Comunicarea didactică în mediul online

Kincses Irina, prof. înv. primar, Școala Gimnazială ”Alexandru Piru” Mărgineni, Bacău
Această situație pandemică, de criză, o putem defini ca o periodă dificilă, o situție din care parcă
nu putem ieși pentru că nu știm cum să ieșim sau când o să ieșim, spun că ne aflăm într-o nebuloasă.
În mod firesc, noul demers educațional a avut ca efecte în ceea ce privește influența mediul
educațional astfel construit asupra rezultatelor învățării elevilor:
1. Ce înseamnă pentru un elev trecerea la școala online? Cum percepe el această schimbare? Cum
percem noi, cadrele didactice școala și actul educațional în mediul virtual.
2. Ce impact are asupra elevului, dar și asupra cadrului didactic?
3. Ce modificări comportamentale, emoționale se produc, atât la elevi, cât și la profesori?
4. Ce consecințe are lipsa interacțiunii directe a elevilor cu profesorii? Interacțiunea virtuală poate ține
loc de interacțiune directă?
5. Care vor fi rezultatele învățării? Putem vorbi de atingerea rezultatelor prefigurate ale învățării? În ce
măsură se poate vorbi de formarea competențelor specifice în contextul în care activitatea on-line este
cu precădere centrată pe aspectul teoretic?
Cauzele problemei:
 Fizice: libertatea ne-a fost îngrădită și condiționată prin acle declarații;
 Psihice: nu știam cu ce ne confruntăm, derutare și incertitudine;
 Economice: lipsa mijloacelor (tablete, telefoane și laptop uri) atât la elevi cât și la profesori a
dus la cumpărături excesive, salarii scăzute, șomaj tehnic, ș.a.
Totul părea că este neclar și aici mă refer la actul didactic, când s-a dat starea de urgență și ni s-a
spus să stăm acasă, parcă am căzut într-o prăpastie din care simțeam că nu pot ieși. Primul lucru l-a
care m-am gândit atunci când ni s-a spăus să stăm acasă și nu mai putem merge la școală m-am gândit
cum voi putea lua legătiura cu elevii mei. Prin aplicația Meet s-a reușit conectarea video cu elevii, au
fost încărcate resurse educaționale, ecranul poate fi partajat, astfel încât elevii să vadă ce se scie. Ambele
sunt gratuite pentru instituțiile de învățământ și au fost reunite de către EduApps, o companie românească
din zona digitalizării educației, într-o soluție agreată de Ministerul Educației și Cercetării. Adaptarea la
școala online este un proces cu care s-au confruntat atât profesorii, cât și elevii, stârnind emoții și temeri
intense de ambele părți. Cert e că integrarea tehnologiei informației în educație va fi accelerată în
continuare și că educația online va deveni în cele din urmă o componentă integrantă a educației școlare.
Avantaje și dezavantaje:
Competențele digitale mai avansate și aprofundate pe parcursul acestei pandemii, atât ale profesorilor, cât
și ale elevilor din mediul urban, accesul lor mai facil la conexiuni la Internet de mare capacitate și stabil,
la școala online: elemente pentru inovarea educației. Impactul activităților derulate prin webinare și
evenimente realizate prin proiectul CRED, derulate prin intermediul eTwinning și Teachers᾽ Academy,
precum și cursurile online gratuite derulate pe platforma iTeach.ro. Toate aceste activități de formare
reprezintă exemple de bune practici în dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, iar nevoia
de a le generaliza devine imperioasă. Cele mai importante avantaje pe care situația de față le aduce au fost
evidențiate de răspunsurile cadrelor didactice la unele studii implementate prin chestionare.
Competențele digitale dobândite de profesori în această perioadă reprezintă, achiziții utile pentru
activitatea didactică viitoare. Această pandemie ne-a făcut să punem mai mult preț pe propria viață, să
dăm mai multă importanță sănătății, relațiilor sociale și chiar celor familiale.
