunerea calciului in oase;
D!.creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
E!.mareste eliminarile urinare de fosfor;
78. Calcitonina: G-538

A. este hormon hipercalcemiant;
B!.este hormon hipocalcemiant;
C!.este hormon antagonist al parathormonului;
D. mobilizeaza calciu din oase;
E!.favorizeaza depunerea calciului in oase;
79. Efectele metabolice ale adrenalinei: B-297

A!.glicogenoliza hepatica si musculara;
B. activeaza consumul celular de glucoza;
C!.hiperglicemie;
D. produce hipoglicemie;
80. Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:G-517

B. ansei lui Henle;
C!.tubului contort distal;
E. glomerulului renal;
81. Boala Addison este: G-521

A!.insuficienta corticosuprarenalei;
B. hiperfunctia corticosuprarenalei;
C. insuficienta medulosuprarenalei;
D. hiperfunctia suprarenalei in general;
E. hipofunctia hipofizei anterioare;
82. Glucagonul produce: G-528

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.gluconeogeneza hepatica;
D!.glicogenoliza hepatica;
E. gluconeogeneza musculara;
83. Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii: B-114
A!.alfa-adrenergici;
B!.beta-adrenergici;
C. muscarinici;
D. nicotinici;
E. nu influenteaza receptorii mentionati;
84. Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt: G-518

A!.stimularea gluconeogenezei;
B. scaderea gluconeogenezei;
C!.scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
D!.cresterea glicemiei;
E. hipoglicemia;
85. Hormonii sexuali sunt produsi de: G-498

A!.corticosuprarenala;
B!.ovar;
C!.testicul;
E. hipofiza anterioara;
86. Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic: G-525

A!.creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
B!.creste sinteza proteinelor;
C. produce catabolism proteic;
D. promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
E!.promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
87. Hormonii tubului digestiv sunt: G-444

A!.colecistokinina;
B. oxitocina;
C!.gastrina;
D!.secretina;
E. prolactina;
88. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului: G-

498
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. somatomedina;
D!.somatostatina;
E. somatotropina;
89. In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
G-524
A!.muschiul cardiac;
B. creer;
C!.muschiul scheletal;
D. epitelui renal;
E. epiteliu intestinal;
90. Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este: G-507

A. tiroxina;
B!.triiodtironina;
C. tireoglobulina;
D. acidul triiodtiroacetic;
91. Oxitocina provoaca: G-506

A. lactogeneza;
B!.contractia miometrului;
C!.eliberarea laptelui;
D!.contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
92. Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt: G-555

A. hormonul antidiuretic;
B. hormonul foliculostimulant;
C!.hormonul luteinizant;
D!.gonadotropina corionica;
E. progesteronul;
93. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la : G-512

A!.inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
B!.micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
C!.micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
D. marirea consumului de oxigen in creier;
E. stimularea secretiei hormonului tireotrop;
94. Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc: G-
499
A!.adrenocorticotropina;
B. hormonii tiroidieni;
C!.vazopresina;
D. hormonii sexuali;
E!.hormonii gonadotropi;
95. Somatotropul : G-503

A!.scade utilizarea glucozei in scop energetic;
B. mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
C!.mareste depozitele de glicogen;
D. scade concentratia glucozei in singe;
E!.micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
96. Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai: G-508

A. digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
B. eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
C!.discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
D. discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
97. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt: G-510

A!.captarea rapida a glucozei de catre celule;
B. captarea lenta a glucozei de catre celule;
C!.cresterea glicolizei;
D. scaderea gluconeogenezei;
E!.cresterea secretiei de insulina;
98. Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt: G-511

A!.creste proteoliza tireoglobulinei;
B. scade activitatea pompei de iod;
C!.creste iodarea tirozinei;
D!.creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
E. scade numarul de celule tiroidiene
99. Secretia hormonului tireotrop este reglata de : G-511

A!.efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
B!.actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
C!.temperatura scazuta a mediului extern;
D. temperatura ridicata a mediului extern:
E. reactii emotionale;
100. Cauzele hipertiroidismului sunt: G-512

A. secretia excesiva de hormon tireotrop;
B!.prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
C. insuficienta nutritiei;
D. insuficienta iodului in hrana;
E. emotii negative;
101. Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de: G-517

A. cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
B!.cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
C!.hormonul adrenocorticotrop;
D!.cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
E. cresterea fluxului sangvin renal;
102. Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH: C

A!.cresterea apreciabila de ACTH;
B!.cresterea secretiei cortizolului ;
C. scaderea secretiei cortizolului;
D!.cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
E. nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
103. Boala Addison este determinata de: G-521

A. hipertrofia cortexului adrenal;
B!.atrofia cortexului adrenal;
C!.distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
D. cresterea secretiei de ACTH;
E. cresterea secretiei adrenalinei;
104. Deficitul glucocorticoizilor provoaca: G-518

A. intensificarea gluconeogenezei;
B!.scaderea gluconeogenezei;
C. intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
D!.reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
E!.micsoreaza nivelul de zahar in sange;
105. Boala Cushing este determinata de : G-521

A!.hiperplazia cortexului suprarenal;
B. hipoplazia cortexului suprarenal;
C!.cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
D. scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
E. cresterea secretiei de androgeni;
106. Hormonul tisular vilichinina: G-437

A. stimuleaza secretia sucului intestinal;
B!.stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
C. inhiba motilitatea intestinului;
D. stimuleaza secretia pancreatica;
E. stimuleaza secretia gastrica;
107. Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ: G-518

A. hormonul cresterii;
B!.surplusul de hormoni tiroizi;
C!.hormonii glucocorticoizi;
D. insulina;
E. mineralocorticoizii;
108. Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia: G-507

B. somatomedina;
C. beta -endorfina;
D!.hormonul tireotrop;
E. oxitocina;
109. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: C

A. deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) creşte riscul de hiperhidratare;
B!.dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
C. deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
D!.secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
E!.hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;
110. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: B-296
A!.celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
B!.secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
C. frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
D!.secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
E. catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
111. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-505
A. oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
B!.scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
C!.atât oxitocina, cât şi HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
D. secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
E!.HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din
tubii colectori;
A. corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi steroizi;
B!.consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
C. aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
D!.secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
E!.cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
113. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-507; G-513
A. hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturizarea timpurie a SNC;
B. T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
C!.persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
D. un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
E!.cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;
114. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518; G-503; G-509
A!.cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
B. cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
C!.hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
D!.creşterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
E. cortizolul determină scăderea lipolizei;
115. Referitor la metaobolismul glucozei: G-528

A. gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
B!.glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
C!.glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
D!.gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
E. glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
116. Precizaţi răspunsurile corecte: G-547

A. erecţia este un reflex simpatic;
B!.erectia apare la pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
C!.în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor
seminale;
D. fertilizarea normală are loc în uter;
E. fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
117. Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
A!.STH; G-500
B. ACTH;
C. gonadotropinele;
D!.prolactina;
E. tireotropina;
118. Au activitate lipolitică următorii hormoni: G-519; G-528

A!.glucagonul;
B!.adrenalina;
C. insulina;
D!.cortizolul;
119. Insulina produce următoarele efecte: G-524

A. utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
B. lipoliza crescută;
C!.hiperpolarizarea celulară;
D!.gluconeogeneză scăzută;
E!.cetogeneză scăzută;
120. Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de: G-507
A!.triiodotironină;
B. tiroxină;
C. tireoglobulină;
D. tirotropină;
E. factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
121. Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli: G-

505
A!.deshidratare;
B!.hemoragie severă;
C. scăderea osmolarităţii sanguine;
D!.durere, stress chirurgical;
122. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte: G-506

A!.contracţia miometrului uterin;
B. lactogeneza;
C!.ejecţia laptelui;
D. pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
E!.contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
123. Secreţia de ACTH: C

A. este scăzută în condiţii de stress;
B. este inhibată de durere;
C!.este stimulată de stress;
D!.este stimulată de hipoglicemie;
E!.intervine în pigmentarea pielii în exces;
124. Neurofizinele I şi II: G-505

A. sunt neuromodulatori;
B. sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
C!.sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX (oxitocina);
D. sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
E. sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
125. Glucagonul: G-528

A. este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
B!.scade glicogeneza hepatică;
C. inhibă secreţia de insulină;
D. stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
E!.creşte glucogenoliza hepatică;
126. Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri: G-510;G-518

A. STH(somatotropina) – bilanţ azotat negativ;
B. insulina - efect catabolizant lipidic;
C!.cortizol – hiperglicemie,
D!.tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
E. inhibină – inactivarea testosteronului;
127. Hormonul paratiroidian determină: G-539

A. creşterea depozitelor minerale osoase;
B!.cresterea cantităţii de calciu în singe;
C!.scaderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
D!.scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
E. nici unul din efectele menţionate;
128. Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la: G-505

A!.acromegalie,
B. hipoglicemie;
C. inhibitia transportului aminoacizilor;
D. stimularea formarii ureei;
E!.atrofia gonadelor;
129.Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia: G-527

A.aminoacizilor argininei si lizinei;
B.hiperglicemiei;
C.stimulării vagale;
D. STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
E!.catecolaminelor;
130. Secreţia de hormon antidiuretic este stimulată în caz de: G-505

A. scădere a osmolarităţii plasmei;
B. expunere la frig;
C. hiperhidratare;
D. hipoosmolaritate;
E!.hiperosmolaritate;
131. Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia: G-539

A. scade calcemia;
B. scade fosfatemia;
C. inhibă activitatea osteoblastelor;
D!.inhibă activitatea osteoclastelor;
E. acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
132. Hormonii tiroideni: G-510

A. inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
B. inhibă -receptorii adrenergici;
C. inhibă lipoproteinlipaza;
D!.determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
E. cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
133. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin: B-297

A!.stimularea secreţiei de glucagon;
B. stimularea secreţiei de insulină;
C!.stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
D!.inhibarea secreţiei de insulină;
E. inhibarea secreţiei de cortizol;
134. Glucagonul determină: G-528

A!.gluconeogeneza hepatică;
B!.glicogenoliza hepatică;
C!.cetogeneză hepatică;
D. glicogenoliza musculară;
E. lipogeneză în ţesutul adipos;
135. Următorii hormoni au acţiune hiperglicemiantă, in afara de : B-298

A. glucagonul;
B. STH-ul;
C. cortizolul;
D!.noradrenalina;
E. adrenalina;
136. Tiroxina fiziologica activă se găseşte în una din următoarele forme: G-508
A. legată de albumină;
B. legată de prealbumină,
C. legată la oglobulină;
D. ca o glucoronidă;
E!.nelegată, liberă;
137. Adrenalina: B-297

A!. se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
B!. are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
C!. acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
D. stimulează sinteza de glicogen în ficat;
138. Progesteronul: G-557

A!.este secretat de corpul galben;
B!.este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
C!.este scăzut în timpul menstruaţiilor;
D. prezintă nivele constante după implantare;
E. prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
139. Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei: G-556

A!.facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
B!.cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
C. pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
D!.pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
E. toate raspunsurile corecte.
140. Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu: G-

521
A!.hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
B.hipoglicemie;
C. secreţie scăzută de ACTH;
D!.hiperkaliemie;
E!.hiperpigmentare;
141. Guşa endemică este caraczterizată prin: G-513

A. hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
B. tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
C. absenţa congenitală a TSH;
D. exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
E!.hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
142. Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu: G-514

A!.maturizarea întârziată a scheletului;
B. nivele ridicate ale hormonului de creştere, în sânge;
C. nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
D. nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
E!.piticism asimetric;
143. O secreţie excesivă de tiroxină produce: G-512

A. cresterea masei corpului;
B!.reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
C. somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
D!.piele caldă şi umedă;
E!.hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
144. Pacienţii cu boala Basedow-Graves: G-512

A. prezintă invariabil exoftalmie;
B. prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
C. au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
D!.prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei,
dintre care face parte şi IgG;
E!.prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
145. Zona glomerulară adrenală: G-515

A. este cea mai internă;
B. reacţionează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
C!.este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
D!.reprezintă 10% din volumul glandei;
E!. afectata în boala Addison;
146. Secreţia de cortizol: G-519

A!.prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
B. răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
C. se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
D!.creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
E. este inhibată de aldosteron;
147. Secreţia de aldosteron este stimulată de: G-517

A!.ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
B. hipokalcemie;
C!.angiotensină II;
D. hipernatriemie;
E. factorul natriuretic atrial;

A!.este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
B. creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
C!.are mai puţini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
D. se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
E!.are ca stimul declansator hipercalcemia;
149. Ce acţiune are calcitonina? G-539

A!.hipofosfatemie;
B!.hipocalcemie;
C!.natriureză;
D. efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
E. hipercalcemie;
150. Glucocorticoizii sunt: G-517

A. hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
B. hormoni steroizi tip C19;
C!.hormoni steroizi tip C21;
D. reprezentaţi prin aldosteron;
E!.reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
151. Ce efecte are aldosteronul la nivel renal? G-516

A!.determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
B!.acţionează la nivelul tubului contor distal şi tubului colector;
C. acţionează asupra tubului contor proximal;
D!.conservă Na în lichidul extracelular;
E. determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
152. Secretia somatotropului este controlata de : G-503

A. starea nutritionala;
B!.nivelul proteinelor celulare;
C!.hormonul hipotalamusului de eliberare;
D!.nivelul de glucoza in singe;
E. nici unul din ele;

Evaluare 1.2.3.4
 Care din următoarele afirmatii este corectă?

 acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;
 [X]acetilcolina este scindată de colinesterază;
 acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
 acetilcolina este scindata de adrenalină;
 acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;
 Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:

 hipernatriemie;
 [X]hiperkaliemie;
 [X]hiponatriemie;
 [X]scaderea volumului de lichid extracelular;
 marirea volumului de lichid extracelular;
 Ce se înțelege prin automatism cardiac?

 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos
vegetativ
 producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
 apariția unor contracții foarte frecvente
 [X]generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
 Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:

 [X]STH;
 ACTH;
 gonadotropinele;
 [X]prolactina;
 tireotropina;
 Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

 [X]reabsorbtia sodiului;
 [X]secretia de potasiu;
 [X]secretia ionilor de hidrogen;
 reabsorbtia potasiului;
 reabsorbtia calciului;
 Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip
«gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
 muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
 [X]muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;

 [X]ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
 ionii de Ca2+ împiedică contractia;
 [X]ionii de Ca2+ mentin contractia;
 ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
 ionii de Ca2+ opresc contractia;
 Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

 cortexul cerebral
 hipofiza poslerioară
 [X]ficat
 intestinul subțire
 rinichi
 Tractul hipotalamo-hipofizar:
 este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
 [X]este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
 este un sistem vascular ;
 ajunge la hipofiza anterioara;
 [X]ajunge la hipofiza posterioara;
 Alegeti afirmatiile incorecte:
 [X]Unda T in toate derivatiile este maxima;
 [X]Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 [X]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată cu:

 [X]hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;
 hipoglicemie;
 secreție scăzută de ACTH;
 [X]hiperkaliemie;
 [X]hiperpigmentare;
 Glucocorticoizii sunt:
 hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
 hormoni steroizi tip C19;
 [X]hormoni steroizi tip C21;
 reprezentați prin aldosteron;
 [X]reprezentați prin cortizol și corticosteron;

 Presiunea sistolica depinde de volemie;
 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 [X]Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 [X]Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Glucagonul este secretat de:

 [X]celulele alfa pancreatice;
 celulele beta pancreatice;
 hipofiza;
 medulosuprarenala;
 ficat;
 Secreția de ACTH:
 este scăzută în condiții de stress;
 este inhibată de durere;
 [X]este stimulată de stress;
 [X]este stimulată de hipoglicemie;
 [X]intervine în pigmentarea pielii în exces;

 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare
ale miozinei;
 [X]contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;
 Precizați răspunsurile corecte:

 erecția este un reflex simpatic;
 [X]erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
 [X]în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor
seminale;
 fertilizarea normală are loc în uter;
 fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
 Hormonii tiroidieni sunt:

 tireoglobulina;
 monoiodtirozina;
 [X]triiodotironina;
 [X]tetraiodotironina;
 [X]calcitonina;

 [X]miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
 miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
 miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
 miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

 [X]reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 Alegeti afirmatiile corecte:

 [X]Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 [X]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-
claviculară cu 1,5 cm medial;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 [X]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

 [X]Emotii stres presiunea arteriala creste;
 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :

 hipotalamus;
 [X]hipofiza anterioara;
 hipofiza posterioara;
 tiroida;
 pancreas;
 Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

 [X]stimularea secreției de glucagon;
 stimularea secreției de insulină;
 [X]stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 [X]inhibarea secreției de insulină;
 inhibarea secreției de cortizol;
 Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;
 T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
 [X]persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
 un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
 [X]cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este

 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;
 [X]dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
 deficitul de TSH crește riscul de acromegalie;
 [X]secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul
de eliberare a hormonului de crestere;
 [X]hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea
ratei metabolismului bazal;

 [X]celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
 [X]secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
 [X]secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
 Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

 [X]acromegalie,
 hipoglicemie;
 inhibitia transportului aminoacizilor;
 stimularea formarii ureei;
 [X]atrofia gonadelor;

 [X]în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
 Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

 hormonul antidiuretic;
 hormonul foliculostimulant;
 [X]hormonul luteinizant;
 [X]gonadotropina corionica;
 progesteronul;
 Care din următoarele afirmații nu este corectă?

 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)
 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 [X]fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 [X]fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
 Exista secretie endocrina la nivelul:

 hipofizei;
 rinichiului;
 tubului digestiv;
 hipotalamusului;
 [X]toate raspunsurile corecte;

 [X]Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
 [X]Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si
pulmonara;
 [X]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:

 [X]Are efect opus angiotensinei II;
 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 [X]Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;
 Hormonii pot fi ca structura:

 [X]proteine;
 [X]aminoacizi;
 glucide;
 [X]steroizi;
 toate raspunsurile corecte;
Secreția de aldosteron este stimulată de:
 [X]ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

 hipokalcemie;
 [X]angiotensină II;
 hipernatriemie;
 factorul natriuretic atrial;
 Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale

 alfa-1-adrenergici
 [X]alfa-2-adrenergici
 [X]beta-2-adrenergici
 muscarinici colinergici
 nicotinici colinergici
 Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
 musculatura atrială
 [X]nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară

 există antiport pentru Na+/K+;
 [X]există antiport Na+/Ca2+;
 [X]există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;

 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
 [X]colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
 colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

 [X]creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
 [X]creste sinteza proteinelor;
 produce catabolism proteic;
 promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
 [X]promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
 [X]excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului
negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
 Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:

 [X]gluconeogeneza hepatica;
 [X]hiperglicemie;
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;

 Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 [X]Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
 [X]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori

:
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
 Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:

 corticosuprarenalei;
 [X]medulosuprarenalei;
 [X]fibrelor postganglionare simpatice;
 hipofizei anterioare;
 paratiroidelor;

 teaca mielinică propagă impulsul nervos;
 [X]teaca mielinică este un izolator electric;
 [X]teaca mielinică are functia trofică;
 teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
 teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

 [X]muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
 NO
 [X]angiotensina II
 factor natriuretric atrial (FNA)
 hidrogen ioni (FT)
 bradikinină

 răspunsul local apare la excitatie supraliminală;
 [X]răspunsul local apare la excitatie subliminală;
 răspunsul local apare la excitatie liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;
 Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 [X]inhibitia sintezei de proteina;
 [X]catabolism proteic exagerat;
 [X]determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 [X]scade sinteza de imunoglobuline;
 nu influenteaza metabolismul proteinelor;
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte

 [X]In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
 [X]In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de
16kDa(120 mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
 [X]In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
 Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește
presiunea din atriul stâng.
 În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea

efectelor simpaticului, cu excepția:
 vasoconstricției în teritoriul splanhnic
 [X]sudorației
 hipertensiunii
 bronhodilatației
 tahicardiei
 Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

 unda P
 undaQ
 [X]unda R
 unda T
 segmentul T-P

 [X]există cotransport de Na+ si apă;
 [X]există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 [X]există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;
 Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
 [X]corticosuprarenalei;
 medulosuprarenalei;
 [X]cantitatii mici in ovar;
 [X]glandei testiculare;

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
 [X]valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150 V;
 Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?

 receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
 receptorii beta-1-adrenergici
 [X]receptorii nicotinici
 [X]receptorii muscarinici
 Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la

baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
 Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 [X]rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară
 Hormonul foliculostimulant (FSH):

 [X]stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
 [X]promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
 [X]stimuleaza spermatogeneza;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;

 răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;
 [X]răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
subliminal);
 [X]răspunsul local nu se propagă;
 [X]răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

 [X]potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
 [X]potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
 [X]potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 potentialul de actiune se sumează;
 In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

 30-40 ml
 50-60 ml
 [X]70-80 mi
 90-100 ml
 100-110 ml
 Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor

 beta-1-adrenergici
 [X]muscarinici colinergici
 Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

 fibrele nodale ;
 [X]fasciculele internodale ;
 fasciculul atrioventricular Hiss ;
 [X]tesutul miocardic ;
 nici un raspuns corect ;

 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

 [X]Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
 [X]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 [X]Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos
este de 50 ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este
de 70 ml;
 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este
de 70-75 ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de
120 ml;
de 50 ml;
 Hormonii tiroideni:
 inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
 inhibă -receptorii adrenergici;
 inhibă lipoproteinlipaza;
 [X]determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si
trigliceride;
 cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
 Calcitonina:
 [X]este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;
 creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
 [X]are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
 [X]are ca stimul declansator hipercalcemia;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:

 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 [X]Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 [X]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;
 Secreția de cortizol:
 [X]prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
 răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
 se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
 [X]crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
 este inhibată de aldosteron;

 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice
și produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 [X]efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 [X]receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează
asupra receptorilor muscarinici
 Insulina produce următoarele efecte:

 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;
 lipoliza crescută;
 [X]hiperpolarizarea celulară;
 [X]gluconeogeneză scăzută;
 [X]cetogeneză scăzută;
 Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice

tipice:
 [X]creste conductanta membranei pentru Na+ ;
 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 [X].scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
 Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a
potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:
 gNa+
 conductanța totală a membranei
 gK+
 [X]gCa24
 gCP

 [X]Presiunea sistolica depinde de volemie;
 [X]Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 [X]Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea cristalinului, este

un medicament care:
 stimulează receptorii adrenergici
 blochează receptorii adrenergici
 stimulează receptorii colinergici muscarinici
 [X]blochează receptorii colinergici muscarinici
 stimulează receptorii colinergici nicotinici

 există cotransport de Na+ si apă;
 există cotransport de Na+ si H+;
 [X]există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 [X]există cotransport de Na+ si aminoacizi;

 [X]o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport
activ primar;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie
facilitată;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
 [X]o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
 Corpul galben:
 se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
 [X]se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 [X]secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
 [X]se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
 Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

 [X]reabsorbtia tubulara a sodiului;
 [X]excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 micsorarea reabsorbtia apei;
 [X]marirea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia calciului;
 Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?

 receptorii alfa-1-adrenergici
 receptorii alfa-2-adrenergici
 [X]receptorii beta-2-adrenergici
 Calcitonina:
 este hormon hipercalcemiant;
 [X]este hormon hipocalcemiant;
 [X]este hormon antagonist al parathormonului;
 mobilizeaza calciu din oase;
 [X]favorizeaza depunerea calciului in oase;

 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz
de excitare;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă
a membranei celulare, în absenta excitării;
 [X]potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea
externă a membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în
absenta excitării;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz
de excitare;
 Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:

 pe membrana celulei «tinta»;
 in citoplasma celulei «tinta»;
 [X]pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;
 Care din următoarele afirmații este corectă?

 [X]adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare
scheletice și produce vasodilatație
 [X]noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 [X]acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează
asupra receptorilor muscarinici
 Hormonii pancreatici sunt ca structura:

 [X]peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
 Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

 proteici;
 [X]steroizi;
 [X]provin din colesterol;
 glicoproteici;
 provin din vitamina C;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
 [X]hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;
 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

 [X]accelerează ritmul
 rărește ritmul
 opresc inima în diastola
 [X]cuplează excitația cu contracția
 [X]determină repolarizare lentă în platou
 Progesteronul:
 [X]este secretat de corpul galben;
 [X]este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 [X]este scăzut în timpul menstruațiilor;
 prezintă nivele constante după implantare;
 prezintă nivele scăzute după ovulație;
 Referitor la metaobolismul glucozei:

 gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
 [X]glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 [X]glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 [X]gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
 Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

 [X]contracția miometrului uterin;
 lactogeneza;
 [X]ejecția laptelui;
 pregătirea glandei mamare pentru secreția lactată;
 [X]contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
 Glucagonul:
 este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;
 [X]scade glicogeneza hepatică;
 inhibă secreția de insulină;
 stimulează absorbția intestinală a glucozei;
 [X]crește glucogenoliza hepatică;
 Boala Addison este:
 [X]insuficienta corticosuprarenalei;
 hiperfunctia corticosuprarenalei;
 insuficienta medulosuprarenalei;
 hiperfunctia suprarenalei in general;
 hipofunctia hipofizei anterioare;

 în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
 [X]în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;

 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei
vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei
vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
 Hormonul tisular vilichinina:

 stimuleaza secretia sucului intestinal;
 [X]stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
 inhiba motilitatea intestinului;
 stimuleaza secretia pancreatica;
 stimuleaza secretia gastrica;

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 [X]La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale
(hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 [X]In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 [X]Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
 Zona glomerulară adrenală:

 este cea mai internă;
 reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
 [X]este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
 [X]reprezintă 10% din volumul glandei;
 [X]afectata în boala Addison;
 Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :

 [X]stimulare a secretiei glucagonului;
 [X]stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 [X]inhibitie a secretiei insulinei;
 stimularea secretiei insulinei;
 stimularea glicogenogenezei;
 Glandele endocrine sunt:

 [X]hipofiza;
 ficatul;
 ganglionul spinal;
 [X]gonadele;
 [X]tiroida;
 Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:

 [X]mareste diureza;
 are actiune antidiuretica;
 creste volumul plasmatic;
 produce concentrarea urinei;
 scade concentratia plasmei ;
 Arteriolele:
 reprezintă zona de minimă rezistență a sistemului vascular
 participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
 [X]prezintă o bogată inervație simpatică
 sunt influențate numai pe cale umorală
 Boala Addison este determinata de:

 hipertrofia cortexului adrenal;
 [X]atrofia cortexului adrenal;
 [X]distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
 cresterea secretiei de ACTH;
 cresterea secretiei adrenalinei;
 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
 [X]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 [X]Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele
circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și

parasimpatic?
 lungimea fibrelor preganglionare
 [X]neuromediația la nivel ganglionar
 [X]receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 [X]organele efectoare
 originea fibrelor preganglionare

 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-120 m/s;
 Hormonii pancreasului endocrin sunt:

 [X]insulina;
 somatostatina;
 [X]glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;
 Hormonii sexuali sunt produsi de:

 [X]corticosuprarenala;
 [X]ovar;
 [X]testicul;
 medulosuprarenala;
 hipofiza anterioara;
 Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:

 [X]ficatului;
 miocardului;
 [X]tesuturilor tinta;
 plamanului;
 tubului digestiv;

 [X]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
 Cotransmițătorul simpatic periferic este:

 polipeptidul vasointestinal
 [X]ATP
 [X]neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
 Neurofizinele:
 sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
 sunt hormoni;
 [X]sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
 [X]transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
 Alegeti afirmatiiile incorecte:

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 [X]Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 [X]are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în
strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

 [X]Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul
ejectiei VS;
 [X]Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 [X]Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul
sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
 La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:

Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
 [X]presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
 [X]presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
 Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
 [X]maturizarea întârziată a scheletului;
 nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
 nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
 nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
 [X]piticism asimetric;
 In diabetul zaharat se produce:

 hipoglicemie;
 [X]poliurie;
 [X]glucozurie;
 Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:

 [X]adenilat ciclaza
 protein kinaza A
 protein kinaza C
 calmodulina
 fosfolipaza C
 La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :

 adrenalina;
 [X]estradiol prin feed-back negativ;
 estradiol prin feed-back pozitiv;
 [X]hormonul de eliberare hipotalamic;
 testosteron prin feed-back negativ;
 Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

 [X]peptide, proteine;
 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;
 Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
 Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

 glicoproteine;
 glucide;
 [X]steroizi;
 proteine;
 amine biogene;
 Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace


 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2
 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea
sacrală a măduvei spinării
 [X]fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 [X]diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 Hormonii androgeni sunt:

 aldosteronul;
 [X]testosteronul;
 estradiolul;
 [X]dehidrotestosteronul;
 cortizolul;
 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 [X]Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 [X]mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 [X]creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

 [X]potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de
neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în
terminatiile postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de
Na+;

 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de Cl-;
intracelular de K+;
 [X]depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de Na+;
extracelular de Na+;
extracelular de K+;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
 [X]prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 [X]ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
 Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:

 legată de albumină;
 legată de prealbumină,
 legată la oglobulină;
 ca o glucoronidă;
 [X]nelegată, liberă;
 Ovarul secreta:
 [X]hormoni estrogeni;
 [X]androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 [X]relaxina;
 hormonul foliculostimulant;
 Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:

 tubului contort proximal;
 ansa lui Henle;
 tubului contort distal;
 [X]tubului colector;
 vasa recta;
 Diabetul zaharat se datoreste:

 excesului de insulina;
 [X]lipsei de insulina;
 lipsei de glucagon;
 excesul de glucagon;
 excesul de mineralocorticoizi;
 Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
 stimuleaza secretia de glucagon;
 [X]stimuleaza secretia de insulina;
 inhiba secretia de insulina;
 [X]inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;

 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de
repaus se micsorează;
 [X]la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de
repaus se măreste ;
 [X]la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 [X]la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;
 Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :

 [X]hormonii de eliberare hipotalamici
 [X]hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
 neurofizinele;
 Adrenalina:
 [X]se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;
 [X]are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
 [X]acționează pe receptori  și adrenergeci;
 stimulează sinteza de glicogen în ficat;
 Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace

 Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
 [X]este un sistem vascular;
 [X]leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
 transporta oxitocina si vasopresina;
 [X]transporta liberine si statine;
 Au activitate lipolitică următorii hormoni:

 [X]glucagonul;
 [X]adrenalina;
 insulina;
 [X]cortizolul;
 Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

 arteriolar
 venos
 [X]capilar
 arterial
 microcirculația

 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
 [X]osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
 difuziunea apei are loc prin canale ionice;

 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 [X]Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
 Glucagonul produce:
 hipoglicemie;
 [X]gluconeogeneza hepatica;
 [X]glicogenoliza hepatica;
 gluconeogeneza musculara;
 Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este reprezentat de:
 arterele mari
 arteriole
 [X]capilare
 venele mari
 arterele și venele mari

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
 [X]fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;
 [X]viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a

presiunii arterial:
 [X]Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
 [X]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
circulator;

 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu
cresterea tensiunii;
 [X]în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne
constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc

vasodilatație prin stimularea receptorilor
 Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice

atipice:
 creste conductanta membranei pentru Na+ ;
 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 [X]creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
 Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;

 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 [X]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 [X]Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

 [X]micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
 [X]depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 [X]hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
 [X]propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 Neurofizinele I și II:
 sunt neuromodulatori;
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
 [X]sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
 sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza
de repolarizare);
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente )
activate în timpul DLD;

 [X]Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide
poarta de inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar
de repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 [X]Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 [X]Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 [X]Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
 [X]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 [X]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 [X]Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:

 factorul de eliberare hipotalamic;
 estradiolul prin feed-back negativ;
 testosteronul prin feed-back negativ;
 [X]gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;
 Testiculul produce:
 [X]spermatozoizi din celulele liniei seminale;
 [X]hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
 gonadotropine LH, FSH;
 progesteron;
 cortizol;
 Hormonul tireotrop (TSH):

 stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
 [X]stimuleaza secretia glandei tiroide;
 inhiba secretia glandei tiroide;
 stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
 stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
circulator;
 [X]Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 [X]Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
 Hormonul somatotrop produce:
 [X]cresterea tesuturilor;
 [X]cresterea oaselor in lungime;
 cresterea oaselor in grosime;
 [X]cresterea viscerelor;
 inhibitia cresterii tesuturilor;

 [X]potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti
ale membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
 [X]potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru
diferiti ioni;
 [X]activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

 [X]vasoconstricție arterială
 vasodilatare venoasă
 [X]creșterea secreției de catecolamine
 [X]creșterea eliberării de HAD
 bradicardie
 Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

 [X]hormonii proteici;
 [X]adrenalina;
 hormonii steroizi;
 hormonii tiroidieni;
 hormonii sexuali;
 Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-adrenergici este:

 IP3-Ca2+
 DAG
 [X]AMPc
 GMPc
 nu folosesc mesageri secunzi

 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;

 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
 [X]repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 [X]mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 [X]creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 Efectele metabolice ale adrenalinei:

 [X]glicogenoliza hepatica si musculara;
 activeaza consumul celular de glucoza;
 produce hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;
 Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:
 [X]Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 [X]Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 [X]Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
 Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :

 factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
 estradiol prin feed-back negativ;
 [X]gonadotropina LH;
 [X]gonadotropina FSH;

 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de
actiune;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
 [X]pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de
actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?

 [X]fibrele simpatice preganglionare
 fibrele simpatice postganglionare adrenergice
 fibrele parasimpatice preganglionare
 fibrele parasimpatice postganglionare
 [X]fibrele simpatice postganglionare colinergice
 Pacienții cu boala Basedow-Graves:

 prezintă invariabil exoftalmie;
 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
 [X]prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei,
dintre care face parte și IgG;
 [X]prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect
incandescent;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si
suturarea lui;
 [X]dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
 Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?

 alfa-1-receptorii
 alfa-2-receptorii
 beta-1-receptorii
 [X]receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici
 Presiunea arteriala este intretinuta de)

 [X]forta de contractie a inimii
 debitul cardiac crescut
 [X]elasticitatea vaselor mari
 volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
 [X]rezistenta vasculara

 Unda T in toate derivatiile este maxima;
 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 [X]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 [X]Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:

 [X]hormonii hipotalamici;
 [X]hormonii hipofizei anterioare;
 [X]parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;

 excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
 [X]excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
 [X]membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
 Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):

 [X]Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 [X]Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 [X]Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

 muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;
 [X]muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;

 pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;
 pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
 pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
 pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
 [X]pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+
extracelulari;

 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
 [X]transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse
substante pe un transportor comun;
 [X]transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
 [X]energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă
a unui transport activ primar;

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
 [X]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-
claviculară cu 1,5 cm medial
 [X]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
 [X]în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

 [X]nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 nodului atrioventricular
 rețeaua lui Purkinje
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
 [X]în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică
labilitate;
 Hormonii derivati de la colesterol sunt:

 [X]hormonii sexuali;
 [X]hormonii glucocorticoizi;
 [X]hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;

 membrana celulară contine bistratul lipidic;
 membrana celulară contine canalele proteice;
 membrana celulară contine proteinele cărăus;
 membrana celulară contine proteinele receptori;
 [X]membrana celulară contine proteine contractile;

 oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
 [X]scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 [X]atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
 [X]HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din
tubii colectori;

 Emotii stres presiunea arteriala creste;
 [X]Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate de:

 [X]reflexe inițiate de baroreceptori arteriali
 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 [X]reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
 [X]mecanisme renale de control a volemiei
 [X]intervenția HAD
 Estrogenii favorizeaza:
 [X]dezvoltarea organelor sexuale;
 [X]dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
 [X]contractia uterului;
 secretia endometrului;
 relaxarea uterului;
 Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:
 [X]circulatori, endotelio-dependenți
 circulatori, endotelio-independenți
 [X]derivați din endoteliu
 [X]neuromediatori
 [X]metabolici
 Perioada de contracție izovolumetrică:

 [X]corespunde cu începutul sistolei ventriculare
 începe odată cu închiderea valvelor semilunar
 [X]începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 [X]începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor
semilunare
 Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ și K+, la
joncțiunea neuromusculară
 [X]nicotinici colinergici

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
 [X]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
 [X]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:

 hormonul cresterii;
 [X]surplusul de hormoni tiroizi;
 [X]hormonii glucocorticoizi;
 insulina;
 mineralocorticoizii;
 Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:

 hipotalamusul anterior;
 [X]hipofiza anterioara ;
 ovar;
 testicul;
 Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

 [X]captarea rapida a glucozei de catre celule;
 captarea lenta a glucozei de catre celule;
 [X]cresterea glicolizei;
 scaderea gluconeogenezei;
 [X]cresterea secretiei de insulina;

 [X]cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei
sarcoplasmice a calciului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;

 [X]prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
 prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele
mielinice;
 [X]viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
 Cauzele hipertiroidismului sunt:

 secretia excesiva de hormon tireotrop;
 [X]prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
 insuficienta nutritiei;
 insuficienta iodului in hrana;
 emotii negative;
 Deficitul de vasopresina (ADH) produce :
 diabetul zaharat;
 [X]diabetul insipid;
 maladia Cushing;
 [X]eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
 retentia de apa in organism;
 Hormonul luteinizant (LH) la barbat:

 stimuleaza spermatogeneza;
 [X]stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 inhiba secretia de testosteron;
 stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
 nu influenteaza secretia hormonala;
 Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:

 [X]alfa-adrenergici;
 [X]beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 nu influenteaza receptorii mentionati;
 Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și parasimpatică, asupra

frecvenței cardiace este:
 [X]sistemul nervos central
 lanțul ganglionar paravertebral
 ganglionul terminal de la nivelul inimii
 măduva spinală sacrată
 măduva spinală toracală
 Somatotropul:
 creste transferul aminoacizilor in celula;
 [X]creste sinteza proteinica;
 scade sinteza proteinica;
 nu influenteaza metabolimul proteinelor;
 nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
 Secretia somatotropului este controlata de :

 starea nutritionala;
 [X]nivelul proteinelor celulare;
 [X]hormonul hipotalamusului de eliberare;
 [X]nivelul de glucoza in singe;
 nici unul din ele;
 Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:

 cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
 [X]cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 [X]hormonul adrenocorticotrop;
 [X]cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 cresterea fluxului sangvin renal;
 SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

 sistemului nervos simpatic
 sistemului nervos parasimpatic
 [X]sistemului nervos vegetativ
 sistemului nervos somatic
 nervului vag

 [X]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 [X]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 [X]Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului
sasrcoplasmic;
 tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
 tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
 tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
 [X]tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.
 Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:

 [X]deshidratare;
 [X]hemoragie severă;
 scăderea osmolarității sanguine;
 [X]durere, stress chirurgical;

 corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici și steroizi;
 [X]consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
 [X]secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
 [X]cortizolul este un hormon hiperglicemiant;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :

 [X]inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
 [X]micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 [X]micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 marirea consumului de oxigen in creier;
 stimularea secretiei hormonului tireotrop;
 Hormonii tubului digestiv sunt:

 [X]colecistokinina;
 oxitocina;
 [X]gastrina;
 [X]secretina;
 prolactina;

 potentialul de repaus durează 10 msec;
 potentialul de repaus durează 100 msec;
 potentialul de repaus durează 1 min;
 [X]potentialul de repaus este permanent;
 potentialul de repaus durează 2 sec;
 fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
 [X]sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
 Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:

 scădere a osmolarității plasmei;
 expunere la frig;
 hiperhidratare;
 hipoosmolaritate;
 [X]hiperosmolaritate;

 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în
absenta excitării;
 [X]potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea
externă a membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în
absenta excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:

 [X]sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
 [X]sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subțire
 [X]sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subțire
 Neuronii simpatici:
 care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari
 care produc noradrenalina sunt preganglionari
 [X]cei postganglionari eliberează noradrenalină
 [X]cei preganglionari produc acetilcolină
 [X]acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea
frecvenței și forței de contracție
 Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
 cuprinde numai baro (preso) receptori
 este aferentă nervului vag
 [X]este formată din receptori care au proprie-
 [X]conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 [X]declanșează reflexe depresoare

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in
tesuturi;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

 pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
 [X]pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
 [X]pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
 [X]nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se
inactivează canalele de Na+;
 Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:

 bronhiole
 iris
 intestin
 [X]arteriole
 corpul ciliar
 In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

 temperatură
 oxigenul din lichidul de perfuzie
 concentrația unor ioni
 mediatorii
 [X]inervația vegetativă

 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)
 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
 [X]Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți,
în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 [X]Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în
mușchii scheletici.
 [X]Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul
gastrointes-tinal.
 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
 [X]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu
cresterea tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 [X]în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
 [X]glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 [X]motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 [X]activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
 stimularea vagală produce tahicardie
 Boala Bazedow se caracterizeaza prin:

 [X]marirea metabolismului bazal;
 scaderea metabolismului bazal;
 [X]poliurie;
 [X]marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;

 [X]Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)
 Zgomotul I precede unda R pe EKG.
 [X]Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).
 Zgomotul II are loc în cursul undei T.
 Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 [X]hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 [X]mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
 Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile

simpatice și parasimpatice pentru că:
 [X]acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi
 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice
 Receptorii nicotinici se găsesc:

 [X]la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
 [X]la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 [X]la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
 Prolactina este secretata de :

 hipotalamusul medial;
 testicul;
 ovar;

 [X]Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)
 [X]Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin
circulația limfatică.
 [X]Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai
mi-că.

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
 [X]ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
 Secretia hormonului tireotrop este reglata de :

 [X]efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
 [X]actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
 [X]temperatura scazuta a mediului extern;
 temperatura ridicata a mediului extern:
 reactii emotionale;
 Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui
traseu EKG:
 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 [X]complexul QRS
 segmentul izoelectric S-T
 unda T
 Renina:
 [X]este secretata de aparatul juxta-glomerular;
 este secretata de interstitiu renal;
 este secretata in ficat;
 [X]transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 transforma angiotensina I in angiotensina II;
 Hormonul paratiroidian determină:

 creșterea depozitelor minerale osoase;
 [X]cresterea cantității de calciu în singe;
 [X]scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 [X]scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 nici unul din efectele menționate;
 Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:

 [X]cresterea apreciabila de ACTH;
 [X]cresterea secretiei cortizolului ;
 scaderea secretiei cortizolului;
 [X]cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
 nu influenteaza asupra secretiei ACTH;

 [X]In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente),
deschise în faza de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente),
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în
timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;
 Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

 contracțiile musculaturii scheletice
 creșterea presiunii abdominale
 negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
 scăderea presiunii în atriul drept
 [X]scaderea presiunii abdominale
 Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:

 proteici;
 [X]steroizi;
 adrenalina;
 [X]tiroidieni;

 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii
potentialelor de actiune;
 [X]muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de
unităti motorii active;
 [X]muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei
impulsurilor motorii;
 muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei

 [X]cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;
 cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
 [X]hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
 [X]creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
 cortizolul determină scăderea lipolizei;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):

 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
 [X]Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 [X]Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

 [X]hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea
potentialului de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea
potentialul de repaus;
 [X]hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de
excitatie ;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
 [X]sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
 Ce acțiune are calcitonina?

 [X]hipofosfatemie;
 [X]hipocalcemie;
 [X]natriureză;
 efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
 hipercalcemie;
 Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de

broască?
 excitarea electrică a nervului vag
 administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat
 [X]administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat
 administrarea de noradrenalina pe cordul izolat și perfuzat

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 [X]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de
actiune este aceiasi;
 Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în medulosuprarenală


 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;
 [X]oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
 toti muschii obosesc la fel;
 Boala Cushing este determinata de :

 [X]hiperplazia cortexului suprarenal;
 hipoplazia cortexului suprarenal;
 [X]cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 cresterea secretiei de androgeni;
 Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 [X]somatostatina;
 somatotropina;
 Oxitocina provoaca:
 lactogeneza;
 [X]contractia miometrului;
 [X]eliberarea laptelui;
 [X]contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
 relaxarea uterului;
 Alegeti afirmatia corecta:

 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 [X]Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului
membranar de repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
 Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

 [X]sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine
 [X]mediație sinaptică colinergică
 [X]receptori nicotinici pe celulele cromafine
 secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
 secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație
 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ

parasimpatic?
 neuromediația la nivelul ganglionilor
 receptorii la nivel de organ efector
 [X]neuromediatorii la nivel de organ efector
 receptorii la nivel ganglionar
 localizarea neuronilor în măduva spinării

 capul miozinei se uneste cu troponina C;
 capul miozinei se uneste cu troponina T;
 [X]capul miozinei scindează ATP;
 capul miozinei se uneste cu troponina I;
 capul miozinei scindează GTP;
 Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:

 [X]creste proteoliza tireoglobulinei;
 scade activitatea pompei de iod;
 [X]creste iodarea tirozinei;
 [X]creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
 scade numarul de celule tiroidiene
 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a
fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
 [X]în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
 în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;
 O secreție excesivă de tiroxină produce:

 cresterea masei corpului;
 [X]reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 somnolență și toleranță crescută la căldură;
 [X]piele caldă și umedă;
 [X]hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
 Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive

 [X]alfa-1-adrenergici
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:

 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase
simpatice
 [X]potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
 [X]mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune
 numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
 [X]potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap

 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
 calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
 [X]calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
 miorelaxantii scindează acetilcolina;
 [X]miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
 miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 [X]Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

 [X]Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 [X]Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 [X]Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul
diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în
faza de repolarizare);
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în
faza de repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;

 [X]miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 [X]actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 [X]tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

 în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
 [X]muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
 [X]In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente),
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:

 tubului contort proximal;
 ansei lui Henle;
 [X]tubului contort distal;
 [X]tubului colector;
 glomerulului renal;
 Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 [X]nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
 hipofizei posterioare;
 hipotalamusul posterior;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
 Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

 stimuleaza secretia de insulina;
 [X]stimuleaza secretia de glucagon;
 [X]inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;

 ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
 [X]ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 Progesteronul favorizeaza:
 proliferarea endometriului;
 [X]secretia endometrului;
 contractia uterului;
 [X]relaxarea uterului;
 [X]proliferarea alveolelor sanilor;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
 [X]în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
 [X]în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă
+;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
 Deficitul glucocorticoizilor provoaca:

 intensificarea gluconeogenezei;
 [X]scaderea gluconeogenezei;
 intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 [X]reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 [X]micsoreaza nivelul de zahar in sange;
 Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:

 [X]facilitează creșterea foliculilor ovarieni;
 [X]cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
 pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
 [X]pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 toate raspunsurile corecte.
 Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:

 Are efect opus angiotensinei II;
 [X]Are efect asemănător angiotensinei II;
 [X]Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 [X]Este un puternic vasoconstrictor;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
 [X]Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul
diastolei;
 [X]Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

 [X]mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 [X]membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
 Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
 eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
 [X]discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
 discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;

 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă,
relaxare, contractie;
 [X]fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă,
contractie, relaxare;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie,
perioada latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare,
perioada latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada
latentă, relaxare;
 O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

 [X]volumului bătaie
 tonusului nucleului nervului vag
 [X]rezistenței periferice totale
 [X]activității sistemului nervos simpatic
 activității sistemului nervos parasimpatic
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 [X]Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, față de cele
din mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
 [X]Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere
specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur
de 0,3 - 0,4 m/sec)
 [X]Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin
joncțiuni gap.
 Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
 [X]adrenocorticotropina;
 hormonii tiroidieni;
 [X]vazopresina;
 hormonii sexuali;
 [X]hormonii gonadotropi;
 In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

 [X]depolarizarea ventriculară
 depolarizarea nodulului a-v
 [X]repolarizarea atrială
 începutul repolarizării ventriculare
 repolarizarea apexului
 Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:

 [X]polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
 Progesteronul este secretat la nivelul:

 foliculuilui ovarian;
 [X]corpului galben;
 testiculului;
 [X]placentei;

 prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;
 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
 [X]potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

 [X]La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 [X]La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale
(hipotensiune);
 [X]In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :

 scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
 [X]scaderea volumului plasmatic;
 cresterea volumului plasmatic;
 [X]stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
 [X]stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
 Angiotensina II:
 stimuleaza secretia reninei;
 [X]are efect vasoconstrictor;
 [X]creste presiunea arteriala;
 nu modifica presiunea sangvina;
 este secretata de rinichi;

 [X]Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui
vascular;
 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 [X]Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in
 [X]Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
 Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari cantități de sânge, este
reprezentat de:
 artere
 capilare
 [X]vene
 circulația pulmonară
 inima
 Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:

 tiroxina;
 [X]triiodtironina;
 tireoglobulina;
 acidul triiodtiroacetic;
 Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate de:

 [X]reflexe inițiate de baroceptorii arteriali
 sistemul renină - angiotensină aldosteron
 [X]reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian
 [X]mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția aldosteronului

 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
 [X]tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
 [X]potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
 Calcitonina este secretata de:

 tiroida in compartimentul folicular;
 [X]tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 hipofiza anterioara;
 ficat;
 Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru

 [X]are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
 este precedat de o depolarizare lentă diastolică
 [X]începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
 [X]durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară
 Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

 [X]contracției atriale
 [X]contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 [X]zgomotului II
 ejectiei rapide a singelui
 ejectiei lente a singelui
 Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

 [X]promoveaza secretia endocrina in ovar;
 stimuleaza lactatia;
 [X]produce ovulatia;
 [X]formeaza corpul galben;
 maturizeaza foliculul ;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;
 [X]suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
 [X]suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
 Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor

arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 [X]Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 [X]Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
 Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

 gonadelor;
 pancreasului endocrin;
 [X]presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in
tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 [X]presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
 Denervarea completă a intestinului subțire produce:

 creșterea peristaltismului de repaus
 scăderea peristaltismului de repaus
 [X]are un efect redus asupra peristaltismului
 produce obstrucție intestinală
 produce peristaltism haotic și neregulat
 Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:
 [X]triiodotironină;
 tiroxină;
 tireoglobulină;
 tirotropină;
 factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

 [X]accelerează ritmul
 opresc inima în diasistolă
 [X]cuplează excitația cu contracția
 [X]determină repolarizarea lentă în platou
 repolarizeaza atriile
 Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul
joncțiunii neuromusculare

 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
 arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
 [X]sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
jonctiunii neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
 [X]potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 [X]potentialul de actiune se sumează;
 [X]potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de simpatic?
 vasodilatație
 [X]motilitate și secreție gastrointestinală
 dilatația pupilei
 răspunsul apărare – atac
 arterioloconstricție

 [X]prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 [X]are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 [X]în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei
vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei
vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

 [X]fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
 Secretia de hormon somatotrop este reglata de :

 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 [X]somatoliberina;
 adrenocorticotropina;
 Care din următoarele afirmații sunt corecte?

 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon
 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
 [X]axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
 [X]administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină,
determină scăderea cantității de noradrenalină în circulație
 [X]administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce
scăderea frecvenței și forței de contracție a miocardului
 Kininele:
 [X]au intense efecte vasodilatatoare
 [X]derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
 se formează sub acțiunea glucocorticoizilor
 sunt activate de către kininaze
 [X]pot determina creșterea permeabilității capilare
 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a

presiunii arterial:
 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;

 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 [X]Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de
actiune;
 [X]Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta
de inactivare;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
 [X]tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si
frecventa lor de descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul
sarcoplasmatic;
 Hipersecretia de hormon somatotrop produce:

 nanismul hipofizar la copil;
 [X]gigantismul la copil;
 [X]acromegalia la adult;
 boala Basedow;
 cretinismul la copil;
 Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?
 [X]receptorii beta-2-adrenergici
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici
 Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:

 reabsorbtia sodiului;
 [X]reabsorbtia apei;
 secretia potasiului;
 secretia H+;
 reabsorbtia Ca ++;

 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei
VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 [X]Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 [X]Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

 [X]există antiport pentru Na+/K+;
 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 [X]există antiport Na+/glucoză;
 [X]există antiport Na+/aminoacizi;
 Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?

