Ministerul Educaţiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Aprobat
Şef Departamentului
__________
dr. conf. univ. Ştefaniuc Olga

Teza de licenţă
„Gestiunea depozitelor bancare și modalități de asigurare și
realizare a acestora de către banca comercială”

(în baza datelor B.C. „Moldindconbank” S.A.)

la specialitatea 0412.1 Finanţe şi Bănci

Costaș (Domenti) Mihaela

Gr. FB 172
Coordonator ştiinţific
Gîrlea Mihai
conf. univ., dr.

Chișinău, 2021
1
 CUPRINS
Adnotare
Introducere
Capitolul I. Abordări teoretice privind gestiunea depozitelor bancare și modalitățile de
asigurare ale acestora
1.1. Caracteristica și clasificarea depozitelor bancare
1.2. Aprecierea calității depozitelor bancare
1.3. Asigurarea depozitelor bancare și reglementarea gestiunii acestora

Capitolul II. Analiza gestiunii depozitelor bancare în cadrul B.C. „Moldindconbank” S.A.

2.1. Politica bancară de atragere a depozitelor în cadrul B.C. „Moldindconbank” S.A.

2.2. Analiza portofoliului de depozite al B.C. „Moldindconbank S.A.

2.3. Analiza portofoliu de depozite al sistemului bancar din Republica Moldova

Capitolul III. Măsuri de optimizare a gestiunii depozitelor bancare

3.1. Practici internaționale de gestionare a depozitelor bancare

3.2. Metode de îmbunătățire a gestiunii depozitelor bancare în cadrul băncilor din Moldova

Încheiere

Bibliografie

Anexe

2
 CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND GESTIUNEA
DEPOZITELOR BANCARE.
1.1. Caracteristica și clasificarea depozitelor bancare

O bancă se defineşte ca o instituţie care mobilizează mijloace băneşti disponibile,

finanţează şi creditează persoanele fizice şi juridice, organizează şi efectuează decontările şi
plăţile în cadrul economiei naţionale şi în relaţiile cu celelalte state, în scopul obţinerii unui
profit. De aici, desprindem un caracter complex al rolului pe care-l are banca în economie, atât
din punctul de vedere al serviciilor pe care le efectuează, cât şi din punctul de vedere al relaţiilor
în spaţiul geografic.
Constituirea depozitelor este una dintre cele mai importante linii de afaceri pentru bănci,
datorită faptului că depozitele sunt utilizate pentru finanțarea creditelor și a activităților de
investiții.
Prin depozit se înțelege sumă de bani depusă, care satisface cumulativ următoarele cerinţe:
a) urmează să fie rambursată fie la vedere, fie la termen, cu sau fără dobîndă ori cu orice alt
beneficiu, fie în condiţiile convenite în comun de către deponent (persoana care depune banii)
sau de împuternicitul acestuia şi de banca ce acceptă banii;
b) nu se raportă la datorii subordonate, la dreptul de proprietate ori la servicii, inclusiv la
serviciile de asigurare;
c) este atestată de orice evidenţă scrisă ori de orice chitanţă, certificat, notă sau de un alt
document al băncii care acceptă banii. [1]
Depozitele bancare, au un dublu caracter, pe de o parte, depozitele bancare constituie
obligaţii ale băncii faţă de depunători, rezultate, din mobilizarea capitalurilor temporar
disponibile, căi importante de constituire a resurselor de creditare ale băncii. Pe de altă parte
depozitele bancare reprezintă, pentru depunători, creanţe creditare faţă de bancă, mijloace pe
care aceştia le pot utiliza în orice moment, cu precădere pentru efectuarea plăţilor către terţi, prin
operarea în cont. Depozitele bancare reprezintă astfel, o formă de existenţă a banilor, respectiv a
banilor de cont sau scripturali.
Depozitul reprezintă mijloacele depuse la bancă sau hârtiile de valoare depuse la bancă
pentru păstrare, care pot fi utilizate pentru efectuarea decontărilor prin virament şi/sau pot fi
primite în numerar.
Conform Legii cu privire la instituţiile financiare, depozitul reprezintă mijloacele băneşti
depuse, care vor fi rambursate la scadenţă sau post-restant (la cerere) cu dobândă sau fără, sau în
baza condiţiilor stabilite în comun acord de către depunător şi bancă.

