Sunteți pe pagina 1din 3

Comunismul

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe no?iuni: un anume
sistem social, o ideologie care promoveaza acest sistem social, sau o mi?care politica care
dore?te sa implementeze acest sistem.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarista în care nu exista


proprietate privata si nici clase sociale. În comunism toate bunurile apartin societatii ca
întreg, ?i to?i membrii acesteia se bucura de acelasi statut social si economic. Probabil cel
mai cunoscut principiu al unei societati comuniste este: De la fiecare dupa posibilitasi,
fiecaruia dupa necesitati. Sintagma a fost preluata (aproape literal) din Noul Testament.
Comunismul are astfel o istorie straveche: dupa ce a fost propus în Republica lui Platon,
el a fost adoptat de apostolii cre?tinismului, ei întemeind o societate comunista,
obligatorie pentru toti crestinii primari din Israel. Aceasta idee le-a fost data de Isus.

O astfel de forma de organizare sociala bazata pe sintagma de mai sus, de-a lungul
istoriei a mai fost încercata în epoca moderna. Se poate da chiar exemplul românesc al
Falansterului de la Scaieni (judetul Prahova) de la jumatatea secolului XIX. Sau mai nou,
organizarea chibusurilor din Israel pentru noii imigransi.

La origine, Liga Comunistilor, fondata la Londra în 1836 sub numele de Liga Celor
Drepti, a fost o organizatie comunist-crestina. Karl Marx, membru al acestei organizatii, a
apostaziat de la caracterul crestin al organizatiei, transformând-o prin Manifestul
comunist într-o organizatie cu ideologie materialist-atee.

Ca ideologie mai noua, comunismul dupa revolutia din octombrie din Rusia arista, este
sinonim cu marxismul si diversele ideologii derivate, cea mai notabila fiind a Marxism-
Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune conceptia progresului în
istorie, potrivit careia exista patru faze ale dezvoltarii economice a societatii: sclavia,
feudalismul, capitalismul si comunismul. Aceasta conceptie materialist-istorica a
comunismului, arata ca din sistemul economic deriva toate celelalte sisteme (social,
juridic, cultura...). De asemeni dezvolta conceptia determinismului, potrivit careia fiecare
individ dintr-o clasa are un gen de comportament indus, nu de gândirea acelui individ ci
de clasa la care apartine, si de aceea el trebuie reeducat în lumina noii societati
comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagarelor de
reeducare, în care au murit milioane de oameni în decursul secolului XX, în Rusia
sovietica a lui Stalin, China, si în celelalte state fratesti.

“Comunism”, “democratie populara”, “epoca de aur” – exista in mintea noastra tot atatea
denumiri pentru o perioada pe care noi, cei tineri, nu o cunoastem decat din povestirile
parintilor, bunicilor, din carti, ori vizionand diverse documentare.
Este o perioada istorica ce fascineaza pe multi dintre noi, ce continua sa lase urme adanci
in societate si-n mentalitati chiar si astazi, o perioada de moarte a spiritului! Multe din
aspectele vietii cotidiene sunt categorisite, chiar, dupa momentul ’89 sau inaintea lui!
Acest referat ce am intocmit nu-si propune sa tina partea nimanui, nici neo-comunistilor,
nici celor nostalgici, nici denuntatorilor sai ci, sa prezinte obiectiv, distant, realitatile
trecute, atat cu partile sale luminoase cat si cu cele intunecate.

1. Instaurarea regimului comunist. Perioada 1944–1948.


Actul de la 23 August 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului national si, apoi, de
participarea la razboiul antihitlerist. Desi s-a voit un act ce va repune principiile
democratiei in drepturi, cu acordul tacit al Marii Britanii si Statelor Unite, Romania a
evoluat intr-o directie contrara intereselor sale, instaurandu-se, treptat, un regim politic si
economic aservit Uniunii Sovietice.

Un asemenea regim a fost instaurat in tara noastra in patru etape, cu alte doua repere
ulterioare importante in cadrul unui stat comunist:
6 martie 1945 – impunerea guvernului Petru Groza, controlat de P.C.R. si sustinut de
sovietici 19 noiembrie 1946 – falsificarea alegerilor in favoarea comunistilor iulie –
octombrie 1947 – dizolvarea P.N.T. si procesul liderilor sai 30 decembrie 1947 –
abdicarea silita a regelui Mihai si 30 august 1948 – infintarea D.S.S. (Securitatea) 22
ianuarie 1949 – infintarea D.G.M. (Militia)

Acapararea puterii de catre comunisti s-a realizat in mare parte datorita prezentei Armatei
Rosii pe teritoriul Romaniei pe toata perioada acestui proces si inca timp de multi ani
(pana in 1958) ca mijloc de prevenire a unor eventuale rebeliuni antisovietice.

Cu prilejul conferintelor de la Teheran (inca din 1943, deci), Yalta, Potsdam sau in
timpul unor intalniri neoficiale, Stalin a reusit sa-si impuna punctul de vedere in fata
aliatilor occidentali, care au inteles sa salveze unele tari prin sacrificarea altora in
favoarea sovieticilor. Acesta este sensul faimoasei tocmeli intre Churchill si Stalin, o
bucata de hartie care a hotarat un destin tragic pentru milioane de oameni din intreaga
Europa de Est.

“Acordul de procentaj”, stabilit la 9 octombrie 1944 la Moscova, lasa, printre alte tari,
Romania in proportie de 90% in sfera de influenta a U.R.S.S. In perioada razboiului,
Moscova a instruit si pregatit militanti comunisti care sa preia responsabilitatile unor
guverne prosovietice. Echipa moscovita din Romania avea in frunte pe: Ana Pauker,
Vasile Luca, Emil Bodnaras (Bodnarenko), Gheorghe Pintilie (Pantiusa), etc.

In perioada 1944-1945, Romania, la fel ca si celelalte tari ocupate, a fost supusa unui
proces de pre-comunizare. Acest proces s-a realizat prin patru obiective:Sindicatele – s-a
urmarit politizarea lor, atragerea liderilor in partidul comunist sau promovarea
comunistilor de incredere la conducerea acestor organizatii.

Cu precadere doua au fost sindicatele vizate de catre comunisti: cel al lucratorilor din
CFR (cu ajutorul lor putand fi paralizata, daca interesul PCR ar fi cerut-o, intreaga
activitate din tara) si al tipografiilor (care aveau sa blocheze tiparirea ziarelor “burgheze”,
privandu-i astfel pe adversari de posibilitatea a-si expune punctele de vedere).

Partidele democratice – s-a cautat “spargerea” lor si crearea de disidente ale caror sefi sa
fie castigati, defaimarea si compromiterea liderilor si a istoriei acestor partide (indeosebi
PNT si PNL). In climatul de teroare creat, au fost oameni politici care s-au gandit ca o
activitate normala nu se poate duce si ca este mai bine sa plece in Occident pentru a
aduce la cunostinta opiniei publice gravele atentate ce savarsesc in Romania autoritatile
comuniste.

Numai ca fruntsii PNT ce au voit sa paraseasca tara (1947) au fost arestati la Tamadau,
fiind tradati de pilotul care urma sa-i transporte. Acesta a fost pretextul folosit pentru a
scapa de cei mai seriosi adversari ai politicii lor. Un rasunator proces a fost organizat,
Iuliu Maniu si ceilalti lideri fiind acuzati de tradare si spionaj in favoarea puterilor
capitaliste, partidul desfintat si liderii sai condamnati la diferite aspre pedepse (Maniu a
fost condamnat la inchisoare pe viata; avea sa moara in 1953 in inchisoarea de la Sighet).

Evaluare