 [X]determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;
 [X]acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
 acționează asupra tubului contor proximal;
 [X]conservă Na în lichidul extracelular;
 determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;
 Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

 este electrică
 [X]implică eliberarea de acetilcolină
 este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
 implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
 [X]implică receptorii nicotinici
 Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:

 aminoacizilor argininei si lizinei;
 hiperglicemiei;
 stimulării vagale;
 STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
 [X]catecolaminelor;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
 [X]fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;
 Alegeti afirmatia corecta:

 [X]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de
300ms=0,3s;250
 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de
actiune este aceiasi;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
 [X]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 [X]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
 Parathormonul:
 [X]este hormon hipercalcemiant;
 este hormon hipocalcemiant;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
 [X]creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 [X]mareste eliminarile urinare de fosfor;
 Sistolă atrială:
 este urmată de unda P
 contribuie 70% la umplerea ventriculară
 [X]determina unda a pe flebogramă
 [X]determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
 corespunde zgomotului I

 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este
de 50 ml;
 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos
este de 70 ml;
70-75 ml;
de 120 ml;
50 ml;
 Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

 arteriolele
 [X]venulele
 aorta
 [X]trunchiul arterei pulmonare
 [X]cordul drept

 difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
 difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
 [X]difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 [X]difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;
 In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
 [X]muschiul cardiac;
 creer;
 [X]muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 epiteliu intestinal;
 Mixedemul se caracterizeaza prin:

 marirea metabolismului bazal;
 [X]retinerea apei in organism;
 [X]scaderea metabolismului bazal;
 [X]scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;

 [X]fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)
 [X]nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 [X]fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

 [X]potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
 [X]potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se sumează;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:

 STH(somatotropina) – bilanț azotat negativ;
 insulina - efect catabolizant lipidic;
 [X]cortizol – hiperglicemie,
 [X]tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 inhibină – inactivarea testosteronului;
 Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :

 hipofiza posterioara ;
 suprarenale ;
 hipotalamus;
 tiroida;
 Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea?
 extrasistolele
 aritmia
 flutterul atrial
 fibrilația atrială
 [X]fibrilația ventriculară
 Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:

 medulosuprarenalei;
 [X]ovarului;
 tiroidei;
 Glucagonul determină:
 [X]gluconeogeneza hepatică;
 [X]glicogenoliza hepatică;
 [X]cetogeneză hepatică;
 glicogenoliza musculară;
 lipogeneză în țesutul adipos;
 Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :

 glucagonul;
 STH-ul;
 cortizolul;
 [X]noradrenalina;
 adrenalina;
 Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:

 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 [X]marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 [X]cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 [X]stimularea sintezei glicogenului;

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
 [X]membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

 activittea sistemului nervos parasimpatic
 [X]debitul sistolic
 [X]frecvența cardiacă
 rezistența periferică vasculară totală
 [X]presiunea sistolică
 Gușa endemică este caraczterizată prin:

 hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
 tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
 absența congenitală a TSH;
 exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică,
 [X]hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;

 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
 [X]Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial
in sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 [X]Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;
 [X]viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
 Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:

 hormonul antidiuretic;
 somatomedina;
 beta -endorfina;
 [X]hormonul tireotrop;
 oxitocina;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;
 Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:

 [X]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
 [X]Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 [X]Acționează pe receptori specifici-purinergici;

 [X]neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
 [X]lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea
sacrală a măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 [X]acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;

 [X]pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
 [X]stimularea vagală produce tahicardie
 Vasopresina produce :
 contractia musculaturii netede;
 relaxarea musculaturii netede;
 [X]contractia vaselor sangvine;
 [X]cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;
 Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

 pancreasului endocrin;
 tiroidei;
 Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

 [X]stimularea gluconeogenezei;
 scaderea gluconeogenezei;
 [X]scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 [X]cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;
 Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

 [X]proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;

 [X]în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare
labilitate;
 Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:

 gonadotropine;
 [X]oxitocina;
 [X]slab de hormonul antidiuretic;
 [X]hormonii estrogeni;
 hormonii androgeni;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei
scade;
 [X]rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
 Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:

 [X]tahicardia;
 vasodilatatie;
 [X]vasoconstrictie;
 [X]cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
 [X]fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale
măduvei spinării;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;
 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

 [X]acelereaza ritmul ;
 opresc inima in diastola ;
 [X]intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
 intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
 [X]determina repolarizarea in platou ;
 Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:

 scade calcemia;
 scade fosfatemia;
 inhibă activitatea osteoblastelor;
 [X]inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
 Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se

recomandă:
 un stimulent selectiv alfa-1
 un stimulent selectiv alfa-2
 un stimulent selectiv beta-1
 [X]un stimulent selectiv beta-2
 un stimulent selectiv beta-3
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 Unda P pe EKG reflectă contracția atrială
 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
 [X]Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
 [X]Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 [X]Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
 Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :

 [X]nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
 [X]nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
 centrului setei;
 Hormonii hipofizari sunt ca structura:

 [X]peptide, proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
 Somatotropul :
 [X]scade utilizarea glucozei in scop energetic;
 mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
 [X]mareste depozitele de glicogen;
 scade concentratia glucozei in singe;
 [X]micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in
singe;
 Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
 [X]hipersecretia glucocorticoizilor;
 hiposecretia glucocorticoizilor;
 hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
 insuficienta de insulina;
 insuficienta de hormon antidiuretic;
1. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T., -31

A. potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
B!. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
C. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
D. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
E. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
2. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T., - 32

A. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
B!. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
C. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150 V;
D. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 V;
E. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -200 – -300 V;

A. potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de
excitare;
B. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
C!. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
D. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
E. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

A. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
B. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
C!. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
D. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
E. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

A. potentialul de repaus durează 10 msec;
B. potentialul de repaus durează 100 msec;
C. potentialul de repaus durează 1 min;
D!. potentialul de repaus este permanent;
E. potentialul de repaus durează 2 sec;

A. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
B. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
C. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
D. potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
E!. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;

A. muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;
B!. muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
C. muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
E. muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
8. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 88

A!. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
C. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
D. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
E. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
9. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-103

A!. muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
B. muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
C. muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
E. muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
10. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 112-113
A. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;
B!. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
C. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
D. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
E. toti muschii obosesc la fel;

A. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
B. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
C!. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
D. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
E. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;

A. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
B!. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
C. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
D. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
E. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;

A!. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
B. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
C. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
D. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
potasiului;
E. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
magneziului;

A. în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B!. în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

A. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
B!. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
C. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;

A. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
B. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
C!. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;

A. în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B. în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E!. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
18.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-96

A. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
B!. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
C. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
D. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
E. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;

A. pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
B. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
C!. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
D. pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
E. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

A. excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
B!. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
C. excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
21. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-102

A. pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
B. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
C!. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
D. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
E!. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
B!. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
D. nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;
23. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? C

A!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

A. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
C!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

A!. mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
B. mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
C. mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
D. mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
E. mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

A. membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
B!. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
C. spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
D. membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
E. nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

A. colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
B!. colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
C. colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
D. colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
E. colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

A. miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
B. miorelaxantii scindează acetilcolina;
C!. miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
D. miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
E. miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

A. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;
B. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect
incandescent;
C. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si
suturarea lui;
D!. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
E. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;
B!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;

A. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
B. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
C. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
D!. fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
E. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
32. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-68

A. prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;
B. la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
C. amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
D. la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
E!. potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

A. acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;
B!. acetilcolina este scindată de colinesterază;
C. acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
D. acetilcolina este scindata de adrenalină;
E. acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;

A!. miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
B. miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
C. miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
D. miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
E. miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

A. în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
B. în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
C!. în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
D. în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
E. în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
36. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S., T., -65
A. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;
B. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
C. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
D!. membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
E. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;
B. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 5-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 4-8 m/s;
E!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;

A. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
B!. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
C. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
D. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
E. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

A. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
B. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
C. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
D. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
E!. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

A!. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;
B. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
C. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
D. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
E. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
41. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-44-45

A. răspunsul local apare la excitatie supraliminală;
B!. răspunsul local apare la excitatie subliminală;
C. răspunsul local apare la excitatie liminală;
D. răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
E. răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;

A!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 5-15 m/s;
43.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-50-51

A. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
B. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
C. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
D!. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
E. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

A. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
B. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
C!. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
D. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
E. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

A!. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
C. cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
D. catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
E. anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;
B!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 4-8 m/s;
E. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
47. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-96-97

A. ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
B. ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
C. ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
D!. ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
E. ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;

A. fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
B. fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
C. fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
D. fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
E!. sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

A. suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;
B!. suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
C. suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
D. suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
E!. suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;

A. capul miozinei se uneste cu troponina C;
B. capul miozinei se uneste cu troponina T;
C!. capul miozinei scindează ATP;
D. capul miozinei se uneste cu troponina I;
E. capul miozinei scindează GTP;

A. calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
B. calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
C. calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
D. calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
E!. calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

A. în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
B. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
C. muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
D. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
E!. muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

A. în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip
«gap»);
B. în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
C. în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
D. muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
E!. muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
54. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-89- 91

A!. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C!. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E!. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
55. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-100-101

A. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii
B!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
C!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
D. muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
E. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;

A!. ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
B. ionii de Ca2+ împiedică contractia;
C!. ionii de Ca2+ mentin contractia;
D. ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
E. ionii de Ca2+ opresc contractia;

A. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;
B. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
C!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
D!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
E. sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;

A!. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
C!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D. potentialul de actiune se sumează;
E. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
59.cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-45

A. răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;
B!. răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
C!. răspunsul local nu se propagă;
D!. răspunsul local se sumează;
E. răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

A. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
E!. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

A!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D!. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E. are loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. teaca mielinică propagă impulsul nervos;
B!. teaca mielinică este un izolator electric;
C!. teaca mielinică are functia trofică;
D. teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
E. teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

A!. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
B. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
C. prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
D. viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
E!.viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
64. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-9-27

A. membrana celulară contine bistratul lipidic;
B. membrana celulară contine canalele proteice;
C. membrana celulară contine proteinele cărăus;
D. membrana celulară contine proteinele receptori;
E!. membrana celulară contine proteine contractile;

A. difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
B. difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
C!. difuziunea simplă are loc canalele ionice;
D!. difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
E. difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

A!. potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale
membranei;
B. intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
C!. potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
D!. activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
E. potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

A!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea
potentialului de repaus;
B. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul
de repaus;
C!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
D. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
E. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;

A. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C!. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D!. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
micsorează;
B!. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
C!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
D. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
E!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;

A!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
B. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
C!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
D!. potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
E. potentialul de actiune se sumează;

A!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ
primar;
B. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
C. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
D!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
E. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

A. filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
B. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
C. solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
D!. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
E. difuziunea apei are loc prin canale ionice;
73.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-14-17

A. rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;
B. rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
C. rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
D. rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
E!. rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
A. transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
B. transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
C!. transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante
pe un transportor comun;
D!. transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
E!. energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui
transport activ primar;

A. există cotransport de Na+ si apă;
B. există cotransport de Na+ si H+;
C!. există cotransport de Na+ si glucoză;
D. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E!. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A. există antiport pentru Na+/K+;
B!. există antiport Na+/Ca2+;
C!. există antiport Na+/H+;
D. există antiport Na+/glucoză;
E. există antiport Na+/aminoacizi;
77. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-20-

24
A. pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;
B. pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
C. pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
D. pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
E!. pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;

A. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
B. arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
C!. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
E. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 70-120 m/s;
C!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 5-15 m/s;

A. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
B. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
C. tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
D!. tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor
de descărcare;
E. tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 3-18 m/s;
E!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;

A. sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
B!. sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
C. sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
D. sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
E. sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

A. în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a
fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
B!. în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
C. în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
D. în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
E. în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;
84. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-89- 91

A. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B!. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D!. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
85. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-48

A!. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B!. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E!. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
B. tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
C. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
D!. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
E. tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
A. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
B!. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
C. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
D. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
E. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;
88. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-89- 91

A. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B!. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D!. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

2+
A. tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
B. tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
C. tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
D. tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
E!. tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.

A. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;
B. potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
C. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în
D. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în
E. potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

A!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
E. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
94. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-70-73

A. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E!. ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B!. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
C. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D!. potentialul de actiune se sumează;
E!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

A!. există cotransport de Na+ si apă;
B!. există cotransport de Na+ si H+;
C. există cotransport de Na+ si glucoză;
D!. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A!. există antiport pentru Na+/K+;
B. există antiport Na+/Ca2+;
C. există antiport Na+/H+;
D!. există antiport Na+/glucoză;
E!. există antiport Na+/aminoacizi;
1)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Ce serveşte ca unitate de structură оn proteinele simple:
a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoza
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul
Punctajul: 10Prin ce legătură se unesc aceşti aminoacizi în proteine:
a) [ ] esterică
b) [x] peptidică
c) [ ] eterică
d) [ ] disulfidică
e) [ ] glicozidică

Punctajul: 10Combinaţiile de grupări libere COOH (carboxil) si NH2 (amino) se pot întîlni
în:
a) [x] proteine conjugate
b) [ ] grăsimi simple
c) [ ] glucide
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

Punctajul: 10Ce combinaţii de grupări funcţionale se pot întîlni in proteinele simple
a) [x] – NH2
b) [x] - SH
c) [ ] - S - S -
d) [x] - COOH
e) [x] - OH
Punctajul: 10Ce grupări funcţionale conferă compusului proprietăţi de acid
a) [x] -carboxilică
b) [ ] imidazolică
c) [ ] metilică
d) [x] hidroxil
e) [x] -carboxilică
Punctajul: 10Ce grupări funcţionale conferă compusului proprietăţi de baza
a) [ ] guanidinică
b) [ ] -amino
c) [x] -amino
d) [x] carboxilică
e) [x] sulfhidril

Punctajul: 10Care grupe de aminoacizi sunt prezente оn proteine
a) [ ] seria L
b) [ ] -aminoacizi
c) [x] aminoacizi homociclici

d) [x] aminoacizi diaminodicarboxilici
e) [x] aminoacizii diaminomonocarboxilici

Punctajul: 10Referitor la prolina care afirmaţi sunt corecte
a) [ ] este un aminoacid
b) [x] este un iminoacid
c) [ ] posedă proprietăţi bazice
d) [x] este un aminoacid proteinogen
e) [x] este heterociclic

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu serina sunt
a) [ ] are pI оn zona de pH acid
b) [x] are pI in zona de pH neutru
c) [x] intra în categoria aminoacizilor "neesenţiali"
d) [x] este hidroxiaminoacid
e) [x] in proteine, restul aminoacidic poate forma legături de hidrogen

Punctajul: 10Referitor la lizină, care afirmatii sunt corecte
a) [ ] este aminoacid "neesential"
b) [ ] nu este proteinogen
c) [x] are pI in zona de pH -bazic
d) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizină şi

alizina
e) [ ] este un acid ,-diaminoizocaproic

Punctajul: 10Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt incorecte
a) [ ] este amida acidului glutamic
b) [x] are pI in zona de pH - acid
c) [x] este un aminoacid alifatic
d) [x] poate forma acid -carboxiglutamic
e) [ ] este aminoacid cu prop. bazice

Punctajul: 10Într-o soluţie cu pH=2, care amestec de aminoacizi are sarcină pozitivă
a) [ ] Glu, Asp, Ser
b) [ ] Glu, Pro, Tyr
c) [ ] Pro, Val, Gln
d) [x] Lys, Arg, Gly
e) [x] Lys, Arg, His

Punctajul: 10Într-o soluţie cu pH=8, care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă
a) [x] Glu, Asp, His
b) [ ] Glu, Pro, Tyr
c) [ ] Pro, Val, Gly
d) [x] Glu, Ala, Asp
e) [ ] Lys, Arg, His

Punctajul: 10Sarcina netă a proteinei depinde de
a) [x] componenţa aminoacizilor
b) [x] pH-ul soluţiei
c) [ ] grupările -COOH şi -NH2 ale lanţului polipeptidic
d) [x] grupările COOH şi NH2 ale radicalilor aminoacizilor

din lanţul polipeptidic
e) [ ] grupările NH2 şi COOH terminale de la capetele catenei

Punctajul: 10Numiţi cauza sedimentării proteinei din soluţie la salifiere
a) [ ] hidratarea moleculei proteice
b) [x] dehidratarea moleculei proteice
c) [ ] creşterea sarcinei netă
d) [ ] pierderea completă a sarcinei electrice
e) [ ] schimbarea semnului sarcinei electrice

Punctajul: 10Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt corecte
a) [ ] se distruge structura primară şi creşte activitatea biologică
b) [ ] nu se modifică activitatea proteinei, dar se amplifică hidrofilitatea
c) [x] se distruge structura terţiară şi scade solubilitatea
d) [x] se distruge structura cuaternară şi se reduce activitatea lor
e) [ ] se modifica vadit starea nativa şi se modifica forma moleculelor

Punctajul: 10Referitor la -alanina şi beta-alanina sunt corecte afirmaţiile
a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni
b) [ ] ambii au configuraţii absolute D şi L
c) [x] in structura proteinelor se găseşte -alanina
d) [x] sunt derivaţii ai acidului propionic
e) [ ] sunt componente ale carnozinei şi anserinei

Punctajul: 10Ca soluţii coloidale, proteinele posedă
a) [ ] difuzie rapidă
b) [x] presiune osmotică redusă
c) [x] viscozitate mărită
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] presiune osmotică mărită

Punctajul: 10Stabilitatea proteinei in soluţie e determinată de
a) [x] teacă apoasă (TA) ca consecinţă a hidratării grupelor funcţionale
hidrofile
b) [x] TA - rezultatul fixarii electrostatice a apei
c) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului
d) [ ] sarcina electrică, dependentă de R - hidrofobi ai AA
e) [ ] TA - rezultatul adsorbţiei simple a apei

Punctajul: 10Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt
a) [x] afectarea membranei hidrice
b) [x] neutilizarea sarcinei electrice (SE)
c) [x] aducerea proteinei la pI
d) [ ] adăugarea unei proteine cu aceeaşi sarcină
e) [ ] denaturarea proteinei

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple
a) [ ] prezintă sursă de energie preferenţială
b) [x] sunt componente ale membranelor biologice
c) [x] sunt biocatalizatori
d) [x] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine
e) [ ] inmagazinează în structura lor informaţia genetică

Punctajul: 10Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte afirmaţiile
a) [x] prezintă o secvenţa de aminoacizi uniţi prin legături peptidice
b) [x] este determinată genetic
c) [ ] e distrusă la denaturare
d) [x] la hidroliza e afectată
e) [x] este fundamentul altor nivele de organizare a moleculei proteice

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitoare la structura primară a proteinelor
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată
b) [x] este caracteristică tuturor proteinelor
c) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică

d) [x] se mai numeşte şi structura covalentă
e) [ ] este afectată de agenţi denaturanţi

Punctajul: 10Referitor la legătura peptidică sunt corecte afirmaţiile
a) [x] fiecare grupare peptidică tipică poate forma 2 legaturi de hidrogen
b) [x] faţă de legătura C-N atomii de oxigen şi hidrogen se află în poziţia trans
c) [ ] legăturile carbonului  nu permit rotirea liberă
d) [x] atomii grupei peptidice şi cei 2 atomi de C invecinaţi au un aranjament planar rigid
e) [ ] legătura peptidică este necovalentă

Punctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte
a) [x] lanţul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- şi C-terminali
b) [ ] toţi radicalii aminoacizilor sunt echivalenţi
c) [x] legătura C-N din grupa peptidică are caracter parţial dublu
d) [ ] porţiunile –C2H-R se rotesc liber în spaţiu
e) [ ] legăturile carbonului  permit rotirea liberă a radicalilor

Punctajul: 10Structura secundară a proteinei prezintă
a) [x] aranjare intr-o structură ordonată
b) [ ] e stabilizată de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) [x] este -helixul şi -structura
d) [x] rezultatul interacţiunii sterice a radicalii aminoacizilor situaţi adiacent

în succesiunea liniară
e) [ ] e stabilizată de legături de hidrogen, ce se formează în limitele

unui singur lanţ

Punctajul: 10Referitor la -elice sunt corecte afirmaţiile
a) [x] predomină оn moleculele proteinelor globulare
b) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare
c) [ ] leg.de hidrogen se realizează între grupările -CO şi –NH de pe catene polipeptidice

diferite
d) [x] leg.de hidrogen se realizează între grupările –CO şi -NH din acelaş lanţ polipeptidic
e) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea -helixului

Punctajul: 10Pentru structura secundară -pliată este caracteristic
a) [x] lanţurile polipeptidice sunt legate prin legături de hidrogen înterlanţ
b) [ ] lanţurile polipeptidice sunt legate prin legături de hidrogen întralanţ
c) [ ] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele
d) [ ] radicalii unui lanţ sunt amplasaţi între radicalii altui lanţ
e) [x] este determinată de succesiunea aminoacizilor

Punctajul: 1029,5,1,0,1,0,0
Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor
a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic
b) [ ] e stabilizată de legături covalente
c) [x] este determinată de secvenţa aminoacizilor, forma si polaritatea radicalilor
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor situaţi în apropiere
e) [ ] este o structură absolut rigidă

Punctajul: 10Structura terţiară
a) [x] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor amplasaţi liniar departe unul
de altul
b) [x] este stabilizată de legături necovalente, slabe

c) [x] se realizează şi prin legăture hidrofobe
d) [x] nu se distruge la denaturare
e) [ ] se mai numeşte si structură covalentă

Punctajul: 10Structura terţiară a proteinelor
a) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare
b) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitate
c) [x] оnclude оn sine atоt segmente  cît şi 
d) [ ] este formată din 2 sau mai multe lanţuri polipeptidice
e) [ ] întotdeauna determină funcţia proteinei

Punctajul: 10Structura cuaternară a proteinelor
a) [x] reprezintă organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţional
b) [x] se realizează prin legături necovalente dintre suprafeţele de contact

ale domenelor
c) [ ] se realizează prin legături covalente
d) [x] molecula proteică posedă mobilitate şi suferă fluctuaţii
e) [ ] nu se distruge prin denaturare

Punctajul: 10Structura cuaternară a moleculei proteice
a) [x] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare a intermediarilor
b) [x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii aminoacizilor
c) [ ] în prealabil nu se formează intermediari
d) [x] funcţionarea proteinelor e realizată prin deplasarea domenelor
e) [ ] se realizează prin legături chimice covalente

Punctajul: 10Selectaţi oligomerii
a) [x] HbA1
b) [x] LDH
c) [ ] mioglobina
d) [x] fibrina
e) [x] imunoglobulinile

Punctajul: 10Structura hemoglobinei umane - afirmaţii corecte
a) [x] tetramerul e format din 2 tipuri de subunităţi:  şi 
b) [x] fiecare subunitate conţine gruparea prostetică hem
2+
c) [x] legatură hem proteină se realizează prin Fe - His distală
a globinei
d) [ ] prezintă dimer format din 2 subunităţi 
e) [ ] protomerii constituenţi sunt legaţi prin forţe covalente

Punctajul: 10Colagenul (afirmaţiile corecte)
a) [x] conţine circa 1/3 glicină
b) [x] secvenţa aminoacizilor din lanţul polipeptidic este de tipul (Gly-X-Y)n
c) [ ] lanţul polipeptidic e constituit dintr-un număr mic de aminoacizi
d) [ ] lanţul polipeptidic formează -elicea tipică
e) [x] secvenţă aminoacizilor determină gradul înalt de periodicitate

Punctajul: 10În legătură cu colagenul sunt corecte afirmaţiile
2+
a) [x] este o proteină fixatoare de Ca
b) [ ] este o proteină globulară intracelulară
c) [x] e o proteină fibrilară extracelulară
d) [ ] nu se tumefiază la dizolvare
e) [ ] e insolubil

Punctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos referitor la colagen sunt corecte
a) [x] e constituit dintr-un număr mare de aminoacizi (1000)
b) [x] intră în componenţa ţesuturilor cu funcţie de spirijin
c) [ ] se conţine în cantităţi mari în bacterii
d) [x] se destinge prin conţinutul de 1/4 Pro şi Hyp
e) [ ] nu conţine lizină, hidroxilizină şi alizină

Punctajul: 10Colagenul - afirmaţii corecte
a) [x] unitatea structurală e tropocolagenul
b) [x] stabilitatea e determinată de legăturile covalente incrucişate
c) [x] cele trei catene ale tropocolagenului formează un superhelix cu

pasul de 28 Angstremi
d) [ ] colagenul conţine şi aminoacizi atipici de tipul desmozinei şi izodesmozinei
e) [ ] atât hidroxiprolina, cât şi hidroxilizina sunt codificate în codul

genetic

Punctajul: 10Tropocolagenul (TC) - afirmaţiile corecte:
a) [x] moleculele de tropocolagen sunt dispuse în trepte şi deplasate cu

1/4 din lungimea lor
b) [ ] în tropocolagen există legături -S-S-
c) [ ] moleculele de tropocolagen sunt dispuse exact una peste alta
d) [ ] superspirala TC este stabilizată de leg. de hidrogen
e) [ ] molecula de TC este triplu-elicoidală

Punctajul: 10Referitor la colagen(C) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] hidroxilarea resturilor de Lys si Pro se face posttranslaţional

b) [x] colagenul are o structură striată
c) [ ] stabilitatea lanţurilor polipeptidice оn C se realizează prin legături

de hidrogen
d) [ ] TC conferă elastinei o mare rezistenţă mecanică
e) [ ] aorta conţine colagen în cantităţi apreciabile

Punctajul: 10Legătura covalentă încrucişată între 2 lanţuri polipeptidice apare оn:
a) [ ] structura fibrinogenului
b) [ ] structura hemoglobinei
c) [ ] structura elastinei
d) [ ] structura mioglobinei
e) [x] structura colagenului

Punctajul: 10Enzimele, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt catalizatori biologici

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici
c) [ ] se pot forma numai оn celulele vii
d) [x] există şi în forma neactivă în organism
e) [ ] catalizează numai reacţiile de sinteză

Punctajul: 10Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei reversibile
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
d) [x] nu se consumă în decursul reacţiei
e) [ ] activitatea lor nu se reglează

Punctajul: 10Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic
b) [x] posedă specificitate
c) [x] au eficienţă catalitică mult mai mare
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde
e) [ ] schimbă direcţia reacţiei catalizate

Punctajul: 10Enzimele, natura chimică:
a) [ ] prezintă numai proteine simple
b) [x] sunt proteine simple şi conjugate
c) [ ] sunt glicolipide
d) [ ] prezintă compuşi macromoleculari

e) [ ] sunt nucleoproteide

Punctajul: 10Referitor la natura chimică a enzimelor afirmaţiile corecte sunt:
a) [x] sunt constituite din aminoacizi
b) [ ] sunt compuşi termostabili
c) [x] în apă formează soluţii coloidale
d) [x] sunt compuşi micromoleculari
e) [x] sunt scindate de proteaze

Punctajul: 10Enzimele conjugate, afirmaţii corecte:
a) [ ] posedă specificitate, determinată de cofactor
b) [x] cofactorul e componenta termostabilă
c) [x] efectul enzimatic e dependent de ambele componente
d) [ ] acţionează numai în dependenţa de coenzimă
e) [ ] acţionează numai în dependenţa de partea proteică

Punctajul: 10Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] preponderent servesc cationii unor metale
b) [x] în calitate de coenzimă apar vitaminele
c) [ ] ca coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalici
d) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele
e) [x] totalitatea compuşilor neproteici sunt cofactori

Punctajul: 10În legătură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determină specificitatea de acţiune
d) [ ] îndeplinesc funcţia de legătură între substrat şi enzimă
e) [ ] grupa prostetică prezintă cofactorul slab legat de apoenzimă

Punctajul: 10Organizarea enzimelor în celulă:
a) [x] sunt organizate оn complexe multienzimatice
b) [x] pot fi fixate de structuri supramoleculare
c) [x] pot conţine mai multe subunităţi
d) [ ] pot avea numai o singură localizare
e) [ ] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diferite structuri

Punctajul: 10Centrul activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor apropiaţi din secvenţa
b) [x] un plan оn molecula
c) [ ] structură compusă unicală
d) [x] un punct din structura terţiară

e) [ ] un component al centrului activ e şi coenzima

Punctajul: 10Centrul activ al enzimelor:
a) [x] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul
b) [x] în centrul activ deosebim porţiunile de contact şi catalitică
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul
d) [x] în centrul activ se leagă substratul
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii cuaternare

Punctajul: 10Grupele funcţionale ce participă la formarea centrului activ al enzimelor:
a) [x] OH - Ser
b) [x] SH - Cys
c) [x] NH2 - Lys
d) [x] OH - Tyr
e) [ ] -CO - NH -

Punctajul: 10Substratul:
a) [x] e substanţa asupra căreia acţionează enzima
b) [ ] este inhibitor sau activator al enzimelor
c) [x] unele enzime interaţionează cu câteva substrate
d) [x] este legat de centrul activ prin legături necovalente
e) [x] este stereo- şi electrostatic complementar centrului activ

Punctajul: 10Centrul alosteric:
a) [x] este separat spaţial de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului

c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării unor compuşi cu structură asemănatoare substratului
e) [x] este centrul reglator al unor enzime

Punctajul: 10Enzimele alosterice:
a) [x] pot conţine numai un centru activ şi numai un centru alosteric

b) [ ] centrul alosteric poate fixată activatorul cât şi inhibitorul
c) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrele alosterice
d) [ ] modulatorul şi substratul poate fi aceiaşi substanţa
e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei

Punctajul: 10Reglarea activităţii enzimelor:
a) [x] la baza reglarii activităţii enzimei pot sta şi modificării covalente
b) [x] starea activă apare la împachetarea spontană a moleculei (autostructurare cuaternară)
c) [ ] modificarea structurii primare nu afectează funcţiile enzimei
d) [ ] produsele reacţiei activează enzima
e) [x] modificările covalente constau în fosforilarea, metilarea, adiţionarea adenilatului la

radicalii aminoacizilor

Punctajul: 10 Mecanismul de acţiune a enzimelor:
a) [x] scad energia de activare a reacţiei respective
b) [ ] inseră o porţiune de energie din exterior pentru depăşirea barierei energetice
c) [x] are loc formarea complexului enzima-substrat [ES]
d) [ ] complexul ES e o structură rigidă, stabilă
e) [ ] formarea complexului ES nu modifică proprietăţile fizice ale enzimei

Punctajul: 10Complexul enzimă-substrat:
a) [x] în complexul enzimă-substrat - substratul se deformează

b) [ ] complementaritatea sterică dintre E şi S e absolută
c) [x] complementaritatea centrului activ este indusă de substrat
d) [x] complexul enzimă-substrat favorizează atingerea stării de tranziţie
e) [ ] în complexul enzimă-substrat grupele funcţionale ale centrului activ nu suferă modificări

conformaţionale

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune a enzimelor:
a) [x] legătura atacată este orientată precis în spaţiu
b) [x] fixarea substratului tensionează centrul activ, modificînd substratul respectiv
c) [x] оn centrul activ al enzimei are loc cataliza covalentă
d) [x] оn centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazica
e) [ ] la interacţiunea S şi E se modifică atât conformaţia enzimei cвt şi a

substratului

Punctajul: 10Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [x] termolabilitatea
b) [x] posedă specificitate
c) [x] activitatea e dependentă de pH - ul mediului
d) [x] activitatea e dependentă de modulatori specifici
e) [ ] activitatea e dependentă numai de substrat

Punctajul: 10Specificitatea enzimelor:
a) [ ] depinde de coenzimă
b) [ ] depinde de partea proteică şi de coenzimă
c) [ ] poate fi absolută - catalizează transformările unui singur substrat
d) [ ] poate fi relativă – catalizează transformările unui grup de S cu acelaşi

tip de legătura
e) [ ] poate fi stereochimică - catalizează transformările unui stereoizomer

al substratului
Punctajul: 10Termolabilitatea enzimelor:
a) [x] termolabilitatea determină afinitatea E faţa de S şi de modulatori
b) [ ] e dependentă de coenzimă
0 0
c) [ ] la t C mai mari de 50 C activitatea E creşte
0 0
d) [ ] la t C scăzute, mai mici de 10 C, activitatea E nu se modifică
e) [x] termolabilitatea optimă pentru majoritatea enzimelor e cuprinsă între

0
20-40 C

Punctajul: 10Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
a) [x] pH-ul determină stabilitatea enzimei
b) [x] pH-ul asigură afinitatea enzimei faţa de substrat
c) [x] pH-ul modifică activitatea catalitică a enzimei
d) [ ]
pH-ul nu modifică gradul de disociere al grupelor funcţionale din
centrul activ
e) [x] pH-ul optim nu coincide cu pH-ul mediului intracelular al enzimei

Punctajul: 1066,5,0,1,0,1,1
Activarea specifică a enzimelor e posibilă prin:
a) [ ] mărirea concentraţiei substratului
b) [x] surplus de coenzime
c) [ ] denaturare
d) [x] proteoliză limitată
e) [x] modulare alosterică

Punctajul: 10Inhibiţia specifică a enzimelor e posibilă prin:
a) [ ] denaturare
b) [ ] salifiere
c) [x] exces de substrat
d) [x] modulare alosterică
e) [ ] modificări ale pH- ului

Punctajul: 10Inhibiţia competitivă:
a) [ ] prezintă o inhibiţie ireversibilă
b) [x] inhibitorul se aseamană după structură cu S
c) [x] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorul
d) [x] inhibitorul se leagă în centrul activ alosteric
e) [x]
inhibitorul se leagă cu centrul activ

Punctajul: 10Inhibiţia competitivă:
a) [x] nu e posibilă simultană fixarea a S şi a inhibitorului
b) [x] la enzimă se leagă compusul a cărui concentraţia e mai mare
c) [x] inhibiţia se înlătura prin exces de substrat
d) [ ]
inhibitorul este scindat fermentativ
e) [x] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea în centru activ

Punctajul: 10Inhibiţia alosterică:
a) [x] e caracteristică pentru enzimele oligomere
b) [ ] inhibiţia e determinată de interacţiunea subunităţilor
c) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiară
d) [x] sta la baza efectului substanţelor medicamentoase
e) [x] prezintă mecanism de reglare a activităţii enzimatice

Punctajul: 10Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x] acidul malic este un inhibitor competitiv
b) [x] face parte din clasa oxidoreductazelor
c) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă
d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD+  Fumarat + FADH2

Punctajul: 10Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor
b) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului
c) [x] оn rezultatul PL se modifică structura terţiară
d) [ ] în rezultatul PL nu se modifică structura primară
e) [x] în rezultatul PL se formează centrul activ

Punctajul: 10Referitor la amilază salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratului
d) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei

Punctajul: 10Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă
b) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană
c) [ ] modifică structura primară a enzimei
d) [ ] inhibă enzima prin produsele reacţiei
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane

Punctajul: 10Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkM de S în 1 min

0
la 25 C
b) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mM de S în 1 min

0
la 25 C
c) [x] cantitate de E necesară pentru transformarea 1 mol de substrat

0
оn 1 sec la 25 C
d) [ ] numărul moleculelor de substrat ce se transformă în 1 min cu ajutorul

1 molecule de enzimă
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn 1 min

0
la 25 C raportată la 1 mg proteină

Punctajul: 10Unitatea internaţională este:
a) [x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn 1 min
0
la 25 C
b) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în

0
1 min la 25 C
c) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de substrat în

0
1 sec la 25 C
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 mol

de enzimă
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn

0
1 min la 25 C raportată la 1 mg proteină

Punctajul: 10Izoenzimele:
a) [x] preferenţial sunt oligomeri
b) [ ] catalizează diferite reacţii
c) [x] joacă rol de reglatori in metabolism
d) [x] au sensibilitate diferită la efectorii alosterici
e) [ ] nu se deosebesc prin activitatea lor

Punctajul: 10Prezenţa izoenzimelor e determinată de :
a) [x] particularităţile metabolismului în diferite organe
b) [x] localizarea şi rolul metabolic în aceeaşi celulă
c) [x] necesitatea unei reglari fine a metabolismului
d) [ ] efectul factorilor mutageni, ce modifică activitatea catalitică a E
e) [x] necesitatea unei adăptari metabolice la factorii nocivi

Punctajul: 10Referitor la izoenzimele LDH care afirmaţii sunt corecte:
a) [x] sunt tetrameri de două tipuri "M" şi "H"
b) [ ] sunt dimeri de două tipuri "M" şi "H"
c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă
d) [x] LDH se găseşte în ţesuturi sub 5 forme diferite
e) [x] izoenzimele sunt determininate de particularităţile metabolizmului оn diferite organe

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la creatinkinaza (CK) sunt:
a) [ ] este compusă din lanţuri M şi H, prezentînd 3 izoenzime
b) [ ] este compusă din lanţuri M şi B, prezentînd 3 izoenzime
c) [ ] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M şi B
d) [ ] creşterea concentraţiei serice confirmă infarctul miocardic
e) [ ] determinările sale serice sunt lipsite de importanţa în clinică

Punctajul: 10Vitamina B1:
a) [x] are оn structura ei un atom de azot cuaternar
b) [x] este coenzimă sub forma unui derivat fosforilat
c) [x] coenzima sa facilitează decarboxilarea -cetoacizilor
d) [ ] coenzima sa facilitează decarboxilarea -aminoacizilor
e) [x] cea mai utilizată formă coenzimatică este tiamindifosfatul

Punctajul: 10Referitor la vitamina B2 sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2
b) [ ] FAD este esterul difosforic al vitaminei B2
c) [x] FAD este dinucleotidul vit.B2
d) [x] FMN şi FAD sunt coenzimile unor E din clasa oxidoreductazelor
e) [x] FMN şi FAD pot exista în 2 forme –redusă şi oxidată

Punctajul: 10Afirmaţile corecte referitoare la NAD sunt:
a) [x] ia parte оn transferul unui hidrid–ion
b) [ ] legătura sa cu apoenzimele este covalentă
+
c) [x] coenzma NAD participă în reacţii de oxido–reducere
d) [x] în componenţa ei întră vitamina B5
e) [ ] există într-o singură formă- oxidată

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitoare la coenzima NADP sunt:
a) [x] enzimele NADP- dependente participă în reacţii de oxido-

reducere
b) [x] conţine un rest fosfat fixat la 2'- OH al adenozinei
c) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele
d) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic
e) [ ] conţine în structura sa acidului nicotinic

Punctajul: 10Referitor la vitamina B6 şi coenzimele ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina, piridoxalul
b) [x] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilor
c) [ ] ca coenzimă e utilizată piridoxamina şi piridoxalul
d) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor
e) [x] in procesul de transaminare sunt utilizate atвt piridoxalfosfatul,

cвt şi piridoxaminofosfatul

Punctajul: 10Referitor la acidul ascorbic sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este vitamina K
b) [x] este vitamina C
c) [x] participă la reacţii de hidroxilare cu implicarea O2
d) [x] este necesară la transformarea prolinei în hidroxiprolină
e) [ ] transformă ac. glutamic în ac. -carboxiglutamic

Punctajul: 10Metalele ca cofactori:
a) [x] participă nemijlocit la cataliză
b) [x] pot juca rolul de acceptori de electroni
c) [x] pot stabiliza structura enzimei
d) [ ] modifică structura primara a enzimei
e) [ ] provoacă denaturarea enzimei

Punctajul: 10Preparatele medicamentoase enzimatice conţin:
a) [x] tripsină şi chimotripsină
b) [x] amilază şi lipază
c) [x] bromelaină şi papaină
d) [ ] catalază peroxidaze
e) [ ] urează şi colagenaze

Punctajul: 10Preparatele farmaceutice enzimatice exercită acţiune:
a) [ ] digestiva
b) [x] fibrinolitică
c) [x] antihemoragică
d) [x] antiedematică
e) [x] antiinfamatoare

Punctajul: 10Clasificarea proteinelor:
a) [x] există atât proteine simple, cât şi conjugate
b) [ ] toate proteinele sunt conjugate
c) [ ] toate proteinele sunt formate din catene polipeptidice şi

un compus neproteic
d) [x] principalele proteine simple sunt albuminele, globulinile şi

histonele
e) [ ] subclasele proteinelor conjugate sunt: glicoproteinele, lipo-

proteinele, nucleoproteinele

Punctajul: 10Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sanguine
c) [x] sunt sintetizate exclusiv оn hepatocite
d) [ ] au masa moleculară foarte mare şi sarcină pozitivă la pH

fiziologic
e) [x] menţin presiunea oncotică sanguină şi asigură transportul

diferitor compuşi

Punctajul: 10Globulinele:
a) [x] la electroforeza banală se divid în 1-, 2-, - şi -globulinele
b) [x] sunt proteine simple din plasma sanguină
c) [x] se sintetizează parţial în ţesutul limfatic
d) [ ] -globulinele asigură protecţia imunologică
e) [ ] -globulinele asigură protecţia antihemoragică

Punctajul: 10Histonele:
a) [ ] sunt proteine simple citoplasmatice
b) [x] exista următoarele forme H1, H2A, H2B, H3 şi H4

c) [x] sunt proteine bazice ce conţin un număr mare de resturi ale liz
şi arg
d) [ ] la pH fiziologic au sarcină negativă
e) [x] formează cu ADN-ul complexul numit - nucleozom

Punctajul: 10Glicoproteinele:
a) [x] sunt complexe glucid-proteice în care predomină elementul

proteic
b) [x] partea glucidică este strict organizată
c) [ ] partea glucidcă e constituită din glicozaminoglicani
d) [ ] au funcţie structurală, deoarece intră în componenţa substanţei

fundamentale a tesutului conjunctiv
e) [x] determină individualitatea celulară

Punctajul: 10Mucina:
a) [ ] este de origine sanguină
b) [x] este produsă de celulele mucoasei cavităţii bucale
c) [x] este o glicoproteină atipică în care cota glucidelor este relativ

mare (40%)
d) [x] partea glucidică e formată din unităţi dizaharidice repetitive (ac.

mucoitinsulfuric)
e) [x] asigură protecţia termică şi chimică a mucoaselor

Punctajul: 10Colagenul – particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine: 33%-glu; 25%-pro şi hyp; 10%-ala
b) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizină
c) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolină
d) [x] conţine: acid -carboxiglutamic
e) [ ] nu conţine: cistină, cisteină şi metionină

Punctajul: 10Colagen - particularităţile structurii primare:
a) [ ] reprezintă o catenă polipeptidică liniară
b) [x] o catenă conţine cea 1000-1100 resturi de aminoacizi
c) [x] radicalii aminoacizilor sunt aranjaţi în linie frântă, datorită inelelor

prolinei şi hidroxiprolinei
d) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnute şi atipice
e) [ ] legătura peptidică atipică este formată de grupele -carboxil ale

prolinei şi hidroxiprolinei

Punctajul: 10Colagenul- particularităţile structurii secundare:
a) [x] este -spirala colagnică
b) [ ]
este rasucită spre dreapta
c) [x] o spira conţine 3,3 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nm
d) [x] este stabilizată de interacţiuni sterice dintre inelele prolinei şi

hidroxiprolinei
e) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice

Punctajul: 10Colagenul - particularităţile conformaţiei:
a) [x] unitatea strucurală a colagenului este tropocolagenul
b) [ ] tropocolagenul este o elice triplă răsucită spre stânga
c) [x] tropocolagenul este stabilizat de legături de hidrogen dintre

grupele peptidice ale catenelor vecine
d) [ ] tropocolagenul are o configuraţie globulară
e) [x] tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea - 300nm şi masa

moleculară - 300 kDa

Punctajul: 10Structura colagenului:
a) [x] unităţile tropocolagenice se asamblează formând microfbrile,
fibrile şi fibre de colagen
b) [x] unităţile tropocolagenice sunt unite prin legături covalente

încrucişate
c) [x] legăturile covalente încrucişate se formează la interacţiunea

resturilor lizinei, hidroxilizinei şi alizinei
d) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt extrem de slabe şi nestabile
e) [ ] în microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă de

alta cu 12 din lungime

Punctajul: 10Proprietăţile colagenului:
a) [ ] este o proteină solubilă în orice solvent
b) [x] în soluţii se tumefiază
c) [x] este foarte rezistent la tracţie
d) [x] este o proteină termostabilă
e) [ ] proprietăţile depind de cantitatea glicinei şi alaninei

Punctajul: 10Tipurile colagenului:
a) [x] există 12 forme diferite de colagen
b) [ ] formele colagenului se deosebesc după configuraţie
c) [ ] toate formele colagenului îmbină 3 tipuri de catene primare:

1, 2 şi 3
d) [x] pentru oase şi dinţi este specific tipul I al colagenului
e) [x] colagenul tipI are compoziţia [1(I)]2[2(I)]

Punctajul: 10Colagenul:
a) [x] este principala proteină extracelulară
b) [x] constituie 25% din proteinele umane

c) [ ] predomină în bacterii
d) [ ] în cantităţi mari este prezent în organele parenchimatoase
e) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor

Punctajul: 10Proteinele fixatoare de calciu:
a) [ ] mioglobina şi hemoglobina
b) [x] fibrina şi accelerina
c) [x] colagenul
2+
d) [x] calmodulina şi Ca - ATPaza
e) [x] proteina intestinalг fixatoare de calciu (CaBP)

Punctajul: 10Particularităţile structurii proteinelor fixatoare de calciu:
a) [x] calciul este fixat electrostatic
2+
b) [ ] centrele de fixare a Ca conţin acid aspartic şi acid glutamic
2+
c) [x] ionii de Ca sunt legaţi la grupele -carboxil ale acidului -carboxiglutamic
d) [x] acidul -carboxiglutamic este format prin carboxilare cu participarea

vitaminei K
e) [ ] acidul -carboxiglutamic este codificat de codul genetic

Punctajul: 10Enzimele salivei provin din:
a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucale
b) [x] glandele salivare
c) [x] plasma sanguină
d) [ ] produsele alimentare
e) [x] bacteriile plăcii dentare

Punctajul: 10Lizocimul:
a) [x] este o hidrolază
b) [x] este o glicozidază
c) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participă la digestia glucidelor alimentare
e) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană

Punctajul: 10Mucinaza:
a) [ ] sintetizează mucina
b) [x] este hidrolază
c) [x] este o -glicozidază
d) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric
e) [x] asigură înlăturarea moleculilor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor

Punctajul: 10-amilaza salivară:
a) [x] este principala enzimă digestivă salivară
b) [ ] este o hidrolaza şi -glicozidază
c) [x] scindează amidonul şi glicogenul
d) [x] posedă specificitate faţă de legăturile -1,4-0-glicozidice
e) [ ] este produsă de glandele salivare

Punctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni:
a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremie
b) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni

bacteriene
c) [ ] activitatea mucinazei scade оn carie
d) [x] activitatea -amilazei creşte în parotită
e) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită

Punctajul: 10Оmplicarea enzimelor salivare оn afecţiunile stomatologice:
a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentar
b) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea
c) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea

paradontozei
d) [x] -amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate оn geneza

cariei
e) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor

Punctajul: 10Bazele azotate majore din ADN sunt:
a) [x] adenina
b) [x] citozina
c) [x] guanina
d) [x] timina
e) [ ] uracilul
Punctajul: 10Bazele azotate majore din ARN sunt:
a) [x] adenina
b) [x] citozina
c) [x] uracilul
d) [x] guanina
e) [ ] timina
Punctajul: 10Bazele azotate minore din componenţa acizilor nucleici sunt:
a) [x] tioguanina
b) [x] pseudouridina
c) [x] dihidrouridina
d) [ ] 2,4 – dihidroxipirimidina
e) [ ] 5 - metiluracilul
Punctajul: 10Componentele structurale ale ADN – ului sunt:
a) [ ] riboza
b) [ ] uracilul
c) [x] dezoxiriboza
d) [x] acidul fosforic
e) [x] timina
Punctajul: 10Componentele structurale ale ARN – ului sunt:
a) [x] pseudouridina
b) [ ] timina
c) [x] dezoxiriboza
d) [x] adenina
e) [x] dihidrouridina
Punctajul: 10În acizii nucleici există următoarele tipuri de legătură:
a) [ ] peptidică
b) [x] 3',5'-fosfodiesterică
c) [x] N – glucozidică
d) [x] interacţiune hidrofobă
e) [x] de hidrogen

Punctajul: 10Structura ADN – ului:
a) [ ] este un poliribonucleotid
b) [x] conţine d AMP, d GMP, d CMP, TMP
c) [x] la cap 5' se află restul de fosfat
d) [x] monomerii se leagă prin leg. 3',5' - fosfodiesterice

e) [ ] monomerii se leagă prin leg. alfa-glicozidice

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu adenozina sunt:
a) [x] legătura glucozidică este N9 – C'1
b) [x] conţine grupări amino libere
c) [ ] nu are grupare OH la C'2
d) [x] este un ribonucleozid
e) [ ] conţine resturi fosfat

Punctajul: 10În legătură cu citidina sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este un ribonucleozid
b) [x] legătura glicozidică este N1 – C'1
c) [ ] nu are grupare OH la C'2
d) [ ] este fosforilată
e) [x] prezintă în ARN şi ADN

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu timidina sunt:
a) [x] este un dezoxiribonucleozid
b) [ ] este un ribonucleotid
c) [x] conţine o grupă metil
d) [ ] conţine 2 legături N1 - glicozidice
e) [x] legătura glicozidică este N1 – C'1

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la acidul adenilic sunt:
a) [x] este constituit din bază azotată ; pentoză şi acid fosforic

b) [ ] este un dezoxiribonucleotid
c) [x] este AMP-ul
d) [ ] prezintă AMPc
e) [x] poate fixa prin legгturile macroergice 2 resturi de acid fosforic

Punctajul: 10Cвte legгturile de H va forma cu fragmentul din catenă complementară
fragmentul de ADN cu secvenţa
-T – C – G – A – G – :
a) [ ] 5
b) [ ] 7
c) [ ] 13
d) [x] 15
e) [ ] 18

Punctajul: 10Structura secundară a ADN-ului:
a) [x] este bicatenară
b) [ ] catenele sunt paralele
c) [ ] catenele se leagă prin legături fosfodiesterice
d) [x] bazele azotate ocupă interiorul structurii
0
e) [ ] catenele nu pot fi separate la t ridicate

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu ADN-ul sunt:
a) [x] stivuirea bazelor azotate este determinata de interacţiuni hidrofobe
b) [ ] catenele ADN-ului sunt identice după componenţa nucleotidică
c) [ ] catenele sunt identice după secvenţa nucleotidică
d) [x] planurile bazelor azotate sunt orientate perpendicular pe axul unic al helixului
e) [ ] оn toate ADN-urile raportul G + C / A + T este egal cu 1

Punctajul: 10Caracteristicile dublului helix al ADN – lui:
a) [x] legăturile de hidrogen asigură împerecherea specifică a bazelor azotate
b) [x] pasul conţine 10 nucleotide şi are lungimea de 0,34 nm
c) [x] catenele antiparalele sunt complementare una faţă de alta
d) [x] diferite forme de DNA sunt determinate de gradul de dehidratare al acizilor nucleici
e) [ ] formă A a ADN-ului conţine 10 resturi la o spiră

Punctajul: 10Cu privire la ADN sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] la organisme din aceaşi specie ADN-ul are o componenţă nucleotidică identică
b) [x] componenţa ADN-ului la diverse specii de organisme diferă
c) [x] ADN-ul la aceeaşi specie nu este independenta de: vîrstă, raţie alimentară, mediul
ambiant
d) [ ] în ADN, indeferent de provinenţă, A/C=1 şi G/T=1
e) [x] în ADN, indeferent de sursa din care provine, A/T=1 şi G/C=1

Punctajul: 10Afirmaţii corecte refreitor la ADN:
a) [ ] dublul helix este o structură rigidă
b) [x] dublul helix posedă un dinamism deosebit
c) [x] modificările în dublul helix depind de mediul extern al moleculei de ADN

d) [x] unele segmente de ADN pot fi superspiralizate
e) [x] unele segmente de ADN sunt în formă înelară deschisă

Punctajul: 10Referitor la ADN sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] dublul helix e o structură cu un grad mare de cooperativitate
0
b) [x] în soluţii concentrate de acizi şi baze la t C înalte ADN se denaturează
c) [ ] denaturarea DNA este un proces ireversibil
d) [ ] la denaturare se rup legăturile fosfodiesterice
e) [x] la denaturare se păstrează toată structura primară a ADN-ului

Punctajul: 10Nucleozomul:
a) [ ] este unitatea structurală repetabilă a cromatinei
b) [x] ADN-ul este asociat оn nucleozom cu proteine bazice-histonele
c) [ ] histonele sunt proteine cu sarcină negativă
d) [ ] legătura DNA – histone este hidrofobă
e) [x] legătura DNA – histone este electrostatică

Punctajul: 10Referitor la nucleozomi sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] partea proteică este un octamer al histonelor – set dublu de H4, H3, H2A şi H2B
b) [x] octamerul este înfăşurat de ADN-ul dublu inelar cu lungimea de 146 nucleotide
c) [x] histonele H1 sunt ataşate de ADN-linker
d) [ ] reprezintă forma de compactizare a ARN-ului
e) [ ] determină supraspiralizarea la DNA procariot
f) [ ] DNA este asociat cu proteinele ce posedă caracter acid

Punctajul: 10Referitor la histone:
a) [x] conţin mari cantităţi de Lys şi Arg
b) [ ] sunt bogate în asparagină şi glutamină
c) [ ] în structura nucleozomului predomină H1
d) [ ] se leagă covalent de spirala ADN-ului
e) [x] formează octameri

Punctajul: 10Referitor la ARN sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii
b) [ ] cantitatea de ARN în celulă este constantă
c) [x] este un ribonucleotid monocatenar
d) [x] nucleotidele constituente – AMP, GMP, UMP, CMP
e) [x] nucleotidele sunt legate prin legături 3' – 5- fosfodiesterice

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la ARNm sunt:
a) [x] prezintă molecule foarte heterogene
b) [x] fiecărei gene îi corespunde molecula sa de ARNm
c) [ ] C. conţine baze minore

d) [ ] e asociat permanent cu ribozomii
e) [ ] fiecare aminoacid are ARNm al său

Punctajul: 10Referitor la ARNm sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] e temporar asociat cu ribozomii
b) [ ] este copia exactă a catenei codificătoare din ADN
c) [x] conţine informaţia despre sinteza proteinelor
d) [ ] începe cu secvenţa AUG
e) [x] secvenţa bazelor în ARNm este complementară cu fragmentul din ADN corespunzător

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte privind ARNt sunt:
a) [ ] transportă informaţie genetică de la nucleu la ribozomi
b) [x] la cap. 3 conţine 4 secvenţe CCA
c) [x] conţine baze azotate minore
d) [x] sunt constituite din 75 – 90 resturi de nucleotide
e) [ ] la cap. 3' se află porţiunea anticodon

Punctajul: 10Referitor la ARNt sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] transportă aminoacizi la sediul de sinteză al proteinelor
b) [x] moleculele de ARNt au structură analogică
c) [x] sunt molecule monocatenare
d) [ ] conţine numai baze azotate majore
e) [ ] nu conţine segmente complementare

Punctajul: 10Referitor la ARNt sunt adevărate afirmaţiile:
a) [x] prezintă o conformaţie în "foae de trifoi"
b) [x] aminoacidul activat se leagă la 3'–OH
c) [ ] bucla anticodon e compusă din 3 baze azotate
d) [ ] reprezintă 50 – 60% din tot ARN celular
e) [ ] forma spaţială e un dublu helix cu catene antiparalele

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referetoare la ARNr :
a) [ ] sunt molecule cu formă şi mărime similară
b) [x] fiecare tip de ARNr posedă structura sa spaţială
c) [ ] are configuraţia "foiii de trifoi"
d) [ ] este dublu catenar
e) [ ] este polinucleotid monocatenar

Punctajul: 10Structura şi funcţia ribozomilor:
a) [ ] subunităţile conţin numai proteine
b) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
c) [x] ribozomii posedă 2 situsuri

d) [x] subunitatea mare conţine:ARN 23S şi 5S şi proteine L1 - 34
e) [x] subunitatea mică conţine: RNA 16S şi proteine S1 - 21

Punctajul: 10Replicarea ADN :
2+ 2+
a) [x] sunt necesari Mg , Mn
2+ 2+ 2+
b) [ ] sunt necesari Cu , Fe , Zn
c) [x] participă dezoxiribonucleozidtrifosfaţii respectivi
d) [ ] sediul sintezei ADN-ului este citoplasma
e) [x] direcţia creşterii catenei este 5' 3'

Punctajul: 10Biosinteza ADN-ului:
a) [x] replicarea este un proces semiconservativ
b) [x] necesită prezenţa ADN-ului matricial bicatenar
c) [ ] prezenţa primerului nu este obligatorie
d) [ ] necesită prezenţa numai a dezoxiribonucleotidelor
e) [x] sediul sintezei de ADN-ului este nucleul
f) [ ] este necesar un ribonucleotid cu 5'OH liber

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la replicare sunt:
a) [x] replicarea este bazată pe complementaritatea bazelor azotate
b) [ ] catena–fiica este paralelă cu catena matriţă
c) [ ] catena–fiica este identică după secvenţa nucleotidică cu cea parentală
d) [x] replicarea este cuplată cu despiralizarea ADN-ului parental
e) [x] replicarea decurge în ambele direcţii cu aceiaşi viteză

Punctajul: 10Complexul ADN–replicaza cuprinde:
a) [x] ADN–polimerazele I, II, III
b) [ ] NAD-dehidrogenazele
c) [x] helicaza
d) [x] topoizomerazele I, II
e) [x] ARN-polimeraza

Punctajul: 10Fragmentele Okazaki:
a) [x] sunt fragmente relativ scurte
b) [x] se sintetizează în direcţia 5'3'
c) [ ] se formează la sinteza catenei lider de ADN
d) [x] există un timp relativ scurt
e) [ ] sunt identice catenei matriţă

Punctajul: 10Fragmentele Okazaki - caracteristica lor:
a) [x] sinteza fiecărui fragment necesită primer
b) [x] sunt reunite sub acţiunea DNA-ligazelor
c) [ ] iau naştere sub acţiunea revertazelor
d) [x] reunirea fragmentelor necesită consum de ATP
e) [ ] se formează de RNA–polimeraza I

Punctajul: 10DNA – polimerazele (III):
a) [x] preia instrucţie de la matriţă
b) [ ] poate iniţia sinteza catenelor de DNA
c) [x] prezintă un complex multienzimatic
d) [ ] sintetizează catena de DNA în direcţia 3'5'

e) [x] pentru iniţierea sintezei necesita primer

Punctajul: 10Rolul ARN оn replicare:
a) [ ] este substrat al ADN - polimerazei
b) [x] participă la iniţierea replicării
c) [ ] este relativ scurt – 50-75 nucleotide
d) [x] este necesar pentru sinteză catenei întârziate
e) [ ] este prezent оn molecula finala de ADN