Dezavantaje: Părinții au devenit nemulțumiți pentru că s-au văzut nevoiți să nu mai meargă la
serviciu, s-au văzut neputincioși în rezolvarea temelor și explicarea lor pe înțelesul copiilor. Stau prea
mult în fața calculatoarelor de unde apar și boli oculare (sindromul privitului la calculator). Puțini știu că,
în timpul desfășurării activității, plăcute sau necesare, în fața monitorului, scade frecvența cu care clipim
de aproximativ cinci ori față de normal. In prezent, aproximativ 60 de milioane de persoane suferă de
Computer Vision Syndrome (sindromul privitului la calculator), specialiștii estimând o dublare a acestui
număr în curând. "Simptomele acestui sindrom includ: dureri de cap, vedere neclară, dureri ale gâtului,
oboseala vizuală, ochi uscați, iritați, dificultăți de acomodare, cu încețoșarea vederii când trecem de la
vederea de aproape la o distanță mai mare. De aceea, pentru prevenirea apariției problemelor oculare, este
bine sa urmăm o serie de «reguli», sfaturi atunci când lucrăm la calculator", subliniază dr. Irinel Zavate.
 Purtați ochelari cu lentile antireflex
 Faceți pauze regulate.
 Monitorul trebuie asezat la o distanta de 50-60 de cm față de ochi; ecranul trebuie să fie sub
nivelul privirii. 
 Monitorul trebuie astfel orientat pentru a impiedica reflexia luminii pe ecran. Lumina trebuie să
vină din dreapta, nu din față sau din spate.
 Măriți caracterele textului pe care îl citiți deoarece, dacă acestea vor fi prea mici, ochiul va obosi
mai repede, iar simptomele  Computer Vision Syndrome (CVS) se vor instala mai ușor. 
 Intensitatea culorii verzi a monitorului trebuie redusa. Aceasta culoare obosește cel mai mult
ochii. 
 Chiar dacă nu aveți probleme de vedere (miopie, hipermetropie), purtați ochelari cu lentile
antireflex, aceștia având rolul de a vă feri de radiațiile monitorului. 
 Masați-vă zona ochilor, timplelor și a feței; aceasta ajuta la relaxarea mușchilor feței. 
 In cazul în care simțiți senzația de uscăciune a ochilor, folosiți picaturi indicate pentru ochiul
uscat. 
 Unul dintre motivele cele mai raspândite responsabile pentru aparitia CVS în birouri este
contrastul dintre un ecran intunecat si un mediu ambient deschis la culoare, luminos. Acoperirea geamului
cu jaluzele poate fi o soluție. 
O altă problemă medicală ar fi durerea de spate dupa ore în șir în fața PC-ului. Durerile de spate sunt o
problemă din ce în ce mai frecventă, mai ales la tinerii și adulții care stau multe ore în fața calculatorului.
Coloana vertebrală este supusă permanent unor forțe: de la ținutul capului pe umeri pâna la purtatul
obiectelor, a îmbrăcăminții, la care se adaugă statul în picioare,  statul îndelung pe scaun - toate acestea 
înseamnă o solicitare a coloanei. "Tinerii și-au schimbat modul de viață. Calculatorul a intrat foarte mult
în viața lor - lucrul la calculator înseamnă o anumită poziție, o anumită solicitare. Iar noi nu știm să
contrabalansăm aceasta solicitare clară pe coloana cu lucruri care pot armoniza coloana. Dacă suntem
obligați să petrecem ore în șir în fața calculatorului, lucrul acesta trebuie să fie acompaniat și de o ținută
corespunzătoare în restul timpului. Această uzură sigur se va traduce în primul rând în durere. De aceea,
este indicat  să facem pauză din jumatate în jumatate de oră atunci când lucrăm la calculator și să
încercăm să avem o poziție corectă a coloanei - dreaptă", arată prof.dr. Rodica Chiriac, reumatolog în
cadrul Clinicii de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași. Aceste informații mi s-au părut
utile și le-am folosit și împărtășit, ori de câte ori am avut ocazia.

BIBLIOGRAFIE
1. Curs – Alina Căprioara ,,Comunicare, relații publice și managementul situațiilor de criză”,
2020;
2. Abric, Jean Claude, 2002, ,,Psihologia comunicării », Editura Polirom, Iaşi;
3. Amado, Gilles, Guittet, Andre, 2007, Psihologia comunicării în grupuri, Editura Polirom,
Iaşi;