1

NERVII CRANIENI

III. 1. Generalităţi
La om, nervii cranieni sunt în număr de 12 perechi, numerotate, de Félix Vicq d'Azyr (1748 -
1794), în ordinea ieşirii din craniu şi denumiţi după:
- funcţie (olfactiv I, optic II, oculomotor III, abducens VI, acustico-vestibular VIII)
- caractere morfologice ( trigemen V, trohlear IV)
- traiect (hipoglos XII)
- teritoriu (facial VII, glosofaringian IX, vag X).
Nervii I şi II sunt echivalenţi structural tracturilor din S.N.C., deoarece:
- nervul olfactiv se dezvoltă în relaţie cu o prelungirea a telencefalului (vezicula olfactivă, din
care se dezvoltă bulbul şi tractul olfactiv) şi aparţine rinencefalului
- nervul optic se dezvoltă din pedunculul veziculei optice, prelungire a diencefalului.
Mielinizarea fibrelor nerbvoase ale acestor nervi nu este realizată de celule Schwann, ca la
ceilalţi nervi, ci de oligodendroglii, celule gliale centrale.
Nervii III-XII aparţin trunchiului cerebral, în care se găsesc nucleii lor de origine (motori)
sau terminali (senzitivi) şi la nivelul căruia se află originea lor aparentă.
Asigură legăturile trunchiului cerebral cu periferia, fiind omologi nervilor spinali.
Sunt alcătuiţi din fibre eferente şi/ sau aferente.
Din punctul de vedere al tipului de fibre din care sunt alcătuiţi, nervii cranieni:
- I, II şi VIII sunt nervi senzoriali
- III, IV, VI, XI şi XII sunt nervi motori
- V, VII, IX şi X sunt nervi micşti.
Nervii cranieni care au în structura lor fibre aferente, au pe traiectul lor 1-2 ganglioni
(substanţă cenuşie extranevraxială), echivalenţi ganglionilor de pe rădăcina posterioară a nervilor
spinali. Aceşti ganglioni sunt alcătuiţi din neuroni pseudounipolari, care constituie N1 căilor
senzitive exteroceptive, proprioceptive şi interoceptive. Prelungirea lor periferică culege
informaţii de la receptori iar prelungirea centrală pătrunde în trunchiul cerebral unde face sinapsă cu
N2, în nucleii terminali.
O excepţie este reprezentată de nervul VIII, ai cărui ganglioni (vestibular Scarpa şi spiral
Corti) sunt alcătuiţi din neuroni bipolari, care constituie N1 căilor senzoriale vestibulară şi
acustică.
De asemenea, pe traiectul ramurilor nervului trigemen sunt anexaţi ganglioni parasimpatici,
ce aparţin funcţional nervilor cranieni cu componentă parasimpatică şi în care fibrele
parasimpatice preganglionare ale acestor nervi fac sinapsă cu neuronii parasimpatici ganglionari

Componenţă fibrilară
Mai complexi decât nervii spinali, nervii cranieni au în structură următoarele tipuri de fibre
nervoase, în funcţie de care se face clasificarea nucleilor echivalenţi:

a. Fibre eferente
1. fibre somatoeferente generale sau somatomotorii, care inervează muşchii derivaţi din
mezodermul somitelor. Se găsesc în structura nervilor III, IV, VI şi XII.
 2

Fibrele nervilor III, IV şi VI inervează muşchii derivaţi din mezodermulpremandibular,

echivalent somitelor preotice ale altor specii, respectiv muşchii extrinseci ai globului ocular.
Fibrele nervului XII inervează muşchii derivaţi din mezodermul somitelor occipitale, respectiv
muşchii intrinseci ai limbii.