Punctajul: 10Transcrierea (transcripţia), afirmaţiile corecte:
a) [ ] angajează simultan întregul cromozom
b) [x] vizează numai anumite porţiuni din DNA
c) [x] ca matriţă serveşte catena anticodogenă a ADN
d) [ ] necesită prezenţa primerului
e) [ ] în procesul sintezei matriţa se destruge

Punctajul: 10Biosinteza ARN:
a) [x] substratele sunt ribonucleozidtrifosfaţii
b) [x] necesită prezenţa ARN-polimerazei
c) [ ] ambele catene ale ADNului servesc ca matriţă
d) [ ] biosinteza îşi are sediul în citoplasma
e) [x] se sintetizează în direcţia 5' 3'

Punctajul: 10ARN polimeraza procariotelor:
a) [x] prezintă un pentamer compus din 2

b) [ ] iniţiarea sintezei necesită prezenţa praimerului
c) [x] posedă centre: catalitice (2), de fixate a ADN şi a substratelor
d) [x] "cor"- enzima determină elongarea transcrierii
e) [x] e capabilă să sintetizeze toate ARN

Punctajul: 10Terminarea transcrierii este determinată de :
a) [x] proteina rho ()
b) [x] secvenţe nucleotide specifice de pe catena de ADN
c) [ ] inhibarea ARN-polimerazei
d) [ ] prezenţa unor proteine ce se fixează de promotor
e) [ ] prezenţa unor proteine ce se fixează de ARN- transcriptul

Punctajul: 10Procesingul (maturarea) ARN-ului mesager constă în:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adiţionarea la capătul 5' a 7–metil - guanozinei
c) [ ] adaosul secvenţei CCA
d) [ ] procesingul are loc оn citozol
e) [x] poliadenilarea la capătul 3'

Punctajul: 10Maturizarea ARN-ului:
a) [x] оn procesing are loc excizia intronilor
b) [x] excizia intronilor are loc prin acţiunea unui ARN nuclear cu M mică
2+
c) [x] autosplisingul are loc în prezenţa guanozinei şi a ionilor de Mg
d) [ ] ARNm sintetizat specifică mai multe fragmente proteice
e) [ ] intronii sunt prezenţi în ARNm matur

Punctajul: 10Maturizarea ARNt:
a) [ ] ARNt activ se sintetizează direct
b) [x] adăugarea la cap 5'a secvenţei CCA
c) [x] maturizarea include modificări ale bazelor azotate şi pentozelor

d) [ ] excizia exonilor e cauzată de ribozimă
e) [ ] formarea configuraţiei "frunză de trifoi"

Punctajul: 10Sinteza ARNr :
a) [x] se sintezează sub formă de ARNr
b) [ ] ARNr se formează direct în citozol
c) [ ] ARNr transcriptul părăseşte nucleul celular
d) [x] ARNr supuse procesingului părăsesc nucleul celular
e) [x] ARNr sintetizat se împachetează în complexe ribonucleoproteice

Punctajul: 10Referitor la ADN-polimeraza ARN dependentă sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] necesită o catenă matriţă de ADN
c) [x] sintetizează ADN pe matriţă de ARN
d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza ADNc
e) [x] permite intrarea unui ARN viral оn genomul uman

Punctajul: 10Repararea ADN, afirmaţiile corecte:
a) [x] ADN–glicozidazele scindează legătura glicozidică şi elimina baza defecta
b) [x] endonucleazele specifice scindează scheletul în regiunea defectului
c) [ ] ADNp (III) – sintetizează fragmentul corect
d) [x] ADN- ligaza sudează capetele ADN-ului

e) [x] exonucleazele înlătură fragmentul în exces al scheletului

Punctajul: 10Codul genetic:
a) [x] este triplet
b) [ ] în ARNm codonii sunt separaţi între ei prin codoni nonsens
c) [x] codul este degenerat
d) [x] din 64 de codoni, 61 – codifică aminoacizi
e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

Punctajul: 10Codonul genetic:
a) [x] este universal, comun pentru pro – şi eucariote
b) [x] unii aminoacizi sunt specificaţi de mai mulţi codoni
c) [x] codul este colinear
d) [ ] codul are semne de punctuaţie
e) [x] codul genetic nu este suprapus

Punctajul: 10Codul genetic, afirmaţiile corecte:
a) [x] codonii unui ş aceluiaşi aminoacid sunt numiţi sinonime
b) [x] codonii "nonsens" sunt triplete care semnalizează terminarea sintezei proteinelor
c) [x] codul nu este ambiguu
d) [x] codonii se citesc în direcţia 3' 5'
e) [ ] unii codoni specifică 2 şi mai mulţi aminoacizi diferiţi

Punctajul: 10Codonul AUG:
a) [ ] este un codon de terminare
b) [x] este codonul iniţiator al translaţiei
c) [ ] este codonul iniţiator al transcrierii

d) [x] este codonul metioninei
e) [x] este codonul formil-metioninei

Punctajul: 10Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:
a) [x] modificarea chimică a unei baze de pe o catenă DNA
b) [ ] modificarea chimică a ambelor baze complementare
c) [x] tranziţie sau transversie
d) [x] deleţie
e) [x] inserţie

Punctajul: 10Consecinţele mutaţiilor:
a) [x] stoparea sintezei lanţului proteic
b) [x] sinteza unui lanţ suplimentar polipeptidic
c) [x] sinteza unor molecule defecte de ADN
d) [x] formarea unor proteine anomale
e) [ ] mutaţiile produc modificări în organizm

Punctajul: 10Referitor la aminoacil–ARNt–sintetaze sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] specificitatea este determinată exclusiv de structura ARNt
b) [x] fidelitatea este asigurată de capacitatea lor de autocontrol
c) [ ] proteinele componente determină specificitatea enzimei
d) [ ] posedă 2 centre de fixare: pentru aminoacid şi ARNt
e) [x] necesită prezenţă H2O pentru aşi exercita funcţia

Punctajul: 10Activarea aminoacizilor:
a) [x] activarea are loc оn citozolul celulei
b) [ ] pentru fiecare aminoacid există un singur ARNt specific
c) [x] activarea aminoacidului consumă energia a 2 legăturile macroergice fosfat
d) [ ] complexul aminoacid – ARNt se formează la nivelul ribozomilor
e) [ ] aminoacidul se leagă de grupa OH din poziţia 5' al cap CCA din ARNt
f) [x] activarea are loc conform reacţiei: aminoacid + ARNt +ATP  aminoacil -ARNt+AMP
+ PPi
Punctajul: 10Formarea complexului aminoacil – ARNt, afirmaţii corecte:
a) [x] legătură aminoacil – ARNt este macroergică
b) [ ] AA e unit cu ARNt printr –o legătura amidică
c) [x] activarea tuturor AA e catalizată de 20 de aminoacil – ARNt – sintetaze
d) [ ] aminoacizii sunt fixaţi de porţiunea anticodon
e) [x] restul aminoacidic e fixat de capătul 3' terminal al ARNt

Punctajul: 10Iniţierea sintezei proteinelor necesită:
a) [x] ribozomul integru
b) [x] ARNm
c) [ ] factorii proteici Tu, Ts, G
d) [x] GTP
e) [ ] arginina

Punctajul: 10Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor la procariote include:
a) [x] ribozomul funcţional activ 70S
b) [x] ARNm cu codonul AUG plasat оn situsul P
c) [ ] factorii de iniţiere – IF – 1, IF – 2, IF – 3
d) [ ] subunitatea mică a ribozomului

fmet
e) [x] situsul P ocupat de N- formilmet – ARNt

Punctajul: 10Referitor la translaţie sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] sinteza lanţul polipeptidic оncepe cu aminoacidul C – terminal
b) [ ] aminoacidul iniţiator la procariote este metionina
c) [x] donorul de formil este N10 (formil) – FH4
d) [ ] încludere Met şi a fMet necesită un singur ARNt
e) [ ] transferul corect al informaţiei genetice depinde de funcţia de ARNt ca adaptor

Punctajul: 10Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:
a) [x] complexul de iniţiere
b) [ ] aminoacil – ARNt – sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [x] factorii Tu, Ts, G
e) [x] GTP

Punctajul: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor se caracterizează prin:
a) [ ] formarea ribozomului activ
b) [x] formarea legăturilor peptidice
fmet
c) [ ] legarea fmet – ARNt оn locusul P
d) [x] consumul a 2 moli GTP
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe ARNm

Punctajul: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor presupune:
a) [x] legarea aminoacil – ARNt оn situsul A

b) [x] formarea legгturii peptidice оntre grupa -COOH din locusul P şi grupa -NH2 din
locusul A
c) [ ] disocierea ribozomului în subunităţile sale
d) [ ] detaşarea de pe ribozom a proteinei sintetizate
e) [x] consumul a două molecule de CTP

Punctajul: 10Оn procesul terminării sintezei proteinelor are loc:
a) [x] înlăturarea ultimului ARNt de pe locusul P
b) [ ] utilizarea a 3 moli ATP
c) [x] eliberarea proteinei sintetizate
d) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
e) [ ] citirea tuturor codonilor nonsens

Punctajul: 10Referitor la terminarea sintezei proteinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] necesită prezenţa factorilor R1, R2, S
b) [x] are loc eliberarea ARNm
c) [ ] necesită prezenţa factorului G
d) [ ] este necesară utilizarea GTP
e) [x] este necesară citirea unui codon nonsens

Punctajul: 10Modificările posttranslaţionale:
a) [x] formarea hidroxiprolinei din prolina
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] formarea hidroxilizinei
d) [x] oxidarea lizinei
e) [ ] poliadenilarea
Punctajul: 10Prelucrările posttranslaţionale cuprind:
a) [x] excizia unor secvenţe polipeptidice
b) [x] ataşarea unor substituenţi neproteici (hemul)
c) [ ] substituţia unor baze purinice cu cele pirimidinice
d) [x] carboxilarea acidului glutamic
e) [x] glicolizarea resturilor de lizina

Punctajul: 10Procesele ce decurg cu utilizarea a unei molecule de GTP sunt:
a) [ ] formarea leg. peptidice catalizată de peptidiltransferază
b) [x] legarea aminoacil – ARNt оn locusul A al ribozomului
c) [x] translocarea peptidil – ARNt din locusul A оn locusul P
d) [ ] fixarea ARNm la subunitatea mică
e) [x] activarea factorului Tu al elongării

Punctajul: 10În legătură cu LAC – operonul sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] genele LAC sunt transcrise fie ca este sau nu lactozг
b) [x] genele LAC sunt transcrise dacă operatorul nu este ocupat de represor
c) [x] gena reglatoare codifică represorul, capabil de fixare la gena operator
d) [x] ca inductor serveşte lactoza
e) [x] lactoza scade afinitatea represorului pentru operator

Punctajul: 10Inducţia şi represia enzimatică:
a) [x] inducţia implică sinteza de novo a enzimelor
b) [ ] represia este analoagă cu inhibiţia de tipul feed – back
c) [x] reducţia şi inductia reflectă principiul economiei celulare

d) [x] represia prezintă diminuarea sau oprirea biosintezei enzimelor
e) [ ] fenobarbitalul prezintă un represor enzimatic specific

Punctajul: 10Referitor la telomerază sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] оn majoritatea celulelor somatice are loc scurtarea ADN-ului
b) [x] scurtarea ADN-ului nu are loc оn celulele sexuale, cancerigene
c) [x] previne scurtarea ADN-ului enzima telomeraza
d) [ ] enzima, ce preîntîmpină scurtarea ADN-ului este o transferază
e) [x] enzima adiţionează un peptid repetabil multiplu

Punctajul: 10Telomeraza prezintă (afirmaţii corecte):
a) [x] un ribonucleoproteină
b) [x] un ferment, ce alungeşte capetele ADN-ului
c) [ ] enzimă ce utilizează dezoxiribonucleotide
d) [x] transcriptază, ce ca matriţa foloseşte propriul cofactor – ARN-ul
e) [ ] reverstranscriptaza, ce implică în proces ADN-ul

Punctajul: 10Afirmaţii corecte:
a) [x] pierderea motivelor telomerice este cauza оmbгtrоnirei
b) [x] lungimea telomerei este marcherul biologic al longivităţii
c) [ ] problema replicării terminale incomplete există şi la forma inelară a ADN-ului
d) [x] telomera conţine mii de motive TTAGGG
e) [ ] cu vîrsta entropia sisitemului uman se micşorează

Punctajul: 10Particularităţile biosintezei colagenului:
a) [x] la biosinteză se utilizează 20 de aminoacizi
b) [ ] la biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acid - carboxiglutamic

c) [x] se sintetizează catene polipeptidice primare analogice de 3 tipuri - 1, 2 şi 3
d) [x] lanţurile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent

a) [ ] are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanţurilor polipeptidice primare, modificarea

aminoacizilor şi glicozilarea
c) [x] intracelular se formează protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezintă forma neglicozilată a tropocolagenului
e) [x] protropocolagenul are secvenţe suplimentare neîmpletite la capetele N- şi C-terminale

a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în biosinteza colagenului
b) [x] enzimele hidroxilării sunt prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza
2+
c) [x] hidroxilarea prolinei şi lizinei necesită prezenţa O2, Fe , acid ascorbic
d) [ ] transformrea lizinei în alizina este catalizată de liziltransaminază
e) [x] alizina este aldehida lizinei

a) [x] protropocolagenul este expulzat din celulă doar după glicozilare
b) [ ] pentru glicozilare se utilizează acid glucuronic şi acid N-acetilgalactozamina
c) [ ] glicozilarea are loc la nivelul radicalilor ser şi tre
d) [x] grupa –OH a hidroxilizinei este sediul glicozilării
e) [ ] la radicalii 5-hidroxilizinei sunt ataşate resturile glicozil-galactoza

a) [x] transformarea protropocolagen  tropocolagen are loc extracelular
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilor
c) [x] fragmentele neîmpletite sunt scindate de procolagen –N- şi –C- peptidaze
d) [x] tropocolagenul matur este unitatea structurală a colagenului
e) [ ] tropocolagenul matur este unitatea structurală a colagenului şi elastinei

a) [x] moleculele tropocolagenului se asociază formând microfibrilele de colagen
b) [x] microfibrilele se asociază în fibrile
c) [x] fibrilele se asociază în fibre
d) [ ] fibrele de colagen conţin acelaşi număr de fibrile şi microfibrile
e) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi se deosebesc după dimensiuni şi ritmul de
reînnoire

a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în lungime şi lăţime
b) [ ] moleculele tropocolagenului sunt stivuite
c) [x] deplasarea moleculelor tropocolagenului constituie ј din lungimea lor
d) [ ] unităţile tropocolagenice sunt legate prin legături necovalente încrucişate
e) [x] legături încrucişate se formează la condensarea aldolică şi crotonică a lizinei,

hidrolizinei, alizinei şi histidinei

Punctajul: 10Osteogenesis imperfecta:
a) [ ] dereglare ereditară a biosintezei elastinei
b) [x] colagenul sintetizat are compoziţia 3 1(I)

c) [x] dinţu au aspectul chihlimbarului
d) [x] se manifistă prin osteoporoză
e) [x] craniul are deformări analogice celor din rahit

Punctajul: 10Sindromul Marfan:
a) [x] lanţurile 2 ale colagenului sunt mai lungi decвt cele normale
b) [ ] se afectează exclusiv colagenul din ţesul osos
c) [x] scheletul este disproporţional cu membre foarte lungi
d) [x] cerul gurii este extrem de оnalt
e) [ ] se modifică numărul dinţilor

Punctajul: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:
a) [x] energetică
b) [x] protectoare
c) [ ] catalitică
d) [ ] structurală
e) [x] transportatoare

Punctajul: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:
a) [x] energetică
b) [x] protectoare
c) [ ] catalitică
d) [ ] structurală
e) [x] transportatoare

Punctajul: 10Lipidele pot servi ca:
a) [x] imunomodulatori
b) [x] neuromodulatri
c) [x] reglatori în procesele de identifecare interceculară
d) [x] factori de creştere ai celulelor
e) [ ] elemente contractile musculare

Punctajul: 10Acizii graşi saturaţi frecvent intilniţi în celulele şi ţesuturile umane:
a) [ ] acidul caprinic
b) [ ] acidul caproic
c) [ ] acidul miristic
d) [x] acidul palmitic
e) [x] acidul stearic

Punctajul: 10Frecvent se întîlnesc in lipidele umane următorii acizi graşi nesaturaţi:
a) [x] acidul oleic
b) [x] acidul linolic
c) [x] acidul arahidonic
d) [x] acidul nervonic
e) [ ] acidul arahic
Punctajul: 10Acizii graşi esenţiali pentru organismul uman sunt:
a) [ ] acidul arahidonic
b) [ ] acidul palmitooleic
c) [x] acidul linoleic
d) [x] acidul linolenic

e) [ ] acidul butiric

Punctajul: 10Care din următorii acizi graşi posedă temperatură de topire mai mică
(solubilitate mai mare):
a) [ ] acidul stearic (C18)
b) [x] acidul arahidonic (C20:4)
c) [x] acidul nervonic (С24:1)
d) [ ] acidul palmitic (C16)
e) [x] acidul oleic (C18:1)

Punctajul: 10Acilglicerolii:
a) [ ] sunt constituienţi ai membranelor biologice
b) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [ ] prezintă derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [x] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] ca regulă includ acizi graşi monocarboxilici cu număr par de atomi de carbon

Punctajul: 10Glicerofosfolipidele:
a) [x] sunt solubile în solvenţii nepolari
b) [ ] conţin trei resturi de acid gras
c) [x] sunt derivate ale acidului fosfatidic
d) [ ] un component obligatoriu este colina
e) [x] sunt fundamentul bistratului lipidic al membranelor biologice

Punctajul: 10Afirmaţii corecte referitoare la fosfatidiletanolamine şi fosfatidilcoline:
a) [x] sunt derivate ale acidului fosfatidic
b) [ ] sunt nepolare
c) [x] posedă sarcină
d) [ ] se conţin în abundenţă in ţesutul nervos

e) [x] fosfolipaza A2 le scindează la lizofosfatide

Punctajul: 10Care din compuşii de mai jos conţin azot:
a) [x] fosfatidiletanolaminele
b) [x] fosfatidilcolinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] fosfatidilinozitolii
e) [x] sfingomielina

Punctajul: 10Sfingomielinele conţin în structura sa:
a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] alcool ciclic polihidroxilic, ceramida
d) [x] sfingozină, acid gras, colină, acid fosforic
e) [x] ceramidă, acid fosforic, colină

Punctajul: 10Glicolipidele:
a) [ ] sunt elemente structurale ale ţesutului muscular
b) [x] conţin în structura sa sfingozină, acid gras, mono- sau oligozaharide
c) [x] sunt lipide polare
d) [ ] nu posedă sarcină
e) [x] includ cerebrozidele, gangliozidele şi sulfatidele

Punctajul: 10Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:
a) [ ] sulfatidele
b) [ ] gangliozidele
c) [ ] cerebrozidele
d) [x] lecitinele
e) [x] cefalinele

Punctajul: 10Colesterolul:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului
b) [ ] este un compus heterociclic
c) [x] conţine o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală este nesaturată şi conţie 3 grupe CH3

Punctajul: 10Funcţiile membranelor biologice sunt:
a) [x] de conexiune intercelulară şi receptorică

b) [x] metabolică
c) [x] de transport
d) [x] compartmentalizare
e) [ ] de rezervă
Punctajul: 10Proprietăţile membranelor biologice:
a) [x] cooperativitatea
b) [x] asimetria structurală
c) [x] fluiditatea
d) [ ] aranjarea micelară
e) [ ] semipermeabilitate

Punctajul: 10În membranele biologice sunt prezente următoarele lipide:
a) [ ] glicolipidele, triacilgliceridele, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii gaşi liberi, ceridele
c) [x] fosfolipidele, gangliozidele, colesterolul

d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [x] fosfogliceridele, gangliozidele, cerebrozidele, sulfatidele, colesterolul

Punctajul: 10Bistratul lipidic membranar este stabilizat de:
a) [x] interacţiuni hidrofobe
b) [x] forţele Van der Waals
c) [x] forţele electrostatice
d) [ ] legături covalente
e) [ ] toate tipurile enumerate

Punctajul: 10Proteinele membranelor biologice:
a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedă numai capacitatea de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmebmbranar, recepţie, comunicare intercelulară,

antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali (AMPc, GMPc, Ca2+)

Punctajul: 10Glucidele membranelor biologice sunt:
a) [x] prezente masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma
b) [x] fixate covalent de proteine sau/şi lipide
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d) [ ] determină permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de identifecarea intercelulară

Punctajul: 10Lipidele raţiei alimentare:
a) [x] asigură aprovizionarea suficientă cu acizi grasi esenţiali

b) [ ] sunt o formă de stocare a energiei
c) [x] graţie lor în organism pătrund vitaminele liposolubile
d) [ ] sunt sursă de substrate necesare sintezei nucleotidelor
e) [x] asigură organismul cu substanţe biologic active

Punctajul: 10Emulsionarea grăsimilor şi stabilizarea emulsiei lipidice necesită prezenţa:
a) [x] acizilor biliari conjugaţi

b) [x] fosfogliceridelor
c) [ ] enzimelor lipolitice
d) [ ] peristaltismului intestinal
e) [x] acidului clorhidric

Punctajul: 10Acizii biliari:
a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
b) [x] catena laterală posedă o grupare carboxilică
c) [x] posedă una, două sau trei grupări hidroxil ataşate la inelul steranic
d) [ ] sunt compuşi nesaturaţi
e) [ ] sunt molecule nepolare

Punctajul: 10Metabolismul acizilor biliari:
a) [ ] se sintetizează numai în ficat din colesterol
b) [ ] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor activate
c) [x] se conjugă cu glicina şi taurina
d) [x] formele conjugate formează săruri de sodiu şi potasiu
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă

Punctajul: 10Digestia lipidelor alimentare:
a) [x] are loc оn duoden
b) [x] se digeră doar lipidele emulsionate
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [x] enzimele lipolitice sunt sitetizate nemijlocit active
e) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl sucului gastric

Punctajul: 10Enzimele lipolitice:
a) [x] lipaza pancreatică scindează trigliceridele
b) [x] fosfolipazele pancreatice (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele
c) [ ] ceramidaza scindează esterii colesterolului
d) [x] sfingomielinaza scindează sfingomielinele
e) [ ] amilaza scindează ceramidele

Punctajul: 10Produşii finali ai digestiei lipidelor alimentare sunt:
a) [ ] acizii organici
b) [x] acizii graşi
c) [x] acidul fosforic
d) [x] glicerolul
e) [x] colesterolul

Punctajul: 10Absorbţia produselor digestiei lipidelor:
a) [x] are loc la nivelul duodenului, jejunului şi ileonului
b) [x] prin difuzie simplă se absorb glicerolul, acizii graşi cu catena scurtă
c) [x] colesterolul, 2-monogliceridele, acizii graşi cu catena lungă se absorb sub formă de
micele
d) [x] micelel conţin acizi biliari, fosfolipide şi produse ale digestiei lipidelor alimentare
e) [ ] micelele se absor în intestinul gros prin difuzie sau pinocitoză micelară

Punctajul: 10Formele оn care se absorb produsele digestiei lipidelor alimentare:
a) [ ] glicerolul – fosforilat
b) [ ] acizii grasi cu catenă scurtă – forma activă
c) [x] acizii grasi cu catenă lungă – difuzie micelară
d) [x] monogliceridele – formele active
e) [x] colesterolul – in formă de esteri

Punctajul: 10Soarta produselor digestiei lipidelor, ce au fost absorbite din intestin:
a) [ ] sunt eliminate оn sвnge оn sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate оn sвnge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ оn resinteza lipidelor complexe оn enterocite
d) [x] se resintetizează lipide specifice organismului uman
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apolipoproteinele şi formează chilomicroni

Punctajul: 10Chilomicronii:
a) [x] sunt o clasă de lipoproteine plasmatice
b) [x] conţin trigliceride, fosfogliceride, colesterol şi colesteride, apolipoproteine
c) [ ] compusul predominant este colesterolul
d) [ ] au dimensiuni mari şi sunt eliminate în sânge în sistemul venei porta
e) [x] pătrund în cirsulaţia sanguină din cea limfatică prin ductul toracic

Punctajul: 10Soarta chilomicronilor:
a) [x] se supun hidrolizei in hepatocite
b) [x] sunt hidrolizaţi pe suprafaţa endoteliului capilarelor ţesutului adipos
c) [x] enzima cheie a procesului este lipoproteinlipaza

d) [x] enzima este activată de heparină
e) [ ] heparina este numai anticoagulant

Punctajul: 10VLDL (pre-β-lipoproteinele) – lipoproteinele cu densitate foarte joasa:
a) [ ] sunt metabolizate de lipaza hormon-dependentă
b) [x] sunt sintetizate оn ficat
c) [x] transportă trigliceridele sintetizate in ficat din exesul de glucide
d) [ ] conţin ccă 50% proteine
e) [x] conţin apoB-100 (apolipoproteina B-100)

Punctajul: 10LDL (beta-lipoproteine) – lipoproteinele cu densitate joasă:
a) [x] conţin apoB-100 şi apoE
b) [x] cota colesterolul atinge 45%
c) [x] se formează in plasmă din VLDL şi HDL
d) [ ] în sinteza lor nu participă lipoproteinlipază
e) [x] furnizează cholesterol majorităţii ţesuturilor

Punctajul: 10HDL (-lipoproteine) lipoproteinele cu densitate înaltă:
a) [x] sunt sintetizate şi secretate de hepatocite
b) [x] LCAT (lecitincolesterolaciltransferaza) asigură maturizarea HDL

c) [x] transportă colesterolul din ţesuturile periferice în ficat
d) [x] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen scăzut
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc litiazic crescut

Punctajul: 10Catabolismul tisular al triacilgliceridelor (TAG):
a) [x] se petrece intens оn adipocite
b) [x] depinde de activitatea triglicerid lipazei hormon sensibile

c) [x] triglicerid lipaza hormon sensibilă este activată de catecolamine şi inhibată de insulină
d) [x] activitatea diglicerid lipazei şi monoglicerid lipazei depinde de accesibilitatea

substratelor
e) [ ] produşii procesului sunt glicerol-3-fosfatul şi 3 molecule de acizi graşi

Punctajul: 10Scindarea trigliceridelor:
a) [x] trigliceridlipaza hidrolizează restul acidului gras din poziţia 1 sau 3 a TAG
b) [ ] produsul primei reacţii este 1,2-DAG sau 1,3-DAG
c) [x] digliceridlipaza hidrolizează restul acidului gras din poziţia 1 sau 3 a DAG
d) [x] produsul reacţiei a doua este 2-MAG
e) [x] monogliceridlipaza hidrolizează 2-MAG la glicerol şi acid gras

Punctajul: 10Activarea acizilor grasi în procesul oxidării lor:
a) [x] este prima etapă a oxidării acizilor graşi în ţesuturi
b) [ ] se petrece оn mitocondrii
+
c) [x] acid gras + ATP + HS-CoA _ acil-SCoA + AMP + 2P + 2H
d) [ ] reacţia este catalizată de enzima acetil-CoA carboxilaza
e) [x] produsul reacţiei – acil-CoA este macroergic

Punctajul: 10Transportul acizilor graşi din citoplasmă în mitocondrii în cadrul oxidării lor:
a) [ ] sunt transportaţi prin sistemul de co-transport cu ionii de Na+
b) [x] in proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [ ] transportul grupelor acil necesită aport energetic în valoare de 2 ATP
d) [x] sistemul navetă transportă numai acizi grasi activaţi
e) [x] acizii graşi sunt transportaţi in formă de acil-carnitină

Punctajul: 10Structura - (CH3)3N-CH2-CHOH-CH2-COOH corespunde:
a) [x] gama-trimetilamino-beta-hidroxibutiratului
b) [ ] ornitinei
c) [ ] sfingozinei
d) [x] carnitinei
e) [ ] colinei

Punctajul: 10-oxidarea acizilor graşi:
a) [ ] se oxidează acizii graşi liberi
b) [x] se desfăşoară in matricea mitocondrială
c) [x] sunt oxidaţi acizii grasi activaţi
d) [x] produşii finali sunt acil-CoA, NADH.H+ şi FADH2
e) [ ] acetil-CoA rezultat este exclusiv oxidat in ciclul Krebs

Punctajul: 10Spirala Lynen a beta-oxidării acizilor graşi este o succesiune a 4 reacţii.
Ordinea lor corectă este următoarea:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] adiţie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

Punctajul: 10Prima reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [x] este o reacţie de oxidoreducere
b) [x] are loc dehidrogenarea substratului
c) [ ] enzima reacţiei este acil-CoA dehirogenaza NAD-dependentă
d) [ ] în reacţie se formează doar enoil-CoA

e) [x] produşii reacţiei sunt FADH2 şi enoil-CoA

Punctajul: 10Reacţia 2 a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] substratul reacţiei este acil-CoA
c) [x] enzima este enoil-CoA hidrataza
d) [x] în reacţie se consumă o moleculă de apă, ce se adiţionează la substrat
e) [x] produsul reacţiei este 3-hidroxiacil-CoA

Punctajul: 10Reacţia a 3 a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [x] este oxidarea 3-hidroxiacil-CoA prin dehidrogenare
b) [x] este un proces de oxido-reducere
c) [x] este catalizată de 3-hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] coenzima fermentului este NADP-ul
e) [ ] produsul reacţiei este beta-cetoacil-CoA

Punctajul: 10Reacţia a 4 a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] este hidroliza -cetoacil-CoA
b) [x] scindarea substratului este tiolitică şi necesită prezenţa HS-CoA
c) [x] enzima reacţieie este -cetotiolaza
d) [x] produşii reacţiei sunt acetil-CoA şi acil-CoA
e) [ ] acil-CoA format în reacţie este identic celui ce s-a inclus iniţial în -oxidare

Punctajul: 10Produşii finali ai unei spire a -oxidării acizilor graşi:
a) [ ] sunt o moleculă de NADH.H+ şi o moleculă de FADH2
b) [ ] sunt o moleculă de acetil-CoA şi una de acil-CoA

c) [x] sunt cвte o moleculă de NADH.H+, FADH2, acetil-CoA şi acil-CoA
d) [x] NADH.H+ şi FADH2 se oxidează în lanţul respirator
e) [x] acetil-CoA se include în ciclul Krebs iar acil-CoA – în următorul ciclu al -oxidării
acizilor graşi

Punctajul: 10Numărul spirelor -oxidării parcurse de un acid gras:
a) [ ] depinde de numărul atomilor de hidrogen din catena acidului gras
b) [x] se calculează conform formulei – (N:2)-1, unde N este numărul atomilor de carbon din
catena acidului gras
c) [ ] fomula este aplicabilă tuturor acizilor graşi
d) [x] acidul palmitic parcurge 7 spire de oxidare
e) [ ] acidul butiric parcurge 2 spire de oxidare

Punctajul: 10Numărul moleculelor de ATP ce se formează la oxidarea acizilor graşi depinde
de:
a) [x] numărul atomilor de carbon din catenă şi se calculează conform formulei – (N:2-1)x5 +
(N:2)x12 – 2 (sau 1)
b) [x] numărul moleculelor de acetil-CoA ce se formează
c) [x] numărul moleculelor de NADH.H+ ce se formează
d) [ ] numărul moleculelor de NADPH.H+ ce se formează
e) [x] numărul moleculelor de FADH2 ce se formează

Punctajul: 10Bilanţul energetic al beta-oxidării acizilor graşi:
a) [x] fiecare spiră a beta-oxidării generează un NADH.H+ şi un FADH2, ce este echivalent

cu 5 molecule de ATP
b) [ ] un NADH.H+ asigură sinteza a 2 molecule ATP în lanţul respirator
c) [ ] un FADH2 asigură sinteza a 3 molecule ATP în lanţul respirator
d) [x] acetil-CoA se oxidează în ciclul Krebs şi generează 12 ATP-uri

e) [x] două legături macroergice fosfat dintr-o moleculă de ATP se consumă la activarea
acidului gras

Punctajul: 10Oxidarea acizilor grasi nesaturaţi:
a) [x] se desfăşoară identic cu a celor saturaţi până la legătura dublă naturală
b) [ ] ea este identică cu cea a enoil-CoA, ce este intermediarul -oxidării
c) [x] legătura dublă naturală are configuraţi "cis" şi este localizată între atomii de carbon 3 şi
4
d) [x] legătura dublă a intermediarului -oxidării este "trans" şi localizată între atomii de
carbon 2 şi3
e) [ ] localizarea şi configuraţia legăturii duble este modificată de epimerază

Punctajul: 10Oxidarea acizilor graşi cu număr impar de atomi de carbon:
a) [x] sursa acestor acizi sunt numai produsele alimentare
b) [x] mecanismul oxidării lor este absolut identic cu cel al acizilor graşi cu număr par de
atomi de carbon
c) [ ] produşii finali ai oxidării sunt NADH.H+, FADH2 şi acetil-CoA
d) [x] în final se formează şi o moleculă de propionil-CoA
e) [ ] propionil-CoA nu se oxidează în continuare şi se elimină pe cale biliară

Punctajul: 10Oxidarea propionil-CoA:
a) [x] propionil-CoA este unul din produşii finali ai -oxidării acizilor graşi cu număr impar
de atomi de carbon
b) [ ] el direct se include în ciclul Krebs pentru oxidare ulterioară
c) [x] el este carboxilat de către propionil-CoA carboxilază la metilmalonil-CoA
d) [x] metilmalonil-CoA este convertit la succinil-CoA de metilmalonil-CoA mutază
e) [ ] succinil-CoA se oxidează în lanţul respirator

Punctajul: 10Oxidarea glicerolului:
a) [x] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al trigliceridelor
b) [x] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al fosfogliceridelor
c) [ ] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al aminoacizilor
d) [ ] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al sfingo- şi glicolipidelor
e) [x] glicerolul este absorbit din intestin şi provine din digestia lipidelor

Punctajul: 10Reacţiile oxidării glicerolului:
a) [x] primar glicerolul este fosforilat de glicerol kinază la glicerol-3-fosfat
b) [ ] glicerol-3-P este redus de glicerol-3-P dehidrogenaza la dioxiacetonfosfat
c) [x] glicerol-3-P dehidrogenaza este NAD-dependentă
d) [x] dioxiacetonfosfatul este compus intermediar al glicolizei şi se oxidează pe cale

glicolitică
e) [ ] dioxiacetonfosfatul se oxidează nemijlocit în ciclul Krebs

Punctajul: 10Bilanţul energetic al oxidării glicerolului:
a) [ ] glicerolul se poate oxida exclusiv aerob
b) [x] glicerolul se poate oxidat atât aerob, cât şi anaerob
c) [ ] oxidarea anaerobă este energetic mai avantajoasă, deoarece consumă mai puţin ATP
d) [x] oxidarea anaerobă generează 4 molecule de ATP

e) [x] oxidarea aerobă generează 22 molecule de ATP

Punctajul: 10La corpii cetonici se referă compuşii:
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul-gama-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

Punctajul: 10Sinteza corpilor cetonici:
a) [x] se produc din acetil-CoA
b) [ ] sunt necesare 2 molecule de acetil-CoA
c) [x] sinteza este localizată exclusiv în ficat
d) [ ] procesul necesită aport energetic sub formă de ATP
e) [ ] toţi corpii cetonici se formează în reacţii enzimatice

Punctajul: 10Reacţiile parţiale ale biosintezei corpilor cetonici:
a) [x] în primele două reacţii se condensează 3 molecule de acetil-CoA şi se formează beta-

hidroxi-beta-metilglutaril-CoA
b) [x] reacţiile sunt asigurate energetic de moleculele substratului
c) [ ] beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este redus la acid mevalonic

d) [x] beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este scindat la acetoacetat
e) [x] din acetoacetat se formează ß-hidroxibutiratul şi acetona

Punctajul: 10Utilizarea corpilor cetonici:
a) [x] sunt substrat energetic, la oxidarea căruia se produce ATP
b) [ ] în condiţii fiziologice se oxidează nu constituie o sursă energetică de prim plan
c) [x] consumul lor este deosebit de intens оn hipoglicemii
d) [ ] sunt oxidaţi în ficat
e) [ ] pot fi consumaţi de toate ţesuturile şi organele

Punctajul: 10Cetonemia şi cetonuria:
a) [x] cauza cetonemiei este hiperproducerea corpilor cetonici
b) [ ] cauza cetonemiei este diminuarea consumului corpilor cetonici
c) [x] cetonuria este o consecinţă a cetonemiei

d) [x] dereglarea este caracteristică pentru inaniţie şi diabet zaharat
e) [x] acumularea corpilor cetonici determină dezvoltarea acidozei

Punctajul: 10Diferenţele dintre oxidarea şi biosinteza acizilor grasi sunt:
a) [ ] sinteza are loc in mitocondrii, oxidarea – in citozol
b) [x] in sinteză intermediarii sunt legaţi la ACP (PPA), in oxidare - la CoA
+
c) [x] oxidarea utilizează NAD , sinteza – NADPH
d) [ ] in oxidare enzimele sunt asociate într-un complex iar la sinteză – nu
e) [x] oxidarea utilizează sistemul navetă carnitinic iar biosinteza – cel al citratului

Punctajul: 10Sinteza acizilor grasi:
a) [ ] are loc in matricea mitocondrială
b) [x] substratul sintezei este acetil-CoA
c) [x] donatorul activ al unităţior carbonice este malonil-CoA
d) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
e) [x] procesul este catalizat de complexul polienzimatic "sintetaza acizilor graşi"

Punctajul: 10Furnizarea substratului în sinteza acizilor graşi:
a) [x] substratul – acetil-CoA este acumulat în celulă în matricea mitocondrială
b) [ ] transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta carnitinic
c) [x] transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta al citratului
d) [x] transferul este însoţit de generare de NADPH necesar recţiilor de reducere a biosintezei
acizilor graşi
e) [ ] la transport se consumă energie – ATP şi GTP

Punctajul: 10Biosinteza acizilor graşi – formarea malonil-SCoA:
a) [x] se formează prin carboxilarea acetil-SCoA şi constituie o reacţie de activare a

substratului
b) [x] reacţia necesită HCO3- , ATP şi Mg2+
c) [x] este catalizată de acetil-SCoA carboxilaza
d) [ ] coenzima enzimei este biotina (vitamina K)
e) [ ] reacţia este inhibată de citrat

Punctajul: 10Sintetaza acizilor graşi:
a) [ ] este un complex polienzimatic organizat funcţional
b) [x] este formată din 2 subunităţi
c) [x] posedă o proteină ce realizează conexiunea dintre enzime şi leagă compişii intermediari
ai procesului
d) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-SCoA
e) [ ] sintetizează atât acizi graşi saturaţi cât şi nesaturaţi

Punctajul: 10Prima reacţie a ciclului biosintezei acizilor graşi:
a) [x] este adiţionarea acetilului şi malonilului la proteina ACP din complexul polienzimatic
"acid gras sintetaza"
b) [x] legarea acetilului şi altor resturi acil este catalizată de aciltranacilaza
c) [x] legarea malonilului este catalizată de maloniltransacilaza
d) [ ] ambii compuşi sunt ataşaţi la gruparea -SH a acidului foasfopantotenic
e) [ ] este necesară energie în formă de ATP

Punctajul: 10Reacţia a doua a biosintezei acizilor graşi:
a) [x] este condensarea acetilului cu malonilul
b) [x] este formarea 3-cetoacil-ACP-ului
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de beta-cetoacil-ACP sintetaza

e) [ ] este reacţia reglatoare cheie a procesului

Punctajul: 10Reacţia a treea a biosintezei acizilor graşi:
a) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este oxidat la 3-hidroxiacil-ACP
c) [x] enzima reacţiei este beta-cetoacil-ACP reductaza
d) [x] coenzima reacţiei este NADPH.H+
e) [ ] sursa de NADPH este exclusiv reacţia sistemului naveta citrat catalizată de malic-enzimă

Punctajul: 10Reacţia a patra a biosintezei acizilor graşi:
a) [ ] are loc oxidarea substratului de către dehidrogenaza respectivă
b) [x] 3-hidroxiacil-ACP este dehidratat
c) [x] reacţia este catalizată de 3-hidroxiacil-ACP dehidrataza
d) [ ] de la substrat sunt detaşate 2 molecule de apă
e) [ ] coenzima ce participă în proces este NAD+

Punctajul: 10Reacţia a cicncea a biosintezei acizilor graşi:
a) [x] în ea se produce precursorul primar al acizilor graşi – butiril-ACP

b) [x] este o reacţie de oxido-reducere
c) [x] este catlizată de enoil-ACP reductaza
d) [ ] agentul reducător este FADH2
e) [x] echivalenţii reducători sunt produşi în ciclul pentozofosfaţilor şi sistemul naveta citrat

Punctajul: 10Prima spiră a sintezei acizilor graşi:
a) [ ] se produce un compus format din 5 atomi C
b) [x] se оncheie cu formarea butiril-ACP
c) [x] spira consumă 2 molecule de NADPH.H+

d) [ ] sunt consumate 2 molecule de malonil-ACP
e) [x] forţa motrică a procesului este eliminarea CO2

Punctajul: 10Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] acid gras sintetaza produce orice acid palmitic
b) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 8 molecule de acetil-CoA
c) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 7 ATP şi 7 H+
d) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 14 HADPH
e) [ ] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 6 H2O

Punctajul: 10Formarea acizilor graşi cu catena lungă (mai mare decât C16):
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentară
b) [x] la eucariote se petrece prin elongarea C16
c) [x] elongarea este localizată în reţeaua endoplasmatică
d) [x] mecanismul constă în ataşarea unităţilor dicarbonice la capătul carboxilic al acidul gras
preexistent
e) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-SCoA

Punctajul: 10Sinteza acizilor graşi nesaturaţi monoenici:
a) [x] se petrece din acizii graşi saturaţi corespunzători
b) [x] substratul sintezei este forma activă a acidului gras
c) [ ] procesul este localizat în mitocondrii şi are loc în sens invers ß-oxidării
d) [x] formarea legăturilor duble este catalizată de monooxigenaza microzomială
e) [x] reacţia necesită prezenţa NADPH şi O2

Punctajul: 10Acizii graşi polienici:
a) [x] sunt indispensabili acizii linoleic şi linolenic

b) [x] cei dispensabili se formează prin introducerea legăturii duble între C9 şi gruparea
carboxil
c) [x] cei dispensabili se pot sintetiza din acid linolic şi linolenic
d) [ ] in cantităţi importante se produce acid oleic
e) [x] acid arahidonic se formează prin desaturare, elongare şi desaturare consecutive a

acidului linoleic

Punctajul: 10Reglarea biosintezei acizilor graşi:
a) [x] reacţia cheie reglatoare este acetil-CoA carboilazică
b) [ ] enzima este activată de ATP
c) [x] activatorul principal este citratul
d) [x] enzima este inhibată prin feed-back de produsul întregului proces – palmitil-CoA
e) [x] formarea acizilor graşi nesaturaţi depinde de temperatura mediului ambiant

Punctajul: 10Biosinteza trigliceridelor:
a) [ ] se produce din glicerol şi acizii graşi
b) [x] substratele sunt activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
c) [ ] se ataşează concomitent toate cele trei resturi de acizi graşi
d) [x] iniţial se formează acidul fosfatidic
e) [x] enzimele ce catalizează esterificarea grupelor OH ale glicerolului sunt aciltransferazele

Punctajul: 10Mecanismul sintezei trigliceridelor:
a) [x] prima etapă – formarea glicerol-3-fosfatului din glicerol şi ATP sub acţiunea glicerol
kinazei
b) [x] etapa 2 – ataşarea resturilor acizilor graşi furnizaţi de acil-CoA la glicerol-3-fosfat şi

formarea acidului fosfatidic
c) [x] etapa 3 – formarea digliceridului sub acţiunea fosfatidat fosfatazei
d) [ ] etapa 4 – formarea trigliceridului catalizată de triacilglicerol-aciltransferaza

e) [x] enzimele ce sintetizează TAG formează complexul TAG-sintaza

Punctajul: 10Numiţi compusul intermediar comun al sintezei trigliceridelor şi
fosfogliceridelor:
a) [ ] glicerolul
b) [ ] glicerol-3-fosfatul
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] diacilglicerolul
e) [x] diacilglicerol-3-fosfatul

Punctajul: 10De ce depinde direcţionarea acidului fosfatidic în sinteza trigliceridelor sau
fosfogliceridelor:
a) [ ] de aportul lor alimentar
b) [ ] de reglajul hormonal al proceselor
c) [x] de prezenţa substanţelor lipotrope
d) [ ] factorii lipotropi favorizează producerea trigliceridelor
e) [x] la factorii lipotropi se referă colina, inozitolul, serina, metionina, piridoxalfosfatul,

acidul folic şi cobalamina

Punctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo pornind de la acidului fosfatidic şi serină
b) [x] calea de rezervă (din produse gata) utilizează colina sau etanolamina preexistente
c) [x] în ambele căi ca activator al moleculelor substraturlui serveşte CTP
d) [ ] calea de rezervă necesită şi molecule de GTP
e) [ ] produşii finali ai acestor căi sunt diferiţi

Punctajul: 10Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
a) [ ] în I reacţie se activează fosfatidatul interacţionînd cu GTP şi formând CDP-digliceridul

b) [x] în reacţia II CDP-digliceridul interacţionează cu serina şi se formează fosfatidilserina
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] fosfatidilcolina se formează prin tripla metilare a fosfatidiletanolaminei
e) [ ] sursa de metil este metil-cobalamina

Punctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor pe calea de rezervă (din produse gata):
a) [ ] primar se activează colina (etanolamina) la fosforilcolină (fosforiletanolamină)
b) [x] sursa de fosfat este CTP-ul
c) [x] fosforilcolină (fosforiletanolamină) se transferă la CTP formând CDP-colina (CDP-

etanolamina)
d) [x] interacţiunea CDP-colinei (CDP-etanolaminei) cu diacilgliceridul generează

fosfogliceridul respectiv
e) [ ] fosfatidilserina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei

Punctajul: 10La sinteza lipdelor participă următoarele nucleotide:
a) [ ] ATP
b) [ ] GTP
c) [x] CTP
d) [ ] TTP
e) [x] UTP
Punctajul: 10Fosfatidilinozitolii:
a) [x] sunt o clasă de fosfogliceride
b) [x] conţin polialcoolul ciclic inozitolul în stare liberă sau fosforilată
c) [x] frecvent conţin în poziţia 2 restul acidului arahidonic
d) [x] sunt precursorii a 2 mesageri secunzi hormonali – inozitolfosfatul şi digliceridul
e) [ ] numărul grupelor fosfat determină efectul mesagerial al inozitolfosfatului

Punctajul: 10Colesterolul:
a) [ ] este integral sintetizat оn organism
b) [x] parţial necesităţile sunt acoperite de aportul alimentar
c) [ ] unica sursă exogenă de colesterol sunt produsele vegetale
d) [x] aportul extern dictează viteza sintezei interne
e) [ ] cantităţi importante de colesterol se produc în ţesuturile osos şi conjunctiv

Punctajul: 10Rolul colesterolului оn organismul uman:
a) [ ] reglează termogeneza
b) [x] reglează fluiditatea membranelor biologice
c) [x] este substratul sintezei acizilor biliari
d) [x] din el se produc pigmenţii biliari
e) [x] este precursorul hormonilor steroizi şi a vitaminei D

Punctajul: 10Biosinteza colesterolului:
a) [x] substratul este acetil-CoA
b) [x] compusul cheie intermediar este acidul mevalonic
c) [ ] viteza utilizării ac.mevalonic dictează viteza întregului proces
d) [x] enzima cheie reglatoare a procesului este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA

reductaza
e) [ ] enzima reglatoare este activată de aportul mare de colesterol exogen

Punctajul: 10Reacţiile I etape a biosintezei colesterolului:
a) [x] prima reacţie – condensarea a 2 molecule de actil-CoA la acetoacetil-CoA
b) [ ] prima reacţie – enzima – acetoacetatsintetaza
c) [x] reacţia 2 – formarea ß-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA din acetoacetil-CoA si a treea

moleculă de acetil-CoA
d) [x] reacţia 3 – reducerea ß-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA, de catre reductaza respectivă
e) [ ] coenzima beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazei este NADP+

Punctajul: 10Biosinteza colesterolului:
a) [x] în etapa a II din acidul mevalonic se formează scualenul
b) [x] scualenul se ciclizează generând lanosterol
c) [x] lanosterolul se reduce la colesterol
d) [ ] sursa de echivalenţi reducători este NADH.H+
e) [ ] procesul este susţinut energetic de compuşii intermediari

Punctajul: 10Reglarea biosintezei colesterolului:
a) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza (HMG-CoA R)
b) [ ] activitatea HMG-CoA R este reglată prin modificare covalentă
c) [x] HMG-CoA R este inhibată de produsul reacţieie – acidul mevolonic
d) [x] activitatea HMG-CoA R este micşorată de colesterolul alimentar
e) [x] sinteza HMG-CoA R este diminuată de colesterolul alimentar

Punctajul: 10Vitaminele liposolubile sunt:
a) [ ] A
b) [ ] B1
c) [ ] C
d) [ ] D
e) [ ] K

Punctajul: 10Vitamina A:
a) [x] vit.A şi precursorii săi sunt izoprenoizi

b) [x] precursorii ei sunt α-, β-, γ-carotenele
c) [ ] din α-carotene in celulele omului se formează 2 molecule de vit.A
d) [x] vit A. poate exista în formă de retinol sau retinal
e) [x] vit. A se poate depozita оn organismul omului (ficat)

Punctajul: 10Rolul vitaminei A оn metabolismul organismului uman:
a) [x] intră în componenţa pigmenţilor vizuali ce asigură percepţia luminii
b) [x] reglează dezvoltarea normală şi diferenţierea celulelor embrionare
c) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulelor ce proliferează rapid (epiteliul mucoaselor,

pielii şi epiteliul spermatogen)
d) [ ] contribuie la asimilarea substanţelor minerale din intestin
e) [ ] reglează sinteza mediatorilor nervoşi

Punctajul: 10Vitamina E:
a) [x] există în formă de tocoferoli (alfa-, beta-, gama-, δ-) si tocotrienoli (alfa-, beta-, gama-,
δ-)
b) [x] reprezintă compuşi complecşi ai tocolului şi ai unei catene izoprenoide
c) [x] cel mai activ compus din grupă este alfa-tocoferolul
d) [ ] se acumulează în cantităţi mari în ţesuturile osos şi glandele endocrine
e) [x] în celule se concentrează în membranele celulare

Punctajul: 10Rolul biologic al α-tocoferolului:
a) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
b) [x] previne formarea radicalilor liberi ai oxigenului
c) [x] stopează reacţiile în lanţ de oxidare peroxidică a lipidelor membranare
d) [x] facilitează fosforilarea oxidativă
e) [ ] stimulează degradarea creatinei

Punctajul: 10Vitamina K:
a) [x] vitaminele K sunt chinone cu catenă izoprenoidă (naftochinone)
b) [x] de origine vegetală sunt menachinonele
c) [x] filochinonele sunt produse de bacteriile microflorei intestinale
d) [x] menadionul, vicasolul, sincavitul – sunt forme sintetice ale vit. K
e) [ ] formele sintetice sunt forme active ale vit. K

Punctajul: 10Rolul vitaminei K:
a) [x] contribuie la sinteza оn ficat a proteinelor coagulante
b) [x] de cantitatea ei depinde producerea factorilor II, VII, IX şi X plasmatici ai coagulării
c) [ ] este coenzima enzimei ce carboxilează reasturile acidului glutamic la ß-carboxiglutamat
d) [x] participă la formarea trombinei din precursorii ei neactivi
e) [ ] reglează biosinteza fibrinogenului şi transformarea lui în fibrină

Punctajul: 10Vitamina D:
a) [x] poate fi atât de origine vegetală, cât şi de origine animală
b) [x] în cantităţi considerabile se conţine în ficatul de peşte
c) [ ] fiind vitamină, nu se produce în organismul omului
d) [x] necesităţile diurne constituie 10-25 μg (500-1000 UI)
e) [x] se poate depozita оn organismul omului (оn ficat)

Punctajul: 10Structura vitaminelor D:
a) [ ] vit.D2 (ergocalciferolul) şi D3 (colecalciferolul) au structură total diferită
b) [x] ergocalciferolul posedă 5 grupe metil şi o catenă laterală nesaturată

c) [x] colecalciferolul posedă 4 grupe metil şi catena laterală saturată
d) [ ] ambele forme posedă inelul steranic
e) [x] sunt compuşi hidroxilaţi la C3

Punctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 – biosinteza:
a) [x] iniţial se formează 7-dihidrocolesterolul din colesterol
b) [x] sub acţiunea razelor UV în piele din 7-dihidrocolesterol se produce colecalciferolul
c) [ ] colecalciferolul se formează în piele sub acţiunea razelor infraroşii din colesterol
d) [x] procesul este împiedicat de concentraţia mare de melanină în piele
e) [ ] procesul este stimulat de concentraţia mare de colesterol în organism

Punctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 – formarea derivatului biologic activ:
a) [x] se formează 1,25-(OH)2-D3
b) [ ] procesul se petrece оn ficat
c) [x] compusul se formează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi rinichi
d) [x] etapa limitantă este cea renală
e) [ ] ea este inhibată de PTH

Punctajul: 10Vitamina D – rolul biologic:
a) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi fosfatemiei
b) [x] are mecanism de acţiune similar cu cel al hormonilor steroizi
c) [ ] organele ţintă sunt intestinul, rinichii şi oasele
2+
d) [x] stimulează biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca din intestin
e) [ ] inhibă eliminarea calciului şi fosfaţilor cu urina

Punctajul: 10Vitamina D – carenţa:
a) [ ] carenţa vitaminei D provoacă osteoporoza
b) [x] la copii determină dezvoltarea rahitului
c) [x] la maturi determină dezvoltarea osteomalaciei
d) [x] în rahit se afectează atât macrostructura cât şi microarhitectonica oaselor
e) [ ] osteomalacia determină diminuarea dimensiunii oaselor

Punctajul: 10Eicosanoizii – caracteristica generală:
a) [x] sunt substanţe biologic active de natură lipidică
b) [ ] sunt derivaţi ai steranului
c) [x] se sintetizează din acidul arahidonic
d) [x] au acţiune similară cu a hormonilor, dar la nivel local
e) [ ] se produc numai de celulele nervoase

Punctajul: 10Structura eicosanoizilor:
a) [x] derivă de la acidul prostanoic
b) [x] conţin în moleculă un inel ciclopentan

c) [ ] este prezent un ciclu piranozic
d) [x] are două catene laterale – carboxilică şi olehilică
e) [ ] sunt metilaţi

