Sunteți pe pagina 1din 42

Nr………./…………………………….

UNITATEA SCOLARA
LICEUL TEHNOLOGIC BAILE GOVORA

EXAMENUL
DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE A ABSOLVENTILOR
INVATAMANTULUI LICEAL

Nivelul 4 de calificare

Candidat: ȚIȚIRIGĂ LOREDANA


Clasa: XII
Forma de invatamant: Zi
Profil : Servicii
Domeniul de pregatire: Turism și alimentatie
Calificarea profesionala: TEHNICIAN IN TURISM
Anul absolvirii: 2021
Indrumator de proiect: Prof. Dr, Chiriță Costache Ramona

2021

UNITATEA SCOLARA
LICEUL TEHNOLOGIC BAILE GOVORA

2
TEMA proiectului:

TURISMUL DE SĂNĂTATE ȘI WELLNESS

Candidat: ȚIȚIRIGĂ LOREDANA


Clasa: XII
Forma de invatamant: Zi
Profil : Servicii
Domeniul de pregatire: Turism și alimentatie
Calificarea profesionala: TEHNICIAN IN TURISM
Anul absolvirii: 2021
Indrumator de proiect: Prof. Dr. Chiriță Costache Ramona

LICEUL TEHNOLOGIC BĂILE GOVORA


PROFIL SERVICII
CALIFICARE PROFESIONALĂ :TEHNICIAN ÎN TURISM

3
LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. Dr. Ramona Chiriță
Absolventă,
ȚIȚIRIGĂ Loredana

BĂILE GOVORA 2021

4
TURISMUL DE SĂNĂTATE ȘI WELLNESS

5
CUPRINS

ARGUMENT .............................................................................................................4

CAPITOLUL I .TURISMULBALNEAR ÎN ROMÂNIA. FACTORI NATURALI DE

CURA.STATIUNI BALNEARE IN ROMANIA.....................................................6

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ TURISMUL BALNEAR IN STATIUNEA

AMARA .....................................................................................................................................

19

CAPITOLUL III: CONCLUZII ȘI PROPUNERI ................................................27

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................34

ANEXE .......................................................................................................................35

6
ARGUMENT

Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicatii ample in existenta umana prin


efectele directe si pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale
societatii.
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic – natural
antropic – diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o
larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte
motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru
drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin
care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale,
namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta,
cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui
practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag
numerosi vizitatori; turismul festivalier; turismul sportiv.
In sens larg, turismul reprezinta o serie de activitati, de tehnici ocazionate de
calatoriile si sejururile de agrement. Denumit in mai multe feluri, turismul de sanatate,
turismul balnear reprezintă de fapt deplasarea unor persoane de difente sexe, vârste şi profesii
in statiuni balneare pentru ingrijirea sanatatii, odihna si cure de substante balneare naturale
(ape minerale, namoluri etc.)
Medicina balneara, de wellness, capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu
dezvoltarea social-economica si cu cresterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in
statiunile balneo-climaterice.
Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante ale ofertei balneare,
caracteristicile lor cantitative si calitative, determinand modul si nivelul de organizare si
amenajare ale structurilor necesare valorificarii lor.
Turismul balnear, de sanatate/welness are numeroase valente medicale, profilactice, de
recuperare dar şi un potential economic major. Aspectul acesta reiese atât din activitatea
specifica de turism, generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante in
cadrul bugetului social.
Avand in vedere necesitatea dezvoltarii acestui segment de turism – turismul de
sanatate, cat si gradul avansat de uzura al societatilor balneare, se impun in mod stringent si

7
obligatoriu, investiţiile ca unic mod de redresare atât din punct de vedere al bazei materiale,
cat si a tratamentului balnear.

CAPITOLUL I:

TURISMUL BALNEAR ( SANATATE/WELNESS) IN


ROMANIA. FACTORI NATURALI DE CURA.
STATIUNI BALNEARE IN ROMANIA

1.1. Turismul balnear in Romania

Factorii naturali de cura, in special apa minerala, au fost in atenţia omului inca din cele
mai vechi timpuri, fapt dovedit de numeroasele descoperiri arheologice care au scos la iveala
parti din instalatiile vechilor bai romane utilizate in scop balnear la Geoagiu, (cunoscută inca
din timpul dacilor sub numele de Garmisara, iar in timpul romanilor Termae Dodonae),
Herculane, Calan, Sacelu-Gorj, Ocna Sibiului, Moneasa, Buzias, Calimanesti-Caciulata.
Totodata la Callatis si Tomis romanii foloseau ca sursa de tratament apa de mare si izvoarele
sulfuroase mezotermale.
Dupa o perioada de intensa utilizare a factorilor naturali de cura din timpul stapanirii
romane, acestia au fost folositi sporadic, de populatia locala, si dupa retragerea aureliana
precum si in tot evul mediu, fapt consemnat de unele documente istorice care fac referire la:
Baile Felix-1 Mai, Borsec, Toplita, Cristuru Secuiesc s.a.. Marea si muntele pot avea indicatii
si contraindicatii terapeutice comune, dar si speciale.
Indicatiile speciale se refera la unele afectiuni cardiace, la bolile de nutritie, reumatice,
renale, ginecologice. etc. Astfel, cei cu hipertensiune arteriala in stadiul I si II îşi pot petrece
concediul în staţiunile balneare cu profil cardiovascular,de la munte,dar şi pe litoral ,având
grijă să evite acţiunea razelor infraroşii,iar înotul sau alte sporturi să nu suprasolicite
organismul.
Pentru cei cu forme articulare ale reumatismului se recomandă staţiunile : Felix, 1
Mai, Călimăneşti, Ocna Sibiului etc.Afecţiunile ginecologice,de genul nexitelor şi
metroanexitelor, tulburările funcţionale ovariene şi stările portoperatorii , se pot trata eficient
în staţiunile : Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Amara şi cele de pe litoral. Pentru afecţiunile

8
otorinolaringologice(rinite, faringite, sinuzite cronice),sunt recomandate , pe lângă staţiunile
demunte şi cele de pe litoral. Tuberculozele strict extrapulmonare, cum sunt morbul lui Pott si
tumorile albe, precum şi rahitismul, necesită cură heliomarina.
În ceea ce priveste helioterapia(cura de soare),aceasta poate fi practicata atat la munte
cat şi la mare. Soarele este un puternic factor natural de radiaţii terapeutice, de mare
eficacitate în prevenirea şi combaterea diferitelor afectiuni,benefic pentru întărirea şi refacerea
organismului.
Băile de mare (talazoterapia) au efecte terapeutice prin acţiunea apei, care are
urmatoarele caracteristici: temperatura, actiunea mecanica a valurilor, mineralizarea apei de
mare si diferenţa de potential electric între corpul omenesc şi apa mării. Se ştie ca apa căleşte
organismul ,marind rezistenţa la răceli,iar valurile produc un masaj ce intensifica circulaţia
sângelui.