3
 -
p
ă
z
m
r
b
l
u
a
t
d
i
s
n
o
c
e
R
F
g
î
Î
f
S
x
ţ
,
;
.
ş
Depozitele au următoarele caracteristici specifice, prezentate în figura 1.1:

Sursa: Elaborat de autor în baza materialelor teoretice

1. Termenul de scadență
-
Figura 1.1 Caracteristicile depozitelor

Există mai multe moduri de clasificare a depozitelor.Astfel distingem următoarele criterii:

depozitele la vedere – reprezintă un cont slab remunerat sau neremunerat,destinat să

primească sume de la titular în vederea unei utilizări pe termen scurt, soldul contului este
creditor şi poate fi retras în orice moment, fără preaviz. În lipsa unei scadenţe definite,
durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile şi bunul plac al titularului.
depozitele la termen – reprezintă o sumă depusă de titular şi blocată la dispoziţia băncii
până la o anumită scadenţă stabilită prin contract, la momentul constituirii depozitului.
Spre deosebire de depozitele le vedere, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai
ridicat, care să compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobânzii se stabileşte
între deponent şi bancher înfuncţie de puterea de negociere a fiecăruia ţinând cont de
mărimea sumei depuse și de scadenţă. De regulă nivelul ratei dobânzii este apropiat de
cel al ratei dobânzii pe piaţa monetară pentru o perioadă asemănătoare. Retragerea
excepţională înainte de cadenţă se sancţionează printr-o pierdere de dobândă. [2]
Depozitele la vedere au cea mai mare lichiditate, sunt caracterizate prin elasticitate, având
în vedere că depunătorii pot dispune în orice moment de utilizarea lor pentru plăţile în cont sau
retrageri în cont, potrivit intereselor lor [3], dar cele la termen creează pentru bănci o bază sigură
de fructificare în procesul de creditare pe termene, corelate cu natura şi durata acestor resurse.
depozitele la termen pot fi:
- depozitele de economii – care se caracterizează prin sumă de depunere şi termen
standardizat, deponentul fiind o persoană fizică;

4
 - depozite la termen clasice – care se caracterizează prin termen şi volum de depunere
individualizat şi persoana deponentă este o persoană juridică;
Depozitele de Economii se caracterizează prin:
- mijloacele pot fi retrase fără preaviz;
- rata dobânzii e mai mare faţă de depozitele la vedere dar e mai mică ca dobînda
depozitelor la termen ;
- în multe ţări există limită maximă.
Cea mai populară formă de depozit de economii a fost livretul de economii. Ele sunt
comode deoarece înscriu la sfărşitul perioadei automat în livret.
Forme specifice de conturi de depozit:
- depozitele pieţii monetare – constă în faptul că rata dobînzii se modifică pe parcursul
contractului de cîte ori se va modifica dobînda pe piaţa monetară.
- conturile ATS – constă în faptul că banii automat se transferă de pe contul de economii al
clientului pe cel de deconatare în caz în care nu sunt resurse suficiente (şi invers).
Certificatul Bancar – este o valoare mobiliară care atestă depunerea mijloacelor băneşti
într-o bancă şi dreptul deţinătorului certificatului de primire, la expirarea termenului stabilit, a
sumei depunerii şi a dobînzii aferente. Deosebim:
- de depozit:
1. Certificat bancar de depozit cu scont – este un certificat bancar de depozit în care nu
este stipulată condiţia de calculare a dobînzii, care se vinde iniţial la un preţ mai mic decît
valoarea nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea nominală.
2. Certificat bancar de depozit cu dobîndă – este un certificat bancar de depozit în care
este stipulată condiţia de calculare a dobânzii la valoarea nominală.
- de economii.
Orice certificat bancar trebuie să dispună de următoarele rechizite:
a) denumirea certificatului (de depozit sau economii) ;
b) se indică cauza eliberării acestui certificat ;
c) data introducerii sumei ;
d) data rambursăii ;
e) mărimea (suma) indicată în cifre şi litere ;
f) se specifică faptul că banca îşi ia angajament necondiţionat privind rambursarea datoriei ;
g) rata dobânzii ;
h) suma dobînzii calculate ;
i) denumirea şi adresa băncii emitent şi a deţinătorului certificatului ;