Punctajul: 10Eicosanoizii – mecanismele acţiunii:
a) [x] prostaglandinele modifică concentraţia nucleotidelor ciclice
2+
b) [x] modulează nivelul intracelular al ionilor de Ca
c) [ ] acţionează nemijlocit la nivelul ADN-ului
d) [x] reglează biosinteza proteinelor

e) [ ] direct reglează activitatea enzimelor

Punctajul: 10Eicosanoizii – efectele biologice:
a) [x] prostaglandinele modifică motilitatea şi influenţiază secreţia şi absorbţia la diferite

nivele ale tubului digestiv
b) [x] controlează funcţiile sexuale atât la femei, cât şi la bărbaţi
c) [x] tromboxanele intervin în agregarea plachetelor şi menţinerea tonusului vascular
d) [x] leucotrielnele sunt implicate în reacţiile inflamatoare şi alergice
e) [ ] prostacicşinele reglează masa musculară

Punctajul: 10Ateroscleroza:
a) [x] este dereglarea metabolismului colesterolului
b) [x] se acumulează esterii colesterolului in celulă
c) [x] se acumulează colesterolul şi esterii săi extracelular
d) [ ] nu este afectată integritatea endoteliului vascular
e) [ ] nu se dereglează metabolismul lipoproteinelor sanguine

Punctajul: 10Hiperlipidemia alcoolică se dezvoltă deoarece are loc:
a) [ ] consum excesiv de lipide cu alimentele
b) [x] acumularea NADH-ului
c) [x] inhibarea oxidarii acizilor grasi
d) [x] amplificarea sintezei trigliceridelor оn ficat
e) [ ] amplificarea sintezei în ţesuturi acizilor biliari

Punctajul: 10Principalele modificări biochimic in obezitate sunt:
a) [x] insuficienţa trigleciridlipazei
b) [x] dezechilibrul energetic cu diminuarea vitezei lipolizei

c) [ ] hiperinsulinismul
d) [ ] predispozitic genetică
e) [ ] abundenţa de alimente

Punctajul: 10Steatoza (degenerescenţa grasă a ficatului) este determinată de:
a) [ ] acumularea fosfolipidelor оn hepatocite
b) [x] insuficienţă funcţională (sintetică) a ficatului
c) [ ] surplus de substanţe lipotrope în raţia alimentară
d) [ ] eliminarea intensivă a acizilor graşi din ficat
e) [x] scădarea capacităţiii hepatocitelor de a sintetiza apolipoproteine

Punctajul: 10Care din afirmaţii sunt corecte:
a) [x] metabolismul este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi

energiei
b) [x] metabolismul este efectuat de sisteme polienzimatice, superintegrate
c) [x] metabolismul aprovizionează celulelor cu energie chimică
d) [ ] sinteza exclusiva a biomoleculelor specializate
e) [x] catabolismul biomoleculelor specifice

Punctajul: 10Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare
b) [ ] intermediare au aceleaşi etape
c) [x] pot fi ciclice
d) [ ] centrale sunt aproape identice
e) [ ] pot avea ramificări

Punctajul: 10Catabolismul:
a) [ ] constituie faza degradării compuşilor preluaţi numai din exterior
b) [x] constituie faza degradării diferitor compuşi în produşi mult mai simpli
c) [x] este insotite de degajarea energiei libere
d) [ ] are 2 etape
e) [ ] constituie degradarea numai a proprilor rezerve la compuşi simpli

Punctajul: 10Anabolismul:
a) [x] este faza de sinteză a diverşilor compuşi organici
b) [x] necesită utilizarea energiei libere (ATP)
c) [x] decurge оn 3 etape
d) [ ] se caracterizează prin convergenţa căilor metabolice
e) [x] căile metabolice ale anabolismului sunt divergente

Punctajul: 10Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme deschise
b) [x] entropia este gradul de dezordine a unui sistem
c) [x] energia liberă – este energia utilizabilă a sistemului
d) [ ] celulele vii sunt sisteme naturale cu entropie dintre cele mai mari
e) [ ] entropia este masura energiei utile in sisitemul dat

Punctajul: 10Afirmaţii corecte referitoare la bioenergetică:
a) [x] energia Universului este constantă, ea nu se pierde
b) [ ] entropia Universului este constantă
c) [x] activitatea vitală a organismelor majorează entropia mediului exterior
d) [x] forţa motrice a reacţiilor, este tendinţa sistemului de a - şi spori gradul de dezordine
e) [x] deltaE = deltaG + TdeltaS

Punctajul: 10Energia liberă:
0
a) [x] energia liberă standard se notează ?G şi se calculează: ?G = - 2,303 · R · T · l gK
0
b) [x] condiţii standard sunt T = 25 C, concentraţia substanţelor - 1,0M, pH = 7,0, presiunea
760 tori
c) [ ] dacă deltaG > 0 - reacţia decurge spre formarea compuşilor finali
d) [ ] dacă deltaG < 0 - reacţia merge în stîngă
e) [x] dacă deltaG > 0 - compuşii finali conţin mai multă energie decît substanţele iniţiale

Punctajul: 10ATP – ul:
a) [ ] ATP este forma cardinală de acumulare a energiei chimice
b) [x] la toate celulele vii îndeplineşte acleaşi funcţii
c) [x] este transportorul universal şi cardinal al energiei
d) [x] AMP, ADP, ATP sunt prezente оn toate compartimentele celulei
e) [x] unele reacţii biosintetice utilizează CTP, GTP, UTP

Punctajul: 10Ciclul ATP - ului:
2+ 2+
a) [x] forma activă este complexul ATP cu ionii de Mg sau Mn
b) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în ADP şi 7,3 kcal/mol
c) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în AMP şi 14,6 kcal/mol
d) [ ] în celula ATP se utilizează foarte încet
e) [ ] în condiţii reale la hidroliza ATP se degaja mult puţină energie

Punctajul: 10ATP - ul:
a) [ ] este singurul nucleotid macroergic

b) [x] este un nucleotid purinic
c) [x] conţine trei resturi fosfat în moleculă
d) [ ] conţine trei legături macroergice fosfat
e) [x] energia se stochează în legătura macroergică temporar

Punctajul: 10Starea energetică a celulei (afirmaţii corecte):
a) [x] se caracterizează prin sarcina electrică:( [ATP] +1/2 [ADP] ) : ( [ATP] +[ADP] +
[AMP] )
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] :([ADP] . [P])
c) [ ] oscilează sarcina electrică în limitele 500 - 900
d) [x] la valori majore ale sarcinei electrică se stimulează căile de utilizare ale ATP
e) [ ] la valori majore ale potenţialului de fosfolirare se activează căile de sinteza ale ATP
Punctajul: 10Care din compuşi eliberează la hidroliza mai multă energie decît ATP – ul:
a) [x] creatinfosfat
b) [ ] acetilfosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GTP
e) [x] fosfoenolpiruvat

Punctajul: 10Care din compuşii de mai jos nu sunt macroergici:
a) [ ] ADP
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] diacilglicerolfosfat
e) [x] glucozo - 6 - fosfat

Punctajul: 10Complexul piruvatdehidrogenazic (PDH):
a) [x] include enzimele: E1 - piruvatDH, E2 - dihidrolipoiltransacetilaza, E3 -
dihidrolipoilDH
b) [x] include: B1, B2, PP şi acizii pantotenic şi lipoic
c) [ ] e situat оn citozol
d) [ ] catalizează oxidarea piruvatului pînă la acetil - CoA
e) [x] catalizează decarboxilarea oxidativă a CH3COCOOH

Punctajul: 10Decarboxilarea oxidativă a piruvatului:
+
a) [ ] H3C – CO – COOH + FAD + HSCoA _ H3C – CO~SCoA + CO2 + FADH2
+ +
b) [x] H3C – CO – COOH + NAD + HSCoA _ H3C – CO~SCoA + CO2 + NADH + H
c) [ ]
este un proces reversibil
d) [ ] este oxidare completă şi definitivă a substratului
e) [x] H3C – CO~SCoA poate fi oxidat оn continuare оn ciclul Krebs

Punctajul: 10Produsele finale ale decarboxilării oxidative a piruvatului:
+
a) [ ] NADH·H este utilizat оn procese biosintetice
+
b) [x] NADH·H este oxidat în lanţul respirator
c) [ ] CO2 în principal este utilizat în reacţii de carboxilare
d) [x] acetil – CoA este oxidat оn ciclul acizilor tricarboxilici
e) [x] din acetil – CoA se sintazează acizi graşi

Punctajul: 10Reglarea complexului piruvatdehidrogenazic:
a) [x] este reglat prin retroinhibiţie
b) [x] retroinhibitori sunt acetil - CoA, NADH

c) [x] inhibiţia alosterică este amplificată de acizii graşi superiori
+
d) [x] NAD şi HSCoA sunt activatori
e) [ ] complexul este activat şi prin autostructurare cuaternară

Punctajul: 10Reglarea complexului piruvatdehidrogenazic:
a) [x] este supus unei reglări nucleotidice, ca inhibitori servоnd GTP, ATP
b) [x] ca activator serveşte AMP
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă complexul enzimatic
d) [x] complexul se activează şi prin modificări covalente
e) [ ] de fosforilarea inhibă activitatea complexului

Punctajul: 10Ciclul Krebs - afirmaţii corecte:
a) [x] cale finală comună a oxidării compuşilor în celulele vii
b) [ ] toate moleculele întră în ciclu prin acetil-CoA
c) [ ] reacţiile ciclului decurg în citozolul celulei
d) [x] ciclul furnizează produşi pentru anabolism
+
e) [x] în ciclu din acetil-CoA se formează atomii de H şi CO2

Punctajul: 10Prima reacţie a ciclului Krebs:
a) [ ] ca substrat serveşte oxaloacetatul
b) [x] în reacţie are loc transferul grupei acetil la oxaloacetat cu consum de H2O
c) [x] reacţia este catalizată de citratsintaza
d) [ ] H3C – CO ~ SCoA + HOOC – CO – CH2 – COOH _ citrat + HSCoA

e) [x] acetil CoA + H2O + HOOC – CO – CH2 – COOH _ citrat + HSCoA

Punctajul: 10Reacţia a doua a ciclului Krebs:
a) [ ] are loc transformarea ireversibilă a citratului în izoforma sa
b) [x] cis-aconitatul este produs intermediar
c) [x] aconitaza transformă reversibil substratul
d) [ ] izomerizarea se realizează prin hidratare, succedată de dihidratare

e) [ ] aconitaza este o enzimă, reglatoare
Punctajul: 10Reacţia a treia a ciclului Krebs:
a) [x] este o reacţie de oxido - reducere
b) [x] are loc decarboxilarea oxidativă a izocitratului
c) [ ] e catalizată de ICDH NADP dependentă

d) [x] modulator pozitiv este ADP, necesetоnd ionii de Mg
+
e) [ ] conduce la formarea α – cetoglutamatului în reacţia: izocitrat + NAD > α –
+
cetoglutamat + CO2 + NADH + H

Punctajul: 10Reacţia a patra a ciclului Krebs este:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a ? - cetoglutaratului
b) [x] reacţie de oxido - reducere
c) [x] catalizată de enzime complexul ? – cetoglutarat DH
d) [ ] reacţie reversibilă nereglatoare
+
e) [ ] HOOC – CO – (CH2)2 – COOH + NAD + HSCoA _ HOOC – (CH2)2 – CO ~ SCoA +
+
NADH + H + CO2

Punctajul: 10Oxidarea succinil - CoA:
a) [ ] este o reacţie catalizată de o liază
b) [x] e o fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] are loc hidroliza compusului cu degajare de energie
d) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă

e) [x] succinil - CoA + GDP + Pi <===> succinat + GTP + HSCoA

Punctajul: 10Reacţia oxidării succinatului (reacţia a şasea>a ciclului Krebs):
a) [x] este oxidat prin dehidrogenare cu formarea fumaratului
b) [x] reacţia e catalizată de SDH având ca acceptor FAD - ul
c) [x] SDH este o proteină integrală a membranei mitocondriale interne
d) [ ] FAD este legat necovalent cu His din centrul activ al enzimei
e) [x] inhibitor competitiv al enzimei serveşte malonatul

Punctajul: 10Reacţia a şaptea a ciclului Krebs:
a) [x] este hidratarea fumaratului cu formarea L - malatului
b) [x] fumaraza este o enzimă cu specificitate stereochimică
c) [ ] este o reacţie ireversibilă
+
d) [x] are loc o transadiţionare de H şi OH¯
e) [ ] activitatea enzimei necesită un complex coenzimatic

Punctajul: 10Reacţia a opta a ciclului Krebs:
a) [x] L - malatul este dehidrogenat de MDH
b) [ ] enzima MDH este NADP dependentă
c) [x] echilibrul reacţiei оn celule e deplasat spre oxaloacetat
+ +
d) [x] L – malat + NAD _ oxaloacetat + NADH + H
e) [ ] MDH e fixată de membrana internă mitocondrială

Punctajul: 10Referitor la ciclul Krebs sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] la o turaţie a ciclului se elimină 2 molecule de CO2

b) [x] оntr- un ciclu se оnclude o grupare acetil
c) [ ] ciclu funcţionează şi în condiţii anaerobe
+
d) [x] graţie ciclului sunt captaţi ionii de H , bogaţi în energie
e) [x] regenerarea cofactorilor are loc la transferul ē pe O2

Punctajul: 10Reacţiile reglatoare ale ciclului Krebs şi enzimele respective:
a) [x] sinteza citratului citratsintaza
b) [ ] izomerizarea citratului aconitaza
c) [x] decarboxilarea izocitratului ICDH
d) [x] decarboxilarea ( - cetoglutaratului complexul α - CGDH
e) [ ] regenerarea oxalatului MDH

Punctajul: 10Reglarea ciclului Krebs:
a) [x] acetil - CoA şi oxaloacetatul sunt modulatori pozitivi
b) [ ] citratul, NADH, succinil - CoA activează enzimele ciclului
c) [x] complexul α - CGDH este inhibat de produsele reacţiei
d) [x] sarcina energetică mare inhibă activitatea ciclului
e) [ ] ADP şi ionii de Mg exzercită un efect inhibitor

Punctajul: 10Este insoţită de o fosforilare la nivel de substrat reacţia:
a) [ ] OA + acetil - CoA > citrat
b) [ ] citrat > izocitrat
c) [ ] cetoglutarat > succinil CoA
d) [x] succinil - CoA > succinat
e) [ ] succinat > fumarat

Punctajul: 10Reacţii anaplerotice:
a) [x] reacţii, ce completează cantitatea produşilor intermediari ai ciclului Krebs
b) [x] carboxilarea piruvatului la oxaloacetat
c) [x] transformarea fosfoenolpiruvatului оn oxaloacetat
d) [ ] transaminarea glu la oxaloacetat
e) [ ] transaminarea ala la piruvat

Punctajul: 10Oxidarea biologică - esenţa procesului:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în celule
b) [ ] transferul de e se efectuază direct pe O2
c) [x] oxidarea are loc prin dehidrogenare
+
d) [x] atomii de H sunt transferaţi în formă de H si ē
e) [ ] ΔG se elimina la oxidarea completă în formă de căldură

+
Punctajul: 10Afirmaţiile corecte, referitor la acceptorii de H şi e (NAD):
+
a) [ ] acceptor de ē ?n NAD este inelul adenilic
+
b) [x] partea activă a NAD este inelul nicotinamidic
+
c) [x] coenzima adiţionează H şi 2e
+ +
d) [x] un H al substratului se transferă la NAD , altul trece оn solvent
+ +
e) [ ] ambii H ai substratului se transferă la NAD

Punctajul: 10Afirmaţii corecte, referitor la FAD:
+
a) [ ] partea activă adiţionează H şi 2e
+
b) [x] partea reagentă adiţionează 2H şi 2e
c) [x] acceptor de ē ?i protoni este inelul izoaloxazinic
d) [x] FAD – ul conţine vitamina B2
e) [ ] FAD este un mononucleotid

Punctajul: 10Lanţul respirator (LR), afirmaţii corecte:
a) [x] verigile lui au capacitatea de adiţiona şi a ceda e
b) [ ] prezintă un lanţ de coenzime aranjate consecutiv
c) [x] ē constituit dintr - un lanţ de proteine conjugate aranjate consecutiv
d) [x] ē, boga?i în energie, pe măsura înaîntării prin lanţ, pierd ΔG
e) [x] sectoarele lantului respirator unde se formează ATP se numesc puncte de fosforilare

Punctajul: 10Lanţul respirator, afirmaţii corecte:
a) [x] este localizat în mitocondrii (membrana internă)
b) [x] membrana internă mitocondrială are permeabilitate selectivă
+
c) [ ] membrana internă este permeabilă pentru e şi H
d) [x] membrana internă este permeabilă pentru ADP şi ATP
e) [ ] transferul compuşilor prin membrana internă se efectuează prin difuzie activă

Punctajul: 10Reacţiile de transfer al electronilor:
2+ 2+ 3+ +
a) [x] Fe + Cu <===> Fe + Cu
b) [x] AH2 + B  A + BH2
c) [ ] donor  ē + A
d) [x] donorii şi acceptorii funcţionează ca redox - perechi
e) [ ] donorii sunt oxidanţi, acceptori reducători

Punctajul: 10Referitor la potenţialul de oxido-reducere (Eo) sunt corecte afirmatiile:
a) [x] la Eo negativ pereche oxido-reducătoare uşor eliberează electroni
b) [x] la Eo pozitiv sistema adiţionează liber electroni
c) [ ] torentul de este orientat în direcţia majorării energiei libere
d) [x] deltaG e proportionala cu diferenţa Eo dintre două redox - perechi
e) [x] deltaG = - n FdeltaE, n - numarul de e, F - indicele Faraday

Punctajul: 10Selectaţi secvenţa corectă a componentelor lanţului respirator:
a) [ ] FAD - Fe – S - CoQ - cit. C1 - cit. b - cit. c - cit. a3 - cit. a - O2
b) [ ] S - NADP - FMN - cit. b - CoQ - cit. c - cit. aa3 - H2O
c) [ ] SH2 - NAD - FP(FAD) - CoQ- cit. c - cit. b - O2
d) [x] SH2 - NAD - FP(FMN) - CoQ- cit. b - cit. c1 - cit. c- cit. a - cit. a3 - O2
e) [ ] SH2 - FAD - FP- CoQ- cit. b - cit. c1- cit. c- cit. a - cit. a3 -H2O

Punctajul: 10Fosforilarea oxidativă:
a) [x] transferul e prin lantul respirator e cuplat cu sinteza de ATP
b) [x] deltaG a 2 e este egală cu 52,6 kcal
c) [ ] deltaG a 2 e este suficientă pentru sinteza a 5 molecule de ATP
0
d) [x] deltaG a 2 e este utilizată doar pentru menţinerea t C corpului
e) [ ] sinteza unei molecule ATP necesită un deltaEo egal cu 0,224V

Punctajul: 10Referitor la complexul I (NADH –C0Q reductaza) sunt corecte afirmaţiile:
+
a) [x] indeplineşte funcţia de colector NAD dehidrogenaza
+
b) [x] donori de H şi e sunt izocitratul, piruvatul, lactatul
+
c) [ ] donori de H şi e sunt succinatul, glicerolfosfatul
d) [ ] în componenţa e inclus fierul hemic
e) [x] conţine 2 centre fiero - sulf

Punctajul: 10Complexul III (C0QH2 - citocrom c reductaza):
a) [x] ubichinona nu e fixată covalent stabil la proteină
b) [ ] funcţia de colector aparţine FAD-ului
+
c) [x] donori de H şi e pot fi dehidrogenazele flavindependente
d) [ ] poate fi şi NADH –C0Q - reductaza
e) [ ] complexul conţine numai citocromi b, b1, c
f) [ ] grupa hemului transferă un singur de e

Punctajul: 10Complexul II (succinat –C0Q - reductaza)
+
a) [x] donori de H şi e este şi glicerolfosfatul
b) [ ] în componenţa lui este prezent FMN-ul
c) [x] posedă centre fiero - sulf
+
d) [x] transferă H şi e pe ubichinonă
e) [ ] transferă echivalenţii reductori pe citocromul C

Punctajul: 10Complexul IV (citocromoxidaza) al lanţului respirator:
a) [ ] este numit şi oxigen-reductaza
b) [x] transferă echivalenţii reducatori la O2
c) [x] este comun pentru căile lungă şi medie de oxidare a lanţului respirator
d) [ ] conţine citocromii b, c, a, a3
e) [x] conţine 2 ioni de cupru – CuA şi CuB

Punctajul: 10Citocromii, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt proteine conjugate pentru cit. b, c, c1
b) [ ] partea neproteică este fierul ionic
c) [x] partea neproteică este hemul(diferite tipuri)
3+ 2+
d) [x] fierul citocromic îşi schimbă valenţa: Fe + 1ē <? > Fe
+
e) [ ] citocromii transferă H şi e

Punctajul: 10Referitor la lanţul respirator sunt corecte afirmaţiile:
+
a) [ ] proteinele fier – sulf transferă numai H
+
b) [x] proteinele fier - sulf transferă H şi e
c) [x] citocromii transferă numai ē
+
d) [ ] citocromii transferă H şi ē
+
e) [x] C0Q transferă H şi ē

Punctajul: 10Afirmaţii adevărate sunt:
a) [ ] orice citocrom conţine cupru
b) [ ] toţi componenţii lanţului resperator ce conţin Fe sunt hemoproteine
c) [x] complexul IV conţine Mg, Zn şi cîteva molecule de fosfolipide
d) [x] complexul cit. c reductazic conţine proteine Fe-S
e) [x] citocromii a şi a3 funcţionează în complex cu ionii de Cu

Punctajul: 10În rezultatul transferului prin lanţul respirator:
a) [x] se adiţionează la O2 2ē şi se formează H2O2
b) [x] se adiţionează la O2 4ē şi se formează 2H2O
-
c) [x] se adiţionează la O2 1ē şi se formează radicalul superoxid (O2 • )
d) [x] a echivalenţilor reducători prin complexul I se pot forma 3 molecule de ATP
e) [ ] a 2e prin complexul II se pot forma 4 molecule de ATP

Punctajul: 10Mecanismele fosforilării oxidative:
a) [ ] în proces se formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] energia oxidarii modifică o conformaţie proteinelor în una activă
c) [x] transferul de e si sinteză ATP-ului sunt procese cuplate
d) [x] transferul de e genereaza gradientul de protoni
e) [x] gradientul de protoni este forţa motrică a biosintezei ATP-ului în punctele de fosforilare

Punctajul: 10Referitor la mecanismele fosforilării oxidative sunt corecte afirmaţiile:
+
a) [x] ionii de H revin оn mitocondrii prin canale ionice speciale
b) [x] ATP sintaza e compusă din subunităţile F0 şi F1
c) [ ] factorii F0 şi F1 sunt situaţi în matricea mitocondrială
d) [ ] ambii factori sunt elemente ale membranei interne mitocondriale
+
e) [x] F0 este canalul pentru H iar F1 – partea catalitică

Punctajul: 10Referitor la controlul fosforilării oxidative sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] marimea P/O (acceptor fosfat) caracterizează fosforilarea oxidativă
b) [x] P/O e numărul de moli P neorganic, transformat în organica la un atom de oxigen

utilizat
c) [x] P/O pentru oxidarea malatului este 3/1

d) [ ] P/O pentru oxidarea glicerolfosfatului este 3/1
e) [ ] P/O pentru oxidarea succinatului este 4/1

Punctajul: 10Inhibiţia transferului de electroni în lanţul respirator:
a) [x] complexul I este inhibat de rotenonă
b) [x] antimicină A blochează transportul de e оntre QH2 şi cit. c
c) [x] cianida blochează funcţia citocromoxidazei
d) [ ] CO inhibă complexul III al lanţului respirator
e) [ ] malonatul este inhibitor competitiv al complexului I

Punctajul: 10Referitor la procesul de fosforilare oxidativă sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] importanţa esenţială are integritatea membranei interne mitocondriale0
- + + -
b) [x] membrana internă mitocondrială este impermeabilă pentru OH , H , K , Cl
c) [ ] decuplanţii afectează transferul electronilor
+
d) [x] decuplanţii majorează permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru H
e) [ ] ionoforii nivelează concentraţia ionilor pe ambele suprafeţe ale membranei

mitocondriale

Punctajul: 10Selectaţi afirmatiile corecte:
a) [x] viteza fosforilării oxidative este determinată de conţinutul de ADP
b) [x] controlul respirator este reglarea fosforilării oxidative prin ADP

c) [ ] adăugarea ATP-ului accelerează viteza fosforilării oxidative
d) [x] decuplarea fosforilării oxidative menţine homeostazia termică
e) [ ] decuplarea fosforilării oxidative este оntotdeauna un proces adaptiv

Punctajul: 10Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] tesutul adipos brun e saturat în mitocondrii şi citocromi
b) [x] acizii graşi servesc ca decuplanţi fiziologici
c) [x] decuplarea fosforilării oxidative este un mecanism de adaptrea la frig
d) [x] la animalele ce hibernează decuplarea fosforilării oxidative generează căldură
e) [ ] decuplanţi pot fi hormonii tiroizi şi pancreatici

Punctajul: 10Referitor la cit. P450 sunt corecte afirmatiile:
a) [x] catalizează reacţii de hidroxilare ale substratelor
b) [x] utilizează echivalenţii reduşi ai NADH, NADPH
c) [ ] participa la sinteza steroizilor
d) [x] participă la inactivarea substanţelor străine hidrofobe
e) [x] participă la inactivarea şi eliminarea medicamentelor din organism

Punctajul: 10Oxidarea microzomială:
a) [ ] este un proces oxidativ cu funcţie energetică
b) [x] este un proces oxidativ cu funcţie plastică
c) [ ] este realizată de lanţul respirator
d) [x] este realizată de lanţul micrizomial
e) [x] cu o intensitate deosebită decurge în ficat, suprarenale, glandele sexuale

Punctajul: 10Lanţul microzomial de oxidare include:
a) [x] NADPH- ul
b) [ ] FADH2 – ul
c) [ ] cit. b
d) [ ] cit. C
e) [x] cit. P450

Punctajul: 10Referitor la cit. P450 sunt corecte afirmatiile
a) [x] catalizează reacţii de hidroxilare ale substratelor
b) [x] utilizează echivalenţii reduşi ai NADH, NADPH
c) [ ] participa la sinteza steroizilor
d) [x] participă la inactivarea substanţelor străine hidrofobe
e) [x] participă la inactivarea şi eliminarea medicamentelor din organism

Punctajul: 10Radicalii liberi ai oxigenului:
a) [x] sunt forme incomplect reduse ale oxigenului
+
b) [ ] reducerea completă a unei molecule de oxigen necesită 2H şi 2e
c) [x] la reducerea completă a unei molecule de O2 se formează 2 molecule de H2O
d) [ ] la reducerea completă a unei molecule de O2 se formează câte o moleculă de H2O şi

H2O2
-
e) [x] produşii reducerii incomplete a oxigenului sunt H2O2, HO2·, O2 , HO·

Punctajul: 10Radicalii liberi ai oxigenului:
a) [x] sunt necesari pentru realizarea unor procese fiziologice ca reоnnoirea membranelor
biologice
b) [ ] îşi îndeplinesc funcţiile doar fiind în concentraţii mari
c) [x] acumularea lor poate fi cauza unor stări patologice
d) [x] în concentraţii mari intensifică oxidarea peroxidică a lipidelor
e) [ ] oxidarea peroxidică a lipidelor asigură structura normală a membranelor biologice

Punctajul: 10Oxidarea peroxidică a lipidelor:
a) [ ] este un proces ciclic
b) [x] este un proces în lanţ
c) [x] afectează preferenţial acizii graşi polienici din fosfogliceridele membranare
d) [ ] deterioreaza colesterolul şi colesteridele membranare
e) [x] dereglează permeabilitatea membranelor celulare, ce poate rezulta în citoliză

Punctajul: 10Sistemul antioxidant:
a) [ ] previne pătrunderea în organism pe cale alimentară sau respiratorie a oxidanţilor
b) [x] menţine la un nivel fiziologic/cantitatea radicalilor liberi
c) [x] menţine la un nivel fiziologic/intensitatea oxidării peroxidice a lipidelor
d) [ ] reduce la zero producerea radicalilor oxigenului şi ai peroxizilor acizilor graşi
e) [ ] accelerează eliminarea urinară şi biliară a radicalilor liberi

Punctajul: 10Enzimele sistemului antioxidant:
a) [ ] citocromoxidaza neutralizează H2O·
b) [x] catalaza neutralizează H2O2: 2 H2O2 - 2 H2O +O2
- +
c) [x] superoxiddismutaza neutralizează superoxidamion radicalul: 2O2 · + 2H - H2O2 +
O2
d) [x] glutationperoxidaza neutralizează peroxizii acizilor graşi: ROOH 2GSH › ROH +

GS – SG + H2O
+
e) [x] glutationreductaza reduce glutationul oxidat: GS – SG + NADPH·H - 2G-SH +
+
NADP

Punctajul: 10Antioxidanţii neenzimatici:
a) [ ] toate vitaminele liposolubile sunt antioxidanţi

b) [x] alfa- tocoferotul este unul din cei mai potenti antioxidanţi naturali
c) [ ] vitaminele grupei B sunt precursori ai antioxidanţilor
d) [x] Se, Cu, Zn posedă proprietaţi antioxidante, deoarece sunt cofactori ai enzimelor
antioxidante
e) [ ] Fe, Na şi Cl sunt antioxidanţi, deoarece captează radicalii liberi ai oxigenului

Punctajul: 10Radicalii liberi sunt implicaţi în patogenia:
a) [x] infarctului miocardului
b) [x] stărilor ischemice
c) [x] hepatitelor
d) [x] glomerulonefritelor
e) [ ] glicogenozelor

Punctajul: 10Citratul:
a) [ ] este reglator al biosintezei colagenului în ţesuturile dentare
b) [x] influenţează mineralizarea ţesuturilor dentare dure
c) [x] în concentraţii mici stimulează coprecipitarea fosfatului de calciu
d) [ ] în concentraţii medii accelerează formarea cristalelor de apatită
e) [x] în concentraţii mari solubilizează apatita

Punctajul: 10Numiţi funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică
b) [x] sunt componente membranare
c) [ ] genetică
d) [ ] menţin presiunea oncotică
e) [x] compuşi ai ţesuturilor de sprigin, acizilor nucleici

Punctajul: 10Glucidele din organism uman:
a) [ ] amidonul
b) [ ] celuloza
c) [x] glucoza
d) [x] glicogenul
e) [x] riboza, dezoxiriboza

Punctajul: 10Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:
a) [x] aldehido-alcooli poliatomici
b) [ ] alcooli poliatomici
c) [x] ceto-alcooli poliatomici
d) [ ] eteri simpli
e) [x] semiacetali intramoleculari

Punctajul: 10Caracteristica monozaharidelor:
a) [x] forma liniară se găseşte în echilibru cu structurile ciclice posibile
b) [x] cetohexozele, preponderent formează inelul furanozic-beta
c) [x] aldohexozele, preponderent formează inelul piranozic
d) [ ] оn organism predomina L-stereoizomeri
e) [ ] structuri ciclice poate forma orice monozaharid

Punctajul: 10Referitor la glucoza sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] poate exista sub formă de alfa- si beta-stereoizomeri
b) [ ] formează ciclul furanozic
c) [x] la oxidare formează acidul glucuronic
d) [x] este o aldohexoza cu 4 atomi de carboni hirali

e) [x] poate forma O-, sau N-glicozide

Punctajul: 10Galactoza:
a) [x] este o hexoză
b) [ ] prezintă o ceto-pentoză
c) [x] este un epimer al glucozei
d) [x] în lactoză este prezentă în formă de beta-anomer
e) [ ] nu posedă proprietăţi reducatoare

Punctajul: 10Fructoza:
a) [x] în componenţa zaharozei e în formă beta-furanozică
b) [x] este o cetoza
c) [ ] este izomerul galactozei
d) [ ] este principalul zaharid din sвnge
e) [x] prezintă hexoză

Punctajul: 10Dezoxiriboza:
a) [x] intră în componenţa unor nucleozide
b) [ ] intră оn structura mARN
c) [x] este o aldopentoză
d) [ ] există оn formă piranozică
e) [ ] este un izomer al ribozei

Punctajul: 10Riboza, afirmaţii corecte:
a) [ ] există în formă piranozică
b) [x] intră în componenţa unor nucleozide

c) [ ] este o cetoza
d) [x] intra in componenta ADN
e) [x] este o aldoza usor fosforilata

Punctajul: 10Referitor la maltoza sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este un monozaharid reducator
b) [x] rezultă la hidroliza enzimatică a amidonului
c) [x] rezultă la hidroliza enzimatică a glicogenului
d) [ ] este unitatea repetivă din celuloză
e) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoza

Punctajul: 10Lactoza:
a) [ ] este formată din 2 molecule de beta-galactoza
b) [x] se conţine în laptele mamiferelor
c) [x] este un dizaharid cu proprietăţi reducătoare
d) [x] ambele monozahride au formă piranozică
e) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane

Punctajul: 10Afirmaţii corecte privind zaharoza:
a) [x] nu posedă proprietăţi reducatoare
b) [x] la plante prezintă o formă de transport a glucidelor
c) [ ] ambelehexoze sunt оn alfa-anomer
d) [ ] ambele hexoze sunt în formă furanozidică
e) [ ] se găseşte în stare liberă în ţesuturile umane

Punctajul: 10Homopolizaharidele sau homoglicanii:
a) [x] formează prin hidroliză monozaharide

b) [x] reprezentanţii: celuloza, amidonul, glicogenul
c) [ ] unitatea structurală este manoza
d) [ ] legătura chimică ce uneşte monomerii este N-glicozidică
e) [ ] legătura glicozidică dintre monomeri este întotdeauna alfa

Punctajul: 10Indicaţi homoglicanii (homopolizaharidele):
a) [x] amidonul
b) [x] glicogenul
c) [ ] condroitin sulfatul
d) [ ] heparan sulfatul
e) [x] celuloza

Punctajul: 10Indicati heteroglicanii:
a) [ ] amilopectina
b) [x] acidul hialuronic
c) [ ] maltoza
d) [x] keratan sulfatul
e) [x] heparina

Punctajul: 10Referitor la digestia glucidelor sunt corecte afirmatiile:
a) [x] amilazele scindeaza legaturile alfa-1,4-glicozidice ale polizaharidelor
b) [x] maltoza, maltotrioza,alfa-dextrinele sunt produse ale hidrolizei amidonului
c) [x] alfa-1,6-glicozidaza hidrolizeaza alfa-dextrinele
d) [ ] dizaharidazele nu poseda specificitate de substrat
e) [x] dizaharidazele sunt sintetizate de catre enterocite

Punctajul: 10Absorbtia glucozei necesita:
a) [x] ioni de Na+, ce formeaza compusi complecşi cu monozaharidele
b) [ ] din abundenta ioni de Ca++
c) [x] interventia enzimei Na+, K+-ATP-azei
d) [x] prezenta ATP si a transportorului membranar respectiv
e) [ ] prezenta vitaminelor K si D

Punctajul: 10Scindarea glicogenului – glicogenoliza – selectaţi succesiunea corectă
a) [ ] glicogen -> glucozo-6-P -> glucoza
b) [ ] glicogen -> UDP-glucoza -> glucozo-1-P -> glucoza
c) [x] glicogen -> glucozo-1-P -> glucozo-6-P -> glucoza
d) [ ] glicogen -> UDP-glucoza -> glucozo-1-P -> glucozo-6-P -> glucoza
e) [ ] glicogen -> glucoza

Punctajul: 10Scindarea glicogenului
a) [ ] asigură completarea rezervelor plastice ale organismului
b) [x] deosebit de intens se petrece în ficat şi muşchi
c) [x] procesul muscular furnizează glucozo-6-fosfat necesar pentru glicoliză
d) [x] procesul hepatic furnizează glucoză necesară pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] ambele procese au aceleaşi funcţii şi produşi finali

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la glicogenoliza
a) [x] este scindarea fosforolitica a glicogenului
b) [ ] ortofosfatul scindeaza legatura alfa-1,6-glicozidică din glicogen
c) [x] legăturile alfa-1,4-glicozidică sunt scindate de enzima glicogenfosforilaza
d) [x] legature alfa-1,6- sunt scindate prin hidroliză enzimatica

e) [ ] se finalizează doar cu eliberarea glucozo-1-fosfatului

Punctajul: 10Glicogen fosforilaza - afirmatii corecte:
a) [x] este activa in forma fosforilata
b) [ ] detaşeaza restul glucozil sub forma de glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP, GTP servesc ca modulatori pozitivi
d) [x] este activata in cascada prin intermediul AMPc
e) [ ] detaşeaza restul glucozil terminal reducator

Punctajul: 10Reglarea glicogenolizei - afirmatii corecte:
a) [x] adrenalina stimuleaza scindarea glicogenului
b) [x] glucagonul amplifică activitatea glicogenfosforilazei
c) [ ] stressul inhiba scindarea glicogenului
d) [ ] liza glicogenului este inhibata de glucocorticoizi
e) [ ] insulina este activator al scindarii glicogenului

Punctajul: 10Sinteza glicogenului – glicogenogeneza – selectaţi succesiunea corectă
a) [ ] glucoza -> UDP-glucoza -> glicogen
b) [ ] glucoza -> glucozo-1-P ->UDP-glucoza -> glicogen
c) [ ] glucoza -> glicogen
d) [ ] glucozo-1-P -> UDP-glucoza -> glicogen
e) [x] glucoza -> glucozo-6-P -> glucozo-1-P -> UDP-glucoza -> glicogen

Punctajul: 10Glicogenogeneza - afirmatii corecte:
a) [x] deosebit de activ se petrece in ficat si muschii scheletici
b) [ ] enzima cheie a procesului e glicogen sintaza

c) [x] sinteza necesita aport energetic
d) [x] ramificarea se realizeaza sub actiunea glicoziltransferazei
e) [ ] sinteza necesita un primer de glicogen cu ambele capete reducatoare

Punctajul: 10Glicogenogeneza
a) [ ] glicogen sintaza formeaza legaturi alfa-1,6-glicozidice
b) [x] glicogen sintaza catalizeaza formarea legaturilor alfa-1,4-glicozidice in molecula

glicogenului
c) [x] forma activa a glicogen sintazei este defosforilata
d) [ ] trecerea formei defosforilate a glicogensintazei in cea fosforilată este catalizata de

fosfoproteinfosfataza
e) [ ] activarea adenilatciclazei stimulează în consecinţă glicogensintaza

Punctajul: 10Referitor la glicogenoze sunt corecte afirmatiile:
a) [ ] in glicogenoze structura glicogenului este normala
b) [x] in glicogenoze se depisteaza acumulari masive de glicogen
c) [x] glicogenozele sunt afecţiuni ereditare
d) [x] in glicogenozele se poate afecta ficatul
e) [ ] in glicogenoze creste activitatea enzimelor glicogenogenezei

Punctajul: 10Reactia Glucoza -> Glucozo-6-fosfat
a) [x] practic este o reactie ireversibila in conditii intracelulare
b) [x] necesit prezenta ionilor de Mg++ in complex cu ATP
c) [x] in muschi este inhibata alosteric de produsul reactiei
d) [ ] in toate tesuturile este catalizata de hexokinaza
e) [ ] in creier este catalizata de glucokinaza

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la glucokinaza
a) [x] este o enzima hepatospecifica
b) [ ] contribue la majorarea cantitatii glucozei in circuitul sanguin
c) [x] activeaza la valori mari ale Km (10mM) pentru glucoza
d) [ ] catalizeaza fosforilarea tuturor monozaharidelor
e) [x] insulina activeaza enzima

Punctajul: 10Reactia Glucozo-6-fosfat <=> Fructozo-6-fosfat:
a) [ ] este catalizată de hexozofosfat epimeraza
b) [x] este catalizată de fosfoglucoizomeraza
c) [x] enzima poseda specificitate doar pentru glucozo-6-fosfat
d) [x] enzima transforma aldoza in chetoza
e) [ ] reactie este insotita de modificari majore ale energiei libere

Punctajul: 10Fosforilarea Fructozo-6-fosfatului
a) [x] necesita prezenta ATP si a ionilor de Mg++
b) [x] in conditile intracelulare reactie este ireversibila
c) [x] este catalizat de fosfofructokinaza
d) [x] reactia determina viteza glicolizei in ansamblu
e) [ ] nu este insotita de modificari majore ale energiei libere

Punctajul: 10Reglarea activitatii fosfofructokinazei:
a) [x] este o enzima alosterica
b) [x] modulatori negativi sunt ATP-ul, citratul, acizii grasi
c) [x] modulatori pozitivi sunt AMP-ul si fructozo-1,6-difosfatul
d) [ ] sarcina energetica mica a celulei inhiba activitatea enzimei
e) [ ] NADH-ul joaca rolul de activator major

Punctajul: 10Reacţia fructozo-1,6-difosfat aldolazica:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este reversibila
c) [x] produşii reacţiei sunt două trioze fosforilate
d) [x] în reacţie se formează o aldoză şi o cetoză
e) [ ] ambii compuşi se include în etapa a II a glicolizei

Punctajul: 10Izomerizarea triozelor
a) [x] este catalizată de triozofosfatizomeraza
b) [ ] nu este reversibilă
c) [x] dihidroxiaceton-fosfat <-> gliceraldehid-3-fosfat
d) [ ] este o reacţie a etapei oxidative a glicolizei
e) [ ] necesită aport energetic din exterior

Punctajul: 10Etapa I a glicolizei
a) [x] in reactiile acestei etape glucoza este convertită la o aldoza si o cetoza
b) [x] echilibrul e deplasat spre formarea cetozei
c) [x] in cele 5 reactii se utilizeaza 2 molecule de ATP
d) [ ] toate reactii acestei etape sunt ireversibile
e) [x] in continuare va fi utilizat gliceraldehid-3-fosfatul

Punctajul: 10Oxidarea gliceraldehid-3-fosfatului:
a) [x] este catalizata de dehidrogenaza respectiva
b) [x] acceptorul de hidrogen este NAD-ul
c) [x] necesită prezenţa fosfatului anorganic

d) [x] produsul reacţiei 1,3-bisfosfogliceratul este un compus supermacroergic
e) [ ] reactia este ireversibila

Punctajul: 10Formarea 3-fosfogliceratului:
a) [x] reactia este catalizata de fosfogliceratkinaza
b) [ ] este o reactie ireversibila
c) [x] este o reactie de fosforilare la nivel de substrat
d) [ ] are loc transferul unui fosfat anorganic pe ADP
e) [ ] este o reactie energonica

Punctajul: 10Formarea fosfoenolpiruvatului:
a) [x] are loc prin dehidratare
b) [x] substanţa este macroergica
c) [x] reacţia este reversibila
d) [ ] enolaza nu este o enzima reglatoare
e) [x] reactia implica modificari considerabile ale energiei libere

Punctajul: 10Formarea piruvatului in glicoliza:
a) [x] reactia este catalizata de piruvatkinaza
b) [x] are loc prin fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] reactia este catalizata de o dehidrogenaza
d) [ ] reactia este reversibila
e) [x] este insotita de formarea ATP-ului

Punctajul: 10Formarea lactatului:
a) [x] reactia este catalizata de lactatdehidrogenaza
b) [ ] concomitent se formeaza o molecula de ATP

c) [ ] reactia este insoşită de generarea NAD+
d) [x] LDH este o enzima reglatoare, ce posedă cinci forme izoenzimatice
e) [x] evaluarea activităţii izoenzimelor LDH este utilizată în diagnosticul afecţiunilor

hepatice şi cardiace

Punctajul: 10Utilizarea piruvatului:
a) [x] se decarboxilează oxidativ in mitocondrii
b) [x] se utilizeaza in gluconeogeneza
c) [x] poate servi ca substrat in sinteza etanolului
d) [x] se utilizează in sinteza aminoacizilor
e) [ ] este precursorul vitaminei D

Punctajul: 10Produsii finali ai glicolizei (calea anaerobă):
a) [ ] piruvatul
b) [x] 2 ATP
c) [x] 2 H2O
d) [x] 2 lactat
e) [ ] 2 ADP

Punctajul: 10Enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] fosfoglucoizomeraza
b) [x] hexokinaza
c) [x] fosfofructokinaza
d) [x] piruvatkinaza
e) [ ] fructozodifosfataldolaza

Punctajul: 10Glicoliza este accelerată de:
a) [ ] ATP
b) [x] adrenalina
c) [x] fructozo-1,6-difosfat
d) [x] AMP, ADP
e) [ ] citratul

Punctajul: 10Glicoliza este inhibata de:
a) [x] citratul
b) [x] acizii grasi
c) [ ] glucoza
d) [x] ATP
e) [ ] acidul lactic

Punctajul: 10In glicoliza se sintetizează ATP in reactiile catalizate de:
a) [ ] glucokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] fosfofructokinaza
d) [x] gliceratkinaza
e) [x] gliceraldehidfosfatdehidrogenaza

Punctajul: 10Sinteza ATP-ului prin fosforilare la nivel de substrat are loc in reactiile:
a) [x] fosfoenolpiruvat -> piruvat
b) [x] succinil-CoA -> succinat
c) [ ] succinat -> fumarat
d) [ ] 3-fosfoglicerat -> 2-fosfoglicerat
e) [x] 1,3-bisfosfoglicerat -> 3-fosfoglicerat

Punctajul: 10Produsii finali ai oxidarii complete (aerobe) a unei molecule de glucoza:
a) [x] 38 ATP
b) [x] 6 CO2
c) [ ] 22 H2O
d) [ ] 6 ADP
e) [ ] 6 H3PO4

Punctajul: 10Referitor la calea pentozofosfat de oxidare a glucozei sunt corecte afirmatiile:
a) [x] se realizeaza activ in eritrocite, ficat, tesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
b) [ ] este localizat in mitocondrii
c) [x] este un proces cu caracter plastic
d) [x] livreaza celulelor NADPH şi ribozo-5-fosfat
e) [ ] aprovizionează celulele cu ATP şi NADH

Punctajul: 10Reacţiile de dehidrogenare ale caii pentozofosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [x] sunt reacţii ale etapei oxidative
b) [x] glucozo-6-fosfat + NADP+ -> 6-fosfoglucolactona + NADPH + H+
c) [ ] transformarea glucozo-6-fosfatului e catalizata de 6-fosfogluconat dehidrogenaza
d) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ -> ribulozo-5-fosfat + CO2 + NADPH + H+
e) [ ] ambele enzime sunt NAD-dependente

Punctajul: 10Rolul NADPH.H+ generat în ciclul pentozofosfaţilor
a) [ ] se include în lanţul respirator şi asigură sinteza a 3 ATP-uri
b) [x] serveşte ca agent reducător la biosinteza acizilor graşi
c) [x] serveşte ca donator de echivalenţi reducători în biosinteza colesterolului

d) [ ] se utilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici
e) [x] participă la dezintoxicare prin intermediul lanţului microzomial de oxidare

Punctajul: 10Rolul ribozo-5-fosfatului generat оn ciclul pentozofosfaţilor
a) [ ] se include în gluconeogeneză
b) [ ] se oxidează glicolitic
c) [x] participă la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici
d) [ ] se include în etapa a II a ciclului pentozofosfaţilor
e) [x] serveşte ca substrat la biosinteza coenzimelor nucleotidice

Punctajul: 10 Metabolismul fructozei in ficat:
a) [x] fructokinaza catalizeaza formarea fructozo-1-fosfatului
b) [x] fructoza -> fructozo-1-P -> dihidroxiaceton-P + gliceraldehida
c) [ ] fructoza -> fructozo-1-P -> gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetona
d) [x] deficitul de fructozo-1-fosfat aldolaza este cauza fructozuriei esentiale
e) [ ] intoleranta ereditara a fructozei e cauzata de deficienta hexokinazei

Punctajul: 10Metabolismul fructozei in muschii scheletici:
a) [x] hexokinaza catalizeaza formarea fructozo-6-fosfatului
b) [x] fructoza + ATP -> fructozo-6-P + ADP + H+
c) [x] fructozo-6-P + ATP -> fructozo-1,6-bisfosfat + ADP + H+
d) [x] fructozo-1,6-bisfosfatul este un compus intermediar al glicolizei
e) [ ] fructozo-1,6-bisfosfatul se include în calea pentozofosfaţilor

Punctajul: 10 Metabolizarea galactozei – selectaţi reacţiile corecte:
a) [ ] galactozo-6-P -> galactozo-1-P
b) [x] galactoza + ATP -> galactozo-1-P + ADP + H+

c) [x] galactozo-1-P + UDP-glucoza -> UDP-galactoza +glucozo-1-P
d) [x] galactozo-1-P +UTP -> UDP-galactoza + PPi
e) [x] UDP-galactoza <=> UDP-glucoza

Punctajul: 10Enzimele ce asigură metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [x] UDP-galactozil-pirofosforilaza
c) [x] galactozo-1-P-uridiltransferaza
d) [x] UDP-hexozo-4-epimeraza
e) [ ] UDP-hexozo-izomeraza

Punctajul: 10 Sunt corecte afirmatiile:
a) [x] carenţa galactokinazei este cauza galactozemiei şi galactozuriei
b) [x] deficitul de uridiltransferaza duce la galactozemia clasica
c) [ ] galactoza în exces se transformă în acid glucuronic
d) [ ] se acumulează numai galactozo-1-fosfat
e) [x] galactozo-1-fosfatul si galactitolul sunt cauza cataractei, retardului mintal, insuficienţei

renale şi hepatice

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la rolul UDP-glucuronatului:
a) [ ] este un derivat al glucozei
b) [x] este derivatul formei active a glucozei – UDP-glucozei
c) [x] participa la conjugarea diferitor compuşi în ficat în procesul detoxifierii lor
d) [x] este donator de glucuronil in sinteza glicozaminoglicanilor ţesutului conjunctiv
e) [ ] metabolizarea lui оn organismul omului conduce la formarea vit. C

Punctajul: 10Gluconeogeneza
a) [ ] este biosinteza glucozei din alţi compuşi de natură glucidică
b) [x] este biosinteza glucozei din substanţe neglucidice
c) [x] asigură menţinerea glicemiei în aport insuficient extern
d) [x] în condiţii normale cantitatea majoră de glucoză se produce în ficat
e) [ ] este un proces generator de energie sub formă de ATP

Punctajul: 10Substraturi ale gluconeogenezei pot fi următorii compusi:
a) [x] lactatul şi piruvatul
b) [x] glicerolul
c) [x] aminoacizii glucoformatori (ala, asp, glu etc.)
d) [ ] aceto-acetatul
e) [ ] aminoacizii cetoformatori (leu)

Punctajul: 10Reacţiile gluconeogenezei
a) [ ] sunt absolut identice cu cele glicolitice, dar au loc оn sens invers
b) [ ] parţial coincid cu reacţiile glicolitice
c) [x] reacţiile ireversibile ale glicolizei sunt substituite cu "căile de ocolire"
d) [x] se substituie reacţiile de fosforilare la nivel de substrat
e) [ ] se substituie reacţiile de oxido-reducere

Punctajul: 10Gluconeogeneza - I etapă de ocolire
a) [x] piruvat + CO2 + ATP -> oxaloacetat + ADP + Pi + 2H+
b) [x] oxaloacetat + GTP <-> fosfoenolpiruvat + GDP + CO2
c) [x] piruvatcarboxilaza necesită prezenţa coenzimei biotina
d) [ ] fosfoenolpiruvatcarboxikinaza catalizează carboxilarea fosfoenolpiruvatului
e) [x] ambele reacţii sunt energodependente

Punctajul: 10 Gluconeogeneza – etapa a II de ocolire
a) [x] formarea fructozo-6-P din fructozo-1,6,difosfat este catalizata de fructozo-1,6-

difosfotaza
b) [ ] reactia este reversibila
c) [x] fructozo-1,6-difosfat + H2O -> fructozo-6-fosfat + Pi
d) [ ] enzima este activata de AMP şi inhibata de ATP
e) [x] fructozo-1,6-difosfatazaeste o enzima alosterica

Punctajul: 10Gluconeogeneza – etapa a III de ocolire
a) [x] glucozo-6-P + H2O ---> Glucoza + Pi
b) [x] reacţia este catalizată de enzima glucozo-6-fosfataza
c) [ ] enzima se conţine în creier şi muschi
d) [x] enzima este localizată оn reţeaua endoplasmatică a ficatului
e) [ ] reacţia este reversibilă

Punctajul: 10Activatorii gluconeogenezei:
a) [ ] AMP
b) [ ] insulina, adrenalina
c) [x] glucagonul, corticoizii
d) [x] citratul
e) [x] ATP

Punctajul: 10In perioadele interprandiale, nivelul normal al glicemiei este mentunut prin:
a) [x] glicogenoliza hepatica
b) [ ] glicogenoliza musculara
c) [ ] utilizarea in gluconeogeneza a aminoacizilor cetoformatorit

d) [x] utilizarea in gluconeogeneza a acidului lactic
e) [ ] gluconeogeneza din glicerol

Punctajul: 10Hiperglicemia poate fi conditionata de:
a) [x] stari de stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea gluconeogenezei
d) [ ] hiperinsulinism
e) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic

Punctajul: 10Hipoglicemia poate fi cauzata de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos simpatic
b) [x] transportul intens al glucozei in celule
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [ ] hiperfunctia glandei tiroidiene
e) [x] hiperinsulinism

Punctajul: 10Hiperglicemia poate aparea in afectiunile:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [x] utilizarea beta-adrenoblocatorilor
d) [ ] hipotireoza
e) [ ] adenomele tesutului insular al pancreasului

Punctajul: 10Influenta insulinei asupra metabolismului glucidelor se caracterizeaza prin:
a) [x] activarea glucokinazei şi hexokinazei

b) [x] majorarea activitatii glicogensintazei
c) [ ] deminuarea activitatii fosfofructokinazei
d) [ ] activarea glicogenfosforilazei
e) [x] suprima gluconeogeneza

Punctajul: 10Insulina amplifica:
a) [x] transportul glucozei in tesut
b) [ ] conversia glicerolului la glucoza
c) [ ] conversia aminoacizilor la glucoza in muschi
d) [x] metabolizarea glucozei la alfa-glicerolfosfat in ficat
e) [ ] producerea glucozei de catre ficat

Punctajul: 10Sunt corecte afirmatiile, referitor la efectul insulinei
a) [x] majoreaza utilizarea glucozei in ciclul pentozofosfaţilor
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] intensifică absorbtia aminoacizilor in tesuturi
d) [ ] stimuleaza catabolismul proteinelor
e) [x] amplifica viteza sintezei transportorului de glucoza

Punctajul: 10Efectul insulinei asupra metabolismului lipidic
a) [ ] accelereaza lipoliza
b) [x] inhiba puternic trigliceridlipaza
c) [ ] micsoreaza patrunderea in tesutul adipos a lipidelor
d) [x] majoreaza capacitatea ficatul de a oxida acizii grasi
e) [ ] stimuleaza sinteza acizilor grasi

Punctajul: 10Reglarea niveluli de glucoza in singe, afirmatii corecte:
a) [x] glucagonul amplifica glicogenoliza
b) [x] catecolaminele favorizeaza glicogenoliza, blocheaza absorbtia glucozei
c) [x] cortizolul faciliteaza gluconeogeneza
d) [ ] insulina integral majoreaza nivelul glucozei sanguine
e) [ ] glucagonul sporeste gluconeogeneza

Punctajul: 10Referitor la insulină sunt corecte afirmatiile:
a) [x] se sintetizeaza sub forma unui precursor - preproinsulina (PPI)
b) [ ] PPI se transforma in PI, prin proteoliza unui oligopeptid de la cap. C-terminal
c) [x] insulina si C-peptida se gasesc in cantitati echimolare
d) [ ] in insulina activa exista 3 legaturi disulfidice intercatenare
e) [x] la reducerea puntilor disulfidice isi pierde activitatea biologica