1.2. Factori naturali de cura in turismul balnear din Romania

România se înscrie în rândul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea e a


făcut ca turismul balnear românesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o amplă dezvoltare.
Dintre toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura formă de
turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi
independent de condiţiile atmosferice.
În ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul
balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se centrează
importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a
prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ,
chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de
viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.
Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul potenţial
balnear de care dispune trebuie să se transforme într-un avantaj competitiv, care în condiţiile
unei strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului românesc.
Resursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei balneare,
caracteristicile lor cantitative şi calitative, determinând modul şi nivelul de organizare şi
amenajare ale structurilor necesare valorificării lor. România dispune de un potenţial balnear

9
de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură, valoarea lor terapeutică,
rezervele importante. Acesta poate fi structurat pe mai multe categorii: ape minerale şi
termominerale, lacuri terapeutice, nămoluri şi turbe terapeutice, emanaţii naturale de gaze
terapeutice, saline, factori climaterici, plante medicinale, aeroioni.

Apele minerale şi termominerale

Prin volumul rezervelor, apreciat de specialiştii în domeniu la peste 3000 de izvoare,


calităţile terapeutice, varietatea conţinutului lor, apele minerale şi termominerale reprezintă
principalul factor natural de cură din ţara noastră, de care se leagă o parte importantă din
activitatea balneoturistică a României. Structura geologică complexă a teritoriului României a
făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă rezervă de ape minerale caracterizate printr-un
conţinut deosebit de variat în elemente chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub
aspect fizico-chimic, mineralogic, termic etc. Apele minerale nu posedă până în prezent o
definiţie unică, existând nuanţări diferite de la ţară la ţară, în funcţie de specificul acestora
aderându-se însă prin elementele de bază fie la conceptul latin care defineşte apa minerală
exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul german, mult mai extins care ia în
considerare şi criterii cantitative de compoziţie chimică.
Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut de
substanţe în soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru cura
balneară sau valorificare alimentară. Această definiţie exclude stabilirea unor limite precise
pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală, concentraţia unor ioni,
temperatura, radioactivitatea etc.). Caracterul terapeutic de cură externă sau internă precum şi
cel alimentar se definesc, pentru fiecare în parte, prin studii detaliate fizice, chimice,
farmacodinamice. Astfel, modul de folosinţă nu mai poate avea un caracter empiric ci se face
prin aplicarea metodelor moderne de cercetare. S-a ajuns la această soluţie deoarece în
numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se încadrau, de exemplu, în limitele de
mineralizare totală a apelor denumite minerale, datorită prezenţei unor microelemente sau a
unor calităţi fizice ofereau posibilitatea obţinerii unor rezultate bune în tratamentul balnear.

10
Nămolul terapeutic

Nămolul terapeutic este întregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor


lacuri, sedimentele vulcanilor noroioşi, unele turbe şi bentonite, precum şi alte roci care pot fi
folosite direct în tratament sau după obţinerea unor derivate. In categoria nămolului terapeutic
intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau pentru obţinerea unor extrase
de tipul „Pellamar” sau „Pellobiol” şi chiar unele peloide macerate în ape minerale cum este
cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu succes la Băile Nicolina
După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri:
 sapropelice din lacuri continentale şi lagune, formate prin sedimentare sub apă a
materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice, microbiologice şi
fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10% (în nămol
uscat); acestea se întâlnesc în lacul Techirghiol (sapropelice de liman), în lacurile
Amara, Lacul Sărat, Sovata, Bazna, Slănic Prahova (sapropelice de lacuri);
 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate în masive de sare (având acelaşi
mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate în
jurul unor izvoare naturale sau în bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară
la contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial), cu conţinut de
substanţe organice mai mic de 10% în nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat),
Geoagiu Băi (feruginos);
 de turbă din zone mlăştinoase rezultat/ format prin transformarea incompletă a
materialului vegetal în condiţii de umiditate mare, cu conţinut de substanţe mai mare
10% în nămolul uscat Vatra Dornei, Felix, Mangalia, Someşeni, Borsec.
Fiecare tip de nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici fizico-chimice
şi biologice particulare, dintre acestea, plasticitatea, capacitatea hidrică, greutatea specifică,
capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă în stabilirea
indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme.

Gazele terapeutice

11
Gazele terapeutice sunt emanaţii naturale cu proprietăţi fizice sau chimice care le fac
apte pentru cura balneară sau valorificare alimentară. In această categorie intră în
exclusivitate, manifestările naturale de tip mofetic (CO2) şi solfatarian (H2S).
Acestea reprezintă o importantă bogăţie a tării noastre care foloseşte o modalitate de
valorificare originală a acestor factori naturali prin utilizarea CO2 gaz în instalaţii speciale
denumite „mofete” Balneologic nu se defineşte gazul ci tratamentul. Prin mofetă, în practica
balneară se înţelege o amenajare constructivă în care se captează dioxidul de carbon cu rol
terapeutic, ca agent fizic; după provenienţă acestea putând fi „uscate sau „umede”.Ele
reprezintă construcţii de forma circurilor romane, cu o zonă de clivă umplută cu gaz
mofetarian înconjurată cu trepte la niveluri diferite, care permit bolnavilor să se plaseze în
ortostatism la nivelul indicat, pentru a cufunda corpul în masa de CO2 (mai greu decât aerul,
de obicei până la brâu).

Salinele terapeutice

Salinele terapeutice sau climatoterapia în microclimat de saline reprezintă o formă de


terapie în microclimatul particular din saline sau grote denumit generic „speleoterapie”.
Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu caracter sedativ, de curăţare, cu
temperaturi de 12-13º C şi umiditate relativă de 70-80%, lipsa curenţilor de aer, presiunea
atmosferică crescândă cu adâncimea, parametrii care dau un uşor inconfort de răcire, un
indice de stres cutanat hipotonic moderat, cel pulmonar fiind echilibrat.
La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici, în jur de 700/cm³, predominant
pozitivi, cu aerosoli salini în cantitate mare, cantităţi mai mari de CO2 şi H2S decât în aerul
obişnuit, ioni de Na, Ca, Mg şi puritatea aerului cu absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor.
Indicaţiile curei în saline: astmul bronşic la copii şi adulţi, forme clinice recente,
uşoare şi medii, bronşite cronice simple, afecţiuni alergice ale căilor aeriene superioare: rinite,
rino-sinuzite, în afara puseelor acute. Sarea terapeutică se foloseşte în balneoterapie sub trei
forme: de concentrat obţinut prin evaporare din ape curative recunoscute: Sarea de Bazna şi
cea de Bălţăteşti, saramură extrasă prin sonde speciale de dizolvare săpate în masivele de sare
(Ocnele Mari şi Cacica) şi ca microclimat salin a unor ocne vechi (Târgu Ocna, Slănic
Prahova şi Praid).