2. fibre visceroeferente speciale sau branhiomotorii, care inervează muşchii derivaţi din
mezenchimul arcurilor branhiale. Se găsesc în structura nervilor V, VII, IX, X şi XI.
Fibrele branhiomotorii din structura nervului mandibular (trigemen) inervează muşchii
derivaţi din mezenchimul arcului I.
Fibrele branhiomotorii din structura nervului facial inervează muşchii derivaţi din
mezenchimul arcului II.
Fibrele branhiomotorii din structura nervului glosofaringian inervează muşchii derivaţi din
mezenchimul arcului III.
Fibrele branhiomotorii din structura nervului laringeu superior (din vag) inervează muşchii
derivaţi din mezenchimul arcului IV.
Fibrele nervului laringeu recurent, ramură a nervului vag dar care conţine fibrele
branhiomotorii din nervul accesor, inervează muşchii derivaţi din mezenchimul arcului VI, arcul
V nedând derivate musculare la om.
3. fibre visceroeferente generale, parasimpatice preganglionare, care intră în structura
nervilor III, VII bis (intermediar Wrisberg), IX şi X şi au originea în nucleii parasimpatici din
trunchiul cerebral.
4. fibre eferente somatice speciale, descrise de autori moderni şi care se găsesc în structura
nervului VIII (probabil şi II) şi sunt reprezentate de fibre de control ale recepţiei.

Fibre aferente
1. fibre somatoaferente generale, care se găsesc în structura nervului V şi conduc
sensibilitatea proprioceptivă şi exteroceptivă (termică, tactilă, dureroasă şi de presiune) de la nivelul
feţei.
Asemenea fibre se găsesc şi în structura nervilor VII, IX şi X şi conduc sensibilitatea
exteroceptivă din zona Ramsay-Hunt (situată la nivelul pavilionului urechii) şi de la nivelul meatului
acustic extern. Nervii VII, IX şi X, nu au însă nuclei senzitivi exteroceptivi în trunchiul cerebral,
astfel încât aceste fibre fac sinapsă cu deutoneuronul tot în nucleul tractului spinal al nervului V.
2. fibre somatoaferente speciale, care conduc sensibilitatea acustico-vestibulară şi se găsesc
în structura nervului VIII.
3. fibre visceroaferente generale sau interoceptive, care conduc sensibilitatea viscerală şi se
găsesc în structura nervilor IX şi X.
4. fibre visceroaferente speciale sau gustative, care conduc sensibilitatea gustativă şi se
găsesc în structura nervilor VII, IX şi X.
 3

TRUNCHI CEREBRAL ŞI CEREBEL – vedere anterioară

ORIGINEA APARENTĂ A NERVILOR CRANIENI
1. Nervul oculomotor – NC. III
2. Nervul trochlear - NC. IV
3. Venă transversală pontină
4. Nervul abducens - NC. VI
5. Nervul trigeminal - NC. V
6. Nervii facial (VII) şi vestibulocohlear (VIII)
7. Nervul glosofaringeal - NC. IX
8. Nervul vag - NC. X
9. Nervul accesor, rădăcina spinală - NC. XI
10. Nervul hipoglos - NC. XII
11. Vena cerebeloasă anterioară

ARTERE
A. a. vertebrală
B. a. cerebeloasă postero-inferioară
C. a. cerebeloasă antero-inferioară
D. a cerebeloasă superioară
E. a bazilară
F. a cerebrală posterioară
 4

III. 2. Nervul oculomotor

A. Componenţa fibrilară

- fibre somatoeferente generale sau somatomotorii (FESG), care inervează muşchii derivaţi
din mezodermul premandibular, echivalent somitelor preotice ale altor specii, respectiv
muşchi extrinseci ai globului ocular.
- fibre eferente viscerale generale, parasimpatice preganglionare (FEVG)

B. Originea nervului oculomotor

Originea reală a fibrelor nervului oculomotor se află în complexul nuclear al nervului