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la insulina:
a) [x] receptorul insulinei prezinta un glicoproteid de tipul alfa2-beta2
b) [x] numarul receptorilor e reglat de concentratia insulinei
c) [ ] complexul hormon-receptor este internalizat in celula
d) [x] insulina indirect diminuează cantitatea AMPc în celulă
e) [ ] perioada de injumatatire a insulinei e egala cu 60 minute

Punctajul: 10Activitate biologica poseda :
a) [x] Hormonul liber
b) [ ] Prohormonul
c) [ ] Preprohormonul
d) [ ] Hormonul legat cu proteina de transport

e) [ ] Hormonul adsorbit pe celulele singelui

Punctajul: 10Proprietatile generale ale hormonilor:
a) [x] Activitate fiziologica inalta
b) [ ] Actiune universala
c) [x] Actiune tropica
d) [x] Actiune de tip catalitic
e) [x] Efectele sint mediate

Punctajul: 10Clasificarea hormonilor după structura chimică:
a) [x] Proteinopeptidici
b) [ ] Derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] Steroizi
d) [x] Derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] Derivaţi ai nucleotidelor

Punctajul: 10Conform efectelor biologice hormonii pot:
a) [x] Influenţa funcţiile altor glande endocrine, decât cele ce le secretă
b) [x] Regla metabolismul bazal
c) [x] Regla metabolismul hidromineral şi salin
d) [x] Regla metabolismul calciului şi fosfaţilor
e) [ ] Determina numai modificări funcţionale

Punctajul: 10Cantitatea sanguină a hormonului este reglată prin:
a) [x] Retroinhibare metabolit-hormonală
b) [x] Secreţia moleculelor reglatoare
c) [ ] Modificare covalentă
d) [ ] Secreţia preprohormonului
e) [x] Mecanismele retroinhibitiei hormonale negative

Punctajul: 10Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de:
a) [x] Existenta in celule a receptorilor specifici
b) [ ] Existenţa în celule a proteinelor specifice de transport ale hormonilor
c) [ ] Capacităţii hormonilor de a pătrunde în celulă
d) [ ] Abilităţii hormonilor de a interacţiona cu anumite gene ale ADN-ului
e) [ ] Existenţa mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual

Punctajul: 10Proprietăţile receptorilor:
a) [x] sunt proteine
b) [x] posedă afinitate faţă de hormon
c) [ ] sunt localizaţi numai în membrana citoplasmatică
d) [x] posedă specificitate
e) [x] denotă efectul de saturaţie

Punctajul: 10Mecanismele de acţiune ale hormonilor:
a) [ ] există 3 mecanisme de acţiune ale hormonilor
b) [x] mecanismul membrano-intracelular este caracteristic hormonilor hidrofili
c) [x] mecanismul citozolic-nuclear este caracteristic hormonilor ce pot traversa membranele

biologice
d) [ ] hormonii ce posedă mecanism membrano-intracelular acţionează nemijlocit asupra

genelor
e) [x] efectele biologice ale hormonilor proteino-peptidici sunt mediate de mesageri secunzi

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor:
a) [x] este caracteristic hormonilor proteino-peptidici
b) [ ] este caracteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] este caracteristic hormonilor steroizi
d) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
e) [ ] efectul este realizat de complexul hormon-receptor ce se internalizează

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor – transmiterea
mesajului hormonal în celulă:
a) [ ] este realizat de complexul hormon-receptor
b) [x] este realizat de sistemul transductor
c) [x] participă proteinele G
d) [ ] participă enzimele ce scindează complexul hormon-receptor
e) [x] participă mesagerii secunzi

Punctajul: 10Proteinele G – caracteristica generală:
a) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
b) [x] sunt tetrameri – alfa-beta-gama
c) [ ] posedă un domeniu ce le leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [x] оn procesul transmiterii mesajului hormonal disociază în subunitatea alfa şi dimerul

beta-gama
e) [ ] partea activă este dimerul beta-gama

Punctajul: 10Mesageri secunzi hormonali sunt:
a) [x] AMPc
b) [x] GMPc
c) [ ] CMPc
d) [x] Ca2++
e) [ ] monoacilglicerolul

Punctajul: 10Enzimele ce produc mesagerii secunzi sunt:
a) [ ] fosfolipaza A
b) [x] fosfolipaza C
c) [ ] proteinkinaza C
d) [x] adenilatciclaza
e) [x] guanilatciclaza

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este caracteristic numai hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [ ] ca excepţie este specific insulinei
c) [x] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gs

d) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi
e) [x] se activează proteinkinaza A

Punctajul: 10Efectele intracelulare ale AMPc:
a) [ ] se activează fosfodiesteraza
b) [ ] se inhibă proteinkinaza A
c) [ ] se activează fosfoproteinfosfataza
d) [x] se fosforilează proteinele intracelulare, inclusiv, enzimele
e) [x] fosforilarea enzimelor modifică activitatea lor

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [ ] se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [ ] activează proteinkinaza C
d) [ ] proteinele, inclusiv enzimele, se defosforilează
e) [ ] proteinele la defosforilare îşi pierd activitatea biologică

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
inozitoltrifosfat (IP3):
a) [x] IP3 măreşte concentraţia intracelulară de Ca2+
b) [ ] Ca2+ provine din demineralizarea ţesutului osos şi a dinţilor

c) [x] Ca2+ interacţionează cu calmodulina
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] 4Ca2+-calmodulina inhibă activitatea tuturor enzimelor citoplasmatice

Punctajul: 10Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
a) [x] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
b) [ ] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [x] aceşti hormoni sunt lipofili şi pot traversa membranele biologice
d) [ ] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi exclusiv în nucleu
e) [x] complexul hormon-receptor reglează procesul transcrierii şi secundar biosinteza

proteinelor

Punctajul: 10Stingerea efectului hormonal:
a) [x] efectul hormonal de durată afectează metabolismul şi funcţiile celulei
b) [ ] stingerea efectului hormonal este o dereglare ce produce afecţiuni severe
c) [x] presupune înlăturarea hormonului de pe receptor şi degradarea lui
d) [x] poate avea loc prin catabolizarea mesagerilor secunzi
e) [ ] este realizată de hormonul cu efecte antagoniste

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune a insulinei:
a) [ ] este membrano-intracelular
b) [ ] este citozolic-nuclear
c) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
d) [x] este realizat de complexul insulină-receptor, ce are activitate tirozinkinazică
e) [x] este mediat indirect de cantitatea AMPc

Punctajul: 10Hormonii hipotalamusului:
a) [ ] reglează activitatea tuturor glandelor endocrine din organism
b) [ ] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni
c) [ ] releasing hormone (RH) sau liberinele stimulează sinteza şi secreţia hormonilor

adenohipofizari
d) [ ] RH sunt doi – somatoliberina şi prolactoliberina
e) [ ] Statine sunt cinci – somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi

gonadostatina

Punctajul: 10Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt proteino-peptidici
b) [x] sunt divizaţi în trei subclase
c) [ ] derivaţii pro-opiomelanocortinei formează grupa hormonilor somatomamotropi
d) [x] grupa hormonilor glicoproteici include folitropina, lutropina şi tireotropina
e) [x] la grupa corticotropinei se referă adenocorticotropina şi lipotropinele

Punctajul: 10Rolul hormonilor tropi ai hipofizei:
a) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine
b) [ ] reglează metabolismul bazal
c) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
d) [ ] reglează metabolismul calciului şi fosfaţilor
e) [ ] reglează funcţiile de reproducere

Punctajul: 10Adenocorticotropina (ACTH):
a) [ ] este hormon steroid produs de cortexul glandelor suparenale
b) [x] este de natură peptidică şi produs de adenohipofiză
c) [x] controlează dezvoltarea cortexului suprarenalelor
d) [ ] reglează sinteza hormonilor sexuali
e) [ ] nu influenţează metabolismul glucocorticoizilor

Punctajul: 10Somatotropina:
a) [x] controlează creşterea postnatală – dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
b) [x] acţionează indirect asupra ţesuturilor (prin intermediul somatomedinei)
c) [x] facilitează procesele catabolice
d) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
e) [ ] creşte eliminarea renală a calciului, fosfatului şi magneziului

Punctajul: 10Prolactina:
a) [x] este un polipeptid format din 199 resturi de aminoacizi
b) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale şi mamare
c) [x] controlează dezvoltarea sânilor şi a apratului secretor în peroada gestaţiei
d) [x] iniţiază şi întreţine lactaţia
e) [x] efectul este cooperativ cu al estrogenilor, progesteronei şi somatomamotropinei

placentare

Punctajul: 10Folitropina (FSH):
a) [ ] ţesuturile ţină sunt glandele sexuale şi mamare
b) [ ] stimulează sinteza şi eliberarea estrogenilor şi androgenilor
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie

d) [x] induce spermatogeneză
e) [x] amplifică sinteza proteinei transportatoare de testosteron

Punctajul: 10Vasopresina:
a) [ ] se produce оn lobul posterior al hipofizei
b) [x] menţine osmolalitatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] reglează presiunile osmotică şi oncotică
d) [x] ţesutul ţintă este rinichiul – tubii contorţi distali şi colectori
e) [x] creşte reabsorbţia apei

Punctajul: 10Oxitocina:
a) [x] este un hormon de natură peptidică produs de hipotalamus şi stocat în lobul posterior al
hipofizei
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi ejecţia laptelui
d) [ ] inhibă sinteza protinelor în celulele glandulare
e) [ ] acţiunea este mediată de AMPc şi DAG

Punctajul: 10Melatonina:
a) [ ] este hormon neurohipofizar
b) [x] este derivatul aminoacizilor – triptofanului şi S-adenozilmetioninei
c) [x] reglează bioritmurile hormonale circadiene
d) [x] cantitatea ei variază în dependenţă de stimulii luminoşi
e) [ ] creşte producerea la lumină

Punctajul: 10Hormonul paratiroid (PTH):
a) [x] este produs de galndele paratiroide оncepвnd cu lunile 3-4 ale dezvoltării intrauterine
b) [x] este un polipeptid format din 84 aminoacizi
c) [ ] activitatea biologică este determinată de ultimii 34 aminoacizi
d) [ ] se sintetizează în formă de pro-hormon
e) [ ] se activează prin modificare covalentă

Punctajul: 10Sinteza hormonului paratiroid (PTH):
a) [x] este produs sub formă de pre-pro-hormon (115 aminoacizi)
b) [x] se activează prin două proteolize parţiale succesive
c) [x] segmentul "pre-" se înlătură în reticulul endoplasmatic
d) [ ] segmentul "pro-" se scindează după secreţia în circuit
e) [x] PTH-ul activ poate fi secretat imediat оn circuit, stocat sau degradat de proteaze

Punctajul: 10Secreţia hormonului paratiroid (PTH):
a) [ ] depinde de concentraţia fosfaţilor liberi din plasma sanguină
b) [x] chemoreceptorii specifici formează complexul Ca2++-receptor şi stimulează producerea

AMPc
c) [x] AMPc reglează viteza secreţiei PTH
d) [x] AMPc influenţează viteza degradării pro-PTH şi a PTH
e) [x] TЅ pentru PTH este de 20-30 minute

Punctajul: 10Ţesuturile ţintă ale hormonului paratioroid:
a) [x] ţesutul osos
b) [ ] ţesutul muscular
c) [ ] ficatul
d) [x] rinichii
e) [x] intestinul subţire

Punctajul: 10Efectele hormonului paratiroid la nivelul rinichiului:
a) [ ] accelerează filtrarea calciului şi fosfaţilor în glomerul
b) [x] stimulează reabsorbţia tubulară a calciului şi magneziului
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară fosfaţilor
d) [x] măreşte excreţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
e) [x] micşorează excreţia tubulară a H+ şi NH4+

Punctajul: 10Influenţa PTH-ului asupra metabolismului renal:
a) [x] stimulează sinteza 1,25-(OH)2D3
b) [x] activează 1-alfa-hidroxilaza hidroxicalciferolului
c) [ ] induce sinteza 1-alfa-hidroxilaza hidroxicalciferolului
d) [x] accelerează gluconeogeneză din aminoacizi, lactat, glicerol şi intermediarii ciclului

Krebs
e) [x] intensifică procesele oxidative şi consumul oxigenului

Punctajul: 10Acţiunea hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
a) [x] reglează diferenţierea osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelor
b) [x] inhibă sinteza colagenului
c) [x] diminuează cantitatea colagenului şi proteoglicanilor
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul
e) [ ] induce osteogeneza de către osteoclaşti şi osteocite

Punctajul: 10Mecanismul demineralizării ţesutului osos induse de PTH:
a) [x] produce acidoză locală

b) [x] cauza acidozei este diminuarea vitezei ciclului Krebs şi acumularea produşilor acizi –
izocitrat, citrat, lactat
c) [ ] cantitatea sporită de H+ transformă fosfatul monoacid de calciu оn fosfat tricalcic
d) [ ] fosfatul tricalcic este solubil şi uşor disociabil
e) [x] ionii de calciu şi fosfat rezultaţi sunt rapid transportaţi în sânge

Punctajul: 10Influenţa PTH asupra tractului gastro-intestinal:
a) [x] accelerează absorbţia calciului
b) [x] sporeşte absorbţia fosfaţilor
c) [ ] efectele A şi B sunt dependente de vitamina D2 sau D3
d) [x] 1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor
e) [ ] 1,25-(OH)2D3 este derivat al aminoacizilor

Punctajul: 10Calcitonina – structura chimică şi proprietăţile fizico-chimice:
a) [ ] este hormon steroid format din 32 aminoacizi
b) [x] posedă o punte disulfurică
c) [ ] este formată din două catene primare
d) [x] are masa moleculară de 3700 Da
e) [ ] este foarte puţin solubilă în apă

Punctajul: 10Sinteza şi secreţia calcitoninei:
a) [ ] este produsă de glandele paratiroide
b) [x] originea hormonului sunt celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei
c) [x] sinteza şi secreţia ei depinde de concentraţia plasmatică a calciului ionizat
d) [x] la concentraţie fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă
e) [x] secreţia depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastricnă şi glucagon

Punctajul: 10Ţesuturile ţintă ale calcitoninei:
a) [x] ţesutul osos
b) [ ] ţesutul muscular
c) [ ] ficatul
d) [x] rinichii
e) [ ] intestinul subţire

Punctajul: 10Efectele metabolice ale calcitoninei la nivelul oaselor:
a) [x] stimulează sinteza glicoproteinelor şi proteoglicanilor
b) [x] activizează pompa de calciu
c) [x] accelerează transportul fosfaţilor în celule
d) [ ] activizează osteocitele şi osteoclastele

e) [ ] inhibă osteoblastele

Punctajul: 10Influenţa calcitoninei asupra rinichilor:
a) [ ] stimulează filtrarea calciului
b) [ ] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor
c) [x] micşorează excreţia calciului
d) [x] creşte eliminarea fosfaţilor
e) [ ] inhibă eliminarea H+ şi NH+

Punctajul: 101,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):
a) [x] este derivatul activ al vitaminei D
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [ ] în sinteza lui participă bacteriile microflorei intestinale
d) [ ] nu au fost înregistrate carenţe ale compusului
e) [x] paticipă la reglarea metabolismului caciului şi fosfaţilor în organism

Punctajul: 10Sinteza 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3) – aspecte generale:
a) [x] substratul este colesterolul
b) [x] paticipă pielea, ficatul şi rinichii
c) [ ] în fiecare organ are loc o etapă ce cupridne câteva reacţii
d) [ ] viteza procesului este dictată de accesibilitatea colesterolului
e) [ ] aportul exogen de vitamină D inhibă sinteza internă

Punctajul: 10Sinteza 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3) selectaţi reacţiile corecte ale
procesului:
a) [ ] colestesterol -colecalciferol
b) [ ] 1,25-(OH)2D3 - 1-(OH)D3
c) [x] 25-(OH)2D3 - 1,25-(OH)2D3
d) [x] colesterol - 7-dihidrocolesterol
e) [x] 7-dihicrocolesterol - colecalciferol

Punctajul: 10Rolul 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):
a) [x] este o substanţă biologic activă
b) [x] este de natură steroidă
c) [x] are mecanism de acţiune similar cu al hormonilor steroizi
d) [x] induce sinteza fixatoare de Ca++ din epiteliul intestinului
e) [ ] promovează absorbţia magneziului

Punctajul: 10Efectele metabolice secundare ale 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):
a) [x] amplifică absorbţia fosfatului
b) [x] măreşte cantitatea citratului în intestin

c) [x] citratul de calciu este solubil şi uşor absorbabil din intestin
d) [x] activează fosfataza alcalină în ţesutul osos
e) [ ] inhibă absorbţia colesterolului

Punctajul: 10Necesităţile în vitamina D:
a) [x] necesităţile diurne ale unui adult constituie cca 400 UI
b) [x] necesităţile diurne ale unui adult constituie cca 20 micrograme
c) [ ] ele sunt acoperite exclusiv prin aport alimentar
d) [ ] unica sursă este sinteza endogenă a colecalciferolului din colesterol
e) [ ] vitamina D este doar de origine vegetală

Punctajul: 10Dereglările metabolismului calciului şi fosfaţilor:
a) [x] rahitismul
b) [x] osteomalacia
c) [x] osteoporoza
d) [ ] hipertiroidismul
e) [x] hipoparatiroidismul

Punctajul: 10Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [ ] cantitatea PTH este crescută
b) [x] concentraţia intracelulară a calciului este micşorată
c) [x] hipocalcemie
d) [x] concentraţia natriului intracelular creşte
e) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea a celulelor musculare şi nervoase

Punctajul: 10Manifestările metabolice ale hiperparatiroidismului:
a) [x] mobilizarea calciului din ţesutul osos, inclusiv din dinţi
b) [ ] scade activitatea fosfatazei alcaline
c) [x] creşte calciemia şi scade fosfatemia
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina

e) [ ] eliminare diminuată a fosfaţilor cu urina

Punctajul: 10Semnele biochimice ale hipovitaminozei D:
a) [x] scade calcemia şi fosfatemia
b) [x] hipofosfatemia este mai pronunţată decât hipocalcemia
c) [x] creşte excreţia renală a fosfaţilor şi se micşorează absorbţia lor intestinală
d) [ ] scade secreţia PTH
e) [x] se dezvoltă acidoza, care aprofundează dereglările

Punctajul: 10Hormonii tiroidieni sunt:
a) [ ] tirozina
b) [ ] monoiodtironina
c) [ ] diiodtironina
d) [x] triiodtironina
e) [x] tetraiodtironina

Punctajul: 10Sinteza hormonilor tiroidieni:
a) [ ] substratele sunt iodul şi tirozina liberă
b) [x] iodul pătrunde în organism cu alimentele în formă de iodură (I-)
c) [x] I- este oxidat la I+
d) [x] se iodurează resturile de tirozină din tireoglobulină
e) [ ] în rezultatul iodurării se formează T3 şi T4

Punctajul: 10Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] globuline
e) [ ] fibrinogen

Punctajul: 10Metabolismul hormonilor tiroidieni:
a) [ ] se petrece în ţesuturile ţintă
b) [ ] mecanismul – iodurarea suplimentară la T5 şu T6
c) [x] secundar are loc conjugarea cu acidul glucuronic sau sulfatul
d) [ ] produşii finali se elimină cu saliva şi sucul gastric
e) [x] timpul de înjumătăţire a T4 este 6-7 zile iar a T3 – 1-2 zile

Punctajul: 10Efectele metabolice a T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [x] induc biosinteza Na+,K+-ATPazei şi glicerol-3P-dehidrogenazei
c) [x] amplifică sinteza verigilor lanţului respirator
d) [ ] inhibă lipoluză în ţesutul adipos şi glicoliza în muşchi şi ficat
e) [ ] termogeneza scade

Punctajul: 10Influenţa hormonilor tiroidieni asupra metabolismului:
a) [x] reglează sinteza a cca 100 enzime
b) [x] translaţia este influenţată la nivelul elongării
c) [x] se activează transcrierea, în special, sinteza ARNm
d) [x] se activează ARN-polimeraza ADN-dependentă

e) [ ] se inhibă replicare ADN-ului

Punctajul: 10Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a) [ ] oligofrenie fenilpiruvică
b) [x] cretinism
c) [x] mixedem
d) [ ] tireotixicoză
e) [x] guşă endemică

Punctajul: 10Medula suprarenalelor produce următoarele catecolamine:
a) [x] adrenalina
b) [x] norepinefrina
c) [x] dopamina
d) [ ] cortisolul
e) [ ] aldosteronul

Punctajul: 10Structura şi sinteza catecolaminelor – adrenalinei şi noradrenalinei:
a) [ ] sunt hormoni proteino-peptidici
b) [x] se produc din tirozină
c) [x] produşii intermediari ai sintezei sunt DOPA şi DOPamina
d) [x] tir - DOPA - DOPamina -noradrenalina - adrenalina
e) [ ] procesul include reacţii de transaminare, dehidrogenare şi metilare

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune al catecolaminelor:
a) [ ] membranar
b) [x] membrano-intracelular mediat de AMPc

c) [ ] membrano-intracelular mediat de GMPc
d) [ ] membrano-intracelular mediat de diacilglicerol
e) [ ] citosolic-nuclear

Punctajul: 10Efectele metabolice ale catecolaminelor:
a) [x] depind de natura receptorilor din ţesutul ţintă
b) [x] glicogenoliza şi glicoliza se accelerează în muşchi
c) [ ] gluconeogeneza în ficat se inhibă
d) [x] se intensifică lipoliza în ţesutul adipos şi oxidarea acizilor graşi
e) [ ] producerea ATP-ului se inhibă

Punctajul: 10Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei
c) [x] creşte concentraţia plasmatică a acizilor graşi, glucozei şi glicerolului
d) [x] se măreşte excreţia urinară a adrenalinei, noradrenalinei şi acidului oximandelie
e) [x] clinic se manifectă prin hipertensie arterială

Punctajul: 10Hormonii cortexului suprarenalelor sunt:
a) [x] cortisolul
b) [x] corticosteronul
c) [x] aldosteronul
d) [x] androstendiona
e) [ ] estradiolul

Punctajul: 10Structura şi sinteza corticosteroizilor:
a) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

b) [x] corticosterona şi cortisolul posedă grupe ceto-, hidroxil- şi metil
c) [x] aldosterona posedă o grupă aldehidică
d) [x] etapa comună este producerea pregnenolonului
e) [ ] complexul enzimatic utilizează lanţul mitocondrial de oxidare

Punctajul: 10Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor:
a) [x] cantitatea lor suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn
b) [ ] glucocorticotropina adenohipofizară inhibă producerea acestor hormoni
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenolonei
d) [x] în stări de stres SNC mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului
e) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice

Punctajul: 10Transportul sanguin al corticosteroizilor este efectuat de:
a) [x] albumine
b) [ ] alfa-1-globuline
c) [ ] gama-gloculine
d) [x] transcortina
e) [x] proteina fixatoare de cortisol

Punctajul: 10Efectele metabolice ale clucocorticoizilor оn ficat:
a) [x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi şi eliberarea glucozei în sânge
b) [x] activează transaminazele, piruvatcarboxilază, fructozo-1,6-difosfataza şi glucozo-6-

fosfataza
c) [x] inhibă glicogensintetaza
d) [x] ca consecinţă se dezvoltă hiperglicemie
e) [ ] in hiposecreţia hormonilor se dezvoltă diabet steroid

Punctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic extrahepatic:
a) [x] diminuarea utilizării glucozei în muşchi
b) [ ] amplificarea consumului glucozei în ţesutul adipos şi limfoid
c) [ ] accelerarea transportului glucozei în muşchi, ţesutul adipos şi limfoid
d) [x] scăderea sintezei proteoglicanilor în ţesutul adipos
e) [ ] creşterea producerii glicogenului în muşchi

Punctajul: 10Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului lipidic:
a) [x] stimulează lipoliză în ţesutul adipos al membrelor
b) [x] se amplifică depozitarea lipidelor în ţesutul adipos în regiunea trunchiului
c) [ ] cantitatea acizilor graşi liberi în sânge scade
d) [x] sinteza trigliceridelor în ficat creşte
e) [ ] cetogeneza este inhibată complet

Punctajul: 10Acţiunea glucocorticoizilor asupra metabolismului proteinelor:
a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat
b) [x] frânează biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid
d) [ ] transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid este accelerat
e) [ ] catabolismul aminoacizilor şi sinteza ureei scad

Punctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului ţesutului osos:
a) [ ] stimulează biosinteza ARNm
b) [x] inhibă sinteza proteinelor
c) [x] sporesc eliminarea Ca2+ şi a fosfaţilor din oase în sânge

d) [ ] micşorează eliminarea urinară a calciului şi fosfaţilor
e) [x] produc osteoporoză

Punctajul: 10Corelaţiile acţiunii glucocorticoizilor şi a altor hormoni:
a) [x] au efect permisiv asupra glucagonului
b) [x] accentuează acţiunea adrenelinei
c) [x] stinulează secreţia adrenalinei
d) [x] intensifică efectele somatotropinei
e) [ ] diminuează influenţele T3 şi T4

Punctajul: 10Efectele metabolice ale mineralocorticoizilor:
a) [x] măreşte reabsorbţia Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
b) [x] măreşte reabsorbţia Na+, Cl- şi HCO3- оn glandele salivare
c) [x] creşte concentraţia Na+, HCO3- şi H2O extracelular
d) [x] accelerează schimbul Na+ extracelular pe K+ intracelular
e) [ ] micşorează concentraţia extracelulară a K+

Punctajul: 10Eliminarea urinară a substanţelor minerale şi a apei condiţionată de aldosteronă:
a) [x] creşte eliminarea calciului
b) [x] creşte eliminarea potasiului
c) [ ] scade eliminarea magneziului
d) [ ] scade eliminarea apei
e) [ ] nu se modifică eliminarea sodiului şi a carbonaţilor

Punctajul: 10Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronei:
a) [ ] este dictată de concentraţia plasmatică a sodiului

b) [x] depinde de cantitatea potasiului plasmatic
c) [ ] este reglată de hormonii hipotalamo-hipofizari
d) [x] este corelată cu sistemul renin-angiotensină
e) [x] se bazează pe mecanismul feed-back

Punctajul: 10Dereglările funcţiiei cortexului suprarenalelor sunt:
a) [ ] feocromocitomul
b) [x] sindromul Cushing
c) [x] afecţiunea Addison
d) [x] afecţiunea Cohn
e) [ ] diabetul insipid

Punctajul: 10Hormonii sexuali sunt:
a) [x] estradiolul
b) [x] testosteronul
c) [x] progesteronul
d) [ ] folitropina
e) [ ] hormonul luteinizant

Punctajul: 10Sinteza hormonilor sexuali:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] substratul principal este colesterolul
c) [x] la sinteza androgenilor se mai consumă acetil-CoA
d) [x] compusul intermediar comun este pregnenolona
e) [ ] etapa finală a sintezei tuturor hormonilor sexuali este aromatizarea I ciclu

Punctajul: 10Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexual:
a) [x] lutropina reglează la bărbaţi sinteza androgenilor, în principal, a testosteronului
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [x] lutropina contribuie la dezvoltarea corpului galben şi secreţia progesteronului
e) [ ] progesteronul induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

Punctajul: 10Efectele metabolice ale estrogenilor:
a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă
(organele sferei genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al
oaselor tubulare etc.)
b) [x] sunt inductori ai enzimelor glicolitice şi a ciclului pentozo-fosfaţilor
c) [ ] sunt stimulează acumularea lipidelor în ficat şi şi ţesutul adipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor

Punctajul: 10Efectele fiziologice ale estrogenilor:
a) [x] dezvoltarea organelor genitale ale femeilor
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian
e) [x] asigurarea desfăşurării sarcinii, a procesului de naştere şi pregătirii de lactaţie

Punctajul: 10Influenţele metabolice ale androgenilor:
a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă (prostată, veziculele seminale,

muşchi)
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi bilanţul azotat devine negativ
c) [x] cresc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi

d) [x] activează sinteza fosfogliceridelor şi diminuează concentraţia lipidelor totale şi a
colesterolului în organism
e) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos

Punctajul: 10Efectele fiziologice ale androgenilor:
a) [x] influenţează diferenţierea sexuală a hipotalamusului în perioada embriogenezei
b) [x] stimulează dezvoltarea scheletului şi a musculaturii scheletice
c) [x] induc dezvoltarea organelor sexuale masculine
d) [x] asigură apariţia caracterelor sexuale secundare
e) [ ] inhibă spermatogeneză

Punctajul: 10Compoziţia generală a sângelui:
a) [x] elementele figurate – 45%
b) [x] plasma – 55%
c) [ ] eritrocite – 3-5 mii/litru
d) [x] leucocite – 4-9 mii/litru
e) [x] trombocite 180-320 mii/litru

Punctajul: 10Compoziţia generală a plasmei sanguine:
a) [x] apa – 92-95%
b) [x] reziduu uscat – 8-5%
c) [x] substanţe minerale - 30 %
d) [ ] substanţe organice – 90%
e) [ ] biocatalizatori – 90%

Punctajul: 10Funcţiile sângelui:
a) [x] de transport
b) [ ] energetică
c) [x] menţinerea homeostaziei acido-bazice
d) [x] menţinerea homeostaziei fluido-coagulante
e) [x] protecţie imunologică

Punctajul: 10Clasele electroforetice ale proteinelor plasmei sanguine:
a) [x] albuminele
b) [x] globulinele
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] fibrinogenul
e) [ ] hemoglobina

Punctajul: 10Albuminele plasmei sanguine:
a) [ ] sunt proteine cu masa moleculară mare
b) [ ] au proprietăţi bazice şi sarcină negativă la pH fiziologic
c) [x] cantitatea lor normală este de 40-50 g/l
d) [x] se produc integral în ficat şi au timpul de înjumătăţire de 15 zile
e) [ ] traversează filtrul renal

Punctajul: 10Rolul albuminelor plasmatice:
a) [x] menţinerea presiunii coloid-osmotice
b) [ ] menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] transportul diferitor ioni
d) [ ] transportul bilirubinei conjugate
e) [x] transportul medicamentelor

Punctajul: 10Globulinele plasmatice –caracteristica generală:
a) [x] reprezintă 35-45 g/l din totalul proteinelor plasmatice
b) [x] sunt constituite din fracţiuni cu origine, structură, metabolism şi roluri foarte diferite
c) [x] principalele clase sunt alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] originea lor sunt numai ficatul şi intestinul
e) [ ] au masa moleculară relativ mică, proprietăţi bazice şi sarcină pozitivă la pH fiziologic

Punctajul: 10Alfa-1-globulinele sunt:
a) [x] alfa-1-antitripsina – inhibitor natural al proteazelor (tripsinei, chimotripsinei,

kalikreinei, plasminelor)
b) [x] glucoproteina alfa-1-acidă sau orosomucoidul – reactant de fază acută
c) [x] alfa-1-fetoproteina - marker tumoral
d) [ ] hemoglobina – transportul O2 şi CO2
e) [ ] heparina –anticoagulant

Punctajul: 10Alfa-2-globulinele sunt:
a) [x] alfa-2-macroglobulina – inhibitor natural al proteazelor
b) [ ] alfa-2-fetoproteina – marker inflamator
c) [x] haptoglobinele – markeri ai inflamaţiilor şi neoplaziilor
d) [x] ceruloplasmina – tranportorul cuprului
e) [ ] transferina – transportorul fierului

Punctajul: 10Beta-globulinele sunt:
a) [ ] ceruloplasmina – fieroxidaza, ce asigură fixarea Fe2+ la transferină
b) [x] beta-1-transferina – transportorul fierului plasmatic
c) [ ] hemoglobina – transportorul O2 şi CO2
d) [x] beta-1-microglobulina – marker al inflamaţiei şi proceselor tumorale

e) [x] beta-lipoproteinele – transportul lipidelor

Punctajul: 10Gama-globulinele sunt:
a) [x] plasminogenul – component al sistemului fibrinolitic
b) [x] proteina C reactivă – reactant de fază acută
c) [x] imunoglobulinele M, G şi D – anticorpi
d) [x] C1q – protina a sistemului complementului
e) [ ] fibrinogenul – factorul I plasmatic al coagulării

Punctajul: 10Valorile normale ale proteinelor plasmatice – selectaţi răspunsul greşit:
a) [ ] proteinele totale – 65 –85 g/l
b) [ ] albuminele – 40 – 50 g/l
c) [ ] globulinele – 35 – 45 g/l
d) [ ] fibrinogenul – 2 – 4 g/l
e) [x] raportul albumine/globuline = 0,5

Punctajul: 10Modificările patologice ale proteinelor plasmatice:
a) [x] hipoproteinemia
b) [x] hiperproteinemia
c) [x] disproteinemia
d) [ ] metaproteinemia
e) [x] paraproteinemia

Punctajul: 10Hiporproteinemiile:
a) [x] este modificarea raportului albumine/globuline cu păstrarea cantitaţii proteinelor totale

în limitele normei
b) [x] sunt caracteristice hepatitelor şi cirozelor

c) [x] se оntвlnesc оn sindromul nefrotic
d) [x] sunt cauzate de arsuri оntinse
e) [ ] inflamaţii acute

Punctajul: 10Hiperproteinemiile se оntвlnesc оn:
a) [ ] colită ulceroasă
b) [x] diarei
c) [x] mielom
d) [ ] diabet zaharat şi steroid
e) [x] diabet insipid

Punctajul: 10Disproteinemiile sunt caracteristice:
a) [x] inflamaţii acute şi cronice
b) [ ] ciroză hepatică
c) [ ] sindrom nefrotic
d) [x] afecţiuni infecţioase
e) [x] neoplasme, оn special cele cu metastaze osoase sau pulmonare

Punctajul: 10Paraproteinemiile se dezvoltă în:
a) [x] mielom multiplu
b) [x] macroglobulinemia Waldenstrцm
c) [ ] agamaglobulinemia
d) [x] boala lanţurilor grele gama, alfa sau miu
e) [x] crioglobulinemia

Punctajul: 10Care din metodele enumerate nu poate fi utilizată pentru separarea şi dozarea
proteinelor plasmatice:
a) [ ] refractometria
b) [ ] electroforeza
c) [ ] cromatografia
d) [ ] ustracentrifugarea
e) [x] hidroliza
Punctajul: 10Enzimele plasmei sanguine se divid în următoarele clase:
a) [ ] eritrocitare
b) [ ] leucocitare
c) [ ] plachetare
d) [ ] plasmatice
e) [x] indicatoare,secretoare şi excretoare

Punctajul: 10Enzimele secretoare plasmatice:
a) [x] sunt produse în organe şi ţesuturi, dar activează în sânge
b) [x] se mai numesc "enzime specifice plasmei"
c) [x] pseudocolinesteraza, lecitin-colesterol-acil transferaza, ceruloplasmina
d) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferaza
e) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK

Punctajul: 10Enzimele indicatoare plasmatice:
a) [ ] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei" sau "celulare"
b) [ ] concentraţia lor plasmatică este mare şi constantă, deoarece asigură îndeplinirea

anumitor funcţii sanguine
c) [ ] pseudocolinesteraza, lecitin-colesterol-acil transferaza, ceruloplasmina
d) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferaza
e) [x] AlAT, AsAT, LDH, CPK

Punctajul: 10Enzimele excretoare plasmatice:
a) [x] amilaza, lipaza, tripsina
b) [x] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferaza
c) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK
d) [x] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei"
e) [x] provin din glandele exocrine, sunt secretate şi activează la nivelul tubului digestiv

Punctajul: 10Lactat dehidrogenaza – care din afirmaţii nu o caracterizează:
a) [ ] are cinci forme izoenzimatice – LDH 1, 2, 3, 4 şi 5
b) [ ] este un tetramer format din lanţuri de tipurile H (heart) şi M (muscle)
c) [x] LDH 1 (H3M) - activitatea ei serică creşte în ciroze
d) [ ] LDH 5 (M4) - activitatea ei serică creşte în afecţiunile hepatice
e) [ ] LDH total creşte în miocardită, miopatie, hepatită, hepatopatii, tumori şi leucemii acute,
infarc pulmonar, anemii hemolitice şi pernicioase

Punctajul: 10Aspartat aminotransferaza – AsAT (AST, GOT):
a) [x] se găseşte în special în ficat, inimă şi muşchii striaţi
b) [x] creşteri marcate în hepatite virale acute, necroză hepatică, infarc miocardic
c) [x] creşteri moderate – hepatită cronică, hepatopatie medicamentoasă, ciroză, miocardită,

embolie pulmonară
d) [ ] diminuări marcate – dermatomiozită, distrofii musculare, intervenţii chirurgicale
e) [ ] diminuări moderate – stări hemolitice

Punctajul: 10Alanil aminotransferaza – (AlAT, ALT, GPT):
a) [ ] se găseşte în cantităţi mari în mitocondriile hepatocitelor
b) [x] se găseşte în cantităţi moderate în musculatura striată, miocard, rinichi, pancreas

c) [x] creşte semnificativ în hepatite virale acute, necroze toxice hepatice
d) [x] creşte moderat – hepatite cronice, ciroze, icter posthepatic
e) [ ] scade – afecţiuni cardiace

Punctajul: 10Creatinfosfokinaza (CPK sau CK):
a) [x] este localizată cu preponderenţă în musculatura scheletică, miocard şi creier
b) [ ] este un dimer format din lanţuri H şi M şi posedă 5 forme izoenzimatice
c) [ ] MM este de origine musculară şi cardiacă şi este un indice specific a afectării

miocardului
d) [x] MB este izoenzima cardiacă şi creşte mult în infarct miocardic
e) [x] BB este de origine cerebrală şi creşte în accidente vasculare cerebrale, traumatisme

cerebrale, meningite, encefalite, tumori

Punctajul: 10Amilaza:
a) [x] este prezentă însalivă, pancreas, ficat, suc duodenal, intestinul subţire
b) [x] în ser sunt doar izoenzimele salivară şi pancreatică
c) [ ] scade оn pancreonecroze
d) [x] creşte moderat în cancer pancreatic, ulcer perforat, ocluzie intestinală, litiază biliară
e) [x] creşte foarte mult şi se îmbină cu amilazurie în pancreatite acute forme grave
Punctajul: 10Care din afirmaţiile ce urmează nu este o caracteristică a fosfatazei alcaline
(FAl):
a) [ ] FAl totală serică include trei forme izoenzimatice – hepatobiliară, osoasă, intestinală
b) [ ] forma tranzitorie este cea palcentară
c) [ ] forme atipice ( Regan, Nagao) sunt оntвlnite оn procese neoplazice
d) [x] creşteri patologice se observă numai în afecţiuni hepatobiliare şi osoase
e) [ ] forma hepatobiliară creşte în colestaze de orice provinienţă

Punctajul: 10Izoenzima osoasă a fosfatazei alcaline:
a) [x] este produsă de osteoblaşti
b) [x] este un mediator al formării osului
c) [x] furnizează fosfaţi, necesari procesului de mineralizare
d) [x] activitatea serică creşte în rahitism, osteomalacie, metastaze osoase
e) [ ] activitatea serică scade în hiperparatiroidism şi boala Paget

Punctajul: 10Substanţele organice azotate neproteice ale plasmei:
a) [x] azotul neproteic al plasmei este constituit de uree, acid uric, creatina, creatinina,
aminoacizii, bilirubina, amoniacul, nucleotide, baze azotate
b) [ ] azotul rezidual este azotul substanţelor azotate neproteic
c) [x] azotul rezidual este diferenţa dintre azotul neproteic plasmatic şi azotul ureic
d) [x] azotul neproteic creşte în insuficienţe renale
e) [ ] azotul neproteic scade оn azotemii extrarenale

Punctajul: 10Ureea:
a) [x] cantitatea normală sanguină este menţinută de echilibrul dintre producerea hepatică şi
eliminarea renală
b) [ ] creşterea concentraţiei ureei în sânge se numeşte azotemie
c) [x] creşterea concentraţiei ureei în sânge se numeşte uremie
d) [x] uremia se atestă în insuficienţă renală, catabolizarea intensă a proteinelor, tumori
e) [x] scăderea cantităţii sanguine a ureeei este specifică afecţiunilor hepatice

Punctajul: 10Acidul uric:
a) [x] se formează la degradarea tuturor bazelor azotate
b) [ ] se elimină pe cale biliară
c) [x] hiperuricemie primară se atestă în gută

d) [x] hiperuricemii secunare se înregistrează în insuficienţă renală cronică, leucoze,
policitemii, limfogranulomatoză
e) [x] hipouricemiile sunt caracteristice afecţiunilor grave ale parenchimului hepatic şi

xantinuriei eriditare

Punctajul: 10Substanţele organice neproteice ale plasmei sunt:
a) [x] glucidele
b) [x] lipidele
c) [ ] enzimele
d) [x] acizii organici
e) [ ] anionii şi cationii

Punctajul: 10Glucidele plasmatice:
a) [x] sunt reprezentate оn principal de glucoza
b) [x] glicemia fiziologică este de 3,3 – 5,5 mM/l
c) [ ] hiperglicemie patologică se atestă după alimentaţie bogată în glucide
d) [ ] hiperglicemie fiziologică se dezvoltă în diabet zaharat
e) [x] hipoglicemia este caracteristică postului prelungit, glicogenozelor, insulinoamelor

Punctajul: 10Compuşii minerali ai plasmei sanguine:
a) [ ] principalul cation este K+
b) [ ] în cantităţu moderate sunt prezenţi Na+, Ca2+, Mg2+
c) [ ] în cantităţi mari sunt fierul, cuprul, zincul, cobaltul, manganul, seleniul, etc.
d) [x] principalii anioni sunt clorul, fosfaţii, hidrocarbonatul, sulfatul
e) [ ] cantitatea lor depinde totalmente de aportul alimentar

Punctajul: 10Rolul substanţelor minerale ale plasmei sanguine:
a) [x] menţin presiunea osmotică a plasmei

b) [ ] menţin presiunea oncotică a plasmei
c) [x] asigură echilibrul acido-bazic
d) [ ] asigură echilibrul fluido-coagulant
e) [ ] participă la transportul compuşilor hidrofobi

Punctajul: 10Calciul sanguin:
a) [x] poate fi legat de proteine, deci, nedializabil (cca 45%)
b) [x] este ionizat în proporţie de 48% (2,1 – 2,7 mEq/l)
c) [x] dializabil, neionizat sub formă de citrat sau fosfat de calciu (3 – 4%)
d) [x] neidentificabil (cca 3%)
e) [ ] în componenţa lipoproteinelor plasmatice (cca 10%)

Punctajul: 10Tulburările calcemiei:
a) [x] scăderea calciului nedifuzabil însoţeşte orice hipoproteinemie
b) [x] scăderea calciului ionic se întâlneşte cel mai frecvent în insuficienţă paratiroidiană
c) [ ] hipocalcemia generalizată este caracteristică rahitismului
d) [x] creşterea calciului legat survine în caz de hemoconcentraţie
e) [x] creşterea calciului ionizat este determinată de hiperparatiroidism, exces de vit.D,

nefropatii cronice

Punctajul: 10Magneziul sanguin:
a) [x] cantitatea normală ese de 1,5 – 1,8 mEq/l
b) [ ] cca 30 % este în formă de săruri (lactat sau citrat)
c) [x] cca 35 % este legat de proteinele plasmatice
d) [x] hipomagneziemie – hiperparatiroidism primar, malabsorbţie, tulburări ale resorbţiei

renale, boala Addison, administrare de diuretici
e) [x] hipermagneziemie – insuficienţă renală, boala Cushing, deshidratare
Punctajul: 10Fosfaţii sanguini:
a) [ ] sunt în formă de fosfaţi mono- , di- sau trisodici
b) [x] sunt aproape complet ionizaţi la pH fiziologic
c) [x] în cantităţi mici sunt în componenţa fosfolipidelor şi esterilor fosforici
d) [ ] cantitatea eritrocitară este net inferioară cele plasmatice
e) [x] tulburările fosfatemiei – în dereglările funcţiei glandei paratiroide, afecţiuni renale,

hipo- sau hipervit. D

Punctajul: 10Reglarea echilibrului acido-bazic este realizată de:
a) [x] mecanismele fizico-chimice
b) [x] mecanismele fiziologice
c) [ ] mecanisme coloid-osmotice
d) [ ] mecanisme electro-chimice
e) [ ] toate cele enumerate enterior

Punctajul: 10Sistemele tampon – caracteristica generală:
a) [x] sunt constituite din perechea acido-bazică – acceptor şi donor de protoni
b) [ ] acceptorul cedează H+ în condiţii de deficit al H+
c) [ ] donorul leagă ionii H+ ce sunt în exces
d) [x] raportul acceptor/donor este o constantă fiziologică
e) [x] raportul constant acceptor/donor este menţinut prin cuplarea sistemelor tampon cu
mecanismele fiziologice ale reglării echilibului acido-bazic

Punctajul: 10Sistemele tampon plasmatice sunt:
a) [x] carbonat – HCO3-/H2CO3
b) [x] fosfat – H2PO4-/HPO4--

c) [x] proteinic – proteină acidă/proteinat
d) [ ] hemoglobinic – hemoglobină/hemoglobinat
e) [ ] oxihemoglobinic – oxihemoglobină/oxihemoglobinat

Punctajul: 10Sistemele tampon eritrocitare sunt:
a) [x] carbonat – HCO3-/H2CO3
b) [x] fosfat – H2PO4-/HPO4--
c) [ ] proteinic – proteinat/proteină acidă
d) [x] hemoglobinic – hemoglobinat/hemoglobină
e) [x] oxihemoglobinic – oxihemoglobinat/oxihemoglobină

Punctajul: 10Mecanismele de acţiune ale sistemelor tampon în condiţiile devierii pH-ului
spre zona acidă:
a) [x] se acumulează H+ ce trebuie neutralizat
b) [ ] H+ este adiţionat la donorul sistemului tampon
c) [x] HCO3- + H+ - H2CO3 - H2O + CO2
d) [ ] H2PO4- + H+ - H3PO4
e) [x] proteinat (proteină-COO-) +H+ › proteină acidă (proteină-COOH)

Punctajul: 10Mecanismele de acţiune ale sistemelor tampon în condiţiile devierii pH-ului
spre zona alcalină:
a) [ ] se acumulează OH- ce modifică pH-ul
b) [ ] OH- este neutralizat prin adiţionarea H+ furnizat de donor
c) [x] H2CO3 - HCO3- + H+
d) [x] H2PO4- - HPO4-- + H+
e) [x] HHb + K+ - KHb + H+

Punctajul: 10Mecanismele fiziologice ale menţinerii echilibrului acido-bazic:
a) [x] pulmonii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon carbonat, reglând raportul

HCO3-/H2CO3
b) [x] rinichii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon fosfat, reglând raportul

HPO4--/H2PO4-
c) [x] rinichii elimină H+ sub formă de săruri de amoniu (NH4Cl)
d) [ ] ficatul produce acizi organici (lactat, acetoacetat etc.) ce neutralizează alcaliile
e) [x] aciditatea sucului gastric corelează cu pH-ul sanguin, în acidoze fiind secretat mai mult
H+

Punctajul: 10Rolul salivei în menţinerea echilibrului acido-bazic (EAB) în organism:
a) [ ] în salivă sunt prezente sistemele tampon carbonat, fosfat şi proteinat, care pot regla EAB
în întreg organismul
b) [ ] sistemele tampon salivare completează rezervele sistemelor tampon sanghiune, când

ultimele se epuizează
c) [ ] оn alcaliemii H+ produs prin oxidarea glucidelor de bacteriile plăcii se elimină în sânge
d) [ ] în acidoze în salivă se secretă mai puţini HCO3-, HPO4--, proteinat
e) [x] în acidoze în salivă se secretă mai mult H+

Punctajul: 10Care din stările enumerate nu provoacă acidoză?
a) [ ] cetonemia diabetică
b) [ ] insuficienţa renală acută şi cronică
c) [ ] insuficenţa respiratorie
d) [x] vomă incoerentă
e) [ ] diareea

Punctajul: 10Cauzele primordiale ale alcalozelor sunt următoarele, cu excepţia:
a) [ ] hiperventilarea pulmonară
b) [ ] hiperaldosteronismul
c) [ ] afectări ale SNC
d) [ ] vomă incoerentă
e) [x] diaree

Punctajul: 10Funcţia respiratorie a sвngelui:
a) [x] constă în transportul O2 şi CO2
b) [ ] O2 şi CO2 se transportă preponderent în formă dizolvată

c) [x] forma majoră de transport a O2 este oxihemoglobina (HbO2)
d) [ ] forma majoră de transport a CO2 este carbhemoglobina
e) [x] forma majoră de transport a CO2 sunt carbonaţii (NaHCO3, KHCO3)

Punctajul: 10Ataşarea O2 la hemoglobină:
a) [x] este un proces cooperatist
b) [ ] cel mai repede se leagă prima moleculă de O2 iar următoarele cu viteză descrescândă
c) [ ] este mai uşoară la pO2 mic
d) [x] este facilitată de pH relativ alcalin
e) [x] este accelerată de descreşterea concentraţiei 2,3-bisfosfogliceratului

Punctajul: 10Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine 1 moleculă de oxigen
b) [ ] O2 se leagă la alfa-globină
c) [ ] O2 se leagă la beta-globină
d) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
e) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

Punctajul: 10Formele transportului sanguin ale CO2:
a) [x] dizolvat în plasmă

b) [x] fixat la globinele hemoglobinei
c) [ ] fixat la hemul hemoglobinei
d) [ ] H2CO3
e) [x] NaHCO3 şi KHCO3 sanguini

Punctajul: 10Carbhemoglobina:
a) [x] conţine 1 moleculă de CO2
b) [x] CO2 se leagă la alfa-globină
c) [x] CO2 se leagă la beta-globină
d) [ ] CO2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
e) [ ] CO2 se leagă la Fe2+ al hemului

Punctajul: 10Formele patologice ale hemoglobinelor:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] dezoxihemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [ ] carbhemoglobina
e) [x] methemoglobina

Punctajul: 10Dereglările schimbului şi transportului gazelor:
a) [x] se numesc hipoxii
b) [ ] sunt hiperoxiile
c) [x] sunt cauzate de diminuarea pO2 în mediul înconjurător
d) [x] se întâlnesc în afecţiuni pulmonare obstructive sau cu micşorarea suprafeţii respiratorii
e) [x] pot fi secundare anemiilor

Punctajul: 10Echilibrul fluido-coagulant sanguin este menţinut de:
a) [x] sistemul coagulant
b) [ ] sistemul cardio-vascular
c) [x] sistemul anticoagulant
d) [x] sistemul fibrinolitic
e) [ ] sistemul respirator

Punctajul: 10Sistemul coagulant include:
a) [x] factorii plasmatici ai coagulării
b) [x] factorii tisulari ai coagulării
c) [ ] eritrocitele
d) [ ] leucocitele
e) [x] plachetele sanguine

Punctajul: 10Etapele coagulării:
a) [ ] lezarea vasului şi/sau a ţesutului
b) [x] faza vasculară
c) [x] faza plachetară
d) [x] faza plasmatică
e) [ ] fibrinoliza

Punctajul: 10Faza vasculară a coagulării include următoarele procese:
a) [x] diminuarea pasivă a calibrului vasului
b) [x] reducerea debitului şi presiunii sângelui
c) [x] eliberarea adrenalinei, noradrenalinei, serotoninei
d) [x] contracţia muşchilor netezi ai peretelui vascular şi diminuarea suprafeţei leziunii

e) [ ] scăderea presiunii arteriale şi frecvenţei cardiace

Punctajul: 10Faza plachetară (trombocitară) a coagulării:
a) [ ] eliminarea factorilor chemotaxici trombocitari
b) [x] aderarea trombocitelor la peretele vascular lezat
c) [x] metamorfoza vîscoasă a trombocitului
d) [ ] eliminarea substanţelor biologic acitve, ce dilată vasele
e) [x] eliberarea factorilor ce declanşează cascadele coagulării

Punctajul: 10Factorii plasmatici ai coagulării – selectaţi perechile în care numărul factorului
corespunde denumirii:
a) [ ] I protrombina
b) [x] V proaccelerina
c) [ ] IX factorul antihemofilic B
d) [x] X Stuart-Prower
e) [x] XIII factorul stabilizator al fibrinei

Punctajul: 10Fibrinogenul:
a) [ ] este o peptidă
b) [x] este o glicoproteină elipsoidală cu masa moleculară mare
c) [x] este format din 6 lanţuri polipeptidice grupate câte două
d) [x] transformarea în fibrină are loc prin proteoliză parţială
e) [ ] transformarea este indusă de suprafaţa lezată a vasului

Punctajul: 10Factorii plachetari ai coagulării (FP):
a) [x] FP 1 corespunde proaccelerinei plasmatice
b) [ ] FP 2 corespunde proconvertinei plasmatice

c) [x] FP 3 fosfolipidele membranare (fosfatidilinozitolul şi fosfatidilserina)
d) [ ] FP 4 heparina plachetară
e) [x] FP 5 serotonina

Punctajul: 10Mecanismele coagulării:
a) [x] se deosebesc după originea factorului de declanşare a procesului
b) [x] procesul este оn "cascadă"
c) [x] există două tipuri de cascade – intrinsecă şi extrinsecă
d) [ ] calea intrinsecă este scurtă, rapidă, cu participarea a 8 factori
e) [ ] calea extrinsecă este lungă şi prelungită (de ordinul minutelor)

Punctajul: 10Mecanismul extrinsec (extern, exogen) al coagulării:
a) [x] este foarte scurt – de ordinul secundelor
b) [x] factorul de declanşare – tromboplastina tisulară
c) [x] factorul de declanşare – trombokinaza sau factorul III
d) [ ] numai în această cale participă factorul Hageman
e) [x] numai în această cale participă proconvertina

Punctajul: 10Selectaţi succesiunea ce corespunde cascadei extrinsece:
a) [ ] F XII - F XI - F IX - F X - F V - F II - F I
b) [ ] F X - F IX - F X - F VIII - F VII (F 3, F IV) - F II - F I
c) [ ] F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I
d) [x] F III - F VII (F 3, F IV) - F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I
e) [ ] F VII (F 3, F IV) - F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I

Punctajul: 10Mecanismul intrinsec (intern, endogen) al coagulării:
a) [x] este lent de ordinul minutelor

b) [x] se declanşează de factorul Hageman activ
c) [x] factorul XII se activează la contactul cu suprafaţa deteriorată a vasului
d) [ ] coincide оn rest cu cel extrinsec
e) [ ] trombul format prin acest mecanism se păstrează pe suprafaţa lezată mai mult timp

Punctajul: 10Cheagul:
a) [x] se formează din fibrină
b) [ ] transformarea fibrinogenului оn fibrină este catalizată de protrombină
c) [x] moleculele fibrinei se polimerizează
d) [x] reţeaua formată este stabilizată prin acţiunea factorului stabilizator al fibrinei (F XIII)
e) [ ] ultimul pas este dilatarea cheagului

Punctajul: 10Care din vitaminele enumerate influenţează coagularea:
a) [ ] vitamina A
b) [ ] vitamina B
c) [ ] vitamina C
d) [ ] vitamina D
e) [x] vitamina K

Punctajul: 10Rolul vitaminei K оn coagulare:
a) [ ] asigură activarea factorilor plachetari ai coagulării
b) [ ] determină metamorfoza vîscoasă a plachetelor
c) [ ] blochează factorii anticoagulanţi (heparina)
d) [x] este cofactorul gama-glutamil carboxilazei, ce participă la biosinteza hepatică a F II, F