12
Lacurile de interes terapeutic

Numeroase lacuri, prin calităţile chimice ale apei lor, sunt folosite în scopuri
terapeutice. Unele dintre ele şi-au câştigat un adevărat renume. Cura foloseşte pe lângă apa
lacului şi nămolul terapeutic:
 lacul de liman Techirghiol (cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla, Urlichioi), conţine
apă clorurată, sulfată sodică, magneziană şi hipertonă.
 lacurile de la Sovata (Ursu, Roşu, Şerpilor, Verde) conţin apă sărată, puternic
concentrată datorită sedimentelor de sare din regiune.

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi în menţinerea şi ameliorarea stării de


sănătate a organismului uman prin climatoterapie.
Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii între caracteristicile
climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai multe tipuri de
bioclimate cu calităţi terapeutice:
 bioclimatul excitant de câmpie şi litoral care se asociază în mod benefic cu apele
minerale clorosodice, sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă.
In ceea ce priveşte climatul de câmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice în
intervalul mai-septembrie, iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra
organismului sunt cei termici şi radiativi. Climatul de litoral are efect terapeutic şi în
sezonul rece, în intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli
salini deşi cantitatea de radiaţie este redusă;
 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent în Câmpia de Vest, dealurile şi
podişurile până la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni
din ţară şi are un rol activ în ceea ce priveşte efectul terapeutic, alături de factorul
balnear principal;
 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile
neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu,
cura de munte fiind indicată în anemii, convalescenţă, rahitism, stări neurovegetative
(insomnii, surmenaj), astmul bronşic alergic (între 1200-2000 m altitudine

13
Aeroionizarea

Cercetările medicale au dovedit influenţa climatului aeroelectric asupra organismului


uman, o aeroionizare naturală, bogată, predominant negativă are efecte benefice, de sedare în
diferite afecţiuni: nevroze, astmul bronşic, hipertensiunea arterială, sporind astfel valoarea
balneo-medicală a unei staţiuni.
De regulă valorile ionizării cresc odată cu altitudinea, cele mai mici valori
înregistrându-se pe litoral, 600-1000 ioni/cm³, dar în anumite regiuni joase datorită existenţei
unor roci radioactive acestea pot fi mai ridicate: Băile Herculane are la 160 m altitudine 1748-
1925 ioni/cm³ în timp ce stâna de Vale situată la 1100 m altitudine înregistrează numai 1200-
1646 ioni/cm³. In majoritatea staţiunilor balneoclimaterice din ţara noastră aeroionizarea
prezintă valori modeste care nu depăşesc 700-1000 ioni/cm³ dar există şi situaţii peste această
medie: Sângeorz-Băi 1479 ioni/cm³, Băile Felix 1320 ioni/cm³, Moneasa 1229 ioni/cm³,
Borşa 1212 ioni/cm³ ş.a.

Plantele medicale

Plantele medicale reprezintă factori naturali de cură foarte răspândiţi în ţara noastră şi
din ce în ce mai solicitaţi în domeniul balneomedical (fitoterapie) atât în prepararea unor
medicamente cât şi în cură externă în bai cu plante. Medicamente pe bază de plante realizate
de către diferite laboratoare ca Hofigal, Plantavorel din Piatra Neamţ, Plantextract, Daciaplant
se impun alături de alte produse originale în tratarea mai multor afecţiuni.

Această bogăţie şi diversitate de factori de cură precum şi bogata tradiţie pe care o


turismul balnear în România reprezintă importante premise ale dezvoltării turismului.

14
1.3. Staţiuni baleno-climaterice in România

Slănic Moldova dispune de o remarcabilă bază de tratament care permite valorificarea


superioară a factorilor naturali de cură. Cele cinci baze de tratament ale căror instalaţii
balneare sunt în mare parte de dată recentă asigură efectuarea a circa 12.000 proceduri pe zi:
parterul pavilionului central Racoviţă legată printr-un tunel subteran cu secţia de terapie
respiratorie „Inhalatorul”; în cadrul pavilionului balnear există o nouă bază de tratament care
dispune de o secţie de balneo-fizio-terapie (băi minerale, băi cu bule, cu plante, băi
ascendente, duşuri gigant, scoţian), secţii de electroterapie, terapie respiratorie şi două bazine
pentru kinetoterapie; în cadrul hotelului Perla se află o microbază modernă de tratament; în
cadrul hotelului Dobru dispune de instalaţii de hidroterapie, termoterapie, electroterapie şi
aerosoli la care se adaugă un sanatoriu cu profil respiratoriu pentru copii.

Staţiunea Băile Felix dispune de o puternică şi diversificată bază de tratament în


cadrul căreia se efectuează circa 15 000 de proceduri pe zi (circa 70% proceduri de bază şi
30% tratamente asociate), de care beneficiază 4 200 de persoane pe zi.
În cadrul unităţilor de cazare aparţinând SC Felix SA sunt în funcţionare 6 baze de
tratament; 4 baze în cadrul hotelurilor Termal, Belvedere, Poieniţa, Unirea; bază în cadrul
pavilionului 2, bază în cadrul policlinicii balneare. Toate bazele sunt prevăzute cu secţii de
hidroterapie, electroterapie, kinetoterapie, cabinete pentru exploatări funcţionale.
În cadrul hotelului Mureş, s-a dat în folosinţă din anul 1987 o bază de tratament
proprie cu o capacitate de 650 de proceduri pe zi. Bazele de tratament din cadrul hotelurilor
sunt relativ noi, aflându-se într-o stare actuală bună. De asemenea în staţiunea funcţionează 3
cabinete medicale pentru tratament cu Pell Amar care servesc cele trei baze cu profil
(Belvedere, Termal şi Poieniţa). precum şi o secţie care funcţionează pe bază de Gerovital şi
separat două cabinete de cosmetică pe baza acestui produs (hotel Belvedere şi Termal).

Băile Herculane dispune de o bază materială formată din 2 policlinici cu un număr


mare de proceduri (din care 3400 de bază).
Policlinica I are 5 baze de tratament distribuite în hoteluri sanatoriale: Roman,
Minerva, Afrodita, Diana, Hercules, Cerna, Traian, Decebal, Complexul Apollo, pavilioanele
1, 2 şi 10. Această policlinică dispune de 35 de cabinete medicale, 2 laboratoare, cabinete

15
speciale de cardiologie, acupunctură, Boicil, apiterapie, Pell Amar, serviciu de urgenţă, săli de
cultură fizică medicală, 4 stabilimente de fizioterapie. În afara acestora mai există şi
cosmetica biotrofică.

Covasna posedă o bază materială de tratament, relativ modernă, bine dotată care
permite efectuarea de tratamente complexe. Există patru baze de tratament, cea a SC Covasna
SA, efectuând curent peste 1000 proceduri/zi (faţă de 500 cât fusese iniţial dimensionată),
ceea ce solicită la maximum dotările existente şi creează aglomeraţie. Staţiunea dispune de un
spital pentru boli cardiovasculare şi două sanatorii pentru copii specializate în tratarea
sechelelor apărute în urma hepatitei.