5
 j) semnăturile a 2 persoane responsabile care poartă răspundere deplină de emisiunea de
certificate.
Termenul de circulaţie a certificatelor de depozit nu poate depăşi 1 an. Sunt în drept să
emită certificate de depozit/cambii băncile autorizate, care corespund următoarelor condiţii:
- desfăşoară activitate financiară nu mai puţin de un an;
- faţă de care nu sunt aplicate de către Banca Naţională a Moldovei măsuri de remediere
prin care se interzice atragerea depozitelor.
C. Grigoriţă în manualul „Activitate Bancară” afirmă că banca este în drept să emită şi să
plaseze certificate de depozit/cambii numai după înregistrarea Condiţiilor privind emisiunea şi
circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor bancare la Banca Naţională a Moldovei.[4]
Pentru înregistrarea Condiţiilor banca trebuie să prezinte la Banca Naţională a Moldovei
în termen de 30 de zile de la data luării hotărîrii privind emisiunea următoarele documente:
a) procesul-verbal (extrasul din procesul-verbal);
b) Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de depozit/cambiilor bancare;
c) modelul formularului certificatului de depozit - în cazul emisiunii certificatelor de depozit în
forma materializată;
d) modelul formularului.
depozitele la vedere pot fi:
- la vedere de economii – sunt utilizate de persoanele care doresc să economisească, dar
totodată să-și păstreze lichiditatea economiilor lor;
- depozitele curente – sunt utilizate pentru acumularea de mijloace bănești;
- depozite sub formă de conturi de decontare.
Din categoria depozitelor la vedere mai fac parte conturile hibrid, sau mixte – este o
sinteză între contul de decontare şi contul de împrumut.
Clientului de către bancă i se deschide un singur cont în care sunt reflecate toate
operaţiunile. Dacă soldul contului obţine credit, banca are mijloace proprii, dacă operațiunea este
reflectată în debit, înseamnă că banca a împrumutat clientul (i-a acordat credit). În ambele cazuri
banca calculează dobânzi, în cazul în care dobânzile se calculează în creditul contului sunt mai
mici decât dobânzile calculate pe debit.
Conform N. Dardac, overdraft reprezintă un cont analogic cu contul curent, însă nu este
cont sintetic, adică pe el nu sunt reflectate toate operaţiunile clientului, particularitatea acestui
cont este că pe contul de decontare, clientului i se acceptă uneori să aibă sold debitor, aceasta şi
reprezintă overdraft-ul, adică sold debitar pe cont de decontare. [5]
Deosebirea dintre cont curent şi overdraft constă în faptul că dacă soldul pe debit la contul
curent este permanent, atunci la overdraft sunt întâmplătoare, afirma L. Ioncescu. [6] Există un
6
contract încheiat între bancă şi client, în ceea ce priveşte mărimea overdraft-ului şi termenul de
lichidare.
Conturile Now – constau în posibilitatea de a achita instrumente de plată (cec-uri) în
folosul persoanelor terţe. Aceste conturi de obicei se deschid persoanelor fizice sau instituţiilor
non-profit.
În comparaţie cu depozitele la termen în cadrul depozitelor la vedere nu este necesar
anunţul prealabil al băncii pentru extragerea sumei, dobânda fiind mai mică sau lipsind.
2. Categoria deponentului
- depozitele persoanelor fizice;
- depozitele persoanelor juridice;
- depozitele statului.
3. Conform modului de calcul a dobânzii
- depozite la vedere şi conturi curente fără dobânzi;
- depozite cu dobânzi.
4. După modalitatea de plată a dobânzii
- depozitul cu capitalizare, în acest caz dobânda se adăuga la suma depusă inițial
periodic;
- depozitul fără capitalizare, în acest caz dobânda se constituie lunar într-un cont
curent, la care clientul are acces. În cazul în care suma depusă este retrasă înainte
de scadenta, dobânda va fi mai mică.
5. Moneda depozitului
- lei
- valută.
6. Regimul ratei dobânzii
- depozite cu dobândă fixă;
- depozite cu dobândă flotantă;
- depozite cu dobândă mixtă.
7. În funcție de opțiunea de reânnoire a depozitului pentru același termen cu cel inițial
- depozitul cu prelungire automată – în acest caz, la scadența depozitului acesta se
prelungește pe o perioadă identică cu cea inițiala, nefiind nevoie de deplasarea
clientului la sediul instituției de credit. Dacă, clientul are opțiunea capitalizării
dobânzii, aceasta din urmă se adaugă la suma depusă inițial. Aşadar, pentru cea
de-a doua perioadă, rata dobânzii se va calcula la suma depusă inițial plus
dobânda obținută până în acel moment;