VII, F IX şi F X
e) [ ] inhibă fibrinoliza
Punctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos nu caracterizează fibrinoliza:
a) [ ] este etapa finală a coagulării
b) [ ] оncepe odată cu vindecarea plăgii şi a leziunilor vasculare
c) [ ] rolul central îl joacă plasminogenul
d) [x] are ca rezultat scindarea fibrinogenului
e) [ ] se restabileşte circulaţia sanguină normală prin vasul antecedent lezat

Punctajul: 10Plasminogenul:
a) [x] este o serin-protează
b) [ ] este o exopeptidază
c) [x] posedă specificitate faţă de legăturile peptidice formate de arginină
d) [x] scindează fibrina la variaţi dimeri
e) [x] scindează secundar şi fibrinogenul

Punctajul: 10Selectaţi compuşii ce sunt parte componentă a sistemului anticoagulant:
a) [x] antitrombinele
b) [x] heparina
c) [ ] heparan-sulfatul
d) [ ] hirudina
e) [x] proteina C

Punctajul: 10Tulburările fazei vasculoplachetare a coagulării pot fi determinate de:
a) [x] modificarea numărului plachetelor (trombopenii)
b) [ ] modificarea formei plachetelor
c) [x] defecţiuni ale adeziunii plachetelor (sindromul plachetelor gigante)

d) [x] dereglări ale eliberării factorilor plachetari (storage pool disease)
e) [x] anomalii ale agregării plachetelor (trombastenia ereditară)

Punctajul: 10Dereglările fazei plasmatice a coagulării însoţite de hipocoagulare:
a) [ ] sunt numai ereditare
b) [x] disfibrinogenemiile
c) [x] hipoprotrombinemia ereditară
d) [x] parahemofilia
e) [x] hemofiliile A, B şi C

Punctajul: 10Disfibrinogenemiile secundare:
a) [x] sunt stări dobândite, ce însoţesc alte afecţiuni
b) [x] pot fi cauzate de diminuarea sintezei fibrinogenului
c) [ ] pot fi determinate de modificarea structurii lanţurilor proteice şi polizaharidice laterale
d) [x] se întâlnesc în ciroza hepatică
e) [x] sunt caracteristice inflamaţiilor cronice severe (artrita reumatoidă)

Punctajul: 10Coagulopatiile prin consum:
a) [x] sunt stări deosebit de grave, dobвndite
b) [x] cauza este consumul extrem de rapid şi masiv al factorilor coagulării
c) [ ] cauza este degradarea excesivă şi rapidă a factorilor coagulării
d) [x] este caracteristic sindromului coagulării intravasculare diseminate
e) [ ] se întâlneşte doar în coagulopatiile secundare supradozării de anticoagulanţi

Punctajul: 10Ţesutul conjunctiv îndeplineşte următoarele funcţii:
a) [x] biomecanică
b) [ ] de eliminare
c) [x] de protecţie
d) [x] de depozitare
e) [ ] de menţinere a echilibrului hidrosalin

Punctajul: 10Proteinele fibrilare ale ţesutului conjunctiv sunt:
a) [x] colagenul
b) [x] elastina
c) [ ] keratina
d) [ ] spectrina
e) [ ] fibrina

Punctajul: 10Colagenul:
a) [x] este principala proteină extracelulară
b) [x] constituie 25% din proteinele umane
c) [ ] predomină în bacterii
d) [ ] în cantităţi mari este prezentă în organele parenchimatoase

e) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor

Punctajul: 10Compoziţia aminoacidică a colagenului:
a) [x] conţine: 33% - glu; 25% - pro şi hyp; 10% - ala
b) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizină cca 14%
c) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolină
d) [x] conţine: acid -carboxiglutamic
e) [ ] practic nu conţine: cistină, cisteină şi metionină

Punctajul: 10Particularităţile structurii primare a colagenului:
a) [ ] este o catenă polipeptidică liniară

b) [x] catenele primare conţin cca 1000-1100 resturi de aminoacizi
c) [x] catena reprezintă o linie frântă, datorită inelelor prolinei şi hidroxiprolinei
d) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnute şi atipice
e) [ ] legătura peptidică atipică este formată de grupele -carboxil ale prolinei şi

hidroxiprolinei

Punctajul: 10Structura secundară a colagenului:
a) [x] este -spirala colagnică
b) [ ] este rasucită spre dreapta
c) [x] o spira conţine 3,3 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nm
d) [x] este stabilizată de interacţiuni sterice dintre inelele pro şi hyp
e) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice

Punctajul: 10Conformaţia colagenului:
a) [x] tropocolagenul este unitatea strucurală a proteinei
b) [ ] tropocolagenul reprezintă un helix triplu răsucită la stânga
c) [x] tropocolagenul este stabilizat prin legături de hidrogen ce se formează între grupele
peptidice ale catenelor vecine
d) [ ] tropocolagenul este globular
e) [x] tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea- 300 nm şi masa moleculară - 300
kDa

Punctajul: 10Colagenul – particularităţile structurii:
a) [x] unităţile de tropocolagen se asamblează în microfbrile, fibrile şi fibre

b) [x] unităţile de tropocolagen se unesc prin legături covalente încrucişate
c) [x] legăturile covalente încrucişate se formează între radicalii lizinei, hidroxilizinei şi

alizinei
d) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt nestabile, slabe şi uşor se distrug

e) [ ] în microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă de alta cu 1/5 din
lungime

Punctajul: 10Proprietăţile fizico-chimice ale colagenului:
a) [ ] este o proteină solubilă atât în solvenţi organici, cât şi în apă
b) [x] în soluţii se tumefiază
c) [x] posedă rezistenţă considerabilă la tracţie
d) [x] este termostabilă
e) [ ] proprietăţile sunt conferite de prezenţa cisteinei şi glicinei

Punctajul: 10Tipurile colagenului:
a) [x] există cca 12 tipuri de colagen
b) [ ] diviziunea tipurilor colagenului se bazează pe configuraţie
c) [ ] toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: 1, 2 şi 3
d) [x] în oase şi dinţi predomină tipul I
e) [x] colagenul tip I are compoziţia [1(I)]2·[2(I)]

a) [x] în sinteză sunt utilizaţi 20 de aminoacizi
b) [ ] la biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gama-

carboxiglutamic
c) [x] se sintetizează 3 tipuri principale de catene primare - alfa1, alfa2 şi alfa3
d) [x] catenele primare sunt deosebit de lungi (1000-1100 resturi de aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor este foarte lentă

Punctajul: 10Sinteza colagenului:
a) [ ] are 20 de etape
b) [ ] intracelular se sintetizează lanţurile polipeptidice, se modifică şi glicozilează

aminoacizii
c) [x] intracelular se formează protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul este tropocolagenul neglicozilat
e) [x] la capetele N- şi C-terminale protropocolagenul are secvenţe neîmpletite

Punctajul: 10Modificările postsintetice ale prolinei şi lizinei în procesul sintezei colagenului:
a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în sinteza
b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza
2+
c) [x] hidroxilarea pro şi liz are loc numai în prezenţa O2, Fe , acidului ascorbic
d) [ ] liziltransaminază transformă lizina în alizină

e) [x] alizina este forma dezaminată, aldehidică a lizinei

Punctajul: 10Hidroxilarea moleculelor pro din colagen:
a) [x] se formează atât 3-hidroxiprolina, cât şi 4-hidroxiprolina
b) [x] reacţia este catalizată de prolilhidroxilază
c) [ ] se hidroxilează moleculele pro, legate la tARN, ce urmează a se include оn biosinteza

proteinelor
d) [x] enzima este activă în prezenţa vitaminei C (acid ascorbic)
e) [ ] în reacţie participă – O2 şi Fe3+

Punctajul: 10Dereglările hidroxilării pro din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C – scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe2+ - hemosideroză
c) [ ] pot fi determinate de carenţa prolil oxidaza – sindromul Ehlers-Danlos
d) [x] оn scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este suficientă
vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe2+)
e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea mobilităţii
dinţilor şi a fragilităţii capilarelor)

Punctajul: 10Modificările lizinei оn procesul biosintezei colagenului:
a) [x] se hidroxilează la hidroxilizina – reacţie catalizată de lizil hidroxilaza (similară prolil

hidroxilazei)
b) [x] se oxidează atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializina
c) [ ] se hidroxilează şi oxidează aminoacizii liberi din citoplasmă
d) [x] enzima hidroxilării este lizil hidroxilaza iar a oxidării – lizil oxidaza
e) [x] lizil oxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat

Punctajul: 10Etapa glicozilării a biosintezei colagenului:
a) [x] protropocolagenul este eliminat în spaţiul extracelular doar în formă glicozilată
b) [ ] substratele glicozilării sunt acidul glucuronic şi N-acetilgalactozamina
c) [ ] se glicozilează radicalii ser şi tre
d) [x] situsul glicozilării este grupa –OH a hidroxilizinei
e) [ ] resturile glicozil-galactoza sunt fixate la radicalii 5-hidroxilizinei

Punctajul: 10Biosinteza colagenului - transformarea protropocolagen  tropocolagen:
a) [x] are loc extracelular
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilor
c) [x] procolagen-N- şi -C-peptidazele scindează fragmentele neîmpletite
d) [x] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului
e) [ ] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului şi elastinei

Punctajul: 10Formarea fibrelor de colagen:
a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în microfibrile
b) [x] la asocierea microfibrilelor se formează fibrilele

c) [x] fibra de colagen este rezultatul asocierii fibrilelor
d) [ ] toate fibrele de colagen sunt formate din acelaşi număr de fibrile şi microfibrile
e) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi au diferite dimensiuni

Punctajul: 10Osteogenesis imperfecta:
a) [ ] este o deleglare ereditară a biosintezei tuturor proteinelor fibrilare
b) [x] se sintetizează colagen cu compoziţia 3 alfa1(I)
c) [x] dinţii au aspectul chihlimbarului
d) [x] o manifestare majoră este osteoporoza generalizată
e) [x] deformările craniului sunt similare celor determinate de rahit

Punctajul: 10Caracteristica generală a sindromului Marfan:
a) [x] catenele primare de tip alfa2 ale colagenului sunt mai lungi decвt cele normale
b) [ ] este afectat exclusiv colagenul din ţesul osos şi dinţi
c) [x] se manifestă prin disproporţionalitatea scheletului (membre extrem de lungi)
d) [x] cerul gurii este foarte оnalt
e) [ ] poate fi modificat numărul dinţilor

Punctajul: 10Sindromul Ehler–Danlos:
a) [x] există 5 tipuri ale sindromului
b) [x] este deteminat de carenţa liziloxidazei
c) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-N-peptidazei
d) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-C-peptidazei
e) [ ] este afectată semnificativ structura dinţilor şi numărul lor

Punctajul: 10Degradarea colagenului – colagenoliza:
a) [x] colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen "îmbătrânite" sau
deteriorate
b) [ ] colagenul nu se scindează, conservându-se toate moleculele produse
c) [x] ritmul reînnoirii colagenului este acelaşi întoate ţesuturile
d) [ ] cel mai lent se reînnoieşte colagenul în organele parenchimatoase
e) [x] enzimele catabolismului colagenului sunt colagenazele

Punctajul: 10Elastina – particularităţile componenţei aminoacidice:
a) [x] glicina - 30%
b) [ ] prolina şi hidroxiprolina – 25%
c) [ ] alanina – 10%
d) [ ] hidroxilizina – 5%
e) [ ] nu conţine aminoacizi nepolari

Punctajul: 10Elastina – particularităţile structurii chimice:
a) [ ] unitatea structurală a elastinei este tropoelastina
b) [ ] elastina matură se formează din 4 molecule de proelastină
c) [x] lanţurile elastinei unite covalent formează agregate
d) [x] la formarea agregatelor se pot оntre ele uni 2,3 sau 4 molecule de elastină
e) [x] structura covalentă ce leagă catenele elastinei se numeşte desmozină sau izodesmozină

Punctajul: 10Proteoglicanii ţesutului conjunctiv îndeplinesc următoarele funcţii:
a) [x] fixează şi depozitează cationi (Ca2+, Na+, K+)
b) [x] fixează apă
c) [x] conferă ţesuturilor elasticitate şi rezistenţă la comprimare
d) [x] servesc drept lubrefianţi în articulaţii

e) [ ] reglează fluiditatea tisulară

Punctajul: 10Componenţa chimică a proteoglicanilor:
a) [x] sunt complexe glucid-proteice
b) [x] conţin cca 85-95% glucide
c) [x] conţin cca 5-15% proteine
d) [x] elementul glucidic are o structură polimerică strict organizată, monomerii căreea sunt
glucozaminoglicanii
e) [ ] catenele polizaharidice sunt alcătuite din glucoză

Punctajul: 10Glucozaminoglicanii – caracteristica generală:
a) [x] sunt monomerii catenelor polizaharidice ale proteoglicanilor matricei extracelulare a

ţesutului conjunctiv
b) [ ] sunt trizaharide
c) [ ] toţi conţin acid glucuronic sau iduronic

d) [ ] toţi sunt sulfataţi
e) [ ] monozaharidele constituiente sunt legate prin legături alfa-1,4- şi beta-1,4-glicozidice

Punctajul: 10Selectaţi glucozaminoaglicanii:
a) [x] heparina
b) [x] heparan-sulfatul
c) [ ] hirudina
d) [x] condroitin-4- şi condroitin-6-sulfaţii
e) [x] dermatan- şi kertansulfaţii

Punctajul: 10Structura proteoglicanilor
a) [x] scheletul structurii este catena proteică la care se ataşează lanţurile polizaharidice
b) [ ] locul fixării polizaharidelor la proteină îl constituie grupele –OH ale radicalilor

hidroxiprolinei şi hidroxilizinei
c) [x] legătura se realizează prin trizaharidul de legătură – "xiloza-galactoza-galactoza"
d) [ ] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este constant – 60
e) [x] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este determinat de numărul resturilor ser
şi tre din proteină

Punctajul: 10Sinteza proteoglicanilor:
a) [x] lanţurile proteice se produc prin mecanismul clasic în ribozomi
b) [x] spre finele sintezei catenei proteice se ataşează trizaharidul de legătură la radicalii ser şi
tre
c) [ ] la XIL-GAL-GAL se fixează monomerii glucidici – glucozaminsulfatul, galactozsulfatul

etc.
d) [x] donorii unităţilor glucidice sunt UDP-monozaharidele respective
e) [x] ultima etapă este sulfatarea catalizată de sulfat transferază

Punctajul: 10Catabolismul proteoglicanilor este catalizat de:
a) [x] proteoglicanază
b) [ ] colagenază şi elastază
c) [x] beta-glucuronidază şi beta-galactozidază
d) [x] alfa-iduronidază
e) [x] aril-sulfataze

Punctajul: 10Modificările în funcţie de vârstă ale ţesutului conjunctiv:
a) [x] creşterea cantităţii colagenului
b) [ ] creşterea cantităţii elastinei
c) [ ] creşterea cantităţii proteoglicanilor
d) [x] micşorarea cantităţii glucozaminoglicanilor

e) [x] micşorarea cantităţii apei

Punctajul: 10Care din afecţiunile enumerate nu este o dereglare ereditară a metabolismului
ţesutului conjunctiv:
a) [ ] mucopolizaharidozele
b) [ ] sindromul Ehlers-Danlos
c) [ ] sindromul Marfan
d) [ ] osteogenesis imperfecta
e) [x] artrita reumatismală

Punctajul: 10Care din afecţiunile enumerate nu este o dereglare dobândită a metabolismului
ţesutului conjunctiv:
a) [x] sindromul Hurler
b) [ ] osteoartrita
c) [ ] artrita reumatismală
d) [ ] sclerodermia
e) [ ] lupusul eritematos

Punctajul: 10Componenţa ţesutului osos:
a) [x] osteoblaste, osteocite, osteocclaste
b) [ ] fibfoblaste
c) [x] substanţe minerale – cca 70%
d) [x] matricea organică – cca 20%
e) [x] apă – 2-10% în osul matur

Punctajul: 10Matricea organică a ţesutului osos nu conţine:
a) [ ] colagen tip I
b) [ ] proteoglicani
c) [ ] glicoproteine specifice
d) [x] glicolipide
e) [ ] proteine specifice (osteocalcina)

Punctajul: 10Anionii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:
a) [x] fosfat
b) [x] carbonat
c) [ ] sulfat
d) [x] citrat
e) [x] lactat

Punctajul: 10Cationii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:
a) [x] calciul
b) [x] sodiul
c) [ ] potasiul
d) [x] magneziul
e) [ ] manganul

Punctajul: 10Combinaţiile majore ale fazei minerale a ţesutului osos:
a) [ ] fosfatul monoacid de calciu
b) [x] fosfatul tricalcic
c) [ ] carbonatul de calciu
d) [ ] lactatul şi citratul de calciu
e) [x] apatita

Punctajul: 10Formarea osului:
a) [x] are două faze
b) [x] I fază este sinteza compuşior matricei organice
c) [x] II fază este mineralizarea
d) [ ] ambele faze se petrec concomitent
e) [x] fazele se succed

Punctajul: 10Mineralizarea ţesutului osos se petrece doar dacă se îndeplinesc următoarele
condiţii:
a) [x] acumularea cantităţii suficiente de fosfaţi
b) [x] acumularea cantităţii suficiente de calciu
c) [ ] acumularea cantităţii suficiente de magneziu
d) [x] crearea pH optim
e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8)

Punctajul: 10Mecanimul mineralizării:
a) [x] mobilizarea fosfaţilor anorganici şi calciului din depozite şi plasma sanguină, pentru
crearea concentraţiilor optime
b) [ ] formarea fosfatului tricalcic amorf şi expulzarea lui din celulă prin exocitoză
c) [x] acumularea unor cantităţi noi de calciu şi fosfat în vezicule
d) [ ] formarea apatitei (preponderent fluorapatitei)
e) [x] fixarea apatitei la fibrele de colagen

Punctajul: 10Dislocarea osului:
a) [ ] este un proces patologic realizat de osteoclastele activate
b) [ ] primar se distruge colagenul
c) [ ] procesul se iniţiază prin degradarea proteoglicanilor
d) [ ] pH-ul caracteristic este neutru

e) [x] solubilizarea apatitei are lor prin transformarea Ca3(PO4)2 _ CaHPO4 _ Ca2+ +
(HPO4-)

Punctajul: 10Metabolismul ţesutului osos este influenţat de următorii hormoni:
a) [x] PTH şi calcitonină
b) [ ] T3 şi T4
c) [ ] somatostatină
d) [x] gluco- şi mineralocorticoizi
e) [x] hormonii sexuali

Punctajul: 10Componenţa minerală a ţesuturilor dentare:
a) [ ] cantitatea medie – 95%
b) [x] smalţ – 96%
c) [x] dentină – 69%
d) [x] cement – 46%
e) [x] pulpă – 7%

Punctajul: 10Componenţa organică a ţesuturilor dentare:
b) [x] smalţ – 1,7%
c) [x] dentină – 17,8%
e) [ ] pulpă – 35%

Punctajul: 10Conţinutul de apă în ţesuturile dentare:
b) [x] smalţ – 2,3%

c) [x] dentină – 13,2%
e) [x] pulpă – 68%

Punctajul: 10Cantitatea calciului şi fosfaţilor din ţesuturile dentare:
a) [x] în substanţa nativă este practic constantă în toate păturile dentare
b) [x] la 100 g greutate umeda se conţine cca 35% calciu
c) [x] la 100 g greutate umeda se conţine cca 17 % fosfaţi
d) [ ] raportul Ca/Pi este оn medie 0,1
e) [ ] corelează cu cantitatea salivară

Punctajul: 10Combinaţiile majore ale calciului şi fosfaţilor în ţesuturile dentare:
a) [ ] CaHPO4
b) [x] Ca3(PO4)2
c) [x] Ca8H2(PO4)6x5H2O
d) [x] Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2
e) [x] Ca10(PO4)6(OH)2

Punctajul: 10Fluorul ţesuturilor dentare:
a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar (cu apa)
b) [x] la conţinut normal în apă se formează fluorapatita
c) [ ] fluorapatita este cea mai puţin stabilă formă a apatitei
d) [x] la conţinut sporit în apă se formează fluorura de calciu
e) [x] la conţinut sporit în apă se dezvoltă fluoroza

Punctajul: 10Rolul magneziului în ţesuturile dentare:
a) [x] poate substitui ionii de calciu

b) [ ] poate substitui ionii de fosfat
c) [ ] poate substitui hidroxilul şi forma magneziuapatita
d) [x] reglează activitatea fosfatazei alcaline osoase
e) [ ] favorizează dislocarea substanţei minerale

Punctajul: 10Proteinele ţesuturilor dentare:
a) [x] principala proteină este colagenul
b) [x] toate păturile dentare conţin colagen tip I
c) [ ] colagenul tip I este – [1(I)]3
d) [x] dentina conţine şi colagen tip V
e) [x] оn pulpi este prezent colagenul tip III

Punctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a smalţului:
a) [ ] enamelinele
b) [x] keratinele
c) [ ] amelinele
d) [ ] amelogeninele
e) [ ] tuftelinele

Punctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a dentinei:
a) [ ] fosforina
b) [ ] osteocalcina
c) [ ] osteonectina
d) [ ] osteopontina
e) [x] oseina
Punctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a pulpei dentare:
a) [x] fibrina
b) [ ] fibronectina
c) [ ] fibrilina
d) [ ] laminina
e) [ ] entactina

Punctajul: 10Ce monozaharide specifice sun prezente în ţesuturile dentare:
a) [x] fucoza
b) [x] ramnoza
c) [ ] manoza
d) [ ] xiloza
e) [x] arabinoza

Punctajul: 10Care proteoglicani specifici sunt prezenţi în ţesuturile dentare:
a) [ ] condroitin-4-sulfatul
b) [ ] ac. hialuronic
c) [x] decorinul şi biglicanul
d) [x] sindecanul şi versicanul
e) [x] perlecanul şi integrina CD 44

Punctajul: 10Structura cristalelor de apatită – ce afirmaţie nu o caracterizează:
a) [ ] sunt prisme ce au la bază un hexagon
b) [ ] fiecare prismă este alcătuită din 3 celule elementare
c) [ ] celula elementară este o prismă cu baza rombică
d) [x] laturile rombului nu sunt egale

e) [ ] o celulă elementară conţine o moleculă de apatită

Punctajul: 10Metabolismul ţesuturilor dentare:
a) [x] smalţul, dentina şi cementul sunt relativ inerte metabolic
b) [x] metabolismul pulpar este similar celui din organele parenchimatoase
c) [x] majoritatea proceselor au loc intracelular
d) [x] cele mai intense procese sunt sinteza colagenului şi proteoglicanilor

e) [ ] energetic ţesuturile sunt asigurate exclusiv prin glicoliză anaerobă

Punctajul: 10Particularităţile metabolismului ţesuturilor dentare:
a) [x] nu se sintetizează monozaharide
b) [x] ciclul pentozofosfaţilor furnizează ribozo-5-fosfat
c) [x] glicoliza are loc atât aerob, cât şi anaerob
d) [x] coeficientul respirator variază între 0,47 şi 2,04
e) [ ] sinteza acizilor graşi şi trigliceridelor este neglijabilă

Punctajul: 10Fibrele prezente în parodonţiu sunt:
a) [x] colagen de tip I
b) [x] colagen de tip III
c) [ ] elastină
d) [x] oxitalan
e) [x] oxitialină

Punctajul: 10Glicozaminoglicanii parodonţiului sunt:
a) [x] acidul hialuronic

b) [x] dermatan-sulfatul
c) [ ] keratan-sulfatul
d) [x] condroitin-4-sulfatul
e) [x] condroitin-6-sulfatul

Punctajul: 10Procesele metabolice importante din parodonţiu sunt:
a) [x] sinteza proteinelor fibrilare
b) [x] sinteza proteoglicanilor
c) [ ] sinteza substanţei minerale
d) [x] glicoliza anaerobă
e) [ ] ciclul Krebs

Punctajul: 10Substanţele produse de placa dentară ce afectează parodonţiul sunt:
a) [x] enzimele lizozomale
b) [x] histamina
c) [x] prostaglandinele
d) [ ] prostaciclina
e) [ ] complexele imune circulante

Punctajul: 10Compoziţia plăcii dentare:
a) [x] compuşi minerali – calciu, fosfaţi, fluor
b) [x] glucide – glucoza, galactoza, hexozamine, ramnoza
c) [ ] proteine – colagen, elastină, kertine
d) [x] enzime – glicozil-transferaze, proteaze, amilază
e) [x] lipide – acizi graşi superiori nesaturaţi şi cu catena ramificată

Punctajul: 10În placa dentară sunt prezente următoare tipuri de microorganisme:
a) [x] streptococi
b) [ ] stafilococi
c) [x] corinebacterii
d) [x] neisseria
e) [x] actinomicete

Punctajul: 10Procesele metabolice din placa dentară:
a) [x] sunt realizate de bacteriile plăcii dentare
b) [ ] sunt asigurate de celulele ţesuturilor dentare
c) [x] includ sinteza terenului pe care există bacteriile
d) [x] catabolismul glucidelor cu formarea produşilor acizi (lactat, piruvat, acetat, citrat,
propionat etc.)
e) [x] catabolismul proteinelor şi generarea NH3

Punctajul: 10Compoziţia tartrului dentar:
a) [x] apatita
b) [x] fosfatul octacalcic
c) [ ] frosfatul tricalcic
d) [ ] fosfatul monoacid de calciu
e) [x] brushita

Punctajul: 10Transformarea plăcii dentare în tartru:
a) [x] este corelată cu scăderea cantităţii glucidelor în placă
b) [x] este asociată cu creşterea cantităţii proteinelor în placă
c) [x] este favorizată de concentraţia mare a proteinelor în salivă
d) [x] este favorizată de concentraţia mare de NH3 în salivă şi placă
e) [ ] este stimulată de pH acid

Punctajul: 10Compoziţia salivei substanţele anorganice:
a) [x] apă
b) [x] anionii principali – clor, fosfaţi, carbonaţi, rodanid
c) [x] cationii principali – potasiu, sodiu, amoniu, calciu, magneziu, zinc
d) [x] oligoelementele – fluor, brom, cupru, cobalt
e) [ ] microelelmentele – plumb, mercur

Punctajul: 10Substanţele organice proteice ale salivei sunt:
a) [x] proteinele serice – alfa-, beta- şi gama-globuline
b) [x] mucină
c) [x] gonadotropine hipofizare şi estrogeni
d) [x] kalicreină şi bradikinina
e) [ ] fibrina

Punctajul: 10Enzimele salivei provin din:
a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucale
b) [x] glandele salivare
c) [x] plasma sanguină
d) [ ] produsele alimentare
e) [x] bacteriile plăcii dentare

Punctajul: 10Lizocimul:
a) [x] este o hidrolază
b) [x] este o glicozidază
c) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participă la digestia glucidelor alimentare

e) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană

Punctajul: 10Mucinaza:
a) [ ] sintetizează mucina
b) [x] este o hidrolază
c) [x] este o -glicozidază
d) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric
e) [x] asigură în lăturarea moleculilor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor

Punctajul: 10-amilaza salivară:
a) [x] este principala enzimă digestivă salivară
b) [ ] este o hidrolaza şi -glicozidază
c) [x] scindează amidonul şi glicogenul
d) [x] posedă specificitate faţă de legăturile -1,4-0-glicozidice
e) [x] este produsă de glandele salivare

Punctajul: 10Referitor la amilază salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratului
d) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei

Punctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni.
a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremie
b) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni bacteriene

c) [ ] activitatea mucinazei scade оn carie
d) [x] activitatea -amilazei creşte în parotită
e) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită

Punctajul: 10Implicarea enzimelor salivare în afecţiunile stomatologice:
a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentar

b) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea
c) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea parodontozei
d) [x] -amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate оn geneza cariei
e) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor

Punctajul: 10Care din substanţele organice azotate neproteice enumerate nu este prezentă în
salivă:
a) [ ] amoniacul şi ureea
b) [ ] acidul uric
c) [x] bilirubina
d) [ ] aminoacizii liberi
e) [ ] colina

Punctajul: 10Care din substanţele organice neazotate enumerate nu este prezentă în salivă:
a) [ ] glucoza
b) [ ] acizii organici
c) [ ] colesterolul şi fosfolipidele
d) [ ] vitaminele
e) [x] heparina

Punctajul: 10Ce vitamine sunt prezente în salivă:
a) [x] vitaminele grupei B (B1, B2, B6)
b) [x] acidul nicotinic şi nicotinamida
c) [x] acizii ascorbic, pantotenic, folic
d) [x] biotina
e) [ ] toate vitaminele liposolubile

Punctajul: 10Proprietăţile salivei sunt:
a) [x] este o soluţie reală
b) [x] se produce cca 1000 ml/24 ore cu un flux de 0,049 ml/min
c) [x] densitatea – 1.002 – 1.008 g/ml
d) [ ] pH 6,58 – 6,99
e) [x] viscozitatea – 1,08 –1,32

Punctajul: 10Funcţiile salivei sunt:
a) [x] menţinerea umedităţii mucoaselor
b) [ ] umectarea alimentelor solide şi digestia alimentelor
c) [x] excreţia diferitor compuşi (medicamente, agenţi patogeni, metale grele etc)
d) [x] menţinerea integrităţii dinţilor
e) [x] protecţia antibacteriană

Punctajul: 10Funcţiile proteinelor în organismul uman:
a) [ ] energetică
b) [x] contractilă
c) [x] hormonală
d) [x] structurală
e) [x] enzimatică
Punctajul: 10Rolul aminoacizilor оn organismul uman:
a) [x] sunt elementul constitutiv al proteinelor
b) [x] reprezintă sursă de azot pentru sinteza compuşilor azotaţi neproteici
c) [ ] sunt sursă energetică primordială
d) [ ] pot fi substrat al biosintezei glucozei şi glicogenului (aminoacizii cetogeni)
e) [x] se utilizează ca agenţi conjuganţi în procesele de detoxifiere în ficat

Punctajul: 10Dinamica metabolismului proteinelor оn organismul uman:
a) [ ] timp de 24 ore se reоnnoiesc complet toate proteinele organismului
b) [ ] viteza reînnoirii proteinelor variază între secunde şi ani
c) [x] colagenul practic nu se reînnoieşte
d) [x] timpul mediu de înjumătăţire a proteinelor umane este de 80 zile
e) [x] zilnic se scindează ireversibil 100 g aminoacizi

Punctajul: 10Bilanţul azotat:
a) [x] reprezintă raportul dintre cantitatea de azot ingerată cu produsele alimentare şi cea
eliminată în special pe cale urinară
b) [ ] sursa principală alimentară de azot sunt aminoacizii din alimente

c) [x] sursa principală alimentară de azot sunt proteinele din alimente
d) [x] reflectă starea dinamică a metabolismului proteic (echilibrul dintre procesele de

biosinteză şi degradare)
e) [ ] reflectă gradul de asimilare a proteinelor alimentare

Punctajul: 10Bilanţul azotat pozitiv:
a) [x] ne indică că cantitatea azotului ingerat este mai mare decât celui eliminat
b) [x] denotă predominarea proceselor de formare a proteinelor faţă de degradarea lor

c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adultii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea

Punctajul: 10Bilanţul azotat nul sau echilibrat:
a) [x] ne indică că cantitatea azotului ingerat este egală cu a celui eliminat
b) [ ] denotă predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adultii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea

Punctajul: 10Bilanţul azotat negativ:
a) [ ] ne indică că cantitatea azotului ingerat este egală cu a celui eliminat
b) [x] denotă predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru persoanele bolnave de afecţiuni grave, însoţite de degradarea
ţesuturilor
d) [ ] este caracteristic pentru adultii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea

Punctajul: 10Fondul ("pool"-ul) metabolic comun al aminoacizilor:
a) [ ] constituie totalitatea aminoacizilor dintr-o celulă
b) [x] reprezintă cantitatea aminoacizilor liberi în sânge
c) [ ] este considerabil şi variază în limite mari
d) [x] în condiţii obişnuite ale activităţii organismului este practic constant
e) [x] el reflectă dinamica proceselor de completare şi de utilizare a aminoacizilor

Punctajul: 10Căile de completare a fondului metabolic comun al aminoacizilor:
a) [x] asimilarea aminoacizilor rezultaţi din digestia proteinelor alimentare
b) [x] biosinteza aminoacizilor dispensabili
c) [ ] biosinteza aminoacizilor indispensabili
d) [x] scindarea proteinelor
e) [ ] scindarea nucleotidelor

Punctajul: 10Căile de utilizare a aminoacizilor din fondul metabolic comun:
a) [x] sinteza proteinelor şi peptidelor
b) [x] sinteza compuşilor azotaţi neproteici
c) [x] sinteza lipidelor sau/şi glucidelor
d) [x] oxidarea completă la CO2, H2O şi NH3
e) [ ] sinteza apatitei

Punctajul: 10Valoarea biologică a proteinelor alimentare:
a) [x] este determinată de componenţa aminoacidică
b) [ ] este determinată de succesiunea aminoacizilor în proteinele respective
c) [x] depinde de cantitatea aminoacizilor indispensabili
d) [x] depinde şi de capacitatea organismului de a digera proteina respectivă
e) [x] valoare completă au proteinele ce conţin toţi aminoacizii esenţiali

Punctajul: 10Selectaţi aminoacizii indispensabili:
a) [ ] glicina, alanina, serina, cisteina
b) [ ] acidul aspartic şi glutamic şi amidele lor
c) [x] valina, leucina, izoleucina
d) [x] fenilalanian, triptofanul, treonina

e) [x] lizina şi metionina

Punctajul: 10Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
a) [ ] tirozina
b) [x] histidina
c) [ ] prolina
d) [x] arginina
e) [ ] cistina

Punctajul: 10Necesităţile diurne de proteine ale omului:
a) [x] reprezintă în medie 80-100 g pentru persoanele adulte
b) [x] depind de vârstă, sex şi ocupaţie profesională
c) [ ] sursa lor nu este importantă
d) [x] cca jumătate din cantitate trebuie să o constituie proteinele animale
e) [x] proteina alimentară etalon este ovalbumina

Punctajul: 10Digestia proteinelor - sediul:
a) [ ] cavitatea bucală
b) [ ] esofagul
c) [x] stomacul
d) [x] intestinul subţire
e) [ ] intestinul gros

Punctajul: 10Digestia proteinelor în stomac – substanţele ce participă:
a) [x] pepsina
b) [x] gastrixina
c) [x] renina
d) [x] acidul clorhidric
e) [ ] bicarbonaţii

Punctajul: 10Rolul HCl оn digestia proteinelor:
a) [x] denaturează proteinele alimentare
b) [x] activează enzimele proteolitice stomacale
c) [ ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor şi complexele enzimă-substrat
d) [x] creează pH optim pentru enzimele proteolitice
e) [ ] influenţează motorica tractului digestiv

Punctajul: 10Formarea HCl al sucului gastric:
a) [ ] se secretă de celulele principale ale mucoasei stomacului
b) [ ] molecula de HCl se formează în celula mucoasei şi se secretă integral
+ -
c) [x] se secretă ionii constitutivi – H şi Cl iar în lumen se formează HCl
+
d) [x] H2O + CO2 -> H2CO3 (I) -> HCO3- + H (II)
+ + +
e) [x] secreţia H este efectuată de H ,K -ATPaza

Punctajul: 10Reglarea secreţiei HCl în sucul gastric:
a) [x] este stimulată de histamină, gastrină şi acetilcolină
b) [x] activarea este mediată de AMPc şi Ca2++
c) [ ] inhibarea este mediată de GMPc şi Mg2++
d) [ ] la activare se deschid canalele pentru ionii respectivi
e) [x] cianidele şi inhibitorii carbanhidrazei inhibă secreţia

Punctajul: 10Pepsina:
a) [x] este elaborată de celulele principale ale mucoasei stomacului în formă de pepsinogen
b) [ ] se activează primar de renină
c) [x] se activează de HCl şi autocatalitic prin proteoliză parţială
d) [x] scindează legăturile peptidice formeate de grupele alfa-amino ale aminoacizilor

aromatici
e) [ ] pH optim de acţiune este de 1,5-2,5

Punctajul: 10Gastrixina şi renina:
a) [x] sunt prezente doar la sugari
b) [ ] se sintetizează în formă de un precursor unic - gastrixinogenul
c) [ ] se activizează de pepsină prin proteoliză parţială
d) [x] sunt active la pH de 3,0
e) [x] renina transformă cazeina laptelui în paracazeină

Punctajul: 10Digestia proteinelor оn intestin:
a) [x] este localizată primordial în duoden
b) [ ] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt exclusiv de origine intestinală
c) [x] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt de origine pancreatică şi intestinală
d) [ ] ele se secretă toate în formă de proenzime şi se activează prin proteoliză parţială
e) [ ] ele sunt active la pH 3,0

Punctajul: 10Tripsina şi chimotripsina:
a) [x] se sintetizează în formă de tripsinogen şi chimotripsinogen
b) [ ] primar se activează chimotripsinogenul la chimotripsină
c) [x] primar se activează tripsina ce este activatorul celorlaltor proenzime
d) [x] activator primar este enterokinaza

e) [x] tripsina se poate activa prin mecanism autocatalitic

Punctajul: 10Carboxi- şi aminopeptidazele:
a) [ ] ambele sunt de origine intestinală
b) [ ] ambele se secretă în formă de proenzime şi se activează prin proteoliză parţială
c) [x] posedă specificitate faţă de anumiţi aminoacizi C- şi N-terminali
d) [x] există mai multe forme ale acestor enzime
e) [x] necesită anumiţi ioni de metale pentru manifestarea activităţii

Punctajul: 10Reglarea secreţiei pancreatice:
a) [ ] este influenţată de gastrină, secretină şi colecotokinină
b) [x] secretina îşi mediază efectul prin AMPc
c) [x] secretina stimulează eliminarea sucului pancreatic sărac în enzime
d) [x] colecistokinina stimulează eliminarea sucului pancreatic bogat în enzime
e) [ ] secreţia colecistokininei este stimulată de glucide şi aminoacizi

Punctajul: 10Absorbţia aminoacizilor:
a) [ ] este localizată în porţiunea terminală a intestinului subţire şi în intestinul gros
b) [x] este un mecanism activ energodepent
c) [x] mecanismul reprezintă simport cu ionii Na+
d) [x] transportatorii complexului aminoacid-Na+ sunt translocazele specifice
e) [ ] fiecare aminoacid posedă translocaza sa proprie

Punctajul: 10Absorbţia aminoacizilor – translocazele:
a) [ ] sunt activate de enterokinază
b) [x] sunt specializate în transportul mai multor aminoacizi cu proprietăţi înrudite

c) [x] aminoacizii din grupa respectivă concurează pentru fixarea la proteină
d) [x] posedă fenomenul de saturare
e) [ ] activitatea lor nu este reglată (activată sau inhibată)

Punctajul: 10Utilizarea aminoacizilor absorbiţi:
a) [x] primar aminoacizii sunt deversaţi în sistemul venei porta şi transportaţi în ficat
b) [x] ficatul consumă cantităţi importante de aminoacizi pentru sinteza proteinelor proprii şi
ale plasmei sanguine
c) [ ] consumatori importanţi sunt pulmonii, cordul şi muşchii scheletici
d) [x] locul 2 după consumul aminoacizilor îl ocupă rinichii
e) [x] cantităţi moderate de aminoacizi consumă creierul

Punctajul: 10Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] are funcţia promară de a absorbi aminoacizii din intestin
b) [ ] funcţia secundară este transportul aminoacizilor din sânge în celulele ţesuturilor
c) [x] enzima principală este gama-glutamiltransferaza
d) [x] coenzima gama-glutamiltransferazei este glutationul (GSH)
e) [x] GSH este tripeptida - gama-glutamil-cisteinil-glicina

Punctajul: 10Detoxifierea produselor putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [x] se petrece оn ficat
b) [x] mecanismul are două faze
c) [ ] prima fază este conjugarea cu acidul glucuronic sau ionul sulfat
d) [ ] faza a doua este oxido-reducerea compuşilor
e) [x] la conjugare se utilizează doar formele active ale agenţilor conjuganţi – UDP-
glucuronatul şi fosfoadenozilfosfosulfatul

Punctajul: 10Căile generale ale metabolismului aminoacizilor:
a) [x] reprezintă căi comune pentru toţi aminoacizii
b) [ ] sunt căi specifice pentru aminoacizii dispensabili
c) [x] include transaminarea, dezaminarea şi decarboxilarea aminoacizilor
d) [ ] include transdezaminarea şi transreaminarea aminoacizilor
e) [x] include oxidarea scheletelor de carbon ale aminoacizilor

Punctajul: 10Transaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este o reacţie dintre un ß-aminoacid şi alfa-cetoacid
b) [x] alfa-aminoacidul se transformă în alfa-cetoacid
c) [ ] beta-cetoacidul se transforma оn alfa-aminoacid
d) [x] reacţia este reversibilă
e) [x] enzimele ce catalizează reacţiile aparţin clasei transferazelor

Punctajul: 10Enzimele ce catalizează transaminarea aminoacizilor:
a) [x] sunt din clasa transferazelor
b) [x] aparţin subclasei aminotransferazelor
c) [ ] se referă la subsubclasa tiaminazelor

d) [ ] coenzima este vit.B6
e) [x] coenzimele sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

Punctajul: 10Mecanismul reacţiei de transaminare:
a) [ ] în reacţie participă numai radicalii aminoacizilor din centrul activ al enzimei şi substratul
b) [x] în reacţie se formează mai mulţi compuşi intermediari ai coenzimelor şi substratului ce

se transformă
c) [x] compuşii intermediari au structura bazelor Schiff
d) [x] la reacţie participă succesiv ambele coenzime – PALP şi PAMP

e) [ ] transaminarea unor substrate implică PALP iar a altor - PAMP

Punctajul: 10Transaminazele:
a) [ ] catalizează transaminarea tuturor aminoacizilor
b) [x] catalizează interacţiunea alfa-aminoacidului cu un alfa-cetoacid
c) [x] catalizează reacţii reversivile
d) [ ] necesită PALP şi PAMP (derivatele vit.B2) pentru a activa
e) [x] cele mai active sunt GPT (ALT sau AlAT) şi GOT (AST sau AsAT)

Punctajul: 10Glutamat-piruvat transaminaza (GPT):
a) [ ] catalizează reacţia dintre glutamină şi acidul piruvic
b) [x] catalizează reacţia dintre alanină şi alfa-cetolutarat
c) [x] produsele finale ale reacţiei sunt acidul glutamic şi piruvatul
d) [ ] este o enzimă cu valoare diagnostică în afecţiunile muşchilor, inclusiv a muşchiului

cardiac
e) [x] activitatea ei serică creşte în hepatite acute şi cronice, hepatopatii toxice

Punctajul: 10Glutamat-oxaloacetat transaminaza (GOT):
a) [ ] este activă numai în prezenţa TPP şi TTP
b) [ ] transferă gruparea ceto de la acidul glutamic la oxaloacetat
c) [x] substratele enzimei sunt acidul aspartic şi alfa-cetoglutaratul
d) [x] în afecţiunile hepatice creşte semnificativ în formele grave
e) [x] în infarctul miocardului creşte activitatea serică începând cu 3-4 ore, atinge valorile
maxime la 24-48 şi revine la normal la 7-10 zile de la acces

Punctajul: 10Dezaminarea aminoacizilor:
a) [x] poate fi reductivă, hidrolitică, intramoleculară şi oxidativă

b) [x] poate fi directă şi indirectă
c) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează oxidativ
d) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează direct
e) [x] intramolecular şe dezaminează doar histidina

Punctajul: 10Dezaminarea directă a aminoacizilor:
a) [x] este o cale minoră, caracteristică numai anumitor aminoacizi şi are loc pe căi specifice
b) [x] serina + H2O -> piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] treonina + H2O -> piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x] histidina -> acidul urocanic + NH3 (enzima – histidaza)
e) [x] histidaza este o enzimă hepatospecifică

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor:
a) [x] poate fi catalizată atât de oxidazele D-aminoacizilor, cât şi a L-aminoacizilor
b) [x] coenzimele acestor enzime sunt FAD-ul şi FMN-ul
c) [x] active оn organismul omului sunt oxidazele D-aminoacizilor
d) [ ] procesul este principala cale de dezaminare a aminoacizilor la om
e) [ ] este o cale majoră de formare a NH3 în organism

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic:
a) [x] glutamatul este unicul aminoacid ce se dezaminează în aşa mod în organismul omului
b) [ ] reacţia este catalizată de o oxidază a L-aminoacizilor specifică glutamatului
c) [x] reacţia este catalizată de glutamat dehidrogenaza
d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADPH.H+
e) [ ] reacţia are o etapă şi este reversibilă

Punctajul: 10Glutamat dehidrogenaza - GDH:
a) [ ] este o hidrolază
b) [ ] catalizează reacţia transformării glutaminei în alfa-cteoglutarat şi NH3
c) [x] în dezaminare utilizează NAD-ul iar în reaminare NADPH.H+
d) [x] acidul glutamic + NAD+ + H2O -> alfa-cetoglutarat + NADH.H+ + NH3
e) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 -> acidul glutamic + NADP+ + H2O

Punctajul: 10Rolul dezaminării oxidative a acidului glutamic:
a) [x] este calea de oxidare şi sinteză a acidului glutamic
b) [ ] este o cale de dezintoxicare a amoniacului prin fixarea lui la alfa-cetoglutarat
c) [x] este o etapă în dezaminarea indirectă a altor aminoacizi
d) [ ] este o etapă în biosinteza tuturor aminoacizilor
e) [x] reaminarea este necesară pentru formarea aminoacizilor dispensabili

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă indirectă a aminoacizilor:
a) [x] este calea principală de dezaminare a aminoacizilor la om
b) [ ] este o etapă în degradarea şi biosinteza aminoacizilor
c) [ ] se petrece оn trei etape
d) [x] I etapă – transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
e) [x] II etapă – dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a alaninei – selectaţi reacţiile procesului şi
enzimele ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] alanina + H2O _ piruvat + NH3 + H2O – alanin dehidrataza
b) [x] alanina + alfa-cetoglutarat _ piruvat + glutamat – glutamat-piruvat transaminaza
c) [ ] glutamina _ alfa-cetoglutarat + NH3 – glutaminaza
d) [ ] glutamat + NADP+ _ alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 – GDH

e) [x] glutamat + NAD+ H2O _ alfa-cetoglutarat + NADH.H+ + NH3 – glutamat
dehidrogenaza

Punctajul: 10Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este principalul mecanism al biosintezei oricărui aminoacid la om
b) [x] este procesul de sinteză a aminoacizilor dispensabili omului
c) [x] se petrece prin aminarea alfa-cetoacidului ce corespunde alfa-aminoacidului ce se

sintetizează
d) [ ] sursa grupei amino este glutamina
e) [x] gruparea amino este transportată de acidul glutamic

Punctajul: 10Biosinteza aminoacizilor dispensabili:
a) [x] are două etape
b) [x] I etapă – fixarea NH3 la molecula transportator
c) [ ] I etapă – transferul grupei amino la beta-cetoacidul corespunzător
d) [x] I etapă are lor prin aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea acidului
glutamic
e) [ ] II etapă este o reacţie de dezaminare a acidului glutamic

Punctajul: 10Biosinteza acidului aspartic – selectaţi reacţiile procesului şi enzimele ce le
catalizează:
a) [ ] glutamat + NH3 + ATP › glutamină + ADP + Pi - glutamin sintetaza
b) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 -> acidul glutamic + NADP+ + H2O - GDH
c) [ ] piruvat + glutamat + HCO3- + ATP -> aspartat + ADP + PPi - aspartat sintetaza
d) [x] oxaloacetat + glutamat -> aspartat + alfa-cetoglutarat – glutamat oxaloacetat

transaminaza
e) [ ] oxaloacetat + NH3 + ATP -> aspartat + AMP + PPi - asparagin sintetaza

Punctajul: 10Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] poate fi alfa-, omega-, cuplată cu transaminarea sau condensarea a două molecule
b) [ ] are loc prin decarboxilare oxidativă similară cu procesul specific piruvatului
c) [x] cea mai frecventă la om este alfa-decarboxilarea
d) [x] poate avea loc şi cea cuplată cu condensarea a 2 molecule
e) [ ] se petrece exclusiv în ficat şi rinichi

Punctajul: 10Alfa-decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este catalizată de decarboxilaze specifice fiecărui aminoacid
b) [x] biotina este coenzima decarboxilazelor

c) [ ] produsul reacţiilor este o amidă
d) [x] produsele reacţiilor sunt substanţe biologic active
e) [ ] produsele reacţiilor reglează metabolismul şi reacţiile fiziologice la distanţă de locul

sintezei şi secreţiei

Punctajul: 10Decarboxilarea histidinei:
a) [ ] este catalizată de decarboxilaza alfa-aminoacizilor ciclici, biotin dependentă
b) [x] se formează histamina
c) [ ] se formează heparina
d) [x] produsul este vasodilatator, stimulează secreţia HCl în sucul gastric
e) [x] produsul este mediator al reacţiilor alergice şi inflamatoare

Punctajul: 10Biosinteza serotoninei:
a) [ ] se produce din triptofan prin dezaminare
b) [x] se produce din 5-hidroxitriptofan prin decarboxilare
c) [x] posedă acţiune vasoconstrictoare şi hipertensivă
d) [ ] este mediator al SNC cu efect stimulator
e) [x] este mediator al reacţiilor inflamatoare

Punctajul: 10Acidul gama-aminobutiric (GABA):
a) [ ] se formează la gama-decarboxilarea glutaminei
b) [x] se formează la alfa-decarboxilarea acidului glutamic
c) [ ] se produce оn toate celulele nervoase
d) [x] este un mediator cu efect inhibitor al SNC
e) [x] este utilizaă la tratamentul epilepsiei

Punctajul: 10Inactivarea aminelor biogene:
a) [ ] se include la hiperproducerea acestor compuşi
b) [ ] se petrece exclusiv оn celulele nervoase
c) [x] enzimele sunt mono- şi diaminoxidazele

d) [x] are loc prin dezaminarea compusului
e) [x] produsele finale sunt aldehida corespunzătoare, NH3 şi H2O2

Punctajul: 10Amoniacul:
a) [x] este produsul degradării aminoacizilor
b) [x] se formează la inactivarea aminelor biogene
c) [x] se obţine la scindarea nucleotidelor pirimidinice
d) [ ] se obţine la scindarea nucleotidelor purinice
e) [x] este un compus toxic pentru om

Punctajul: 10Toxicitatea amoniacului:
a) [x] este dictată de acţiunea asupra celulelor nervoase
b) [x] afectează metabolismul energetic (ciclul Krebs) şi producerea mediatorilor nervoşi
c) [x] afectează echilibrul acido-bazic în întreg organismul
d) [ ] este toxic în concentraţii normale

e) [x] îşi manifetă toxicitatea fiind în concentraţii mai mari decât cele normale

Punctajul: 10Dezintoxicarea amoniacului:
a) [ ] se poate dezintoxica de toate celulele organismului uman
b) [x] se dezintoxică temporar de toate celulele organismului uman pentru a fi transportat la

sediile dezintoxicării finale
c) [x] se dezintoxică definitiv major în ficat
d) [x] se dezintoxică definitiv minor în rinichi
e) [ ] se elimină în stare nativă cu bila

Punctajul: 10Transportul amoniacului:
a) [ ] amoniacul se transformă în săruri de amoniu solubile li netoxice ce se transportă de

fluxul sanguin
b) [x]
NH3 + Asp + ATP > Asn + AMP + PPi, asparagin sintetaza
c) [x]
NH3 + Glu + ATP > Gln + ADP + Ppi, glutaminsintetaza
d) [ ]
în sens invers reacţiile se petrec în ficat şi rinichi, unde se eliberează NH3 pentru
dezintoxicarea definitivă
e) [x] eliberarea amoniacului din Asn şi Gln este catalizată de asparaginaza şi glutaminaza,
respectiv
Punctajul: 10Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] sursele amoniacului sunt glu şi gln
d) [ ] se elimină sub formă de amide

e) [x] NH3 + H+ + Cl- -> NH4Cl

Punctajul: 10Biosinteza ureei:
a) [x] este realizată în ciclul ureogenetic Krebs- Henseleit (sau ornitinic)

b) [x] este localizată exclusiv în ficat
c) [x] enzimele hepatospecifice ale procesului sunt ornitintranscarbamoilaza şi argonaza
d) [ ] sursele de NH3 – glu, asp şi NH3 adus prin sistemul v.porta din intestin
e) [ ] nu depinde de aport energetic

Punctajul: 10Biosinteza ureei – I etapă:
a) [x] este biosinteza carbamoilfosfatului
b) [x] NH4+ + CO2 + 2ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + 2ADP + Pi + 3H+
c) [ ] L-gln + CO2 + ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + L-glu + ADP
d) [x] enzima – carbamoilfosfat sintetaza amoniac-dependentă (mitocondrială)
e) [ ] enzima – carbamoilfosfat sintetaza glutamin-dependentă (citoplasmatică)

Punctajul: 10Biosinteza carbamoilfosfatului:
a) [x] este ireversibilă, deoarece se consumă 2 legături macroergice fosfat a 2 molecule de

ATP
b) [ ] este reversibilă după transportul produsului în citoplasmă
c) [x] enzima reacţiei este – carbamoilfosfat sintetaza I amoniac-dependentă (mitocondrială)
d) [x] pentru manifestarea activităţii necesită prezenţa N-acetilglutamatului
e) [x] pentru manifestarea activităţii necesită biotină

Punctajul: 10Ciclul ornitinic – selectaţi reacţiile ciclului:
a) [ ] NH4+ + CO2 + 2ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + 2ADP + Pi + 3H+
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină › citrulina + Pi
c) [x] citrulina + asp + ATP _ argininosuccinat + AMP + Ppi
d) [x] argininosuccinat -> arginina + fumarat
e) [x] arginina + H2O _ H2N-CO-NH2 + ornitina

Punctajul: 10Ciclul Krebs-Henseleit - enzimele ciclului:
a) [ ] carbamoilfosfatsintetaza I şi II
b) [x] ornitintranscarbamoilaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosucinatliaza
e) [x] arginaza

Punctajul: 10Ce se consumă la sinteza unei molecule de uree:
a) [ ] două molecule de NH3
b) [x] o moleculă de NH3 şi una de acid aspartic
c) [ ] două molecule de ATP
d) [x] patru legături macroergice fosfat din 3 molecule de ATP

e) [x] două molecule de apă

Punctajul: 10Conexiunea dintre cele două cicluri Krebs – ureogenetic şi al acizilor
tricarboxilici:
a) [x] CAT asigură biosinteza ureei cu ATP
b) [ ] CAT asigură ciclul ureogenetic cu NADH.H+ şi FADH2
c) [ ] ureogeneza consumă CO2 format în CAT
d) [ ] în CAT se sintetizează asp din fumarat
e) [x] fumarat > malat > oxaloacetat > asp