Sovata are o bază de tratament compusă din instalaţii pentru băi calde la vane şi
bazine cu apă minerală sărată, instalaţii pentru tratamente ginecologice, instalaţii pentru
aplicaţii cu nămol, bazine pentru kinetoterapie, săli pentru electro şi hidroterapie, de
gimnastică medicală. Apreciate sunt şi amenajările pentru serohidroterapie şi băi în aer liber
de la lacul Ursu. Baza de tratament de la lacul Ursu asigură efectuarea a peste 1 milion de
proceduri pe an (circa 3000 pe zi). La aceasta se adaugă baza de tratament din incinta
hotelului Danubius.

În staţiunea Buziaş există 3 baze de tratament în cadrul cărora se pot fi efectuate


maximum 3000 de proceduri pe zi. Principalele baze de tratament se află în hotelurile Parc şi
Timiş. Acestea dispun şi de laborator de analize funcţionale, aparate de investigaţie
(radioscopie, radiografie, E.K.G.).

Staţiunea Olăneşti dispune de instalaţii pentru crenoterapie şi instalaţii pentru cura


externă utilizabile în tratamente de bază şi asociate. Baza de tratament de la hotel Olăneşti
este dotată cu instalaţii pentru electro şi hidroterapie. Acest tip de instalaţii se mai utilizează şi
în spaţiile special amenajate în vilele 20 şi 21, într-un spaţiu improvizat din complexul balnear
Parâng şi în baza de tratament de la complexul 1 Mai. Instalaţiile pentru cură externă se
găsesc în pavilioanele 1 şi 2 dotate cu buvete. Exista trei baze de tratament balnear, dotate cu
aparatura medicala moderna, care permit efectuarea a peste 3000 de proceduri pe zi, constând
in bai cu CO2.

Staţiunea Eforie Nord dispune de 2 baze de tratament, una conectata la reţeaua de


hoteluri: Steaua de mare, Delfinul, Meduza, iar cealaltă la clinica de 120 de locuri a

16
Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicala. Bazele de tratament funcţionează
tot timpul anului, spatiile de cazare fiind încălzite in timpul sezonului rece. Valoarea bazei
turistice locale este amplificată de existenta a 3 mari baze de tratament balnear pentru turiştii
de pe tot globul care exploatează in mod fericit celebrele nămoluri sapropelice precum si
apele mezotermale sulfuroase din zonă (Sanatoriul Balnear Mangalia, Bazele de tratament din
cadrul Complexelor Mangalia, H.Hora-Saturn şi Doina-Neptun).

Localităţi şi locuri climatice turistice şi de odihnă situate pe litoralul Mării Negre: Cap
Aurora, Costineşti, Jupiter, Mamaia, Năvodari, Olimp, Saturn.

1.4. Potentialul turistic balnear al Romaniei

Bogăţia şi varietatea factorilor naturali de cură de care dispune România, tradiţia şi


experienţa în domeniul balneologiei dobândite de-a lungul timpului, au făcut ca România să
reprezinte o destinaţie turistică balneară importantă. Ca urmare, circulaţia turistică în
staţiunile balneare a înregistrat, sub influenţa a numeroşi factori economici, sociali,
motivaţionali, pentru fiecare dintre componentele ei: internă şi externă evoluţii diferite.
Componentă importantă a pieţei turistice, oferta include ansamblul atracţiilor naturale
şi antropice, infrastructura generală şi turistică, forţa de muncă şi serviciile oferite.
Conceperea unui produs turistic competitiv nu presupune însă o simplă îmbinare a acestora, ci
o armonizare a diferitelor componente pentru a crea un produs omogen, pe cât posibil
individualizat.
Caracterizată prin discrepanţă dintre potenţialul său de excepţie şi gradul de
valorificare şi neadaptare la cerinţele manifestate pe plan mondial oferta balneară românească

17
poate constitui, în urma unui proces de restructurare corespunzător, o importantă componentă
a turismului naţional şi chiar internaţional.

România dispune de un excepţional fond balnear ceea ce face ca din acest punct de
vedere să se situeze pe unul dintre primele locuri din Europa. Totodată potenţialul turistic
balnear prezintă o serie de particularităţi care-l individualizează în cadrul ţărilor cu tradiţie în
domeniu:
- prezenţa tuturor grupelor de substanţe terapeutice: ape minerale şi termominerale,
nămoluri terapeutice, emanaţii naturale de gaze terapeutice CO2 şi uneori în combinaţie
cu H2S, microclimatul salin, întregul complex de factori terapeutici ai litoralului ;
- existenţa unor substanţe minerale terapeutice cu caracter de unicat: gazele mofetice şi
solfatariene, considerate rarităţi ale naturii şi chiar unice în Europa (în cazul
solfatarienelor) precum şi a altora puţin răspândite în Europa: lacurile sărate, peloidele,
microclimatul salin însoţite de cercetări şi metode de tratament menite să asigure
valorificarea acestora. valoarea terapeutică ridicată a gazelor mofetice determinată prin
ample cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative ale solfatarelor au făcut ca
acestea să fie considerate elemente de mare interes ale balneologiei româneşti. Totodată
trebuie evidenţiat faptul că aceste substanţe minerale terapeutice sunt considerate remedii
eficiente în tratarea unor afecţiuni pentru care terapia cu mijloace farmaceutice
medicamentoase nu dă rezultate satisfăcătoare: afecţiuni respiratorii, sterilitate parţială,
afecţiuni dermatologice, alergii;
- existenţa tuturor grupelor de substanţe minerale terapeutice ceea ce permite acoperirea
întregii game de afecţiuni tratabile cu ajutorul factorilor naturali de cură (toate cele 14
tipuri de afecţiuni înscrise în nomenclatorul OMS): ale aparatului locomotor
(reumatismale şi posttraumatice), ale sistemului nervos central şi periferic, ginecologice,
cardiovasculare, digestive, hepato-biliare, renale, metabolice şi de nutriţie, respiratorii şi
ORL, dermatologice, alergii, boli profesionale. Dintre acestea ponderea cea mai mare o
deţin substanţele minerale terapeutice destinate tratării afecţiunilor aparatului locomotor şi
ginecologice de aproximativ 77,15 %, urmate de cele cardiovasculare şi ale sistemului
nervos periferic 13,20%, digestive, hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL 9,65%;
- existenţa unor rezerve importante de substanţe minerale terapeutice la nivelul fiecărei
categorii ceea ce favorizează o amplă valorificare a acestora în cadrul turismului de
sănătate;

18
- larga răspândire în teritoriu a acestor resurse, diferite categorii de substanţe minerale
terapeutice întâlnindu-se în toate zonele ţării, la nivelul tuturor formelor de relief :
montan, subcarpatic, de dealuri şi podiş, câmpie, deltă şi litoral;