oculomotor, situat în mezencefal, în dreptul coliculului superior.
Complexul nuclear oculomotor este alcătuit din:
- nucleul principal motor, alcătuit din neuroni somatomotori ai căror axoni constituie
FESG
- nucleul accesor Edinger- Westphal, situat dorso-cranial faţă de nucleul motor, alcătuit
din neuroni simpatici preganglionari ai căror axoni constituie FEVG parasimpatice
preganglionare
- nucleul de convergenţă Perlia, nucleu impar, situat inferior, între cei doi nuclei
principali motori. Este centrul supranuclear de control al convergenţei globilor oculari.
Nucleul principal al nervului III, nucleul somatomotor, a fost sistematizat în subgrupe
nucleare, în funcţie de teritoriul motor (după Warwick):
- subnucleu lateral, de unde, în sens supero-inferior, pornesc fibre ipsilaterale către muşchii
drept inferior, oblic inferior şi drept medial.
- subnucleu paramedian, de la care pornesc fibre încrucişate pentru muşchiul drept
superior.
- parte centrală, situată inferior,de la care pornesc fibre directe şi încrucişate către muşchiul
ridicător al pleoapei superioare.
Nucleul accesor Edinger-Westphal prezintă două porţiuni:
- superioară, care asigură inervaţia muşchiului sfincter al pupilei (fibrele musculare
circulare din structura irisului), producând mioză în cadrul reflexului pupilar la lumină
- inferioară, ce asigură inervaţia fibrelor musculare circulare ale corpului ciliar, intervenind
în acomodare.
Fibrele parasimpatice preganglionare cu originea în nucleul accesor al nervului oculomotor
se alătură fibrelor somatomotorii ale nervului şi iau calea ramurii sale inferioare.
În orbită se desprind din ramura inferioară şi formează rădăcina parasimpatică a ganglionului
ciliar.
Originea aparentă se află în şanţul medial, de pe faţa medială a pedunculului cerebral, în fosa
interpedunculară.

C. Traiect, raporturi

La origine, nervul se găseşte între artera cerebeloasă superioară şi artera cerebrală posterioară,
în spaţiul subarahnoidian al cisternei interpedunculare, fiind înconjurat de o teacă a piei mater.
 5

Trece peste marginea laterală a lamei patrulatere a osului sfenoid şi marginea superioară a
stâncii temporalului, venind în raport cu sinusul pietros superior.
Pătrunde în peretele lateral al sinusului cavernos, unde se împarte în două ramuri, superioară
şi inferioară şi are raporturi cu nervul oftalmic şi ramurile sale şi cu nervul trohlear:
- în partea posterioară a peretelui lateral al sinusului cavernos nervii au următoarea dispoziţie,
dinspre superior spre inferior:
- nervul oculomotor
- nervul trohlear
- nervul oftalmic
- în partea anterioară a peretelui lateral al sinusului cavernos nervii au următoarea dispoziţie,
dinspre superior spre inferior:
- nervul trohlear
- nervul frontal
- nervul lacrimal
- ramura superioară a nervului oculomotor
- nervul nazociliar
- ramura inferioară a nervului oculomotor
Medial, are raporturi cu artera carotidă internă şi cu nervul abducens (VI), care trece între
peretele lateral al sinusului cavernos şi artera carotidă internă.
Inferior şi lateral are raporturi cu ramura maxilară a nervului trigemen, situată într-o dedublare
a durei mater din loja medie a endobazei.
Ramurile nervului oculomotor pătrund în orbită prin compartimentul medial al fisurii
orbitale superioare, inelul tendinos Zinn.

D. Ramurile nervului oculomotor

1. Ramura superioară

Este subţire, cu diametru de aproximativ 1 mm.

Pătrunde în orbită lateral de nervul optic şi artera oftalmică şi superior de nervul nazociliar.
Se îndreaptă spre superior şi medial, trecând superior de nervul optic şi ajunge la faţa
inferioară a muşchiului drept superior (la unirea treimii sale posterioare cu cele două treimi
anterioare).
Dă ramuri musculare pentru:
- muşchiul drept superior
- muşchiul ridicător al pleoapei superioare.

1. Ramura inferioară

Este mai groasă, având diametrul de aproximativ 3 mm.

Pătrunde în orbită lateral de nervul optic şi artera oftalmică şi inferior de nervul nazociliar.
Se îndreaptă spre anterior, pe faţa superioară a muşchiului drept inferior şi se împarte în trei
ramuri:
- ramura medială, care se îndreaptă medial, trece inferior de nervul optic şi ajunge la faţa
medială a muşchiului drept intern, pe care îl inervează
- ramura centrală, care pătrunde în muşchiul drept inferior, pe care îl inervează
 6

- ramura laterală, care trece pe marginea laterală a muşchiului drept inferior şi ajunge la faţa
superioară a muşchiului oblic inferior, pe care îl inervează. Din această ramură se
desprinde ramura comunicantă cu ganglionul ciliar, care este alcătuită din fibrele
parasimpatice preganglionare cu originea în nucleul accesor al nervului oculomotor.