7
 - depozitul cu scadență unică – în acest caz, suma depozitului se va transfera în
contul curent sau suma va rămâne în același cont, fără dobândă.
8. Conform Regulamentului BNR nr. 31/2011, depozitele la termen se clasifica și în
funcție de termenul de plată a dobânzii (această clasificare nu este caracteristică și
pentru băncile comerciale din Republica Moldova)
- depozite cu plata periodică a dobânzii – clientul are posibilitatea ca, la anumite
intervale de timp și înainte de împlinirea termenului depozitului, să încaseze
dobânda aferentă acestuia, în condițiile expres stipulate în contract;
- depozite cu dobânda în avans – deponentul poate primi dobânda aferentă
perioadei de depozit chiar la momentul încheierii contractului. În cazul în care clientul
doreşte anularea contractul înainte de maturitatea depozitului, banca va
reține din suma depusă surplusul de dobândă;
- depozite cu opțiunea de a retrage o parte din numerar înainte de scadență.
Din moment ce mijloacele atrase sunt folosite ca sursă principală pentru acordarea de
credite, băncile comerciale respectă în permanenţă următoarele principii: termenul, lichiditatea,
riscul nerambursării, profitabilitatea. Când resursele sunt plasate, se studiază în profunzime:
perioada de plasare, posibilul risc de nerambursare a respectivelor resurse apărut în urma plasării
şi dacă rata profitului la credite va acoperi cheltuielile suportate de bancă în scopul atragerii
acestor mijloace.
Băncile nu fixează restricţii depunătorilor privind numărul de conturi de depozit deschise
şi sumele depuse. Depunătorii efectuează operaţiuni de primire şi restituire a depozitelor în acele
bănci în care au fost deschise conturile respective. La deschiderea conturilor de depozit
solicitantul depune o cerere adresată băncii comerciale, în care menţionează tipul contului de
depozit şi data deschiderii lui.
După aprobarea cererii se elaborează şi se semnează contractul de depozit, care conţine
condiţiile deschiderii, gestionării şi înhiderii contului de depozit. Contractul de depozit mai
include drepturile şi obligaţiunile băncii şi ale titularului de cont de depozit, modalitatea de
calcul şi de achitare a dobânzilor, cât şi alte condiţii.
Retragerea depozitelor poate fi efectuată numai de depunătorii (titularii contului de
depozit) de vârstă majoră. Depunătorul poate delega dreptul său de depozit altei persoane numai
prin procură autentificată notarial, în care se menţionează datele de identificare ale persoanei
respective şi cota de primire a depozitului (parţial sau în integral), termenul de gestionare a
contului de depozit şi alte condiţii.
Depunătorii au dreptul de a face dispoziţii testamentare privind depozitele personale
pentru cazuri de deces. Suma de depozit poate fi atribuită prin dispoziţia testamentară unei sau