- prezenţa pe mici suprafeţe a mai multor grupe de substanţe minerale terapeutice ceea ce
permite tratarea concomitentă a mai multor tipuri de afecţiuni;
- valoarea curativă ridicată a substanţelor minerale terapeutice româneşti a fost confirmată
de numeroasele premii obţinute de apele minerale de la Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti,
Slănic Moldova, Covasna, Băile Herculane citate în literatura de specialitate; de asemenea
balneologia românească, prin cercetările chimice şi de laborator a confirmat eficacitatea
acestora şi a stabilit posibilităţile de utilizare a lor cu succes în toate formelor specifice
curelor de sănătate: preventivă, terapeutică şi recuperatorie;
- existenţa diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ şi de cruţare la cel excitant
sau cu caracter tonic ce favorizează tratarea diferitelor tipuri de afecţiuni;
- realizarea unor produse secundare de tip extract obţinute din ape minerale şi nămoluri:
sarea de Bazna şi Bălţăteşţi, obţinute din apele minerale din regiune, extract de nămol de
tip „Pell Amar” obţinut din nămolul lacului Balta Albă, apa minerală înfioletată de tip
Olăneşti injectabilă care are termen de garanţie de 90 de zile ceea ce permite continuarea
tratamentelor la distanţă;
- prezenta apelor minerale termale şi mezotermale cu pondere mare pe teritoriul ţării ce pot
fi valorificate în scop de agrement diversificând astfel oferta balneară românească.

Toate aceste caracteristici care individualizează potenţialul balnear românesc în


ansamblul celui reprezintă european, reprezintă un avantaj deosebit de important în
conceperea unei oferte competitive.
Aceasta presupune însă o serie de eforturi concertate din partea tuturor actorilor
implicaţi în dezvoltarea şi promovarea turismului balnear românesc astfel încât acesta să
devină o componentă de marcă a turismului românesc.
Analizând locul ocupat de cererea pentru turismul balnear în ansamblul turismului
românesc, în perioada 1970-2004,. se poate observa faptul că aceasta reprezintă un segment
important al cererii turistice, în special acelei interne, deţinând ponderi cuprinse între 9,3-14%
în ultimii 35 de ani.
Totodată trebuie evidenţiat faptul că dacă până în 1989 ponderea turismului balnear în
totalul circulaţiei turistice era comparabilă cu cea pentru litoral şi superioară celei montane,
după 1989 ponderea turismului montan a crescut, depăşind cererea pentru turismul balnear

19
fapt determinat de evoluţia mai bună pe care a înregistrat-o turismul montan în ceea ce
priveşte amenajările, modernizarea bazei materiale, creşterea confortului şi diversificarea
posibilităţilor de agrement.

Din analiza numărului de turişti înregistrat în perioada analizată (1970-2004) se


observă o scădere importantă a acestuia după 1989, fapt explicat pe de o parte de evoluţia
vieţii economice sociale şi politice din ţara noastră respectiv scăderea nivelului de trai al
populaţiei României cu efecte asupra puterii de cumpărare ceea ce a afectat atât numărul de
turişti cât şi durata sejurului, corelată cu creşterea continuă a tarifelor pentru serviciile
turistice, ieşirea unor persoane din sistemul sindical care oferea tuturor doritorilor bilete de
odihnă şi tratament un cost mai mic, parte din tarife fiind suportate de către sindicate,
scăderea calităţii serviciilor turistice.
Analizând durata călătoriilor staţiunile balneare realizate în anul 2007 se poate observa
o diversificare a cererii în sensul solicitării, în proporţii relativ apropiate a sejururilor de
lungimi diferite.
Astfel, se remarcă o pondere importantă a sejururilor scurte de 1-3 înnoptări, de 23,9%
(48354), alături de care sejururile medii de 4-7 înnoptări deţin 27,3% (55216), iar cele de 8-14
înnoptări 34,4% (69.517) în timp ce se constată o scădere a numărului sejururilor lungi de 15-
28 de zile (29154)126 , acestea deţinând doar 14,4% din totalul sejururilor balneare.
In ceea ce priveşte modul de asigurare a acestor sejururi, 56.729 dintre acestea sunt
asigurate/procurate prin intermediul oficiilor de pensii Ministerului Muncii Solidarităţii
Sociale şi Familiei, Oficiilor de pensii, Ministerului Sănătăţii ceea ce
reprezintă 28%, iar 145.515 sunt asigurate pe cont propriu (62%).
Referitor la preferinţele turiştilor pentru diferitele tipuri de unităţi de cazare este
evidentă orientarea acestora pentru hoteluri şi vile fapt care se datorează particularităţii /
specificităţii turismului balnear care are ca punct central tratamentul balnear care presupune
existenţa unei baze de tratament şi a specificului procedurilor care au ca efect, de cele mai
multe ori încălzirea corpului ceea ce presupune existenţa unei legături acoperite între baza de
tratament şi unitatea de cazare fiind preferate din acest punct de vedere hotelurile balneare.
Situaţia este similară şi în cazul turiştilor străini.

20
CAPITOLUL II:

STUDIU DE CAZ
TURISMUL BALNEAR IN STATIUNEA AMARA:

2.1. Statiunea Amara – prezentare

Staţiunea este situata in zona centrala a Câmpiei Bărăganului, pe malul de nord-vest,


la 7 K m de oraşul Slobozia, la o altitudine de 30 m. Amara este un oraş situat in judeţul
Ialomiţa, in sud-estul României.
Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase si ierni reci. Precipitaţiile sunt
reduse, umiditatea medie anuala ajunge la 63%. Iarna predomina vanturile din nord-est
caracteristic fiind crivatul. In luna iulie temperatura medie este de 22 grade Celsius iar in
ianuarie este de –3 grade Celsius.
Localitatea a fost atestata documentar in timpul Domnitorului Matei Basarab, care a
înzestrat mănăstirea ridicata de el in Slobozia cu întinse terenuri in jurul lacului. In 1864, prin
secularizarea averilor manastiresti, acele terenuri au fost preluate de stat.
Amara a atras atenţia lui P. Poni, căruia I se datorează primele analize chimice ale apei
lacului in 1887. In 1896 la 4 ani după ce autorităţile judeţene au decis sa înfiinţeze un serviciu
al băilor, însărcinat cu exploatarea instalaţiilor de bai calde, Amara este folosita amplu de
populaţie, sezonier.
21
Documentele timpului reţin ca bilanţ al unui sezon de cura: un număr de 452 de
bolnavi si 3200 de bai. Pana in 1903, Amara era un cătun si aparţinea de Comuna Slobozia
Veche. Prima instalaţie pentru bai calde a fost făcuta din scânduri in anul 1905, ea fiind
distrusa in timpul Războiului Mondial.
In aceeaşi perioada localnicii au făcut in locuinţele lor instalaţii primitive de bai,
încălzind apa si nămolul in cazane. După al Doilea Război Mondial au fost ridicate construcţii
destinate turismului balnear si a fost amenajata plaja pe malul lacului Amara pentru bai de
soare.