Aplicaţii clinice (III, IV, VI)

a. Mişcările conjugate ale globilor oculari se realizează conform:

- legii Herring, conform căreia influxurile nervoase sunt transmise egal la muşchii ambilor
ochi
- legii Scherrington, conform căreia contracţia unui muşchi este simultană cu relaxarea
antagonistului său.
Controlul mişcărilor coordonate se realizează de către centrii supranucleari din formaţia
reticulată paramediană a trunchiului cerebral şi se află sub controlul:
- cortexului cerebral (ariile vizuale senzoriale 17, 18, 19 şi aria vizuală frontală motorie 8),
prin fibre corticoreticulate şi corticonucleare ipsi şi contralaterale
- coliculului superior, prin fibre tecto-bulbare
- sistemului vestibular
- cerebelului.

b. Leziunile nucleilor sau ale nervilor III, IV, VI (paralizii oculomotorii de origine
neurologică) sunt cel mai frecvent consecinţa unui accident vascular interesând trunchiul cerebral şi
se manifestă prin:
- devierea ochiului din poziţia primară (devierea globului ocular în direcţie opusă mişcării
muşchiului paralizat, datorată acţiunii muşchiului antagonist)
- limitarea mişcării globului ocular în direcţia muşchiului paralizat
- diplopie homonimă sau heteronimă (perceperea unei imagini duble la privirea în direcţia de
acţiune a muşchiului afectat).
 7

III. 3. Nervul trohlear (IV)

A. Componenţa fibrilară

- fibre somatoeferente generale sau somatomotorii (FESG), care inervează muşchiul oblic
superior, muşchi extrinsec al globului ocular derivat din mezodermul premandibular,
echivalent somitelor preotice ale altor specii.

B. Originea nervului trohlear

Originea reală a fibrelor nervului trohlear se află în nucleul motor al nervului IV, situat în
mezencefal, în dreptul coliculului inferior.
Axonii neuronilor din nucleul motor al nervului IV se îndreaptă posterior şi se decusează în
partea superioară a vălului medular superior.

Originea aparentă a nervului IV se află pe faţa posterioară a trunchiului cerebral, sub coliculii
inferiori ai mezencefalului.

C. Traiect, raporturi şi teritoriu

Nervul trohlear ocoleşte lateral pedunculul cerebral, ajungând pe faţa antero-laterală a

trunchiului cerebral, în dreptul şanţului ponto-peduncular, între arterele cerebrală posterioară şi
cerebeloasă postero-superioară şi se îndreaptă anterior.
Trece peste marginea superioară a stâncii temporalului şi dă o ramură meningeală recurentă
pentru cortul cerebelului, ce conţine fibre simpatice postganglionare provenite dintr-o ramură
comunicantă cu plexul pericarotic intern.
Pătrunde în peretele lateral al sinusului cavernos, unde are raporturi cu nervul oftalmic şi
ramurile sale şi cu nervul oculomotor:
- în partea posterioară a peretelui lateral al sinusului cavernos nervii au următoarea dispoziţie,
dinspre superior spre inferior:
- nervul oculomotor
- nervul trohlear
- nervul oftalmic
- în partea anterioară a peretelui lateral al sinusului cavernos nervii au următoarea dispoziţie,
dinspre superior spre inferior:
- nervul trohlear
- nervul frontal
- nervul lacrimal
- ramura superioară a nervului oculomotor
- nervul nazociliar
- ramura inferioară a nervului oculomotor
Medial, are raporturi cu artera carotidă internă şi cu nervul abducens (VI), care trece între
peretele lateral al sinusului cavernos şi artera carotidă internă.
La ieşirea din sinusul cavernos, nervul IV pătrunde în orbită prin compartimentul lateral al
fisurii orbitale superioare, trecând superior de inelul tendinos Zinn şi medial de ramurile frontală şi
lacrimală ale nervului oftalmic.
 8

În orbită este situat superior de muşchiul ridicător al pleoapei superioare şi medial de nervii
frontal şi lacrimal.
Se îndreaptă spre anterior şi medial, ajungând la faţa superioară a muşchiului oblic superior,
pe care îl inervează.