8
mai multor persoane care intră sau nu în cercul de moştenitori legitimi, precum şi persoanelor
juridice sau statului. în dispoziţia testamentară se va indica numele şi prenumele persoanei căreia
i se atribuie depozitul, data întocmirii şi legalizării documentului respectiv. [7]
Resursele depozitare formează cuantumul majoritar al resurselor atrase din motivele:
- formează funcţia principală a băncii – de depozitare
- relaţiile depozitare stau la baza relaţiei între bancă şi client
- sunt cele mai ieftine din toate resursele atrase
- existenţa necesităţii unui depozit pentru efectuarea decontărilor bancare
- prin intermediul depozitelor se realizează posibilitatea de economisire a populaţiei
- volumul depozitelor formează volumul încrederii în bancă.
Mijloacele atrase ale băncii acoperă 90.0 % din necesităţile totale de resurse băneşti pentru
efectuarea operaţiunilor active. Rolul mijloacelor atrase constă în mobilizarea persoanelor fizice
şi juridice, care sunt temporar disponibile pe piaţă resurselor creditare, afirma C. Basno. [8]
Prin intermediul lor băncile satisfac necesităţile economiei în mijloacele circulante
suplimentare, contribuie la transformarea banilor la capital şi asigură necesităţile în resurse
creditare. În suma totală a resurselor bancare, resursele atrase ocupă loc preponderent. În diferite
bănci ponderea lor constituie 70.0 la sută şi mai mult. Conform L. Ionescu, în practica bancară
internaţională toate resursele atrase se împart în 2 grupe mari în dependenţă de metoda
acumulării sau atragerii:
- resurse depozitare;
- resurse nedepozitare. [9]
Băncile au posibilitatea de a mări treptat termenele de atragere a resurselor libere ale
populaţiei la conturi de depozit pe un termen de 10 ani şi mai mult.
Însă pentru aceasta trebuie ca băncile să ofere o anumită protecţie a depunătorilor de
anumite riscuri, principalele dintre care sunt riscul inflaţionist şi riscul lichidităţii.
Riscul inflaţionist, adică al deprecierii sumei plasate şi a dobânzilor primite poate fi
gestionat prin oferirea unor condiţii speciale de calcul a ratei dobânzii la depozitele pe termen
lung, astfel încât deponenţii să obţină un nivel acceptabil al ratei reale (efective) a dobânzii.
În condiţiile actuale, dat fiind faptul, că unele categorii de depunători consideră mai
importantă menţinerea unui echivalent valutar al sumei în lei, lor li se pot oferi depozite cu rate
ajustabile, însă la rata modificării cursului leului moldovenesc faţă de EURO, căci utilizarea
EURO ca mijloc de tezaurizare de către populaţia Republicii Moldova creşte din an în an.
În ce priveşte riscul lichidităţii, problema aferentă este mai complicată, căci este legată de
posibilitatea că depunătorul va avea nevoie de banii depuşi până la expirarea termenului

