EFICIENŢA DIALOGULUI ACTIV ÎN DOMENIUL TURISMULUI

MAGDALENA RUSNAC-FRĂSINEANU, GALINA RUDENCO

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract: In the article “The efficiency of active dialogue in tourism industry” the
authors triated the issue of active dialogue contribution to tourism products and services
distribution. There was mentioned the fact that each tourism agent has to cope with a rich
source of information in order to use it in direct contact, and it is the active dialogue with
the consumer. Here the authors also mentioned the tourism agent communication, which is
necessary to be more efficient due to its persuasivness power. It is an essential condition to
a succcessful business. Here is also mentioned the content, the forms and the way of
supporting a dialogue with the consumers: what is important to take into account and what
professional behavouir should be accepted. There is also described a concise scheme of
communicational act, which is useful to picture the clients more successfully and their role
in tourism promotion through comunication.
Key-words: active dialogue, the way of communication, efficient communication,
the art of rethoric, the tone of the voice, adequate behavouir, communication policy, extern
communication, tourism area, services, touristic destination.

MATERIAL ŞI METODĂ
Articolul „Eficienţa dialogului activ în domeniul turismului” conţine un şir de
reguli ale elocinţei, prin intermediul cărora agentul de turism obţine un rezultat eficient în
promovarea serviciilor turistice. S-a făcut referinţă şi la faptul că în domeniul turismului,
pe lîngă nivelul calităţii serviciilor prestate, structurile de cazare, divertisment, mijloace de
transport ş. a., un rol important îi revine şi dialogului activ, fapt demonstrat prin utilizarea
metodelor de cercetare ca: analiza şi sinteza, comparaţia, metoda monografică şi alte
metode de cercetare.

REZULTATE ŞI DISCUŢII
S-a constatat, că un turist mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a petrecut vacanţa,
poate influenţa alţi cinci turişti a-şi alege acelaşi loc pentru vacanţa, în timp ce un turist
nemulţumit poate influenţa zece turişti a-şi alege alt spaţiu turistic.
De fapt creşterea sau descreşterea circulaţiei turistice se consideră că depinde de
nivelul calităţii serviciilor prestate, de structurile de cazare, masă, divertisment, mijloace
de transport şi tot ce ţine de sfera componentelor de bază sau adiacente programului
turistic. Ultimul timp se înregistrează mari salturi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor,
creându-se o ofertă care să corespundă tuturor exigenţelor. E sesizabil faptul, că circulaţia
turistică se orientează, în mare parte, spre ţările cu un bogat patrimoniu cultural, religios,
istoric – altfel spus, cu un patrimoniu construit, după care urmează, ca prioritate,
destinaţiile care dispun de un patrimoniu spiritual, cunoscut şi intrat în circuitul de valori
universale ce ţin de domeniul artelor (literatură, muzică, arte plastice, obiceiuri, tradiţii
etnofolclorice etc.). Un alt factor de influenţare a deplasărilor turistice este patrimoniul
natural la care se anexează şi condiţiile de climă favorabile vacanţelor.
Indiscutabil, calitatea serviciilor, patrimoniul cultural, cît şi cel natural joaca un rol
important în creşterea fluxului turiştilor pe o anumită destinaţie, dar nu şi definitoriu. Nu în
ultimul rînd, în obţiunea turismului, contează factorul uman, care constituie o componentă
importantă în formarea şi amplificarea unei imagini pozitive pentru o destinaţie turistică.