Punctajul: 10Soarta scheletelor de carbon ale aminoacizilor:
a) [x] scheletele de carbon constituie intermediarii metabolici majori celulari
b) [ ] se utilizează la resinteza aceloraşi aminoacizi din care provin
c) [x] se pot oxida în ciclul Krebs şi lanţul respirator

d) [x] se pot include în gluconeogeneză
e) [x] se pot include în cetogeneză

Punctajul: 10Includerea scheletelor de carbon ale aminoacizilor оn ciclul Krebs:
a) [x] asp, asn -> oxaloacetat
b) [x] pro, glu, gln, his, arg ->alfa-cetoglutarat
c) [x] leu, ile, trp -> acetil-CoA
d) [ ] fen, tir, asp, asn -> fumarat
e) [x] ala, gli, cis, ser, tre, trp -> piruvat

Punctajul: 10Aminoacizii gluco- şi cetogeni:
a) [x] aminoacizii sunt glucogeni, dacă scheletul lor de carbon se poate include în
gluconeogeneză
b) [x] aminoacizi glucogeni sunt – ala, gli, ser, cis, asp, asn, glu, gln, pro etc.
c) [x] aminoacizii sunt cetogeni, dacă sceletul lor de carbon se poate include în cetogeneză
d) [x] aminoacizi strict cetogeni sunt – leu şi liz
e) [ ] aminoacizi cu proprietăţi mixte sunt – fen, tir, trp, his, arg

Punctajul: 10Metabolismul glicinei:
a) [x] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cetoacidul respectiv prin transaminare
c) [x] se sintetizează din serină în reacţia serinhidroximetil transferazică
d) [ ] se produce din treonină în reacţia treonindehidratazică
e) [x] se oxidează de complexul glicinoxidazic în reacţia –

H2N-CH2-COOH + FH4 -> NH3 + CO2 + N5N10(CH2)FH4

Punctajul: 10Metabolismul serinei – biosinteza ei:
a) [x] este aminoacid dispensabil
b) [x] se produce din glicină în reacţia: gli + N5N10(CH2)FH4 + H2O › ser + FH4
c) [ ] reacţia B este catalizată de serinhidroximetil transferaza ce conţine ca coenzimă acidul

folic
d) [ ] se produce din produsul intermediar al ciclului pentozofosfaţilor – acidul 3-fosfogliceric
e) [x] 3-P-glicerat _ P-hidroxipiruvat _ P-serina _ ser

Punctajul: 10Metabolismul serinei – catabolismul şi utilizearea ei:
a) [x] ser + H2O >piruvat + NH3 + H2O, serin dehidrataza

b) [x] ser + FH4 >gli + N5N10(CH2)FH4 + H2O, serinhidroximetil transferaza
c) [x] oxidarea completă a serine se petrece pe calea:

ser > gli > NH3 + CO2 + H2O + 2 N5N10(CH2)FH4
d) [ ] serina se utilizează la biosinteza lipidelor şi a corpilor cetonici
e) [ ] serina se utilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici

Punctajul: 10Metabolismul treoninei:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se produce în reacţia: ser + N5(CH3)FH4 + 2H+› tre + FH4
c) [x] se oxidează: tre › gli + aldehida acetică, treoninaldolaza
d) [ ] se oxidează: tre + H2O › alfa-cetoglutarat + NH3, treonindehidrataza
e) [x] este necesară pentru fixarea fosfatului din apatită în procesul mineralizării ţesutului osos
şi a ţesuturilor dentare dure

Punctajul: 10Metabolismul acizilor dicarboxilici:
a) [x] la ei se referă acizii alfa-aminoglutaric şi alfa-aminosuccinic
b) [ ] sunt aminoacizi semidispensabili
c) [x] se produc din alfa-cetoacizii respectivi prin transaminare

d) [x] glu se poate sintetiza prin aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului catalizată de
glutamat dehidrogenază
e) [ ] se oxidează în ciclul Krebs în care intră prin intermediul gln şi asn

Punctajul: 10Rolul acizilor glutamic şi aspartic în organismul omului:
a) [x] participă la biosinteza proteinelor, fiind aminoacizi esenţiali
b) [x] transportă amoniacul în forma amidelor corespunzătoare
c) [ ] transportă CO2 în forma cetoacizilor corespunzători
d) [x] participă la biosinteza nucleotidelor şi a coenzimelor nucleotidice
e) [ ] fiind aminoacizi cu proprietăţi mixte se pot include în gluconeogeneză şi cetogeneză

Punctajul: 10Rolul acidului glutamic оn organismul uman:
a) [x] este transportatorul NH3 оn procesul de transreaminare
b) [x] este precursorul pro şi his
c) [ ] este substratul biosintezei acidului alfa-aminobutiric
d) [x] participă la procesele de dezintoxicare în ficat (etapa conjugării)
e) [ ] participă la biosinteza acidul p-aminobenzoic şi a derivatului acestuia – acidul folic

Punctajul: 10Rolul acidului aspartic оn organismul omului:
a) [x] participă la biosinteza carnozinei şi anserinei
b) [ ] participă la biosinteza sărurilor de amoniu
c) [x] participă la biosinteza ureei
d) [x] este precursorul alfa- şi beta-alaninei
e) [ ] este implicat оn sinteza liz

Punctajul: 10Metabolismul prolinei:
a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [x] este esenţial, codificat de codonii CCC, CCA, CCG şi CCU
c) [ ] se produce din acidul glutamic şi glutamină
d) [x] glu -> semialdehida glu -> acidul pirolidincarboxilic -> prolina
e) [x] se oxidează prin reacţiile inverse, deoarece toate sunt reversibile

Punctajul: 10Metabolismul prolinei – rolul ei:
a) [x] se utilizează la biosinteza proteinelor

b) [x] este aminoacid glucogen, deci se poate include оn gluconeogeneză
c) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixte, deci, se poate include în gluconeogeneză şi

cetogeneză
d) [ ] este un aminoacid major al tuturor proteinelor fibrilare
e) [x] constituie, împreună cu hyp, cca 1 din toţi aminoacizii colagenului şi determină
structura lui spaţială specifică

Punctajul: 10Metabolismul prolinei – hidroxilarea moleculelor pro din colagen:
a) [x] se pot forma 3-hidroxiprolina şi/sau 4-hidroxiprolina
b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilarea
c) [ ] se hidroxilează moleculele pro, ce sunt ataşate la tARN, şi se vor include în biosinteza

proteinelor în ribozomi
d) [x] enzima necesită prezenţa vitaminei C – acidului ascorbic
e) [ ] în reacţie participă – O2 şi Fe3+

Punctajul: 10Dereglările hidroxilării pro din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C – scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe2+ - homosideroză
c) [ ] pot fi determinate de carenţa enzimei prolil oxidaza – sindromul Ehlers-Danlos
d) [x] în scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este suficientă
vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe2+)
e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea mobilităţii

dinţilor, creşterea fragilităţii capilarelor)

Punctajul: 10Lizina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [x] este aminoacid strict cetogen
c) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixte
d) [x] se oxidează până la 2 molecule de acetil-CoA
e) [ ] produsul final al oxidării este alfa-cetoglutaratul

Punctajul: 10Aranjaţi reacţiile oxidării lizinei în succesiunea corectă: 1) liz › semialdehida
aminoadipică + NH3; 2) crotonil-CoA › 2 acetil-CoA; 3) semialdehida aminoadipică › acid
aminoadipic › acid alfa-cetoadipic + NH3; 4) glutaril-CoA› crotonil-CoA; 5) acid alfa-
cetoadipic + HS-CoA + NAD+ › glutaril-CoA + NADH.H+ + CO2:
a) [ ] 1 > 2 > 3 > 4 > 5
b) [ ] 5 > 4 > 3 > 2 > 1
c) [ ] 2 >3 > 1 > 5 > 4
d) [x] 1 >3 > 5 > 4 > 2
e) [ ] 1 > 2 > 4 > 5 > 3

Punctajul: 10Rolul lizinei оn organismul uman:
a) [ ] este un substrat major gluconeogenetic
b) [x] este un aminoacid al centrului activ al transaminazelor ce asigură fixarea coenzimei

(PALP, PAMP)
c) [x] participă la formarea structurei specifice a elastinei (desmozina şi izodesmozina)
d) [ ] determină fixarea Ca2+ de către proteinele sistemului coagulant şi colagenul ţesuturilor

mineralizate
e) [x] asigură stabilitatea colagenului prin formarea legăturilor încrucişate

Punctajul: 10Metabolismul lizinei:
a) [x] se poate hidroxila, formând hidroxilizina, sub acţiunea enzimei lizil hidroxilaza
(similară prolil hidroxilazei)
b) [x] se pot oxida atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializina
c) [ ] se hidroxilează aminoacizii liberi din citoplasmă
d) [x] enzima hidroxilării este lizil hidroxilaza iar a oxidării – lizil oxidaza
e) [x] lizil oxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat

Punctajul: 10Acidul tetrahidrofolic (FH4):
a) [x] este derivatul activ al acidului folic – substanţă cu activitate vitaminică
b) [ ] ac. folic este produs parţial de celulele umane
c) [x] FH4 se sintetizează din acidul folic în celulele omului
d) [ ] FH4 se formează prin oxidarea acidului folic
e) [x] formarea FH4 este catalizată de folat reductaza şi necesită 2 NADPH.H+

Punctajul: 10Rolul acidului tetrahidrofolic (FH4):
a) [ ] este transportatorul grupelor "amino " în procesele metabolismului proteinelor simple şi

conjugate
b) [x] transportă fragmente monocarbonice în procesele metabolismului proteinelor simple şi

conjugate
c) [x] poate transporta (-CH3), (-CH2-), (-CH=), (-COH), (-CH2-NH2) etc.
d) [x] este implicat în degardarea (gli) şi biosinteza aminoacizilor (ser)
e) [ ] participă la degradarea (AMP) şi biosinteza (UMP) nucleotidelor

Punctajul: 10Cromoproteinele:
a) [x] sunt o clasă de proteine conjugate
b) [x] includ subclasa hemoproteinelor
c) [x] includ subsclasa flavoproteinelor

d) [ ] includ subclasa fieroproteinelor
e) [x] se întâlnesc la oameni, animale şi plante

Punctajul: 10Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [x] sunt formate din partea proteică şi diverse forme de hem
c) [ ] toate hemurile conţin protoporfirina IX şi Fe2+
d) [x] la ele se referă hemoglobina şi mioglobina
e) [x] la ele se referă citoromii, catalaza şi peroxidazele

Punctajul: 10Hemoglobina:
a) [ ] este o metaloproteină
b) [ ] se referă la subclasa flavoproteinelor
c) [x] este formată din 4 catene proteice la fiecare fiind ataşat un ion de fier
d) [x] hemoglobinele normale conţin catene de tip alfa, beta, gama, şi delta
e) [x] hemoglobinele normale sunt HbA, HbF, HbA2, HbA1c

Punctajul: 10Hemoglobina – partea neproteică:
a) [ ] reprezintă ionul de fier bivalent
b) [ ] reprezintă o moleculă fier-sulf (Fe-S)
c) [x] reprezintă hemul
d) [x] hemul e format dintr-o moleculă de protoporfirină IX şi un ion de Fe2+
e) [ ] fierul din hem în procesul activităţii sale îşi schimbă valenţa Fe2+ › Fe3+ şi vice versa

Punctajul: 10Rolul hemoglobinei:
a) [x] participă la transportul sanguin al O2

b) [x] participă la transportul sanguin al CO2
c) [ ] participă la transportul sanguin al CO
d) [ ] participă la reglarea echilibrului acido-bazic
e) [ ] participă la reglarea echilibrului fluido-coagulant

Punctajul: 10Biosinteza hemoglobinei:
a) [x] include 2 procese – biosinteza lanţurilor globinice şi biosinteza hemului
b) [ ] se sintetizează cantităţi arbitrare ale acestor compuşi
c) [x] sinteza globinelor are loc оn ribozomi prin mecanismul clasic al biosintezei proteinelor
d) [ ] globinele şi hemul se sintetizează din aminoacizi
e) [x] numărul moleculelor de globină (alfa şi beta) şi de hem sunt stoichiometric echivalente

Punctajul: 10Biosinteza hemului – substanţele necesare:
a) [x] glicina
b) [ ] glutamina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] CO2

Punctajul: 10I reacţie a biosintezei hemului:
a) [ ] este formarea acidului alfa-aminolevulinic
b) [x] substratele sunt gli şi succinil-CoA
c) [x] enzima reacţiei este delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] sursa de energie este ATP
e) [x] enzima este inhibată de produsul final al procesului (hemul) şi activată de steroizi

Punctajul: 10II reacţie a biosintezei hemului:
a) [ ] se condensează 4 molecule de acid delta-aminolevulinic
b) [x] se formează porfobilinogenul
c) [ ] produsul reacţiei este homociclic
d) [ ] produsul reacţiei este tetrapirolic
e) [x] reacţia este catalizată de porfobilinogensintaza

Punctajul: 10Reacţiile III- VII ale biosintezei hemului:
a) [x] iniţial se condensează 4 molecule de porfobilinogen
b) [x] se formează precursorul tetrapirolic al protoporfirinei IX
c) [ ] precursorul este aminat, carboxilat şi reduc consecutiv de mai multe ori
d) [x] produsul final al acestor reacţii este protoporfirina IX
e) [ ] produsul final al acestor reacţii este hemul

Punctajul: 10Reacţia finală a biosintezei hemului:
a) [x] substratul este protoporfirina IX
b) [x] substratul este Fe2+
c) [ ] este reversibilă
d) [x] este catalizată de fierochelataza (hemsintetaza)

e) [ ] necesită prezenţa oxigenului şi vitaminei B12

Punctajul: 10Reglarea biosintezei hemului:
a) [ ] viteza formării hemului depinde de accesibilitatea globinelor alfa şi beta
b) [x] reacţiile reglatoare sunt: formarea acidului delta-aminolevulinic, porfobilinogenului şi

hemului
c) [ ] activitatea enzimelor reglatoare depinde de prezenţa substratelor corespunzătoare
d) [x] enzimele sunt reglate prin mecanism feedback
e) [x] inhibitorii enzimelor sunt produsele reacţiilor pe care le catalizează şi hemul

Punctajul: 10Dereglările biosintezei hemului:
a) [ ] sunt numite anemii
b) [x] sunt numite porfirii
c) [ ] sunt numite ictere
d) [x] pot fi ereditare sau dobвndite
e) [x] cele ereditare sunt condiţionate de carenţele unor enzime ale biosintezei hemului

Punctajul: 10Porfiriile:
a) [x] sunt primare, dacă sunt condiţionate de carenţe ereditare ale unor enzime ale biosintezei
hemului
b) [ ] cele secundare însoţesc alte afecţiuni şi sunt determinate de accelerarea formării

hemoglobinei
c) [ ] porfiriile primare pot fi eritropoetice sau medulare
d) [x] porfiria eritropoetică congenitală este cauzată de carenţa uroporfirinogen III cosintetazei
e) [x] оn porfiria eritropoetică congenitală dinţii depozitează porfirinogeni ce se oxidează la

porfirine şi colorează dinţii în roşu

Punctajul: 10Catabolismul hemoglobinei:
a) [x] degradează zilnic 6g de hemoglobină
b) [ ] este localizat exclusiv în măduva osoasă
c) [ ] unicul sediu este ficatul
d) [ ] se petrece оn ganglionii limfatici
e) [x] are loc оn celulele sistemului reticulo-endotelial

Punctajul: 10Scindarea hemoglobinei (Hb):
a) [ ] primar se dehidrogenează şi se eliberează fierul
b) [x] hem oxigenaza microzomială catalizează deciclizarea Hb

c) [ ] fierul se reduce (Fe2+ _ Fe3+)
d) [ ] globina se eliberează de la hem
e) [x] compusul rezultant este verdoglobina

Punctajul: 10Catabolismul hemoglobinei – reacţia 2:
a) [ ] este transformarea biliverdinei în verdoglobină
b) [x] se eliberează fierul oxidat (Fe3+) din moleculă
c) [x] globina se detaşează
d) [ ] fierul se elimină din celulă şi din organism, deoarece nu poate fi reutilizat
e) [ ] globina este scindată la aminoacizi de pepsină şi tripsină

Punctajul: 10Fomarea bilirubinei:
a) [ ] se produce prin oxidarea verdoglobinei
b) [x] se produce prin reducerea biliverdinei
c) [x] reacţia este catalizată de biliverdin reductază
d) [x] enzima este NADP-dependentă
e) [ ] enzima necesită O2 pentru cataliza reacţiei

Punctajul: 10Bilirubina:
a) [x] este ciclică şi hidrofobă
b) [ ] este liniară şi hidrofilă
c) [ ] circulă liberă prin plasmă
d) [x] este transportată de albumine
e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte "bilirubină liberă" sau "bilirubină

neconjugată"

Punctajul: 10Metabolismul bilirubinei:
a) [ ] este utilizată în organele hematopoetice la biosinteza hemului
b) [ ] constituie o sursă de fier
c) [ ] este eliminată pe cale renală
d) [x] este conjugată în ficat şi eliminată pe cale biliară
e) [ ] se depozitează în ţesutul adipos

Punctajul: 10Metabolismul bilirubinei оn ficat:
a) [x] este preluată din circuit prin intermediul receptorilor specifici hepatocitari
b) [ ] este fosforilată pentru a preveni reîntoarcerea оn sвnge
c) [x] este transportată în microzomi de ligandine
d) [x] este conjugată cu acidul glucuronic
e) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic este "bilirubina legată" sau "bilirubina conjugată"

Punctajul: 10Conjugarea bilirubinei:
a) [x] transformă compusul hidrofob în unul relativ hidrofil
b) [ ] principalul agent conjugant este acidul glucaric
c) [ ] agentul conjugant este derivatul galactozei
d) [x] enzima ce catalizează reacţia este UDP-glucuronil transferaza
e) [ ] se formează numai bilirubin-diglucuronidul

Punctajul: 10Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la soarta bilirubinei:
a) [ ] bilirubin mono- şi diglucurinizii se secretă în sânge
b) [x] în intestin este transformat prin acţiunea bacteriilor microflorei
c) [x] se reabsoarbe parţial în sistemul venei porta
d) [x] se reabsoarbe parţial la nivelul venelor hemoroidale
e) [ ] compuşii reabsorbiţi sunt metabolizaţi definitiv în ficat şi se elimină integral pe cale

biliară

Punctajul: 10Excreţia urinară a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [x] la persoanele sănătoase se elimină cca 2,4 mg de stercobilinogen urinar
c) [ ] stercobilinogenul urinar constituie stercobilinogenul reabsorbit la nivelul venei porta

d) [ ] stercobilinogenul urinar constituie stercobilinogenul reabsorbit la nivelul venelor
hemoroidale, ce omite ficatul în cirulaţie

Punctajul: 10Dereglările metabolismului pigmenţilor biliari:
a) [x] hiperbilirubinemiile
b) [x] hipobilirubinemiile
c) [ ] disbilirubinemiile
d) [x] valoare clinică au numai hiperbilirubinemiile
e) [ ] toate modificările cantităţii pigmenţilor biliari afectează starea sănătăţii omului

Punctajul: 10Sindromul icteric:
a) [ ] constituie îmbinarea dintre hipobilirubinemie şi coloraţia icterică a tegumentelor,

mucoaselor, lichidelor biologice etc.
b) [x] în ictere cantitatea bilirubinei este crescută
c) [x] tipurile de icter se clasifică după cauza şi mecanismul producerii hiperbilirubinemiei
d) [ ] tipurile de icter se clasifică după agentul patogen ce provoacă hemoliza
e) [ ] tipurile de icter se clasifică după mecanismul dereglat al eliminării bilirubinei

Punctajul: 10Icterul prehepatic:
a) [x] este provocat de hiperproducerea bilirubinei
b) [x] este specific pentru hemolize acute şi cronice
c) [ ] cantitatea bilirubinei totale şi conjugate este crescută

d) [ ] bilirubina neconjugată nu se modifică sau creşte nesemnificativ
e) [x] cu urina nu se elimină bilirubină

Punctajul: 10Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert
b) [x] este specific sindromului Crigler-Najjar I
c) [x] este specific sindromului Crigler-Najjar II
d) [x] este specific icterului fiziologic al nou-născutului
e) [ ] este specific sindromului Rotor

Punctajul: 10Icterul hepatic premicrozomial – modificările pigmenţilor biliari:
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [x] bilirubina neconjugată – cantitatea crescută
c) [x] billirubina conjugată – cantitatea normală sau micşorată
d) [ ] pigmenţi intestinali - cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţii urinari – cantitatea mărită

Punctajul: 10Icterul hepatic microzomial:
a) [ ] este determinat de hemolize masive
b) [x] însoţeşte afecţiunile hepatocelulare
c) [ ] este cracteristic afecţiunilor biliare
d) [ ] se denotă în dereglări ale eliminaării biliare
e) [ ] se întâlneşte în toate cazurile enumerate mai sus

Punctajul: 10Icterul hepatic microzomial – modificările pigmenţilor biliari:
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

c) [x] billirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi intestinali - cantitatea mărită
e) [x] pigmenţii urinari – cantitatea mărită

Punctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial - cauze:
a) [ ] hemoliza
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] dereglarea excreţiei bilirubinei din hepatocit
d) [x] stază biliară intrahepatică
e) [ ] obstacole оn eliminarea intestinală a bilei

Punctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial este caracteristic pentru:
a) [ ] sindromul Gilbert
b) [ ] sindromul Crigler-Najjar I şi II
c) [ ] icterul fiziologic al nou-născutului
d) [x] sindromul Dubin-Johnson
e) [x] sindromul Rotor

Punctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial – modificările pigmenţilor biliari:
d) [x] pigmenţi intestinali - cantitatea micşorată

Punctajul: 10Icterul posthepatic – cauze:
a) [ ] hemoliza
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] dereglarea excreţiei bilirubinei din hepatocit
d) [ ] stază biliară intrahepatică
e) [x] obstacole în eliminarea intestinală a bilei

Punctajul: 10Icterul posthepatic – modificările pigmenţilor biliari:
b) [ ] bilirubina neconjugată – cantitatea crescută

d) [x] pigmenţi intestinali - cantitatea micşorată

Punctajul: 10Nucleoproteinele:
a) [x] sunt o clasă de proteine conjugate
b) [ ] sunt o clasă de glicoproteine
c) [ ] sunt o clasă de lipoproteine
d) [x] sunt formate din acizi nucleici şi proteine
e) [ ] sunt specifice pentru animale şi plante şi nu se înâlnesc în celulele omului

Punctajul: 10Digestia nucleoproteinelor:
a) [x] în stomac se hidrolizează partea proteică
b) [ ] în stomac se digeră acidul nucleic
c) [x] ADN-aza şi ARN-aza sunt produse în pancreas
d) [ ] ADN-aza şi ARN-aza scindează ADN-ul şu ARN-ul la mononucleotide

e) [x] Mononucleotidele se formează sub acţiunea fosfodiesterazelor

Punctajul: 10Biosinteza nucleotidelor:
a) [ ] se efectuează numai de novo
b) [ ] se petrece numai din produse gata
c) [x] ambele căi sunt posibile la om şi au aceeaşi valoare
d) [x] sinteza de novo utilizează ca substrate substanţe micromoleculare
e) [ ] оn sinteza din produse gata substratele sunt alte mononucleotide

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] în prima reacţie se fosforilează ribozo-5-fosfatul
b) [ ] se produce ribozo-5-difosfat
c) [ ] sursa ribozo-5-fosfatului este ciclul Krebs
d) [x] donatorul de fosfat este ATP-ul
e) [x] enzima reacţiei este ribozo-5-fosfat pirofosforilaza

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor purinice – reacţia a doua:
a) [ ] este transaminarea 5-fosforibozil-1-pirofosfatului
b) [x] se produce 5-fosforibozilamina
c) [x] gruparea amino se află în configuraţia beta
d) [x] enzima reacţiei este 5-fosforibozil-1-pirofosfat amidotransferaza
e) [ ] sursa grupei amino este acidul glutamic

Punctajul: 10Biosinteza IMP din 5-fosforibozilamină:
a) [ ] este o reacţie cu mai multe etape

b) [x] este un proces din 9 reacţii
c) [x] se consumă GLI, GLN, ASP, fragmente monocarbonice ataşate la FH4
d) [x] sunt necesare 4 ATP-uri
e) [ ] se formează secundar uree, CO2 şi H2O

Punctajul: 10Sinteza AMP din IMP:
a) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
b) [x] se consumă o moleculă de ASP
c) [x] are două reacţii
d) [x] este activată de GTP
e) [ ] este inhibată de AMP şi ATP

Punctajul: 10Formarea GMP din IMP:
a) [x] este catalizată de IMP-dehidrogenaza şi GMP-sintetaza
b) [x] cere consum de energie sub formă de ATP
c) [ ] necesită ASN
d) [ ] necesită H2O
e) [ ] necesită Mg2+

Punctajul: 10Sinteza din produse gata a nucleotidelor:
a) [x] se pot produce atât nucleotidele purinice, cât şi cele pirimidinice
b) [ ] substratele sunt 5-fosforibozil-1-pirofosfatul şi baza azotată corespunzătoare
c) [ ] participă 5 enzime
d) [ ] enzimele posedă specificitate faţă de cele 5 baze azotate
e) [ ] este o cale de reutilizare a nucleotidelor purinice

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor pirimidinice:
a) [x] оncepe prin producerea carbamoilfosfatului
b) [ ] reacţia este dependentă de NH3 ce este sursa grupei amino
c) [ ] reacţia este localizată în mitocondrii
d) [ ] enzima reacţiei este carbamoilfosfat sintetaza NH3 dependentă
e) [ ] o sursă secundară de grupe amino este glutamina

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor pirimidinice:
a) [x] substratele sunt carbamoil-fosfatul (GLN) şi ASP
b) [x] se sintetizează acidul orotic, la care se adiţionează ribozo-5-fosfatul
c) [ ] în baza ribozo-5-fosfatului se formează în etape mononucleotidul
d) [ ] produsul final al procesului este CMP

e) [ ] procesul este localizat în citoplasmă
Punctajul: 10Sinteza CTP:
a) [ ] substratul este UMP
b) [x] se aminează UDP
c) [ ] sursa grupei amino este GLU
d) [ ] enzima este UMP-amidotransferaza
e) [ ] enzima este activată de produsul final al reacţiei

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] substratul este UMP
b) [ ] donorul de metil este N5N10(-CH3)FH4
c) [x] enzima reacţiei este timidilat sintetaza

d) [ ] se formează TMP
e) [ ] ultima etapă este transformarea TMP оn dTMP

Punctajul: 10Sinteza dezoxiribonucleotidelor – selectaţi răspunsul fals:
a) [ ] în majoritatea cazurilor se formează din ribonucleotidele respective
b) [ ] este catalizată de ribonucleoziddifosfat reductaza
c) [ ] coenzima este tioredoxina
d) [x] tioredoxina conţine o grup tiol
e) [ ] coenzima se restabileşte de aceeaşi enzimă cu participarea NADPH.H+
1. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a!. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
c. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d!. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

a!. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b!. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
e!. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

a. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
c!. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument
e. stimularea vagală produce tahicardie

a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
b!. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
receptorilor muscarinici
5. SC. Cotransmiţătorul parasimpatic periferic este:

a!. polipeptidul vasointestinal
b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
6. CM. Cotransmiţătorul simpatic periferic este:

a. polipeptidul vasointestinal
b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
7. CS. Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:

a!. adenilat ciclaza
b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C
8. CS. Noradrenalina determină contracţia musculaturii netede din:

a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar
9. CM. Neuronii simpatici:

a. care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari
b. care produc noradrenalina sunt preganglionari
c!. cei postganglionari eliberează noradrenalină
d!. cei preganglionari produc acetilcolină
e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi
forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic?
a. lungimea fibrelor preganglionare
b!. neuromediaţia la nivel ganglionar
c!. receptorul nicotinic la nivel ganglionar
d!. organele efectoare
e. originea fibrelor preganglionare
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ
parasimpatic?
a. neuromediaţia la nivelul ganglionilor
b. receptorii la nivel de organ efector
c!. neuromediatorii la nivel de organ efector
d. receptorii la nivel ganglionar
e. localizarea neuronilor în măduva spinării
12. CM. Receptorii nicotinici se găsesc:

a!. la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
b!. la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
c!. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
d. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
e. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
13. CM. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

a!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
b!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
c. sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subţire
d!. sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subţire
e. sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subţire
14. SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

a. sistemului nervos simpatic
b. sistemului nervos parasimpatic
c!. sistemului nervos vegetativ
d. sistemului nervos somatic
e. nervului vag
15. CM. Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

a!. sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine
b!. mediaţie sinaptică colinergică
c!. receptori nicotinici pe celulele cromafine
d. secreţie de adrenalină 20% şi de noradrenalină 80% în circulaţie
e. secreţie de adrenalină 50% şi de noradrenalină 50% în circulaţie
16. CS. Mecanismul de acţiune comun la nivelul receptorilor beta-1 şi beta-2-adrenergici este:
a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc
e. nu folosesc mesageri secunzi
17. CM. Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

a. este electrică
b!. implică eliberarea de acetilcolină
c. este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
d. implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
e!. implică receptorii nicotinici
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+?
a. alfa-1-receptorii
b. alfa-2-receptorii
c. beta-1-receptorii
d!. receptorii nicotinici
e. receptorii muscarinici
19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina?

a. receptorii alfa-1 şi alfa-2-adrenergici
b. receptorii beta-1-adrenergici
c. receptorii beta-2-adrenergici
e!. receptorii muscarinici
20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
a. receptorii alfa-1-adrenergici
b. receptorii alfa-2-adrenergici
d!. receptorii beta-2-adrenergici
e. receptorii beta-3-adrenergici
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?
a. receptorii beta-1-adrenergici
b!. receptorii beta-2-adrenergici
d. receptorii nicotinici
22. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea frecvenţei cardiace

a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c!. beta-1-adrenergici
d. beta-2-adrenergici
e. muscarinici colinergici
23. CS. Stimularea căror receptori produce secreţia de adrenalină în medulosuprarenală

b. beta-1-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e!. nicotinici colinergici
24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la
joncţiunea neuromusculară
25. CS. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
d!. muscarinici colinergici
e. nicotinici colinergici
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul
joncţiunii neuromusculare
27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc

vasodilataţie prin stimularea receptorilor
d!. beta-2-adrenergici
28. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea contractilităţii cardiace

29. CM. Stimularea căror receptori produce scăderea motilităţii gastrointestinale

b!. alfa-2-adrenergici
30. CS. Stimularea căror receptori produce constricţia sfincterelor digestive

a!. alfa-1-adrenergici
31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic?
a. vasodilataţie
b!. motilitate şi secreţie gastrointestinală
c. dilataţia pupilei
d. răspunsul apărare – atac
e. arterioloconstricţie
32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului,
este un medicament care:
a. stimulează receptorii adrenergici
b. blochează receptorii adrenergici
c. stimulează receptorii colinergici muscarinici
d!. blochează receptorii colinergici muscarinici
e. stimulează receptorii colinergici nicotinici
33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra
frecvenţei cardiace este:
a!. sistemul nervos central
b. lanţul ganglionar paravertebral
c. ganglionul terminal de la nivelul inimii
d. măduva spinală sacrată
e. măduva spinală toracală
34. CM Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?

a!. fibrele simpatice preganglionare
b. fibrele simpatice postganglionare adrenergice
c. fibrele parasimpatice preganglionare
d. fibrele parasimpatice postganglionare
e!. fibrele simpatice postganglionare colinergice
35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea
efectelor simpaticului, cu excepţia:
a. vasoconstricţiei în teritoriul splanhnic
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
d. bronhodilataţiei
e. tahicardiei
36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile
simpatice şi parasimpatice pentru că:
a!. acetilcolina este un mediator în toţi ganglionii vegetativi
b. acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare
c. receptorii colinergici sunt localizaţi în toate organele efectoare vegetative
d. acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
e. acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice
37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se
recomandă:
a. un stimulent selectiv alfa-1
b. un stimulent selectiv alfa-2
c. un stimulent selectiv beta-1
d!. un stimulent selectiv beta-2
e. un stimulent selectiv beta-3
38. CS. Denervarea completă a intestinului subţire produce:

a. creşterea peristaltismului de repaus
b. scăderea peristaltismului de repaus
c!. are un efect redus asupra peristaltismului
d. produce obstrucţie intestinală
e. produce peristaltism haotic şi neregulat
39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?

a. fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreţia de glucagon
b. nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
c!. axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului
40(1). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?

a. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2
b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
c!. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e!. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

a. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c!. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
e. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

a!. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
c. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument
e!. stimularea vagală produce tahicardie

a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
b. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c!. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d!. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
1. Glandele endocrine sunt: G-498
A!.hipofiza;
B. ficatul;
C. ganglionul spinal;
D!.gonadele;
E!.tiroida;
2. Exista secretie endocrina la nivelul: G-497

A. hipofizei;
B. rinichiului;
C. tubului digestiv;
D. hipotalamusului;
E!.toate raspunsurile corecte;
3. Hormonii pot fi ca structura: C

A!.proteine;
B!.aminoacizi;
C. glucide;
D!.steroizi;
4. Hormonii derivati de la colesterol sunt: C

A!.hormonii sexuali;
B!.hormonii glucocorticoizi;
C!.hormonii mineralocorticoizi;
D. parathormonul;
E. calcitonina;
5. Hormonii hipofizari sunt ca structura: G-499

B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
6. Hormonii pot fi metabolizati la nivelul: G-499

A!.ficatului;
B. miocardului;
C!.tesuturilor tinta;
D. plamanului;
E. tubului digestiv;
7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507

A!.proteine;
B. steroizi;
C. glicoproteine;
D. glucide;
E. amine biogene;
8. Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni: G-499
A!.hormonii hipotalamici;
B!.hormonii hipofizei anterioare;
C!.parathormonul;
D. estradiolul;
E. tiroidieni;

A. glicoproteine;
B. glucide;
C!.steroizi;
D. proteine;
E. amine biogene;
10. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul : G-505

A!.nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B!.nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C. nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
D. centrului setei;
E. hipofizei posterioare;
11. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: G-501

A. nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B. nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C!.nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
D. hipofizei posterioare;
E. hipotalamusul posterior;
12. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A!.hormonii proteici;
B!.adrenalina;
C. hormonii steroizi;
D. hormonii tiroidieni;
E. hormonii sexuali;
13. Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A. proteici;
B!.steroizi;
C. adrenalina;
D!.tiroidieni;
14. Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul: G-505

B. ansa lui Henle;
C. tubului contort distal;
E. vasa recta;
15. Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: G-505
A. reabsorbtia sodiului;
B!.reabsorbtia apei;
C. secretia potasiului;
D. secretia H+;
E. reabsorbtia Ca ++;
16.Vasopresina produce : G-505

A. contractia musculaturii netede;
B. relaxarea musculaturii netede;
C!.contractia vaselor sangvine;
17. Sistemul port hipotalamo-hipofizar: G-501

A!.este un sistem vascular;
B!.leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
C. leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
D. transporta oxitocina si vasopresina;
E!.transporta liberine si statine;
18. Deficitul de vasopresina (ADH) produce : G-505

A. diabetul zaharat;
B!.diabetul insipid;
C. maladia Cushing;
D!.eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
E. retentia de apa in organism;
19. Hormonii hipotalamici sunt ca structura: G-505

B. steroizi;
C. lipide;
D. glicoproteine;
E. glucide;
20. Hormonii pancreatici sunt ca structura: G-523

A!.peptide-proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
21. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta : G-501

A!.hormonii de eliberare hipotalamici
B!.hormonii de inhibitie hipotalamici;
C. oxitocina;
D. vasopresina;
E. neurofizinele;
22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497
A. hipofiza posterioara ;
B. suprarenale ;
C!.hipofiza anterioara;
D. hipotalamus;
E. tiroida;
23. Prolactina este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara;
B. hipotalamusul medial;
C. testicul;
D!.hipofiza anterioara;
E. ovar;
24. Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: G-497

A. hipotalamusul anterior;
B!.hipofiza anterioara ;
D. ovar;
E. testicul;
25. Hormonul somatotrop produce: G-502

A!. cresterea tesuturilor;
B!.cresterea oaselor in lungime;
C. cresterea oaselor in grosime;
D!.cresterea viscerelor;
E. inhibitia cresterii tesuturilor;
26. Somatotropul: G-502

A. creste transferul aminoacizilor in celula;
B!.creste sinteza proteinica;
C. scade sinteza proteinica;
D. nu influenteaza metabolimul proteinelor;
E. nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
27. Hormonul luteinizant (LH) la barbat: G-497

A. stimuleaza spermatogeneza;
B!.stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
C. inhiba secretia de testosteron;
D. stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
E. nu influenteaza secretia hormonala;
28. Hipersecretia de hormon somatotrop produce: G-504

A. nanismul hipofizar la copil;
B!.gigantismul la copil;
C!.acromegalia la adult;
D. boala Basedow;
E. cretinismul la copil;
29. Hormonii tiroidieni sunt: G-507
A. tireoglobulina;
B. monoiodtirozina;
C!.triiodotironina;
D!.tetraiodotironina;
E!.calcitonina;
30. Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

B. gonadelor;
C. hipofizei anterioare;
D. hipotalamusului;
E. pancreasului endocrin;
31. Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A. pancreasului endocrin;
B. hipotalamusului;
C. hipofizei posterioare;
D!.corticosuprarenalei;
E. tiroidei;
32. Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul: G-515

B. medulosuprarenalei;
C!.cantitatii mici in ovar;
D!.glandei testiculare;
33. Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.inhibitia sintezei de proteina;
B!.catabolism proteic exagerat;
C!.determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
D!.scade sinteza de imunoglobuline;
E. nu influenteaza metabolismul proteinelor;
34. Calcitonina este secretata de: G-507

A. tiroida in compartimentul folicular;
B!.tiroida in compartimentul interstitial;
C. paratiroida;
D. hipofiza anterioara;
E. ficat;
35. Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul: G-553

A. medulosuprarenalei;
B. hipofizei posterioare;
C!.ovarului;
D. tiroidei;
36. Ovarul secreta: G-555

A!.hormoni estrogeni;
B!.androgeni in cantitati mici;
C. aldosteron;
D!.relaxina;
E. hormonul foliculostimulant;
37. Hormonii androgeni sunt: G-547

A. aldosteronul;
B!.testosteronul;
C. estradiolul;
D!.dehidrotestosteronul;
E. cortizolul;

A. proteici;
B!.steroizi;
C!.provin din colesterol;
D. glicoproteici;
E. provin din vitamina C;
39. Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-527

A. stimuleaza secretia de glucagon;
B!.stimuleaza secretia de insulina;
C. inhiba secretia de insulina;
D!.inhiba secretia de glucagon;
40. Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-528

A. stimuleaza secretia de insulina;
B!.stimuleaza secretia de glucagon;
C!.inhiba secretia de insulina;
D.inhiba secretia de glucagon;
41. Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de : G-497

A. hipotalamus;
B!.hipofiza anterioara;
D. tiroida;
E. pancreas;
42. Hormonul tireotrop (TSH): G-497

A. stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
B!.stimuleaza secretia glandei tiroide;
C. inhiba secretia glandei tiroide;
D. stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
E. stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
43. Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni: G-506;G-557

A. gonadotropine;
B!.oxitocina;
C!.slab de hormonul antidiuretic;
D!.hormonii estrogeni;
E. hormonii androgeni;
44. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer: G-517

A!.reabsorbtia sodiului;
B!.secretia de potasiu;
C!.secretia ionilor de hidrogen;
D. reabsorbtia potasiului;
E. reabsorbtia calciului;
45. Neurofizinele: G-505

A. sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
B. sunt hormoni;
C!.sunt proteine transportoare;
D. transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
E!.transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
46. Renina: G-194

A!.este secretata de aparatul juxta-glomerular;
B. este secretata de interstitiu renal;
C. este secretata in ficat;
D!.transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
E. transforma angiotensina I in angiotensina II;
47. Angiotensina II: G-194

A. stimuleaza secretia reninei;
B!.are efect vasoconstrictor;
C!.creste presiunea arteriala;
D. nu modifica presiunea sangvina;
E. este secretata de rinichi;
48. Progesteronul este secretat la nivelul: G-557

A. foliculuilui ovarian;
B!.corpului galben;
C. testiculului;
D!.placentei;
49. Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia: G-
505
A!.mareste diureza;
B. are actiune antidiuretica;
C. creste volumul plasmatic;
D. produce concentrarea urinei;
E. scade concentratia plasmei ;
50. Testiculul produce: G-548

A!.spermatozoizi din celulele liniei seminale;
B!.hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
C. gonadotropine LH, FSH;
D. progesteron;
E. cortizol;
51. Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de : G-558

A. factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
B. estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
C. estradiol prin feed-back negativ;
E!.gonadotropina FSH;
52. Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de: G-550

A. factorul de eliberare hipotalamic;
B. estradiolul prin feed-back negativ;
C. testosteronul prin feed-back negativ;
E. gonadotropina FSH;
53. Hormonii pancreasului endocrin sunt: G-523

A!.insulina;
B. somatostatina;
C!.glucagonul;
D. aldosteronul;
E. calcitonina;
54. Glucagonul este secretat de: G-523

A!.celulele alfa pancreatice;
B. celulele beta pancreatice;
C. hipofiza;
E. ficat;
55. Diabetul zaharat se datoreste: G-529

A. excesului de insulina;
B!.lipsei de insulina;
C. lipsei de glucagon;
D. excesul de glucagon;
E. excesul de mineralocorticoizi;
56. In diabetul zaharat se produce: G-529

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.poliurie;
D!.glucozurie;
57. Mixedemul se caracterizeaza prin: G-513

A. marirea metabolismului bazal;
B!.retinerea apei in organism;
C!.scaderea metabolismului bazal;
D!.scaderea excitabilitatii SNC;
E. tahicardie;
58. Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de : G-505

A. scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
B!.scaderea volumului plasmatic;
C. cresterea volumului plasmatic;
D!.stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
E!.stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
59. Receptorii hormonilor tiroidieni se afla: G-509

A. pe membrana celulei «tinta»;
B. in citoplasma celulei «tinta»;
C!.pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
D. pe mitocondrii;
E. A si B;
60. Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt: G-517

A!.reabsorbtia tubulara a sodiului;
B!.excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
C. micsorarea reabsorbtia apei;
D!.marirea reabsorbtia apei;
E. marirea reabsorbtia calciului;
61. Boala Bazedow se caracterizeaza prin: G-512

A!.marirea metabolismului bazal;
B. scaderea metabolismului bazal;
C!.poliurie;
D!.marirea excitabilitatii SNC;
E. bradicardie;
62. Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:G-516

A. hipernatriemie;
B!.hiperkaliemie;
C!.hiponatriemie;
D!.scaderea volumului de lichid extracelular;
E. marirea volumului de lichid extracelular;
63. Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de : G-518

A!.hipersecretia glucocorticoizilor;
B. hiposecretia glucocorticoizilor;
C. hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
D. insuficienta de insulina;
E. insuficienta de hormon antidiuretic;
64. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt: G-526

A. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
B!.marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
C!.cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
D. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
E!.stimularea sintezei glicogenului;
65. Progesteronul favorizeaza: G-557

A. proliferarea endometriului;
B!.secretia endometrului;
C. contractia uterului;
D!.relaxarea uterului;
E!.proliferarea alveolelor sanilor;
66.Estrogenii favorizeaza: G-556

A!.dezvoltarea organelor sexuale;
B!.dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
C!.contractia uterului;
D. secretia endometrului;
67. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de : B-295

A!.stimulare a secretiei glucagonului;
B!.stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
C!.inhibitie a secretiei insulinei;
D. stimularea secretiei insulinei;
E. stimularea glicogenogenezei;
68. Tractul hipotalamo-hipofizar: G-501

A. este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
B!.este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
C. este un sistem vascular ;
D. ajunge la hipofiza anterioara;
E!.ajunge la hipofiza posterioara;
69. Secretia de hormon somatotrop este reglata de : G-504

A. gonadotropine;
B. somatostatine;
C. prolactina;
D!.somatoliberina;
E. adrenocorticotropina;
70. La femeie secretia de gonadotropine este reglata de : G-558

A. adrenalina;
B!.estradiol prin feed-back negativ;
C. estradiol prin feed-back pozitiv;
D!.hormonul de eliberare hipotalamic;
E. testosteron prin feed-back negativ;
71. Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:G-518

A!.gluconeogeneza hepatica;
B!.hiperglicemie;
C. glicogenoliza;
D. hipoglicemie;
72. Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul: B-296

A. corticosuprarenalei;
B!.medulosuprarenalei;
C!.fibrelor postganglionare simpatice;
D. hipofizei anterioare;
E. paratiroidelor;
73. Corpul galben: G-555

A. se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
B!.se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
C!.secreta hormoni estrogeni si progesteron;
D. se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
E!.se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
74. Hormonul luteinizant (LH) la femeie: G-497

A!.promoveaza secretia endocrina in ovar;
B. stimuleaza lactatia;
C!.produce ovulatia;
D!.formeaza corpul galben;
E. maturizeaza foliculul ;
75. Hormonul foliculostimulant (FSH): G-497

A!.stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
B!.promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
C!.stimuleaza spermatogeneza;
D. produce ovulatia;
E. formeaza corpul galben;
76. Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei: B-297

A!.tahicardia;
B. vasodilatatie;
C!.vasoconstrictie;
77. Parathormonul: G-537

A!.este hormon hipercalcemiant;
B. este hormon hipocalcemiant;
C. favorizeaza depunerea calciului in oase;
D!.creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
E!.mareste eliminarile urinare de fosfor;

A. este hormon hipercalcemiant;
B!.este hormon hipocalcemiant;
C!.este hormon antagonist al parathormonului;
D. mobilizeaza calciu din oase;
E!.favorizeaza depunerea calciului in oase;
79. Efectele metabolice ale adrenalinei: B-297

A!.glicogenoliza hepatica si musculara;
B. activeaza consumul celular de glucoza;
C!.hiperglicemie;
D. produce hipoglicemie;
80. Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:G-517

B. ansei lui Henle;
C!.tubului contort distal;
E. glomerulului renal;
81. Boala Addison este: G-521

A!.insuficienta corticosuprarenalei;
B. hiperfunctia corticosuprarenalei;
C. insuficienta medulosuprarenalei;
D. hiperfunctia suprarenalei in general;
E. hipofunctia hipofizei anterioare;
82. Glucagonul produce: G-528

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.gluconeogeneza hepatica;
D!.glicogenoliza hepatica;
E. gluconeogeneza musculara;
83. Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii: B-114

A!.alfa-adrenergici;
B!.beta-adrenergici;
C. muscarinici;
D. nicotinici;
E. nu influenteaza receptorii mentionati;
84. Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt: G-518

A!.stimularea gluconeogenezei;
B. scaderea gluconeogenezei;
C!.scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
D!.cresterea glicemiei;
E. hipoglicemia;
85. Hormonii sexuali sunt produsi de: G-498

A!.corticosuprarenala;
B!.ovar;
C!.testicul;
E. hipofiza anterioara;
86. Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic: G-525

A!.creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
B!.creste sinteza proteinelor;
C. produce catabolism proteic;
D. promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
E!.promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
87. Hormonii tubului digestiv sunt: G-444

A!.colecistokinina;
B. oxitocina;
C!.gastrina;
D!.secretina;
E. prolactina;
88. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului: G-

498
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. somatomedina;
D!.somatostatina;
E. somatotropina;
89. In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
G-524
A!.muschiul cardiac;
B. creer;
C!.muschiul scheletal;
D. epitelui renal;
E. epiteliu intestinal;
90. Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este: G-507

A. tiroxina;
B!.triiodtironina;
C. tireoglobulina;
D. acidul triiodtiroacetic;
91. Oxitocina provoaca: G-506
A. lactogeneza;
B!.contractia miometrului;
C!.eliberarea laptelui;
D!.contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
92. Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt: G-555

B. hormonul foliculostimulant;
C!.hormonul luteinizant;
D!.gonadotropina corionica;
E. progesteronul;
93. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la : G-512

A!.inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
B!.micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
C!.micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
D. marirea consumului de oxigen in creier;
E. stimularea secretiei hormonului tireotrop;
94. Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc: G-
499
A!.adrenocorticotropina;
B. hormonii tiroidieni;
C!.vazopresina;
D. hormonii sexuali;
E!.hormonii gonadotropi;
95. Somatotropul : G-503

A!.scade utilizarea glucozei in scop energetic;
B. mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
C!.mareste depozitele de glicogen;
D. scade concentratia glucozei in singe;
E!.micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
96. Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai: G-508

A. digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
B. eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
C!.discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
D. discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
97. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt: G-510

A!.captarea rapida a glucozei de catre celule;
B. captarea lenta a glucozei de catre celule;
C!.cresterea glicolizei;
D. scaderea gluconeogenezei;
E!.cresterea secretiei de insulina;
98. Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt: G-511
A!.creste proteoliza tireoglobulinei;
B. scade activitatea pompei de iod;
C!.creste iodarea tirozinei;
D!.creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
E. scade numarul de celule tiroidiene
99. Secretia hormonului tireotrop este reglata de : G-511

A!.efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
B!.actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
C!.temperatura scazuta a mediului extern;
D. temperatura ridicata a mediului extern:
E. reactii emotionale;
100. Cauzele hipertiroidismului sunt: G-512

A. secretia excesiva de hormon tireotrop;
B!.prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
C. insuficienta nutritiei;
D. insuficienta iodului in hrana;
E. emotii negative;
101. Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de: G-517

A. cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
B!.cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
C!.hormonul adrenocorticotrop;
D!.cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
E. cresterea fluxului sangvin renal;
102. Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH: C

A!.cresterea apreciabila de ACTH;
B!.cresterea secretiei cortizolului ;
C. scaderea secretiei cortizolului;
D!.cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
E. nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
103. Boala Addison este determinata de: G-521

A. hipertrofia cortexului adrenal;
B!.atrofia cortexului adrenal;
C!.distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
D. cresterea secretiei de ACTH;
E. cresterea secretiei adrenalinei;
104. Deficitul glucocorticoizilor provoaca: G-518

A. intensificarea gluconeogenezei;
B!.scaderea gluconeogenezei;
C. intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
D!.reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
E!.micsoreaza nivelul de zahar in sange;
105. Boala Cushing este determinata de : G-521
A!.hiperplazia cortexului suprarenal;
B. hipoplazia cortexului suprarenal;
C!.cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
D. scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
E. cresterea secretiei de androgeni;
106. Hormonul tisular vilichinina: G-437

A. stimuleaza secretia sucului intestinal;
B!.stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
C. inhiba motilitatea intestinului;
D. stimuleaza secretia pancreatica;
E. stimuleaza secretia gastrica;
107. Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ: G-518

A. hormonul cresterii;
B!.surplusul de hormoni tiroizi;
C!.hormonii glucocorticoizi;
D. insulina;
E. mineralocorticoizii;
108. Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia: G-507

B. somatomedina;
C. beta -endorfina;
D!.hormonul tireotrop;
E. oxitocina;
109. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: C

A. deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) creşte riscul de hiperhidratare;
B!.dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
C. deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
D!.secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
E!.hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;
110. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: B-296
A!.celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
B!.secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
C. frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
D!.secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
E. catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
A. oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
B!.scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
C!.atât oxitocina, cât şi HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
D. secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
E!.HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;
A. corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi steroizi;
B!.consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
C. aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
D!.secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
E!.cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
113. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-507; G-513
A. hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturizarea timpurie a SNC;
B. T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
C!.persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
D. un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
E!.cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
114. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518; G-503; G-509
A!.cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
B. cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
C!.hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
D!.creşterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
E. cortizolul determină scăderea lipolizei;
115. Referitor la metaobolismul glucozei: G-528

A. gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
B!.glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
C!.glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
D!.gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
E. glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
116. Precizaţi răspunsurile corecte: G-547

A. erecţia este un reflex simpatic;
B!.erectia apare la pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
C!.în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor seminale;
D. fertilizarea normală are loc în uter;
E. fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
117. Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
A!.STH; G-500
B. ACTH;
C. gonadotropinele;
D!.prolactina;
E. tireotropina;
118. Au activitate lipolitică următorii hormoni: G-519; G-528

A!.glucagonul;
B!.adrenalina;
C. insulina;
D!.cortizolul;
119. Insulina produce următoarele efecte: G-524

A. utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
B. lipoliza crescută;
C!.hiperpolarizarea celulară;
D!.gluconeogeneză scăzută;
E!.cetogeneză scăzută;
120. Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de: G-507
A!.triiodotironină;
B. tiroxină;
C. tireoglobulină;
D. tirotropină;
E. factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
121. Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli: G-

505
A!.deshidratare;
B!.hemoragie severă;
C. scăderea osmolarităţii sanguine;
D!.durere, stress chirurgical;
122. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte: G-506

A!.contracţia miometrului uterin;
B. lactogeneza;
C!.ejecţia laptelui;
D. pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
E!.contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
123. Secreţia de ACTH: C

A. este scăzută în condiţii de stress;
B. este inhibată de durere;
C!.este stimulată de stress;
D!.este stimulată de hipoglicemie;
E!.intervine în pigmentarea pielii în exces;
124. Neurofizinele I şi II: G-505

A. sunt neuromodulatori;
B. sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
C!.sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX (oxitocina);
D. sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
E. sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
125. Glucagonul: G-528
A. este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
B!.scade glicogeneza hepatică;
C. inhibă secreţia de insulină;
D. stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
E!.creşte glucogenoliza hepatică;
126. Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri: G-510;G-518

A. STH(somatotropina) – bilanţ azotat negativ;
B. insulina - efect catabolizant lipidic;
C!.cortizol – hiperglicemie,
D!.tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
E. inhibină – inactivarea testosteronului;
127. Hormonul paratiroidian determină: G-539

A. creşterea depozitelor minerale osoase;
B!.cresterea cantităţii de calciu în singe;
C!.scaderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
D!.scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
E. nici unul din efectele menţionate;
128. Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la: G-505

A!.acromegalie,
B. hipoglicemie;
C. inhibitia transportului aminoacizilor;
D. stimularea formarii ureei;
E!.atrofia gonadelor;
129.Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia: G-527

A.aminoacizilor argininei si lizinei;
B.hiperglicemiei;
C.stimulării vagale;
D. STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
E!.catecolaminelor;
130. Secreţia de hormon antidiuretic este stimulată în caz de: G-505

A. scădere a osmolarităţii plasmei;
B. expunere la frig;
C. hiperhidratare;
D. hipoosmolaritate;
E!.hiperosmolaritate;
131. Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia: G-539

A. scade calcemia;
B. scade fosfatemia;
C. inhibă activitatea osteoblastelor;
D!.inhibă activitatea osteoclastelor;
E. acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
132. Hormonii tiroideni: G-510
A. inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
B. inhibă -receptorii adrenergici;
C. inhibă lipoproteinlipaza;
D!.determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
E. cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
133. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin: B-297

A!.stimularea secreţiei de glucagon;
B. stimularea secreţiei de insulină;
C!.stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
D!.inhibarea secreţiei de insulină;
E. inhibarea secreţiei de cortizol;
134. Glucagonul determină: G-528

A!.gluconeogeneza hepatică;
B!.glicogenoliza hepatică;
C!.cetogeneză hepatică;
D. glicogenoliza musculară;
E. lipogeneză în ţesutul adipos;
135. Următorii hormoni au acţiune hiperglicemiantă, in afara de : B-298