9
depozitului. În acest caz apare frica, că retrăgând suma depusă înainte de termen, deponentul va
pierde cel puţin o parte a dobânzilor aferente.
Pentru rezolvarea acestei probleme este necesară o soluţie complexă. Dat fiind faptul, că
nevoia eventuală de bani la deponent cel mai probabil va avea un caracter temporar, are sens de a
împacheta noul produs – depozitul pe termen lung – cu un cont de card de credit.

1.2. Aprecierea calității depozitelor bancare

Din punct de vedere conceptual, resursele atrase bancare pot fi privite în dublu sens:
- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunător;
- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor. [10]
Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii:
- componenţa resurselor atrase: se cunosc resurse atrase depozitare şi nedepozitare.
Volumul resurselor depozitare se planifică în conformitate cu necesarul de plasamente. În
caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare. Evaluarea necesarului de resurse
nedepozitare de va efectua după formula:
discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor planificate.
În cazul când apare rezultatul negativ, banca va procura resurse nedepozitare sub forma:
- creditelor interbancare
caracteristicele lor sunt:
- au un termen foarte scurt;
- se vor utiliza pentru complectarea necesarului de lichidităţi imediate;
- pot fi procurate de băncile cu un surplus de lichidităţi, care sunt cointeresate să le plaseze
pe termen scurt. [11]
- credite centralizate
- emisiune de certificate de depozit
- emisiune de cambii
- emisiune de obligaţiuni
Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului
diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta în funcţie de posibilităţile de plasamente şi de
dobânzile, pe care acestea la generează.
Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase se va determina:
m
C=∑ i j∗P j
j =1 (1.1.)
unde:
10
C – cheltuielile de atragere a resurselor bancare,
Pj – volumul pasivului de tip j,
ij – rata dobânzii, plătită pentru pasivul de tip j.
Rata dobânzii medie, plătită pentru o unitate monetară de capital atras, se va determina prin
raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase.
Plăţile asupra dobânzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase, fiind necesar
să se calculeze cheltuielile la o rata critică, sau costurile marginale:

∑ s it Dit +CO
C m=
∑ A prof (1.2.)
unde
 SitDit - plăţile asupra dobânzilor;
CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii, altele decât dobânzile;
Aprof - suma activelor profitabile ale băncii.
Cheltuielile calculate în acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii, deoarece, pentru a-şi
menţine profitabilitatea, banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o dobândă mai
mica decât această rată.
Variaţia frecventă a ratelor de dobândă conferă cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi
irealitate.
Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a cumpăra o
unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi:
'
C m=i∗D −i∗D (1.3.)
Unde
C m - costul marginal;
D’ – resurse, atrase la o rată de dobândă nouă;
D – resurse atrase la rata de dobândă veche;
i – rata de dobândă, estimată ca la care se pot plasa resursele atrase.
Acest indicator reprezintă în valoare absolută volumul modificării costurilor bancare cu
atragerea resurselor, însă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la plasamente este
necesară transformarea lui în valoare relativă.
Cm
rC =
m D' (1.4.)
unde:
rCm – rata costului marginal;
11
 C m - costul marginal;
D’ – resurse, atrase la o rată de dobândă nouă.
Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea
marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui.
În cazul majorării ratelor de dobândă de către bancă, costurile marginale vor creşte, dat
fiind faptul, că banca este obligată să achite dobânzile majorate nu numai pentru resursele atrase
suplimentar, dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi, care acceptase de
fapt dobânda anterioară majorării.
Analiza costurilor marginale permite determinarea limitei valorice până la care banca poate
să-si extindă volumul resurselor atrase atâta timp, cât cheltuielile marginale de atragere a noilor
resurse nu vor face să scadă veniturile marginale din plasamentul lor.
Formarea ratelor de dobândă la depozite, ca element de cost bancar:
Actualmente băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobânzii la depozit după metoda
“unbundled service”, ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor separat,
independent de politica tarifelor la alte tipuri de servicii şi a dobânzilor la credite. Această
metodă propune compunerea ratei după următoarea formulă: [12]
c d =CO i +CA i (1.5.)
i

unde
cd - costul depozitului de tip i într-un moment de timp t;
COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i;
CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite .
Pentru utilizarea acestei metode este necesară evaluarea corectă şi completă a costurilor de
gestiune a fiecărui tip de depozit, ce, în condiţiile actuale, este destul de complicat. Există o altă
metodă, bazată pe calcularea ratei depozitului, evaluându-se cheltuielile globale ale băncii cu
dobânda. În condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a cheltuielilor pentru fiecare sursă
de mijloace financiare (ţinând cont de rezervele minime obligatorii; defalcării în fondul de
asigurare a depozitelor (daca acest fond exista), corelând-o cu rata de dobândă propusă la fiecare
tip de depozit. Suma acestor doi indicatori vor determina costul real sumar de atragere a
depozitelor, care, fiind raportat la volumul de depozite va determina rata dobânzii pe o unitate
monetară de depozit. Ideea metodei respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli
asupra unui depozit separat, ci exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase.
[13]