2.2. Turismul balnear in staţiunea Amara

Factorii naturali de cura

Apa lacului Amara este sulfatata, clorurosodica, magneziana, uşor bromurata; ape
minerale de sonda pentru cura interna, usor sulfatate, bicarbonate, sodice, magneziene,
hipotone; nămol sapropelic extras din lac; climat de stepa excitant-solicitant.

Indicaţii terapeutice

Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatisme articulare si inflamatorii, afecţiuni


neurologice, operaţii pe articulaţii, pe muşchi sau pe oase, fracturi, afecţiuni
ginecologice(sterilitate), afecţiuni dermatologice-psoriazis, afecţiuni endocrinologice.

Tipuri de proceduri

Bai calde cu nămol si împachetări cu nămol; aplicaţii de cataplasme cu nămol rece;


cure interne cu ape minerale;electroterapie si hidroterapie; aerohelioterapie, cura de teren si
gimnastica medicala.

22
Contraindicaţii

Afecţiuni cardiovasculare; boala Basedow; astm, boli contagioase; tuberculoza


pulmonara evolutiva; stări de nelinişte si insomnii provocate de nevroza.

Compoziţia resurselor minerale

Lacul Amara , cu o lungime de 4 Km si o latime ce variază intre 200-800 m, este


alimentat cu ape de şiroire care spală eflorescentele produse la suprafaţa rocilor din Câmpia
Romana de către apele subterane încărcate de săruri (predominant sulfaţi si cloruri). Sulfatul
de magneziu si sulfatul de sodium, dizolvate in mare cantitate in apa lacului, ii dau gustul
foarte amar care maschează gustul sau sărat. Nămolul sapropelic este negru (in contact cu
aerul devenind cenuşiu), unsuros, sărat si are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El
conţine 41% săruri anorganice, 39% substanţe organice si 20% apa. Substanţele organice (de
natura animala si vegetala) si substanţele anorganice pe care le conţine nămolul sunt: sulfat de
sodiu, de calciu, de fier, de magneziu, clorura de sodium, hiposulfit de sodium, hidrogen
sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu, sulf liber, acetat de sodiu, nitrat de
amoniu, acid formic, glutamic, butyric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin.
Grosimea stratului de nămol este de 30-60 cm.

23
2.3. Prezentarea bazei de tratament
Complex Hotelier Ialomiţa 4****

Complexul Hotelier Ialomiţa dispune de 488 locuri de cazare clasificate la categoria


trei stele. Acesta dispune de restaurant, baza de tratament moderna, plaja, precum si de alte
dotări ce permit petrecerea plăcuta a timpului liber.
Principalele afecţiuni tratabile sunt:
 afecţiuni ale aparatului locomotor;
 reumatisme degenerative abarticulare, inflamatorii, post-traumatice, ortopedice;
 afecţiuni neurologice periferice
 afecţiuni ginecologice
 afecţiuni dermatologice
 afecţiuni respiratorii, digestive, renale etc.
Principalul factor terapeutic natural este lacul Amara. Apa lacului are un conţinut
ridicat de sulfat, de clorura de sodiu si de magneziu. Gradul sau total de mineralizare este 9.88
g/l. Nămolul lacului este sapropelic, conţine circa 40% substanţe organice si 41% substanţe
minerale.
Complexul Hotelier IALOMIŢA, un important centru de balneo-fizio-terapie, este
situat in staţiunea baleno-climatică Amara la 7 km de Slobozia, reşedinţa judeţului Ialomiţa,

24
respectiv la 100 km de Aeroportul Internaţional Henry Coanda, 100 km de Aeroportul Mihail
Kogalniceanu, 120 km de Litoralul Marii Negre si 130 km de Delta Dunării.
Factorii terapeutici de aici permit sa ofere tratament balnear si de recuperare pentru o
gama vasta de afecţiuni:
 afecţiuni reumatismale degenerative: spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si
poliartroze;
 afecţiuni reumatismale inflamatorii: stări alergice articulare după reumatism articular acut
sau după infecţii de focar, spondilita anchilozanta;
 afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita
scapulohumerala) ;
 afecţiuni postraumatice: redori articulare posttraumatice, recuperare după imobilizare în
aparat gipsat, recuperări dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, entorse si luxatii;
 afectiuni neurologice periferice: pareze si paralizii posttraumatice ale membrelor,
polineuropatii, sechele dupa poliomielita;
 afectiuni ginecologice: metroanexita cronica, sterilitate secundara, insuficienta ovariana;
 afectiuni asociate dermatologice si endocrine.
  Complexul Hotelier Ialomiţa prin baza sa de tratament, dispune de instalaţii complete
de electro-hidroterapie si asigura efectuarea in conditii optime a numeroase tratamente
balneare: baie cu namol la cada, baia cu apa minerala la cada, curenti Trobert, curenti TENS,
curenti interferentiali, ultrasunet, bai galvanice, solux cu namol, baie de lumina, unde scurte,
aerosoli, tamponare si irigatii vaginale, gimnastica medicala, laser. Pentru relaxare va invitam
la sala de masaj, la baile jacuzi, in sala de fittnes sau in bazinul cu apa sarata.
Staţiunea Amara este locul unde Dr. St. Ionescu-Calinesti a semnat certificatul de
naştere a Pell-Amarului. Pe U-Amarflt este, după cum afirma Dr. St. Ionescu-Calinesti,
"prima forma omologata injectabila ce valorifica potenţialul bioenergetic din nămol din
nămol-aurul negru, am reuşit obţinerea acestei pulberi - aurul alb, care a fost promovat in 120
de state ale lumii de pe toate meridianele, obţinându-se rezultate remarcabile". Climatul este
de stepa, cu veri călduroase.
Tratamente disponibile :
 bai la cada cu nămol;
 bai cu ape minerale în bazin;
 bai galvanice;
 împachetări cu nămol si cu parafina;
 dus subacval integral si partial;

25
 curenti diadinamici, ultrasunet, unde scurte, curenti Tens, curenti interferentiali;
 solux;
 laserterapie;
 masaj terapeutic;
 gimnastica medicala;
 aerosoli.
Fiind înconjurat de asemenea puncte de atracţie turistica vestite prin frumusetea
locurilor, a faunei si florei, a ospitalităţii localnicilor si hotelierilor, suntem preocupaţi sa
punem in valoare turismul de agrement din zona organizând excursii care sunt pe placul
oaspeţilor noştri sosiţi de pe întreg teritoriul tarii.

Complexul Hotelier Ialomiţa dispune de multiple spatii de cazare (camere duble,


camere single si apartamente), echipate cu televizor color, frigider si telefon. In incinta

26
Hotelului Ialomiţa oaspeţii se pot bucura de serviciile unui restaurant cu dotări moderne,
restaurantul oferind mâncăruri tradiţionale romaneşti.