A. glucagonul;
B. STH-ul;
C. cortizolul;
D!.noradrenalina;
E. adrenalina;
136. Tiroxina fiziologica activă se găseşte în una din următoarele forme: G-508
A. legată de albumină;
B. legată de prealbumină,
C. legată la oglobulină;
D. ca o glucoronidă;
E!.nelegată, liberă;
137. Adrenalina: B-297

A!. se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
B!. are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
C!. acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
D. stimulează sinteza de glicogen în ficat;
138. Progesteronul: G-557

A!.este secretat de corpul galben;
B!.este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
C!.este scăzut în timpul menstruaţiilor;
D. prezintă nivele constante după implantare;
E. prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
139. Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei: G-556
A!.facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
B!.cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
C. pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
D!.pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
E. toate raspunsurile corecte.
140. Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu: G-

521
A!.hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
B.hipoglicemie;
C. secreţie scăzută de ACTH;
D!.hiperkaliemie;
E!.hiperpigmentare;
141. Guşa endemică este caraczterizată prin: G-513

A. hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
B. tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
C. absenţa congenitală a TSH;
D. exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
E!.hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
142. Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu: G-514

A!.maturizarea întârziată a scheletului;
B. nivele ridicate ale hormonului de creştere, în sânge;
C. nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
D. nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
E!.piticism asimetric;
143. O secreţie excesivă de tiroxină produce: G-512

A. cresterea masei corpului;
B!.reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
C. somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
D!.piele caldă şi umedă;
E!.hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
144. Pacienţii cu boala Basedow-Graves: G-512

A. prezintă invariabil exoftalmie;
B. prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
C. au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
D!.prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre
care face parte şi IgG;
E!.prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
145. Zona glomerulară adrenală: G-515

A. este cea mai internă;
B. reacţionează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
C!.este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
D!.reprezintă 10% din volumul glandei;
E!. afectata în boala Addison;
146. Secreţia de cortizol: G-519

A!.prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
B. răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
C. se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
D!.creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
E. este inhibată de aldosteron;
147. Secreţia de aldosteron este stimulată de: G-517

A!.ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
B. hipokalcemie;
C!.angiotensină II;
D. hipernatriemie;
E. factorul natriuretic atrial;

A!.este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
B. creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
C!.are mai puţini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
D. se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
E!.are ca stimul declansator hipercalcemia;
149. Ce acţiune are calcitonina? G-539

A!.hipofosfatemie;
B!.hipocalcemie;
C!.natriureză;
D. efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
E. hipercalcemie;
150. Glucocorticoizii sunt: G-517

A. hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
B. hormoni steroizi tip C19;
C!.hormoni steroizi tip C21;
D. reprezentaţi prin aldosteron;
E!.reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
151. Ce efecte are aldosteronul la nivel renal? G-516

A!.determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
B!.acţionează la nivelul tubului contor distal şi tubului colector;
C. acţionează asupra tubului contor proximal;
D!.conservă Na în lichidul extracelular;
E. determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
152. Secretia somatotropului este controlata de : G-503

A. starea nutritionala;
B!.nivelul proteinelor celulare;
C!.hormonul hipotalamusului de eliberare;
D!.nivelul de glucoza in singe;
E. nici unul din ele;
Fiziologia sistemului cardiovascular
1cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.[x] Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. [x]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E. Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
2cmAlegeti afirmatiiile incorecte:

A.Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B.[x] Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D.[x] Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E.[x] Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

A.. [x]Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B. Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C[x] Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. [x]Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
4cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B.[x] Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C. Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E.[x] Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

A. Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B. Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. [x]Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. [x]Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

A. [x]Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B.[x] Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. [x]Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
A.[x]In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B. In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C.[x] In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

A. In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B.[x] In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
C. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. [x]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. [x]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

A. [x] In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B.[x] In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. [x]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
10Alegeti afirmatiile incorecte:

A. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D.[x] In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E.[x]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
11csAlegeti afirmatia corecta:

A .[x]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. [x]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

A .In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B[x]. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C[x]. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E[x]. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

A.[x] Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. [x]Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. [x]Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
A. Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B.[x] Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C.[x] Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
15csAlegeti afirmatia corecta:

A. Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B.[x] Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus,
pana se atinge echilibrul ionic in celula;
C. Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.[x] Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B. Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana
se atinge echilibrul ionic in celula;
C.[x] Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. [x]Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. [x]Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B.[x] Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
D. [x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120
ml;
E. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A.[x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. [x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
D. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. [x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A. [x]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. [x]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara
crestere a presiunii intraatriale;
D. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. [x]Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
A. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. [x]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere
a presiunii intraatriale;
D. [x]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

A. Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. [x]Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. [x]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. [x]Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. [x]In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C.[x] In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. [x]Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
B. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
C. [x]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5
cm medial;
D. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. [x]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A. Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
B.[x]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
C. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm
medial
D. [x]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A.[x]Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B. [x]Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. [x]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A.Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B.Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. [x]Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. [x]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A. [x]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. [x]Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. [x]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. [x]Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. [x]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. [x]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. [x]Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. [x]Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. [x]Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. [x]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. [x]Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. [x]Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola
ventriculara;
D. Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E [x]Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. [x]Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D.[x] Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E .Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. [x]Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. [x]Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. Presiunea diastolica depinde de volemie;
E [x]Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. [x]Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. [x]Presiunea diastolica depinde de volemie;
E .Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. [x]Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. [x]La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D. La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. [x]Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D.[x]La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. [x]La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. [x]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C.[x] Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .[x] Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

A. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. [x]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C. Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D [x]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;

A. La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. [x]La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
C. La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. [x]In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A. [x]La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
B. La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. [x]La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. [x]In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A.[x] presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
B.presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
C. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D.[x] presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E..[x] presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

A. presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
B.[x]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in
tesuturi;
C. [x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D. presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E.. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
43cmLa capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
A. [x]presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
B .[x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
C. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
D.[x] presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
44cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B.[x] Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C.[x] Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
45cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. [x]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D.[x]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. [x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
46cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. [x]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. [x]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. [x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
47cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. [x]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.[x]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
48cmAlegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. [x]Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. [x]Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E.[x] Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
49cmAlegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. [ x ] Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. [x]Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E. Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

A. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

A. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
52cmAlegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A.[x] Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B.[x]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
E. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
53cmAlegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori

:
A. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. [x]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D.[x] Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
E. [x]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

A.[x]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin
cerebral;
B. Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin
cerebral;
C.[x]Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

A.Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B.[x] Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin
cerebral;
C.Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. [x]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. [x]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. [x]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. [x]Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele
circulator;
D. Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. [x]Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. [x]Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. [x]Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii
arterial:
B. [x]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
circulator;
60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
B. [x]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
circulator;

A.[x] Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B. [x]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. [x]Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B.Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. [x] Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. [x]Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. [x] Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. [x] Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. [x] Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
A. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. [x]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. [x]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
66cmAlegeti afirmatiile corecte. Monoxidul de azot (NO):

A[x] Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. [x] Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D. Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. [x] Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
67cmAlegeti afirmatiile incorecte. Monoxidul de azot (NO):

A. Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B.[x] Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D.[x]Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
68cmAlegeti afirmatiile corecte. Adenozina:

A. [x]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. [x]Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. [x]Acţionează pe receptori specifici-purinergici;
69cmAlegeti afirmatiile incorecte. Adenozina:

A.Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. [x]Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. [x]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. Acţionează pe receptori specifici-purinergici;
70cmAlegeti afirmatiile corecte. Endotelina:

A. Are efect opus angiotensinei II;
B. [x]Are efect asemănător angiotensinei II;
C. [x]Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. Este un puternic vasodilatator;
E. [x]Este un puternic vasoconstrictor;
71cmAlegeti afirmatiile incorecte. Endotelina:

A. [x]Are efect opus angiotensinei II;
B. Are efect asemănător angiotensinei II;
C. Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. [x]Este un puternic vasodilatator;
E. Este un puternic vasoconstrictor;
72cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. In miocard:
a.potenţialul de acţiune este iniţiat prin potenţialele de acţiune din fibrele nervoase simpatice
b.[x]potenţialul de acţiune are o durată mai mare, ca în muşchii scheletici
c.[x]mai mult calciu necesar contracţiei pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potenţialului de acţiune
d.numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
e.[x]potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap
73cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.[x]Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din
muşchiul scheletic.
b.Celulele nodale sinoatriale au un potenţial de repaus de -90 mV.
c.[x]Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.
d.Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3
- 0,4 m/sec.
e.[x]Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin
joncţiuni gap.
74cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.Unda P pe EKG reflectă contracţia atrială
b.Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
c.[x]Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
d [x] Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare.
e. [x]Intervalul PQ măsoară 0,2 sec.
75cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.[x]In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
b.[x]In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16
kDa(120 mmHg).
c.In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
d.[x]In stadiul iniţial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
e.Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din
atriul stâng.

a.[x]Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale şi tricuspide.
b.Zgomotul I precede unda R pe EKG.
c.[x]Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică şi pulmonară).
d.Zgomotul II are loc în cursul undei T.
e.Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

a.Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic.
b.Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine.
c.[x]Hiperemia reactivă este dată de vasodilataţia produsă prin acumularea de cataboliţi,
în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
d.[x]Activarea simpatică produce vasoconstricţie, în viscere şi piele şi vasodilataţie, în
muşchii scheletici.
e. [x]Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.

a.[x]Lichidele circulă între capilare şi ţesuturi, mai ales prin difuziune.
b.[x]Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide.
c.Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară.
d.Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin cir-
culaţia limfatică.
e.[x]Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-
că.
79csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a.musculatura atrială
b.[x]nodului atrio-ventricular
с. fasciculul Hiss
d.reţeaua Purkinje
c.musculatura ventriculară
80cmValvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

a.[x]contracţiei atriale
b.[x]contracţiei izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
c.[x]zgomotului II
d.ejectiei rapide a singelui
e ejectiei lente a singelui
81cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
a.cuprinde numai baro (preso) receptori
b.este aferentă nervului vag
c.[x]este formată din receptori care au proprie-
d.[x]conţine atât baro~ cât şi chemoreceptori
e.[x]declanşează reflexe depresoare
82cmO reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creştere a:

a [x]volumului bătaie
b.tonusului nucleului nervului vag
c.[x]rezistenţei periferice totale
d.[x]activităţii sistemului nervos simpatic
e.activităţii sistemului nervos parasimpatic
83cmO hemoragie poate genera următoarele reacţii compensatorii:

a.[x]vasoconstricţie arterială
b.vasodilatare venoasă
c.[x]creşterea secreţiei de catecolamine
d.[x]creşterea eliberării de HAD
e.bradicardie
84csArteriolele:
a.reprezintă zona de minimă rezistenţă a sistemului vascular
b.participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
c.participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
d.[x]prezintă o bogată inervaţie simpatică
e.sunt influenţate numai pe cale umorală
85cmIn timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

a.activittea sistemului nervos parasimpatic
b.[x]debitul sistolic
c.[x]frecvenţa cardiacă
d.rezistenţa periferică vasculară totală
e.[x]presiunea sistolică
86cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.[x]reflexe iniţiate de baroceptorii arteriali
b.sistemul renină - angiotensină aldosteron
c.[x]reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotidian
d.[x]mecanisme renale de control a volemiei
e.intervenţia aldosteronului
87csCare din următoarele conductanţe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potenţia-
lului de acţiune ventricular, faţă de repaus:
a. gNa+
b.conductanţa totală a membranei
c. gK+
d. [x]gCa24
e. gCP
88csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
a. musculatura atrială
b nodului atrio-ventricular
c.fasciculul Hiss
d.[x]reţeaua Purkinje
e.musculatura ventriculară
89cmKininele:
a.[x]au intense efecte vasodilatatoare
b.[x]derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare şi mică
c.se formează sub acţiunea glucocorticoizilor
d.sunt activate de către kininaze
e.[x]pot determina creşterea permeabilităţii capilare
90cmPerioada de contracţie izovolumetrică:

a.[x]corespunde cu începutul sistolei ventriculare
b.începe odată cu închiderea valvelor semilunar
c.[x]începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
d.[x]începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
e.este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare şi deschiderea valvelor semilunare
91csCe model experimental puteţi alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de
broască?
a.excitarea electrică a nervului vag
b.administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat şi perfuzat
c.administrarea de acetilcolină pe cordul izolat şi perfuzat
d.[x]administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat şi perfuzat
e. administrarea de noradrenalina pe cordul izolat şi perfuzat
92cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.[x]accelerează ritmul
b.răreşte ritmul
c.opresc inima în diastola
d.[x]cuplează excitaţia cu contracţia
e.[x]determină repolarizare lentă în platou
9 3 cmDin sistemul circulator de presiune joasă fac parte.

a.arteriolele
b.[x]venulele
c.aorta
d [x]trunchiul arterei pulmonare
e. [x]cordul drept
94cmFactorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:

a.[x]circulatori, endotelio-dependenţi
b.circulatori, endotelio-independenţi
c.[x]derivaţi din endoteliu
d.[x]neuromediatori
e.[x]metabolici
95cmSistolă atrială:
a.este urmată de unda P
b.contribuie 70% la umplerea ventriculară
c.[x]determina unda a pe flebogramă
d.[x]determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
e. corespunde zgomotului I
96csCu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

a.unda P
b.undaQ
c.[x]unda R
d.unda T
e.segmentul T-P
97csIn vitro, contracţiile inimii nu sunt influenţate de:

a.temperatură
b.oxigenul din lichidul de perfuzie
c.concentraţia unor ioni
d.mediatorii
e.[x]inervaţia vegetativă
98cmIn timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

a.[x]depolarizarea ventriculară
b.depolarizarea nodulului a-v
c.[x]repolarizarea atrială
d.începutul repolarizării ventriculare
e. repolarizarea apexului
99csIntoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

a.contracţiile musculaturii scheletice
b.creşterea presiunii abdominale
c.negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
d.scăderea presiunii în atriul drept
e. [x]scaderea presiunii abdominale
100csCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.[x]accelerează ritmul
b.opresc inima în diasistolă
c.[x]cuplează excitaţia cu contracţia
d.[x]determină repolarizarea lentă în platou
e.repolarizeaza atriile
101cmPotenţialul de acţiune în fibra miocardicătie lucru

a.[x]are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
b.este precedat de o depolarizare lentă diastolică
c.[x]începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ şi Na+
d.durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
e [x]durează mai puţin în fibra musculară atrală, faţă de cea ventriculară
102csInchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
a intervalul T-P
b segmentul P-Q
c.[x]complexul QRS
d.segmentul izoelectric S-T
e.unda T
103csCapilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

a.cortexul cerebral
b.hipofiza poslerioară
c.[x]ficat
d.intestinul subţire
e.rinichi
104cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.[x]reflexe iniţiate de baroreceptori arteriali
b.sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c.[x]reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotic
d.[x]mecanisme renale de control a volemiei
e.[x]intervenţia HAD
105csConstricţia arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creştere a concentraţiei locale de:
a.NO
b.[x]angiotensina II
c.factor natriuretric atrial (FNA)
d.hidrogen ioni (FT)
e.bradikinină
106csCe se înţelege prin automatism cardiac?

a.întreţinerea contracţiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniţi de la sistemul nervos vegetativ
b.producerea unor contracţii ritmice, fără participarea inervaţiei
c.apariţia unor contracţii foarte frecvente
d.[x]generarea unor excitaţii ritmice de către ţesutul excitoconductor nodal
e.generarea contracţiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
107csCare dintre formaţiunile ţesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

a.[x]nodului sinoatrial
b.fasciculul Hiss
c.nodului atrioventricular
d.reţeaua lui Purkinje
e.după caz, toate formaţiunile pot prelua rolul de centru de comandă
108csIn cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

a.30-40 ml
b.50-60 ml
c.[x]70-80 mi
d.90-100 ml
e.100-110 ml
109csCare este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

a.arteriolar
b.venos
c.[x]capilar
d.arterial
e microcirculaţia
120csTeritoriul vascular cu cea mai mare suprafaţă de schimb (cm2) este reprezentat de:
a.arterele mari
b.arteriole
c.[x]capilare
d.venele mari
e.arterele şi venele mari
121csSectorul vascular de capacitanţă, cu rol îndepozitarea unei mari cantităţi de sânge, este
reprezentat de:
a.artere
b.capilare
c.[x]vene
d.circulaţia pulmonară
e.inima
122Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea?
a.extrasistolele
b.aritmia
c.flutterul atrial
d.fibrilaţia atrială
e.[x]fibrilaţia ventriculară
123cmPresiunea arteriala este intretinuta de.

a. [x]forta de contractie a inimii
b. debitul cardiac crescut
c. [x]elasticitatea vaselor mari
d. volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
e. [x]rezistenta vasculara
124cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

a[x].acelereaza ritmul ;
b.opresc inima in diastola ;
c [x].intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
d.intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
e[x].determina repolarizarea in platou ;
125cmTrecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

a.fibrele nodale ;
b [x].fasciculele internodale ;
c.fasciculul atrioventricular Hiss ;
d [x].tesutul miocardic ;
e.nici un raspuns corect ;
126csCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
a .creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d [x].creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;
127cmCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice tipice:
a. [x]creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c [x].scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d .creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;
1. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă:

a!. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
c. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d!. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

a!. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b!. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
e!. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

a. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
c!. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument
e. stimularea vagală produce tahicardie

a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
b!. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
5. SC. Cotransmiţătorul parasimpatic periferic este:

a!. polipeptidul vasointestinal
b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
6. CM. Cotransmiţătorul simpatic periferic este:

a. polipeptidul vasointestinal
b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
7. CS. Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:

a!. adenilat ciclaza
b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C
8. CS. Noradrenalina determină contracţia musculaturii netede din:

a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar
9. CM. Neuronii simpatici:

a. care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari
b. care produc noradrenalina sunt preganglionari
c!. cei postganglionari eliberează noradrenalină
d!. cei preganglionari produc acetilcolină
e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi
forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic:
a. lungimea fibrelor preganglionare
b!. neuromediaţia la nivel ganglionar
c!. receptorul nicotinic la nivel ganglionar
d!. organele efectoare
e. originea fibrelor preganglionare
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ
parasimpatic:
a. neuromediaţia la nivelul ganglionilor
b. receptorii la nivel de organ efector
c!. neuromediatorii la nivel de organ efector
d. receptorii la nivel ganglionar
e. localizarea neuronilor în măduva spinării
12. CM. Receptorii nicotinici se găsesc:

a!. la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
b!. la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
c!. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
d. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
e. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
13. CM. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

a!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
b!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
c. sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subţire
d!. sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subţire
e. sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subţire
14. SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

a. sistemului nervos simpatic
b. sistemului nervos parasimpatic
c!. sistemului nervos vegetativ
d. sistemului nervos somatic
e. nervului vag
15. CM. Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

a!. sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine
b!. mediaţie sinaptică colinergică
c!. receptori nicotinici pe celulele cromafine
d. secreţie de adrenalină 20% şi de noradrenalină 80% în circulaţie
e. secreţie de adrenalină 50% şi de noradrenalină 50% în circulaţie
16. CS. Mecanismul de acţiune comun la nivelul receptorilor beta-1 şi beta-2-adrenergici este:
a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc
e. nu folosesc mesageri secunzi
17. CM. Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

a. este electrică
b!. implică eliberarea de acetilcolină
c. este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
d. implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
e!. implică receptorii nicotinici
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+:
a. alfa-1-receptorii
b. alfa-2-receptorii
c. beta-1-receptorii
19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina:

a. receptorii alfa-1 şi alfa-2-adrenergici
b. receptorii beta-1-adrenergici
e!. receptorii muscarinici
20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină:
a. receptorii alfa-1-adrenergici
b. receptorii alfa-2-adrenergici
d!. receptorii beta-2-adrenergici
e. receptorii beta-3-adrenergici
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii:
a. receptorii beta-1-adrenergici
b!. receptorii beta-2-adrenergici
d. receptorii nicotinici
22. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea frecvenţei cardiace

23. CS. Stimularea căror receptori produce secreţia de adrenalină în medulosuprarenală

24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la
joncţiunea neuromusculară
25. CS. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
d!. muscarinici colinergici
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul
joncţiunii neuromusculare
27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc

vasodilataţie prin stimularea receptorilor
d!. beta-2-adrenergici
28. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea contractilităţii cardiace

29. CM. Stimularea căror receptori produce scăderea motilităţii gastrointestinale

b!. alfa-2-adrenergici
30. CS. Stimularea căror receptori produce constricţia sfincterelor digestive

a!. alfa-1-adrenergici
31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic:
a. vasodilataţie
b!. motilitate şi secreţie gastrointestinală
c. dilataţia pupilei
d. răspunsul apărare – atac
e. arterioloconstricţie
32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului,
este un medicament care:
a. stimulează receptorii adrenergici
b. blochează receptorii adrenergici
c. stimulează receptorii colinergici muscarinici
d!. blochează receptorii colinergici muscarinici
e. stimulează receptorii colinergici nicotinici
33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra
frecvenţei cardiace este:
a!. sistemul nervos central
b. lanţul ganglionar paravertebral
c. ganglionul terminal de la nivelul inimii
d. măduva spinală sacrată
e. măduva spinală toracală
34. CM. Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive:
a!. fibrele simpatice preganglionare
b. fibrele simpatice postganglionare adrenergice
c. fibrele parasimpatice preganglionare
d. fibrele parasimpatice postganglionare
e!. fibrele simpatice postganglionare colinergice
35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea
efectelor simpaticului, cu excepţia:
a. vasoconstricţiei în teritoriul splanhnic
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
d. bronhodilataţiei
e. tahicardiei
36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile
simpatice şi parasimpatice pentru că:
a!. acetilcolina este un mediator în toţi ganglionii vegetativi
b. acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare
c. receptorii colinergici sunt localizaţi în toate organele efectoare vegetative
d. acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
e. acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice
37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se
recomandă:
a. un stimulent selectiv alfa-1
b. un stimulent selectiv alfa-2
c. un stimulent selectiv beta-1
d!. un stimulent selectiv beta-2
e. un stimulent selectiv beta-3
38. CS. Denervarea completă a intestinului subţire produce:

a. creşterea peristaltismului de repaus
b. scăderea peristaltismului de repaus
c!. are un efect redus asupra peristaltismului
d. produce obstrucţie intestinală
e. produce peristaltism haotic şi neregulat
39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreţia de glucagon
b. nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
c!. axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului
40(1). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:

a. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2
b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
c!. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e!. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic

a. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c!. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină
e. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

a!. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
c. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument
e!. stimularea vagală produce tahicardie

a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
b. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c!. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d!. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
1).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus reprezinta:
a) [ ] potentialul suprafetei externe a membranei;
b) [x] diferenta de potential dintre suprafata interna si cea externa a membranei;
c) [ ] potentialul suprafetei interne a membranei;
d) [ ] fenomenele electrice pe membrana provocate de excitatie;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
2).
Punctajul: 10cs Valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este:
a) [ ] +20 - +30 V;
b) [x] - 60 - - 90 mV;
c) [ ] - 120 - - 150 V;
d) [ ] +50 - +90 mV;
e) [ ] -200 - -300 V;
---------------------------------------------------------------------
3).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune reprezinta:
a) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
b) [ ] diferenta de potential dintre suprafetele externa si interna a membranei;
c) [x] schimbarea brusca a potentialului de membrana in rezultatul actiunii excitantului pragal
si suprapragal;
d) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
4).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de depolarizare a potentialului de actiune este:
a) [ ] fluxul intracelular de Cl-;
b) [ ] fluxul intracelular de K+;
c) [x] fluxul intracelular de Na+;
d) [ ] fluxul extracelular de Na+;
e) [ ] fluxul extracelular de K+;
---------------------------------------------------------------------
5).
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus are durata de:
a) [ ] 10 msec;
b) [ ] 100 msec;
c) [ ] 1 min;
d) [x] este permanent;
e) [ ] 2 sec;
---------------------------------------------------------------------
6).
Punctajul: 10cs Durata potentialului de actiune a fibrei nervoase este:
a) [ ] 0,5 - 1 sec;
b) [ ] 100 - 150 msec;
c) [ ] 20 - 30 sec;
d) [ ] 500 - 700 msec;
e) [x] 0,8 - 1,2 msec;
---------------------------------------------------------------------
7).
Punctajul: 10cs Durata cea mai mare a contractiei este caracteristica pentru:
a) [ ] muschiul striat;
b) [x] muschiul neted;
c) [ ] muschiul cardiac;
d) [ ] muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
---------------------------------------------------------------------
8).
Punctajul: 10cs Fluidul continut in tubii transversali din fibra musculara este:
a) [x] lichid extracelular;
b) [ ] lichid intracelular;
c) [ ] plasma;
d) [ ] limfa;
e) [ ] singe;
---------------------------------------------------------------------
9).
Punctajul: 10cs Cea mai mare viteza de contractie este proprie:
a) [x] muschiului striat;
b) [ ] muschiului neted;
c) [ ] muschiului cardiac;
d) [ ] muschiul striat, cit si muschiul neted, au aceiasi viteza de contractie;
---------------------------------------------------------------------
10).
Punctajul: 10cs Oboseala musculara este mai evidentiata in:
a) [ ] muschiul cardiac;
b) [x] muschiul scheletic;
c) [ ] muschiul neted din viscere;
d) [ ] muschiul neted vascular;
e) [ ] toti muschii obosesc la fel;
---------------------------------------------------------------------
11).
Punctajul: 10cs Ionii de Ca2+ sunt stocati in fibra musculara striata in:
a) [ ] sarcoplasma;
b) [ ] sarcolema;
c) [x] reticul sarcoplasmatic;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
12).
Punctajul: 10cs In conditii reale tonusul muscular este conditionat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculara;
b) [ ] frecventa de stimulare a unei singure unitati motorii;
c) [ ] numarul de miofibrile;
d) [x] numarul de unitati motorii in actiune si frecventa impulsurilor spontane in ele;
e) [ ] ionii de calciu;
---------------------------------------------------------------------
13).
Punctajul: 10cs Fibrele musculare scheletice sint inervate de:
a) [ ] ganglionul simpatic;
b) [x] neuronii din coarnele anterioare medulare;
c) [ ] ganglionul parasimpatic;
d) [ ] corpul geniculat;
---------------------------------------------------------------------
14).
Punctajul: 10cs Interacţiunea dintre proteinele contractile (actina, miozina) este determinata
de cresterea concentraţiei sarcoplasmice a:
a) [x] calciului;
b) [ ] clorului;
c) [ ] sodiului;
d) [ ] potasiului;
e) [ ] magneziului;
---------------------------------------------------------------------
15).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
16).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
17).
Punctajul: 10cs .In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de
actiune, excitabilitatea fibrei musculare creste:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [ ] refractara relativa;
c) [x] postpotentialului negativ;
d) [ ] postpotentialului pozitiv;
---------------------------------------------------------------------
18).
Punctajul: 10cs In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de
actiune, excitabilitatea fibrei musculare este scazuta, insa fibra nu este inexcitabila:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [x] refractara relativa;
c) [ ] postpotentialului negativ;
d) [ ] depolarizarii;
---------------------------------------------------------------------
19).
Punctajul: 10cs Contractia musculara izotonica se caracterizeaza prin:
a) [ ] modificarea tensiunii si lungimii muschiului;
b) [ ] scurtarea muschiului cu tensiune variabila;
c) [x] scurtarea muschiului cu tensiune constanta;
d) [ ] modificarea tensiunii muschiului cu lungime constanta;
---------------------------------------------------------------------
20).
Punctajul: 10cs In cursul perioadei de latenta a contractiei muschiului au loc următoarele
procese, in afara de unul care este fals:
a) [ ] potentialul de actiune se propaga pe suprafata externa a fibrei musculare si patrunde in
tubii "T";
b) [x] influxul de K+ in celula;
c) [ ] eliberarea ionilor de calciu;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] eliberarea caldurii de activare;
---------------------------------------------------------------------
21).
Punctajul: 10cs Care este succesiunea corecta a fazelor contractiei musculare unice:
a) [ ] perioada latenta, relaxare, contractie;
b) [x] perioada latenta, contractie, relaxare;
c) [ ] relaxare, contractie, perioada latenta;
d) [ ] contractie, relaxare, perioada latenta;
---------------------------------------------------------------------
22).
Punctajul: 10cs .Prag de excitatie se numeste:
a) [ ] valoarea maxima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de
actiune;
b) [ ] valoarea medie a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de
actiune;
c) [x] valoarea minima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de
actiune;
d) [ ] valoarea excitantului ce provoaca raspuns local;
---------------------------------------------------------------------
23).
Punctajul: 10cs Care din aceste afirmatii este corecta:
a) [ ] excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egala;
b) [x] excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decit a fibrei musculare;
c) [ ] excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decit a fibrei nervoase;
d) [ ] excitabilitatea nu poate fi comparata;
---------------------------------------------------------------------
24).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
b) [ ] pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decit a fibrelor nervoase;
c) [x] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decit a fibrelor musculare;
d) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decit a fibrelor musculare;
---------------------------------------------------------------------
25).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare depinde de:
a) [ ] distanta dintre electrozii de excitatie;
b) [ ] natura excitantului;
c) [ ] durata actiunii excitantului;
d) [x] proprietatile biofizice ale membranei;
---------------------------------------------------------------------
26).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare este:
a) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca un raspuns local;
b) [x] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca potentialul de actiune;
c) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca si raspuns local si potentialul de
actiune;
d) [ ] toate raspunsurile corecte;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
27).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase mielinice excitatia se propaga:
a) [ ] excitind consecutiv toate portiunile membranei:
b) [x] prin salturi;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
d) [ ] nici un raspuns corect:
---------------------------------------------------------------------
28).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase amielinice excitatia se propaga:
a) [x] excitand consecutiv toate portiunile membranei:
b) [ ] prin salturi ;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
---------------------------------------------------------------------
29).
Punctajul: 10cs In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea maiu mare labilitate
este:
a) [x] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [ ] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuromusculara;
---------------------------------------------------------------------
30).
Punctajul: 10cs .In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea mai mica labilitate
este:
a) [ ] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [x] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuro-musculara;
---------------------------------------------------------------------
31).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
32).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
33).
Punctajul: 10cs Rolul colinesterazei in functionarea sinapsei este:
a) [ ] accelereaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [x] scindeaza acetilcolina legata cu colinoreceptori;
c) [ ] mareste concentratia de acetilcolina in spatiul sinaptic;
d) [ ] impedica asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
---------------------------------------------------------------------
34).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de actiune al miorelaxantilor naturali (curare) si
sintetici (d-tubocurarina, diplacina):
a) [ ] blocheaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [ ] scindeaza acetilcolina;
c) [x] blocheaza colinoreceptorii de pe membrana postsinaptica;
d) [ ] impiedica sinteza acetilcolinei in butonul sinaptic;
e) [ ] blocheaza miscarea moleculelor de acetilcolina in spatiul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
35).
Punctajul: 10cs Integritatea pur functionala a nervului este dereglata prin:
a) [ ] legaturarea nervului;
b) [ ] intinderea excesiva a nervului;
c) [ ] sectionarea nervului;
d) [x] actiunea cu novocaina;
---------------------------------------------------------------------
37).
Punctajul: 10cs Viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A alfa este de (m/sec):
a) [ ] 40-70;
b) [x] 70-120;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 3-18;
e) [ ] 5-15;
---------------------------------------------------------------------
38).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor nervoase de tip B intra:
a) [ ] fibrele aferente de la receptorii atingerii;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii musculari;
c) [ ] fibrele eferente spre fusurile musculare;
d) [x] fibre preganglionare vegetative;
e) [ ] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
39).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la proprietatile sinaptice sunt corecte cu
exceptia:
a) [ ] prin sinapsa excitatia se transmite unilateral;
b) [ ] a transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
c) [ ] amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator care actioneaza
asupra receptorilor postsinaptici;
d) [ ] la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptica participa ionii de Ca2+;
e) [x] potentialul postsinaptic se supune legii "Totul sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
40).
Punctajul: 10cs .In sinapsele neuro-musculare acetilcolina este scindata de urmatoarea
enzima:
a) [ ] monoaminoxidaza;
b) [x] colinesteraza;
c) [ ] cateholmetiltransferaza;
d) [ ] toate;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
41).
Punctajul: 10cs La administrarea miorelaxantilor moartea survine prin:
a) [x] paraliziea muschilor respiratori si asfixie;
b) [ ] tetanos muscular;
c) [ ] stop cardiac;
d) [ ] edem cerebral;
e) [ ] stress;
---------------------------------------------------------------------
42).
Punctajul: 10cs Mediatorul de transmisie prin sinspsa neuro-musculara este:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] serotonina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
43).
Punctajul: 10cs Membrana postsinaptica contine urmatoarele tipuri de canale ionice :
a) [ ] voltaj dependente pentru Na+;
b) [ ] voltaj dependente pentru K+;
c) [ ] voltaj dependente pentru Ca2+;
d) [x] chemodependente;
e) [ ] nu exista canale ionice:
---------------------------------------------------------------------
44).
Punctajul: 10cs Viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este (m/sec):
a) [ ] 3-18;
b) [ ] 5-15;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 4-8;
e) [x] 0,5-2;
---------------------------------------------------------------------
45).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor de tip C intra:
a) [ ] fibrele aferente de la proprioreceptorii musculari;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii de presiune;
c) [ ] fibrele aferente de la receptorii pentru cald;
d) [x] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
46).
Punctajul: 10cs Rata defuziunii este determinata de:
a) [ ] cantitatea de substanta existenta;
b) [ ] viteza miscarii cinetice;
c) [ ] numarul porilor membranei;
d) [ ] gradientul de concentratie;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
47).
Punctajul: 10cs Pentru care substante membrana este cea mai permeabila:
a) [ ] glucoza;
b) [x] apa;
c) [ ] Cl-;
d) [ ] K+;
e) [ ] Na+;
---------------------------------------------------------------------
48).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de repolarizare a potentialului de actiune este:
a) [ ] fluxul intracelulare de Na+;
b) [ ] fluxul extracelular de Na+;
c) [x] fluxul extracelular de K+;
d) [ ] fluxul intracelular de K+;
e) [ ] fluxul extracelular de Cl-;
---------------------------------------------------------------------
49).
Punctajul: 10cs Pentru aparitia potentialului de repaus rolul primordial il joaca:
a) [x] ionii de K+;
b) [ ] ionii de Na+;
c) [ ] ionii de Cl-;
d) [ ] anionii;
e) [ ] ionii de Ca2+;
---------------------------------------------------------------------
51).
Punctajul: 10cs Excitabilitatea tesutului va fi mai mare daca pragul de excitatie va fi egal cu:
a) [ ] 5V;
b) [ ] 7V;
c) [x] 2V;
d) [ ] 4V;
e) [ ] 9V;
---------------------------------------------------------------------
52).
Punctajul: 10cs Cum se determina nivelul excitabilitatii muschiului la om:
a) [x] prin determinarea pragului de excitare;
b) [ ] prin masurarea valorii potentialului de repaus;
c) [ ] prin masurarea valorii potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
53).
Punctajul: 10cs .Hiperpolarizarea apare ca urmare a :
a) [ ] fluxul continuu a ionilor de Na+ in celula;
b) [ ] fluxul de Na+ din celula;
c) [ ] fluxul ionilor de Ca2+ din celula;
d) [x] fluxul continuu a ionilor de K+ din celula in spatiul extracelular;
---------------------------------------------------------------------
54).
Punctajul: 10cs In timpul oboselii in muschi:
a) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
b) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid lactic;
c) [x] se mareste cantitatea de acid lactic;
d) [ ] se maresc rezervele de glicogen;
e) [ ] se mareste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
---------------------------------------------------------------------
55).
Punctajul: 10cs Intensitatea minima a unui curent electric care aplicat pe nerv determina un
răspuns din partea acestuia sau a muşchiului pe care il deserveste se numeşte:
a) [x] reobaza;
b) [ ] timp util;
c) [ ] cronaxie;
d) [ ] intensitate subliminală;
e) [ ] intensitate supraliminala.
---------------------------------------------------------------------
56).
Punctajul: 10cs Stimulul supraliminar declanseaza un impuls nervos care, fata de impulsul
determinat de stimulul prag, este:
a) [ ] dublu;
b) [x] egal;
c) [ ] mai mare;
d) [ ] mai mic;
e) [ ] jumatate.
---------------------------------------------------------------------
57).
Punctajul: 10cs Care din reactiile de mai jos pot sa aiba loc sub actiunea preparatelor de tipul
curare :
a) [ ] apare potentialul postsinaptic de excitatie si apoi potentialul de actiune;
b) [ ] potentialul postsinaptic excitator este , potentialul de actiune nu apare ;
c) [ ] potentialul de actiune apare fara potentialul postsinaptic excitator;
d) [ ] toate raspunsurile corecte ;
e) [x] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
58).
Punctajul: 10cs Cum este diferenta dintre excitabilitatea unui muschi si nervul care il
inerveaza daca potentialul de membrana a muschiului s-a micsorat:
a) [ ] diferenta foarte marita;
b) [ ] diferenta moderat marita ;
c) [x] diferenta micsorata;
d) [ ] diferenta neschimbata;
---------------------------------------------------------------------
59).
Punctajul: 10cs Care este influenta miorelaxantilor in sinapsa neuro-musculara:
a) [ ] blochiaza eliminarea acetilcolinei din terminatiunea presinaptica;
b) [ ] distruge acetilcolina in fanta sinaptica;
c) [ ] distruge colinesteraza;
d) [x] blochiaza colinoreceptorii membranei postsinaptice;
e) [ ] activeaza colinesteraza;
---------------------------------------------------------------------
60).
Punctajul: 10cs Dimensiunile caror zone a sarcomerului nu se schimba in urma contractiei
musculare:
a) [ ] zona I;
b) [ ] zona H;
c) [x] zona A;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
61).
Punctajul: 10cs Care din ionii enumerati determina cuplarea excitatie-contractie:
a) [ ] ionii de Mg2+;
b) [ ] ionii de Na+;
c) [ ] ionii de Cl-;
d) [x] ionii de Ca2+;
e) [ ] .ionii de H+;
---------------------------------------------------------------------
62).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de
tropomiozina:
a) [x] troponina T;
b) [ ] troponina I;
c) [ ] troponina C;
---------------------------------------------------------------------
63).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de
Ca2+:
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina C;
c) [ ] troponina I;
---------------------------------------------------------------------
65).
Punctajul: 10cs Cea mai mica labilitate este la :
a) [ ] fibrele nervoase senzitive;
b) [ ] fibrele nervoase motorii;
c) [ ] fibrele musculare netede;
d) [ ] fibrele musculare rapide;
e) [x] aparatul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
68).
Punctajul: 10cs Relaxarea muschiului neted poate fi provocata de:
a) [ ] adenozina;
b) [ ] acidul lactic;
c) [ ] ionii de potasiu;
d) [ ] scaderea concentratiei ionilor de Ca++;
---------------------------------------------------------------------
69).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate
puternica fata de actina :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina I;
c) [ ] troponina C;
d) [ ] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
70).
Punctajul: 10cs Capul miozinic are urmatoarea proprietate:
a) [ ] se uneste cu troponina C;
b) [ ] se uneste cu troponina T;
c) [x] functie ATF -azica;
d) [ ] se uneste cu troponina I;
---------------------------------------------------------------------
71).
Punctajul: 10cs Proteina calsechestrina care se afla in reticulul sarcoplasmatic al muschiului:
a) [ ] micsoreaza cantitatea de stocaj de Ca in reticul ;
b) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl-;
c) [ ] micsoreaza permeabilitatea pentru ionii de K+;
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de K+;
e) [x] mareste cantitatea de Ca stocat in reticul;
---------------------------------------------------------------------
72).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la muschiul neted multiunitar sunt corecte cu
exceptia:
a) [ ] fibrele sunt separate;
b) [ ] fiecare fibra este inervata de o singura fibra nervoasa;
c) [ ] este controlata mai ales de stimuli nervoasi;
d) [ ] fiecare fibra functioneaza separat;
e) [x] sunt muschi viscerali;
---------------------------------------------------------------------
73).
Punctajul: 10cs Toate afirmatile referitoare la muschiul neted monounitar sunt corecte cu
exceptia:
a) [ ] fibrele sunt unite intre ele prin jonctiuni strinse (de tip "gap");
b) [ ] excitatia este transmisa de la o fibra la alta;
c) [ ] toate fibrele se contracta impreuna;
d) [ ] se pot excita prin intindere;
e) [x] sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
---------------------------------------------------------------------
85).
Punctajul: 10cs Pentru membrana celulara este propriu:
a) [ ] bistratul lipidic;
b) [ ] canale proteice;
c) [ ] proteine carier;
d) [ ] proteine receptori;
---------------------------------------------------------------------
87).
Punctajul: 10cm Potentialul de repaus este determinat de:
a) [x] diferenta de concentratii a ionilor pe ambele parti a membranei;
b) [ ] actiunea excitantului;
c) [ ] permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
d) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
---------------------------------------------------------------------
89).
Punctajul: 10cs Daca actionam asupra membranei cu o toxina care blocheaza canalele de Na
apare:
a) [ ] micsorarea potentialului de repaus;
b) [x] marirea potentialului de repaus;
c) [ ] potentialul de actiune;
d) [ ] raspunsul local;
---------------------------------------------------------------------
101).
Punctajul: 10cs Osmoza este:
a) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde
presiunea hidrostatică şi coloidosmotică sunt mai mari, spre compartimentul unde acestea sunt
mai scăzute;
b) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde
concentraţia soluţiei este mai mare, spre cel în care concentraţia este mai mică;
c) [ ] deplsarea solvitului în gradient de concentraţie;
d) [ ] deplasarea solvitului оn gradient electrochimic;
e) [x] deplasarea solventului printr-o membrană semipermeabilă, din compartimentul unde
concentraţia este mai mică, spre cel în care concentraţia soluţiei este mai mare;
---------------------------------------------------------------------
102).
Punctajul: 10cs Difuziunea netă a apei prin membranele cu permeabilitate selectivă se face
prin:
a) [ ] filtrare;
b) [ ] ultrafiltrare;
c) [ ] solvent drag;
d) [x] osmoză;
e) [ ] difuziune neionică;
---------------------------------------------------------------------
103).
Punctajul: 10cs Rata de difuzine a unei particule prin membrana celulară creşte dacă:
a) [ ] suprafaţa membranei scade;
b) [ ] grosimea membranei creşte;
c) [ ] dimensiunile particulei cresc;
d) [ ] gradientul de concentraţie a particulei scade;
e) [x] liposolubilitatea particulei creşte;
---------------------------------------------------------------------
109).
Punctajul: 10cs Pompa de Na+-K+:
a) [ ] introduce K+ în celulă;
b) [ ] menţine volumul celular;
c) [ ] este inhibată de glicozizi cardiaci;
d) [ ] evacuează Na+ din celulă;
---------------------------------------------------------------------
110).
Punctajul: 10cs .Sarcolema fibrei musculare scheletice este:
a) [ ] uniform sensibilă la acetilcolină;
b) [ ] insensibilă la acetilcolină;
c) [x] sensibilă la acetilcolină doar la nivelul joncţiunii neuromusculare;
d) [ ] sensibilă la acid glutamic la nivelul joncţiunii neuromusculare;
e) [ ] uniform sensibilă la acid glutamic;
---------------------------------------------------------------------
111).
Punctajul: 10cs Ionii de Ca2+ sunt stocaţi în fibra musculară striată în:
a) [ ] sarcoplasmă;
b) [ ] sarcolemă
c) [x] reticulul endoplasmatic, оn cisterne;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un răspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
112).
Punctajul: 10cs În condiţii normale, tonusul muscular este determinat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculară;

b) [ ] frecvenţa de stimulare a unei singure unităţi motorii;
c) [ ] miofibrile;
d) [x] numărul unităţilor motorii în acţiune şi frecvenţa lor de descărcare;
e) [ ] ionii de Ca2+;
---------------------------------------------------------------------
113).
Punctajul: 10cs Activatorul care realizează interacţiunea dintre proteinele musculare
contractile este :
a) [x] calciul;
b) [ ] clorul;
c) [ ] sodiul;
d) [ ] potasiul;
e) [ ] magneziul;
---------------------------------------------------------------------
114).
Punctajul: 10cs Unitatea funcţională a muşchiului striat este:
a) [ ] sarcomerul;
b) [ ] placa motorie;
c) [ ] fibra musculară;
d) [x] unitatea motorie;
e) [ ] fusul neuromuscular Kuhne.
---------------------------------------------------------------------
115).
Punctajul: 10cs Următoarele procese au loc în cursul perioadei de latenţă a contracţiei. Unul
este greşit:
a) [ ] potenţialul de acţiune se răspîndeşte pe suprafaţa externă a fibrei musculare şi pătrunde
prin tubulii "T";
b) [x] influx de K+ în celulă;
c) [ ] eliberare de Ca2+;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] Eliberarea căldurii de activare.
---------------------------------------------------------------------
117).
Punctajul: 10cs În ce constă activitatea motorie spontană a muşchilor netezi viscerali?
a) [ ] unde lente electrice;
b) [ ] variaţia potenţialului de repaus;
c) [ ] modificarea frecvenţei potenţialelor de acţiune;
d) [ ] activitate independentă de inervaţie;
e) [x] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
118).
Punctajul: 10cs Stimularea repetată a fibrei musculare scheletice determină contracţie
tetanică deoarece concentraţia intracelulară a uneia din următoarele substanţe creşte şi rămîne
la nivele ridicate. Despre cine este vorba?
a) [ ] Na+;
b) [ ] K+;
c) [ ] troponina;
d) [ ] ATP;
e) [x] Ca2+.
---------------------------------------------------------------------
119).
Punctajul: 10cs Care din următoarele proteine musculare au rol important în contracţie, atît în
muşchii netezi, cît şi în cei striaţi?
a) [ ] calmodulina;
b) [ ] troponina;
c) [ ] tropomiozina;
d) [x] actina;
e) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei.
---------------------------------------------------------------------
120).
Punctajul: 10cs Оn cursul procesului de cuplare excitaţie-contracţie în muşchiul neted, ionii
de Ca2+ sunt eliberaţi din reticulul sarcoplasmic cu ajutorul :
a) [x] inozitol trifosfatului;
b) [ ] protein kinazei C;
c) [ ] diacil glicerolului;
d) [ ] AMP-ului ciclic;
e) [ ] calmodulinei.
---------------------------------------------------------------------
121).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii privind transmiterea impulsului nervos la
nivelul plăcii neuromusculare este adevărată?
a) [ ] are loc o modificare a cantităţii de acetilcolinesterază, care creşte;
b) [ ] este asociată cu un influx de K+ prin sarcolemă;
c) [ ] are loc o scădere sub normal a nivelului Mg2+;
d) [ ] nu este afectată de creşterea la maxim a frecvenţei de stimulare în în fibra nervoasă;
e) [x] este dependentă de cantitatea de acetilcolină eliberată de terminaţia axonică a
motoneuronului.
---------------------------------------------------------------------
122).
Punctajul: 10cs În care din următoarele situaţii are loc creşterea maximă a tensiunii
musculare?
a) [ ] la scăderea Ca2+ extracelular;
b) [ ] la creşterea Mg 2+ extracelular;
c) [ ] оn cursul tetanosului incomplet;
d) [x] оn cursul tetanosului maximal complet;
e) [ ] în cursul sumării a două secuse.
---------------------------------------------------------------------
123).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie-contracţie în muşchiul neted este iniţiată de fixarea ionilor
de Ca2+ la:
a) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei;
b) [x] calmodulina;
c) [ ] troponina;
d) [ ] tropomiozina;
e) [ ] protein kinaza A.
---------------------------------------------------------------------
124).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie - contracţie în muşchii scheleteci implică următoarele
evenimente cu excepţia uneia:
a) [ ] producerea potenţialului local terminal de placă;
b) [x] fixarea ionilor de Ca2+ la miozină;
c) [ ] formarea legăturilor ciclice temporare între actină şi miozină;
d) [ ] depolarizarea de-a lungul tubilor transverşi;
e) [ ] hidroliza ATP-ului.
---------------------------------------------------------------------
125).
Punctajul: 10cs Ce elemente şi în ce ordine participă în transmiterea neuromusculară la
nivelul fibrelor musculare scheletice:
a) [ ] acetilcolina , Cl-, Na+;
b) [x] acetilcolina, Na+ , K +;
c) [ ] acetilcolina, K+ , Na+;
d) [ ] acetilcolina, Ca2+ , Na+ ;
e) [ ] noradrenalina, Na+ , K+ .
---------------------------------------------------------------------
126).
Punctajul: 10cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
a) [ ] stimularea fibrelor musculare scheletice pentru a se contracta;
b) [x] menţinerea activităţii în fibrele aferente Ia în cursul contracţiei musculare;
c) [ ] generarea activităţii în fibrele aferente Ib;
d) [ ] detectarea lungimii de repaus a muşchilor scheletici;
e) [ ] оmpiedicarea muşchilor de a produce o forţă musculară prea mare.
---------------------------------------------------------------------
127).
Punctajul: 10cs Tropomiozina are următoarele roluri în fibra musculară scheletică:
a) [ ] favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
b) [ ] favorizează polimerizarea actinei globulare;
c) [ ] generează ATP;
d) [ ] stabilizează moleculele de miozină;
e) [x] stabilizează miofilamentele de actină, acţionînd ca o proteină de relaxare, care împiedică
interacţiunile dintre zonele active ale miofilamentelor de actină şi miozină.
---------------------------------------------------------------------
128).
Punctajul: 10cs La nivelul receptorilor de tip N, acetilcolina acţionează avînd ca mesager
secund :
a) [ ] inozitol trifosfatul;
b) [ ] diacil glicerolul;
c) [ ] AMP - ul ciclic;
d) [ ] toate răspunsurile corecte;
e) [x] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
131).
Punctajul: 10cs Potenţialul miniatural de placă motorie este rezultatul:
a) [x] producerii cuantelor de neuromediator;
b) [ ] acţiunii unei singure molecule de neuromediator;
c) [ ] creşterii conductanţei ionilor de Ca2+ în terminaţiile postsinaptice;
d) [ ] producerii unei cuante de neuromediator în urma invaziei potenţialului de acţiune în
terminaţiile presinaptice;
e) [ ] toate raspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
132).
Punctajul: 10cs Pentru care muşchi este valabilă legea "tot sau nimic" în cursul contracţiei?
a) [ ] striat;
b) [ ] neted;
c) [x] cardiac;
d) [ ] striat şi cardiac;
---------------------------------------------------------------------
136).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cs Arcul reflex este:
a) [ ] reactia de raspuns a organismului la excitarea receptorilor;
b) [ ] calea de la sistemul nervos central pana la organul efector;
c) [x] calea de la receptori pana la organul efector;
d) [ ] calea de la receptori pana la sistemul nervos;
---------------------------------------------------------------------
144).
Punctajul: 10cs Sumatia PPSE provoaca aparitia potentialului de actiune pe:
a) [ ] membrana postsinaptica;
b) [ ] membrana somei neuronului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] membrana axonului in strangulatia Ranvie;
e) [x] segmentul initial al axonului;
---------------------------------------------------------------------
151).
Punctajul: 10cs Particularitatile transmiterii excitatiei prin centrul nervos:
a) [ ] convergenta ;
b) [ ] postactiunea;
c) [ ] transformatia ritmului;
d) [ ] facilitarea;
---------------------------------------------------------------------
153).
Punctajul: 10cs Inhibitia pesimala este provocata de :
a) [ ] hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [ ] depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [ ] actiunea mediatorului inhibitor;
d) [x] depolarizarea stabila;
---------------------------------------------------------------------
156).
Punctajul: 10cs Neuropeptidele sunt:
a) [ ] factorii de eliberare hipotalamici;
b) [ ] peptidele hipofizare;
c) [ ] peptidele somnului;
d) [ ] endorfinele si enkefalinele;
---------------------------------------------------------------------
159).
Punctajul: 10cs Mediatorul trece prin membrana presinaptica:
a) [ ] prin canale voltaj dependente;
b) [ ] prin canale activate chimic;
c) [x] prin exocitoza;
d) [ ] prin transport activ;
e) [ ] prin difuzie;
---------------------------------------------------------------------
160).
Punctajul: 10cs Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente:
a) [ ] membrana somei neuronului;
b) [x] membrana segmentului initial al axonului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] au acelas numar de canale;
---------------------------------------------------------------------
163).
Punctajul: 10cs Proprietăţile fundamentale ale reflexelor sunt:
a) [ ] unidirecţionalitatea;
b) [ ] convergenţa şi divergenţa;
c) [ ] fatigabilitatea şi facilitatea,
d) [ ] iradierea şi ocluzia;
e) [x] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------

Fiziologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiziologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Termenul "glicocalix" se referă la

Concentratia intracelulara (mM) Concentratia extracelulara (mM)

Alegeti varianta corecta referitor la concentratiile ionilor in interior/exteriorul celulei

Diagrama prezintă relația lungime-tensiune pentru un singur sarcomer. De ce tensiunea este

5. Cuplajul excitare-contracție în mușchii scheletici implică toate evenimentele următoare cu

9. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate depinde în primul rând de

13. Cum se explica transmiterea saltatorie a potentialului de actiune la nivelul fibrelor

15.Similaritățile dintre mușchii scheletici și neted sunt:

23. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) Activarea canalelor voltaj dependente pentru K+

24. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) Activarea canalelor voltaj dependente pentru K+

25. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) Activitatea pompei Na+/K+ - ATPaza

26. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) axonul este hiperpolarizat si hipoexcitabil

27. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) axonul se afla in perioada refractara relativa

28. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) sa aplicam un stimul pragal

29. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

A) axonul este hiperpolarizat si hipoexcitabil

A) Echilibrul dintre gradientul electrochimic si electrostatic pentru K+

De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare

A) de timpul necesar pentru eliberarea ADP-ului din capul miozinei

A) de timpul necesar pentru eliberarea ADP-ului din capul miozinei

33. Contracția musculară netedă se finiseaza datorita:

34. În experimentul ilustrat în diagrama A, volume egale de soluții X, Y și Z sunt plasate în

A) scăderea numărului de fibre musculare individuale din muschiul gastrocnemius stâng

A) scăderea numărului de fibre musculare individuale din muschiul gastrocnemius stâng

39. Pompa Na / K este un:

44. Alegeti variantele posibile de transport ale glucozei, aminoacizilor si Ca ++ dependente de

45. In timpul depolarizării, influxul Na + in neuron are loc prin:

47. Hiperpolarizarea (inhibitia) neuronului poate fi efectuata prin:

49. Exocitoza neurotransmițătorului din membrana presinaptica este determinata de :

50. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana

1. Glandele endocrine sunt: G-498

2. Exista secretie endocrina la nivelul: G-497

3. Hormonii pot fi ca structura: C

4. Hormonii derivati de la colesterol sunt: C

5. Hormonii hipofizari sunt ca structura: G-499

6. Hormonii pot fi metabolizati la nivelul: G-499

7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507

8. Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni: G-499

9. Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: G-515

10. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul : G-505

11. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: G-501

12. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

13. Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

14. Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul: G-505

15. Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: G-505

16.Vasopresina produce : G-505

17. Sistemul port hipotalamo-hipofizar: G-501

18. Deficitul de vasopresina (ADH) produce : G-505

19. Hormonii hipotalamici sunt ca structura: G-505

20. Hormonii pancreatici sunt ca structura: G-523

21. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta : G-501

22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497

23. Prolactina este secretata de : G-497

24. Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: G-497

25. Hormonul somatotrop produce: G-502

26. Somatotropul: G-502