12
p
e
z
n
â
o
m
ib
tu
c
la
r
ş
d
f
M
(
V
v
V
s
D
jţa
ăr
,)
Politica de formare a dobânzilor de bază pasive influenţează structural clientela bancară şi
depunerile bancare, care la rândul său, determină deciziile manageriale în strategia dezvoltării
profitabilităţii băncii:

Sursa: Elaborat de autor în baza Berea Octavian A., Berea Ocatvian A, Orientări în activitatea bancară
contemporană, Ed. Expert, Bucureşti, 1999, p. 44.
Figura 1.2. Influenţa politicii de formare a dobânzilor de bază asupra depunerilor bancare

Formarea ratei de bază a dobânzii la depozite este un capitol separat în strategia vitală a
băncii. Dobânda la depozit va fi utilizată în primul rând pentru majorarea profitabilităţii băncii şi
păstrarea fezabilităţii ei, mai apoi pentru atragerea clienţilor sau în lupta concurenţială, deoarece
cu cât este mai mică marja între rata dobânzii la credite şi rata dobânzii la depozite, cu atât mai
sensibilă este banca la modificările ratei dobânzii la depozite pe piaţă.
Băncile care tind la o dezvoltare rapidă, prin creşterea depozitelor bancare, trebuie să ia în
considerare factorii esenţiali în creşterea depozitelor, factori care pot fi controlaţi (efectul de
promovare, serviciile oferite, dobânzile bonificate) şi factori care nu pot fi controlaţi - de natură
economică. [14]
Toate băncile au posibilitatea să-şi controleze depozitele prin intermediul ratei dobânzii.
Nivelul depozitelor trebuie corelat însă cu posibilităţile privind plasamentele profitabile şi
oportunităţile de investiţii, precum şi de situaţia economică a ţării.

13
 Pentru atragerea de depozite, băncile au început să facă apel la serviciile de marketing de
dezvoltare a produselor bancare, precum şi prin bonificarea unor dobânzi atrăgătoare în funcţie
de natura depozitelor şi prin oferta agresivă de certificate de depozit de economii.

1.3. Asigurarea depozitelor bancare și reglementarea gestiunii acestora

Un rol important pentru activitatea de depozitare a băncii comerciale îl deține Fondul de

Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, întrucât acesta vine să asigure mijloacele financiare
ale deponenților în cazul în care banca din motive de insolvabilitate sau altele nu poate să-și
onoreze obligațiunile față de clienți.
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost constituit ca persoană juridică
de drept public la 01 iulie 2004 în baza Legii Republicii Moldova nr. 575 din 26.12.2003 privind
garantarea depozitelor în sistemul bancar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-
34/169 din 20.02.2004 ). [16]
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, fiind subiectul principal al sistemului
public de garantare a depozitelor în Republica Moldova, are drept scop protecția deponenților și
contribuirea la stabilitatea financiară a țării prin asigurarea onorării la timp a depozitelor
garantate și acumulării resurselor necesare pentru rezoluția băncilor.
Fondul garantează depozitele persoanelor fizice rezidente și nerezidente, persoanelor
juridice de drept privat constituite în monedă națională și în valută străină în băncile licențiate
din Republica Moldova.
În cazul în care depozitele unei bănci devin indisponibile, Fondul garantează onorarea
acestora fiecărui deponent în limita plafonului de garantare.
La formarea mijloacelor Fondului sunt admise și obligate să participe toate băncile
licențiate de Banca Națională a Moldovei.
Organul de administrare şi supraveghere al Fondului este Consiliul de
Administraţie compus din 5 membri aprobați de către Parlamentul Republicii Moldova, fiind
reprezentanți ai:
- Asociației Băncilor din Moldova;
- Ministerului Justiției;
- Ministerului Finanțelor;
- Băncii Naționale a Moldovei;
- Ministerului Economiei și Infrastructurii.
Organul de control al Fondului este Comisia de Cenzori, compusă din 3 membri, aleși în
baza de concurs de către Consiliul de Administraţie.