De asemenea, aici se pot bucura de serviciile oferite de barul de zi, de laboratorul de


cofetărie, de serviciile unui boutique precum si de o gama larga de servicii adiacente:
farmacie, biblioteca, difuzarea presei, frizerie, spălătorie si călcătorie, spălătorie auto.
Hotelul Ialomiţa deţine centrala termica proprie care asigura necesarul de energie
termica pentru încălzirea întregului hotel, a bazei de tratament precum si aducerea la
parametrii optimi a apei si nămolului sapropelic necesar tratamentului balnear.
Baza de tratament este echipata cu aparatura moderna de ultima generaţie deservita de
personal calificat care asigura desfăşurarea in bune condiţii a indicaţiilor terapeutice
recomandate de cei mai buni medici balneologi.
Lista indicaţiilor terapeutice este larga datorita factorilor naturali de cura, apa fiind
sulfatata, clorurata-sodica, magnezica, slab bromurata, slab sulfurata, sodica, hipotona,
nămolul sapropelic si climatul de stepa.

Cura balneara Euro Ron

3 proceduri          5 zile  60  252

7 zile  72 302


10 zile 112 470
12 zile  132 554

4 proceduri         5 zile  68  286

7 zile 94 395
10 zile 132 554
12 zile 186 655

Tarife tratament pentru 1 zi


 
(cura de tratament sub 5 zile)

3 proceduri + hidro 67 100

Cazare in cadrul complexului hotelier Ialomiţa – 4 stele    

1 loc in camera dubla **** 80 120

27
1 camera single **** 100 150

1 apartament **** 200 280

* Tv si Frigider inclus
   
Masa

3 mese/zi, in regim de pensiune 45 80

* Nota: plata anticipat in lei la cursul facturării, rezultatul se rotunjeşte in lei. Tarifele
prezentate in lei sunt calculate la un curs orientativ: 
4,2 lei = 1 euro.

Complex Hotelier Ialomiţa – Aria 2

Extrasezon
Sezon
Cura balneara Ian - Mai
Sept - Ian
01 Mai – 31 Aug

3 proceduri *      6 zile  66€  85€

12 zile  127€ 155€


18 zile 171€ 223€

4 proceduri *      6 zile  77€  95€

12 zile 151€ 181€


18 zile 199€ 248€
* = proceduri + hidrokinetoterapie care nu poate fi înlocuita cu alta procedura
Tarife tratament pentru 1 zi
 
(cura de tratament sub 5 zile)
3 proceduri 55€ 100€

4 proceduri 47€ 80

28
CAPITOLUL III:
Concluzii si propuneri

După o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor specifice la


noile cerinţe şi mutaţii în plan motivaţional – turismul balnear a devenit în ultimele decenii,
prin importantele sale efecte sociale şi economice, un segment major şi tot mai dinamic al
pieţii turistice internaţionale. Spre acest sector se concentrează cu tot mai multă insistenţă, în
ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică, importante mijloace materiale şi umane, o
implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, pentru prestarea unor servicii turistice şi
medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, pentru a putea satisface cerinţele
vitale ale omului modern, generate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a
populaţiei.

Recomandări Privind Turismul Balneo-Medical

Practicarea turismului are multiple şi diverse motivaţii. Printre altele amintim turismul
de odihnă şi cel cu scop profilactic şi curativ (balneo-medical).
 Turismul de odihnă este practicat de cei care, având nevoie de un repaus fizic şi
intelectual de lungă durată, îşi petrec concediul de odihnă în diferite localităţi de la munte
sau la mare.
 Turismul balneo-climateric se referă la turiştii care merg în staţiunile baleno-climaterice
cu scopul de a-şi trata diverse afecţiuni sau pentru a preveni unele complicaţii ale acestora,
folosind: clima, apele minerale, nămolurile, mofetele, apa sărată a lacurilor sau a mării
etc.
 Balneoterapia constituie, prin excelenţă, un mijloc de stimulare şi de reglare a funcţiilor
organismului prin acei factori naturali de mediu (ape minerale,nămoluri,climă) care
acţionează cu excitanţi fizici şi chimici.
 Climatoterapia constă în folosirea calităţilor climatice (aer, apă, soare etc.); îmbinată cu
practicarea unor activităţi turistice sau cultural-distractive, duce la întărirea şi creşterea
rezistenţei organismului slăbit după o stare de oboseală sau de boală, la reechilibrarea
organismului.

29
Stabilirea localităţii, staţiunii sau zonei în care se poate desfăşura concediul sau cura
de tratament se face numai cu avizul medicului, de recomandările căruia se va ţine seama cu
cea mai mare stricteţe. Acţiunea biologică a caracteristicilor staţiunii se referă la o serie de
efecte pozitive asupra organismului.
În acest sens, amintim că atât climatul de altitudine (munte), cât si cel marin sunt
tonice puternice. La munte se constată o creştere a frecventei şi amplitudinii mişcărilor
respiratorii, a consumului de oxigen şi a arderilor; la acestea se adaugă scăderea glicemiei şi o
tot mai buna fixare a calciului şi fosforului prin iradiere solară. Totodată, se observă şi o
activizare a aparatului circulator,o supraactivitate musculară şi dispariţia oboselii. Trebuie
subliniat faptul că puritatea si lipsa de umiditate a aerului sunt deosebit de favorabile în
amelioarea bolilor aparatului respirator, făcând să dispară secreţiile. La mare se observă
creşterea numărului de globule roşii, diminuarea tulburărilor neurovegetative, hipercalcemie
şi hiperfosoremie.
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente, aceasta se va face pornind de la
structura cererii, tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial atât în
domeniul medical cât şi în domeniul conceptului de staţiune precum şi de la particularităţile
concrete ale ţării noastre în corelaţie cu valoarea , volumul resurselor naturale, la nivelul
cerinţelor, standardelor, existente în ţările Uniunii Europene.
Aceasta restructurare se va face pe două direcţii:
- parte dintre staţiuni vor fi reamenajate în sensul configurării şi dezvoltării acestora ţinând
cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a avut succes dar
şi de particularităţile concrete ale ţării noastre;
- altă parte a staţiunilor va rămâne fidelă turismului balnear tradiţional, cea mai mare parte
dintre acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi câteva ca staţiuni de lux
Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia
cererii, aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei, care ajunge rapid şi la
noi cât şi datorită tendinţei din ce în ce mai puternice pe care o manifestă oamenii de a-şi
îngriji sănătatea sub aspectul îndepărtării efectelor negative ale unui stil de viaţă nesănătos.
In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr destul de important de staţiuni
tradiţionale este determinată de existenţa unui important segment de clientelă care solicită
anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa existentă pe plan mondial la nivelul stării de
sănătate a populaţiei, caracterizat prin creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de
morbiditate care fac obiectul turismului balnear.

30
Având în vedere evoluţia cererii, caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor,
orientarea acestora spre produse de calitate, procesul de reorganizare a tuturor staţiunilor
balneare româneşti, indiferent de tipul lor, trebuie să se bazeze pe un amplu proces de
restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei turistice balneare
respectiv:
- stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor în funcţie de direcţia în care
urmează să se dezvolte;
- restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii;
- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale;
- dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului;
- restructurarea serviciilor şi produselor oferite.