238
 Aici e necesar să menţionăm sfera distribuţiei produselor turistice în care agentul
de turism, prin poziţia sa de valorificator al ofertei destinate publicului, cooperează cu un
bagaj mai mic sau mai mare de informaţii, pe care-l utilizează în contactul direct, respectiv
în dialogul activ cu potenţiala clientelă.
Dialogul activ, prin natura sa, se subordonează aceloraşi cerinţe ca şi activităţile
promoţionale în ansamblul lor. Privit prin prisma informaţiilor dirijate, mecanismul
comunicării cu potenţialul client este subordonat cerinţelor legate de stimularea vânzărilor.
În turism comunicarea eficientă cu clienţii este o condiţie esenţială pentru o
afacere rentabilă, aceasta fiind adesea principalul factor de succes.
De aceea fiecare agent turistic trebuie să posede la gradul superlativ arta elocinţei,
care nu este un proces natural, ori o obligaţie cu care se naşte individul, de aceea e nevoie
de studiat şi de respectat normele artei în comunicare (elocinţei) pentru a obţine un rezultat
eficient. Comunicarea trebuie tratată ca o parte integrată a responsabilităţii fiecărei
persoane faţă de interlocutor, de aceea, pentru creşterea eficienţei comunicării, orice agent
turistic trebuie să ţină cont de anumite principii. Pregătirea atentă a mesajului, verificarea
înţelesului mesajului, până şi tonalitatea vocii sunt lucruri de care trebuie să ţină cont
emiţătorul la propunerea serviciilor turistice.
Conţinutul, formele şi modul de desfăşurare a dialogului cu clientul îi sunt impuse
agentului de turism în funcţie de caracteristicile personale ale clientului (nivel de
cunoştinţe, grad de informare, sex, vîrstă, zonă de provenienţă etc.). Deci, agentul de
turism este obligat, prin natura sa profesională, să aibă un comportament adecvat:
impecabil, nuanţat şi detaliat în desfăşurarea unui dialog cu clienţii, mai bine zis să dea
dovadă de o înaltă cultură profesională, care presupune:
- o configuraţie socială unică pentru o profesiune;
- ansamblul interacţiunilor, valorilor, credinţelor, atitudinilor solicitate de
asociaţiile profesionale;
- ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor
conturate în decursul timpului în fiecare asociaţie profesională, care predomină în cadrul
său, condiţionându-i funcţionalitatea şi performanţele;
- o combinaţie de elemente umane conştiente şi inconştiente, raţionale şi
iraţionale, individuale şi de grup între care se derulează fluxuri informaţionale de
influenţare, cu un impact major asupra funcţionalităţii şi performanţelor sistemului
organizaţional;
- ansamblu de valori morale, principii, norme, simboluri şi ritualuri care-şi transmit
şi imprimă mesajul asupra comportamentului membrilor, cu implicaţii directe asupra
eficienţei, eficacităţii şi imaginii asociaţiei profesionale.
O metodă eficientă pentru a atrage turiştii ar fi şi organizarea unei ore de informare
pentru turişti, în spaţiile de vânzare a prestaţiilor suplimentare din staţiunile turistice, poate
fi benefică mai ales dacă sunt atrase şi alte persoane care să amplifice comunicarea şi
informarea turistică.
Politica de comunicare este necesar să cuprindă toate măsurile interne şi externe
ale unei întreprinderi, care acţionează asupra concepţiilor şi aptitudinii participanţilor la
piaţă. Altfel spus, politica de comunicare cuprinde atât comunicarea externă, cu piaţa
turistică, cât şi cea internă. Întreaga activitate a agentului de turism este de neconceput în
afara comunicaţiei cererii şi ofertei, prin care se transmite consumatorilor, utilizatorilor,
dar şi publicului larg informaţii referitor la caracteristicile produselor şi serviciilor oferite,
evenimentele în care este implicată agenţia respectivă de turism, cât şi informaţii despre
aceasta.

239
 O schemă succintă a actului comunicaţional, care pune în circulaţie o informaţie o
idee sau o atitudine promovată de agenţia de turism, utilă în a creiona mai bine actorii şi
raportarea acestora la promovarea turistică prin comunicare, este compusă din: sursa de
informaţie, în cazul nostru ofertantul de servicii şi produse turistice, mesajul, respectiv
ideea, informaţia ce urmează a fi difuzată; destinatarul, adică publicul vizat, fie că este
vorba de consumator, turist, distribuitor, sau chiar propriii angajaţi, publicul intern şi
suportul mesajului, adică mijlocul prin care informaţia este transmisă. Toate acestea nu fac
altceva decât să ducă la o activitate fructuoasă încununată de succes.

CONCLUZIE
Dialogul activ are deci menirea de a capta atenţia turistului, de a creşte interesul
faţă de produsele oferite şi de a determina, în faze succesive şi selective, decizia acestuia
de a trece la acţiune, prin acceptarea şi cumpărarea produsului oferit.

BIBLIOGRAFIE
1. Newsom, Doug, T. Vanslzke, D. Kruckeberg, Totul despre relaţii publice, Iaşi, 2003.
2. Ionescu, Ion, Turismul fenomen social-economic şi cultural, Bucureşti, 2003.
3. Draica, Constantin, Turismul internaţional. Practici de elaborare şi distribuţie a produsului
turistic, Bucureşti, 2003.
4. Ostrofeţ, Leonid, Monografie. Dezvoltarea turismului eco-rural aplicat în Republica Moldova-
proiect deschis pentru integrarea europeană, Chişinău, 2010.
5. Ţigu, Gabriela, Etica afacerilor în turism, Bucureşti, 2005.

CONSIDERATIONS ON RURAL TOURISM AND FARM TOURISM – A

CHANCE FOR RURAL DEVELOPMENT IN ROMANIA

ION PIRVUTOIU,
Hyperion University, Bucharest, Romania
AGATHA POPESCU,
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Bucharest, Romania

Rezumat. Lucrarea a avut ca scop prezentarea unor consideratii asupra turismului

rural si agroturismului in Romania ca o sansa si nisa pentru dezvoltarea rurala
durabila.Indiscutabil turismul rural este o alternativa de imbinare a factorilor sociali,
economici si de mediu in scopul asigurarii satisfactiei petrecerii unui sejur placut, relaxant
si educativ in mijlocul naturii, crearii de oportunitati pentru obtinerea de venituri
suplimentare de catre populatia rurala si in special fermierilor, dezvoltarii economice a
comunitatii rurale, pastrarii si promovarii obiceiurilor si traditiilor locale, a valorilor
cultural si istorice.
Cuvinte cheie : turism rural, agroturism,desvoltare rurala, Romania.

INTRODUCTION
By excelence, tourism involves the explotation of natural conditions and cultural
patrimony with important negative consequences upon environment. For this reason, the
promotion of „rural tourism, farm tourism, ecotourism, green tourism, white tourism, blue
tourism, mild or sweet tourism, durable tourism” as new forms of tourism „friendly” with

240

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)