III. 5. Nervul abducens (VI)

A. Componenţa fibrilară

- fibre somatoeferente generale sau somatomotorii (FESG), care inervează muşchiul drept
extern, muşchi extrinsec al globului ocular derivat din mezodermul premandibular,
echivalent somitelor preotice ale altor specii.

B. Originea nervului abducens

Originea reală a fibrelor nervului trohlear se află în nucleul motor al nervului VI, situat în
punte, în profunzimea coliculului facialului, de pe planşeul ventriculului IV. Nucleul nervului
abducens este înconjurat de fibrele radiculare ale nervului VII, care formează genunchiul intern al
nervului VII.
Originea aparentă se află în şanţul bulbo-pontin, la nivelul fosetei mediale, superior de
piramida bulbară.

C. Traiect, raporturi şi teritoriu

De la origine, nervul abducens se îndreaptă anterior şi lateral, trece peste marginea superioară
a stâncii temporalului, medial de nervul III şi pătrunde în sinusul cavernos, unde se aşează între
artera carotidă internă şi peretele lateral al sinusului, prin care trec nervii trohlear, oculomotor şi
oftalmic, cu ramurile lor.
La ieşirea din sinusul cavernos, nervul VI pătrunde în orbită prin compartimentul medial
al fisurii orbitale superioare (inelul Zinn), împreună cu ramurile nervului oculomotor, ramura
nazociliară a nervului oftalmic şi rădăcina simpatică a ganglionului ciliar.
În orbită este situat pe faţa medială a muşchiului drept lateral (extern), pe care îl inervează.
 9

pentru SLD I
Parcă începe să semene cu un PLEX CRANIAN!
 10

1. bulb olfactiv 2. tract olfactiv 3. n optic 4. chiasma optică 5. tract optic 6. ACI 7. a
comunicantă posterioară 8. n oculomotor 9. a cerebrală post 10. a bazilară 11. a cerebeloasă sup
12. n trigemen 13. n facial 14. n vestibulo-cohlear 15. a vertebrală 16. n hipoglos 17. nn
glosofaringian și vag 18. n abducens 19. n trohlear 20. punte 21. bulb 22. fosa interpedunculară
23. tija pituitară (ruptă) 24. emisferă cerebeloasă
 11

1. fața inf a cortului cerebelului 2. incizura tentori 3. n oculomotor 4. n trohlear 5. n

trigemen 6. n abducens 7. n facial 8. n acustico-vestibular 9. nn glosofaringian și vag 10. n
accesor 11. a vertebrală 12. n hipoglos 13. sinus sfenoidal 14. fosă hipofizară 15. gld hipofiză
16. sinus sigmoidian 17. porul și meatul acustic int
 12

1. coasa creierului 2. n optic 3. n oculomotor 4. ACI 6. n abducens 7. n facial 8. n

vestibulo-cohlear 9. n glosofaringian 10. n vag 11. n accesor 12. n hipoglos 13. a vertebrală 14.
măduva spinării 15. sinusul pietros sup (inserția cortului cerebelului)

Secțiune frontală prin sinusul cavernos, în partea sa posterioară

 13

Secțiune frontală prin sinusul cavernos, în partea sa anterioară

 14

Sinusul cavernos
 15

Disecția orbitei
1. n optic 2. n trohlear 3. m oblic sup 4. a supraorbitală 5. n supratrohlear 6. n supraorbital
7. m RPS 8. m drept sup 9. n frontal 10. a lacrimală 11. n lacrimal

Disecția orbitei
 16

1. n frontal 2. a supraorbitală 3. n supratrohlear 4. n supraorbital 5. gld lacrimală 6. a

lacrimală 7. n lacrimal 8. m drept extern 9. n abducens

Disecția orbitei
1. apofiza crista galli 2. lama ciuruită a etmoidului 3. m oblic sup (pântece post) 4. n trohlear
5. m RPS (secționat și ridicat) 6. m drept sup (secționat și ridicat) 7. r sup a n oculomotor 8. n optic
9 m drept lat (cu n abducens) 10. r inf a n oculomotor 11. m drept inf 12. m drept intern
 17

vârful conului muscular

1. n optic 2. n abducens 3. m drept lat 4. n oculomotor (r inf) 5. m drept inf 6. m drept medial
18
19