31
INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI
SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM

In conformitate cu „Legea securităţii si sănătăţii in munca” nr. 319/2006, angajatorul


are obligaţia de a asigura securitatea si sănătatea lucrătorilor in toate aspectele legate de
munca.
Angajatorul are obligaţia sa ia masurile necesare pentru:
 asigurarea securităţii si protecţia sanatatii lucrătorilor;
 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea si instruirea lucrătorilor;
 asigurarea spaţiului organizatoric si a mijloacelor necesare securităţii si sanatatii in
munca;
 adaptarea la progresul tehnic;
 înlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
 adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecţie colectiva fata de masurile de
protecţie individuala;
 furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR

Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător sa primească o instruire

suficienta si adecvata in domeniul securităţii si sanatatii in munca, in special sub forma de

informaţii si instrucţiuni de lucru, specific locului de munca si postului sau:

 la angajare;
 la schimbarea locului de munca sau la transfer;
 la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale
echipamentului existent ;

32
 la introducerea oricărei tehnologii sau proceduri de lucru ;
 la executarea unor lucrări speciale.

OBLIGATIILE LUCRATORULUI

Fiecare lucrător trebuie sa-si desfăşoare activitatea, in conformitate cu pregătirea si


instruirea sa, precum si cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala atât propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizării obiectivelor prevăzute in articolul de mai sus,
lucrătorii au următoarele obligaţii:
 sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de producţie;
 sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat si, după utilizare, sa îl
înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru prestare;
 sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice si a clădirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
 sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sănătatea lucrătorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecţie;
 sa aducă la cunoştinţa conducătorului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
 sa îşi însuşească si sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii si
sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora;
 sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca si inspectori sanitari.

INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN


MUNCA

Pentru instruirea personalului in domeniul securităţii si sanatatii in munca vor fi


folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraţia, studiu de
caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistata de calculator.
Instruirea lucrătorilor in domeniul securităţii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:

33
o instruirea introductiva generala;
o instruirea la locul de munca;
o instruirea periodica.

MĂSURI ŞI REGULI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR PENTRU


TURIŞTI:
 În spatiile de cazare:
 este strict interzisă în spaţiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de
călcat, reşouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezintă pericol
de incendiu;
 fumatul este permis numai în locuri special amenajate.
 la unitatea de cazare se studiază planul de evacuare în caz de incendiu, care trebuie să
se găsească afişate pe spatele uşilor camerelor de cazare.
 se identifică traseele de evacuare faţă de camera de cazare şi butoanele manuale de
semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde există);
 în cazul în care căile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunzător
materiale combustibile, se informează personalul de la recepţie.
 se verifică modul de oprire a sistemului de ventilare şi climatizare a camerei de cazare
(în timpul unui incendiu, camera de hotel în care vă aflaţi poate fi inundată cu fum şi gaze
toxice dacă nu se întrerupe funcţionarea respectivelor instalaţii).

PE TRASEELE TURISTICE:

 efectuarea focului numai în locurile special stabilite, amenajate şi marcate, iar orice
activitate în pădure, indiferent de natura acesteia, va fi desfăşurată cu respectarea strictă a
normelor de prevenire a incendiilor;
 accesul autoturismelor particulare în pădure, precum şi instalarea corturilor pentru
cazare în alte locuri decât cele special amenajate este interzis;
 să nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare să stingă jarul cu apă;
 să nu facă foc pe timp de vânt;
 o grijă deosebită trebuie acordată copiilor cărora nu trebuie să li se lase la îndemână
mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);
 să nu se facă foc în imediata apropiere a fondului forestier, la o distanţă mai mică de
100 m;
34
 orice început de incendiu observat trebuie să fie anunţat la numărul unic de urgenţă
112 pentru a fi lichidat de către pompieri înainte de a produce pagube materiale sau pierderi
de vieţi omeneşti.

REGULI DE P S I PENTRU UNITĂŢILE DE TURISM:


 Conducerea unităţii turistice va asigura în permanenţă buna funcţionare a
mijloacelor tehnice de intervenţie din dotare (instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori,
instalaţii speciale de semnalizare şi stingere a incendiilor, stingătoare, etc.).
 Se va controla permanent starea de funcţionare a instalaţiilor utilitare
(electrice, de încălzire, ventilaţie /condiţionare a aerului etc.). Nu se admit modificări sau
improvizaţii la instalaţiile utilitare. Orice lucrări de reparaţii sau întreţinere la instalaţiile de
acest tip se efectuează numai de către personal autorizat.
 Personalul unităţilor de turism va fi instruit periodic asupra modului în care se
face alarmarea, anunţarea, dirijarea şi evacuarea persoanelor spre ieşire, precum şi asupra
modului de folosire a mijloacelor de intervenţie.
 Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va face în aşa fel încât să nu
producă panică în rândul turiştilor.
 Turiştii din fiecare cameră, trebuie să aibă acces la două căi de evacuare,
independente una faţă de alta.
 În camerele de cazare, pe partea interioară a uşilor, se va afişa schiţa cu traseul
de evacuare a turistului (spre ieşirea principală şi cea de serviciu). Pe noptieră, la loc vizibil,
se vor găsi fluturaşi cu instrucţiuni în cel puţin 3 limbi de circulaţie internaţională, privind
comportamentul în caz de incendiu.
 Focurile de tabără sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fără vânt, la
distanţă suficientă de construcţii, culturi agricole sau fondul forestier şi cu asigurarea
supravegherii permanente şi stingerii acestora cu apă.

35
BIBLIOGRAFIE

 Vasile Glavan, “GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA”, Editura Fundatiei


Romania de maine, Bucuresti, 1995

 Rodica Minciu, “AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI”, Editura Iylvy,


Bucuresti, 1995

 Gheorghe Mecu, “Turism si tratament balnear pe litoral”, Editura National, 2001

 Florina Bran,
Melinda Candea,
Irina Cimpoieru, “Organizarea, dezvoltarea si amenajarea spaţiului turistic”, Editura
Universitara, Bucureşti 2006

 Florian Frazzei -“Turismul”, Editura Cartea Universitara, Bucureşti 2006

 Daniela Firoiu - „Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului“, Editura


Sylvi, , Bucureşti, 2003

Internet:

www.balneoturism.ro

www.spas.ro

www.asociatiaturismbalnear.co.nr/

36
www.hotelialomita.pa.ro/

www.calatoreste.ro/2006/oferte%7Cturism/countyID_0/activitate_7/Turism-balnear.html

37
STATIUNEA BAILE HERCULANE

38
STATIUNEA BAILE FELIX

39
STATIUNEA BAILE OLANESTI

40
SLANIC MOLDOVA

41
COVASNA

42
43