14
 Conducerea activităţii curente a executivului Fondului, precum şi reprezentarea Fondului
în relaţiile cu persoane fizice şi juridice este exercitată de către Directorul general executiv:
Eduard Usatîi.
În Anexa 1 este reprezentată structura organizatorică a a Fondului de garantare a
depozitelor în sistemul bancar.
Mijloacele financiare ale Fondului pot fi constituite din:
a) vărsământul obligatoriu anual;
b) contribuțiile inițiale ale băncilor;
c) contribuțiile trimestriale ale băncilor;
d) contribuțiile special ale băncilor;
e) împrumuturi;
f) veniturile din lichidarea creanțelor sale;
g) veniturile din investirea mijloacelor sale;
h) veniturile din aplicarea penalităților cu întârziere;
i) alte venituri (donații, subvenții bugetare, ajutoare, etc);
j) mijloacele prevăzute de Legea cu privire la redresarea și rezoluția bancară.
Vărsământul obligatoriu anual se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor curente
prevăzute de bugetul Fondului și se achită anual de către băncile licențiate.
Mijloacele financiare prevăzute de Legea privind redresarea și rezoluția băncilor se
utilizează doar în scopurile prescrise în Legea privind redresarea și rezoluția băncilor.
Celelalte surse de mijloace financiare formează resursele Fondului destinate garantării și se
utilizează pentru onorarea depozitelor garantate în sistemul bancar.
Astfel, principala sursă financiară a mijloacelor destinate garantării depozitelor o constituie
contribuțiile trimestriale încasate de la băncile participante la formarea resurselor Fondului.
Băncile licențiate trimestrial depun în Fond o contribuție în funcție de gradul de risc atribuit de
către BNM, în mărime de 0.08% sau 0.1% sau 0.12% din suma totală a depozitelor garantate în
conformitate cu prevederile Legii privind garantarea depozitelor în sistemul
bancar şi Regulamentului cu privire la modul de calculare și plată de către bănci a vărsămintelor
și contribuțiilor către Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de administrație nr.8 din 20.08.2004 cu modificările și completările
ulterioare.
De asemenea, resurse financiare ale Fondului destinate garantării depozitelor se
completează cu veniturile din activitatea investițională.
Fondul garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane
fizice și persoane juridice de drept privat, rezidente și nerezidente în toate băncile licențiate.
15
 În sensul Legii Republicii Moldova nr. 575 din 26.12.2003 privind garantarea depozitelor
în sistemul bancar depozitul reprezintă orice sold creditor care rezultă din fondurile existente în
conturile persoanelor fizice sau persoanelor juridice sau din situaţii tranzitorii create prin
operaţiuni bancare, ce urmează a fi restituit de către bancă în condiţii legale şi contractuale
aplicabile, precum şi orice creanţă a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice,
reprezentată printr-un titlu de creanţă emis de această bancă. Nu sunt considerate depozite
soldurile creditoare care servesc drept garanţie operaţiunilor efectuate de bancă în numele
deponentului. [15]
Nu sunt garantate următoarele depozite:
a. depozitele membrilor organelor de conducere ale băncii;
b. depozitele persoanelor care dețin, direct sau indirect, inclusiv în calitate de beneficiar
efectiv sau prin activitate concertată, dețineri calificate în capitalul social al băncii (definite astfel
în art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor);
c. depozitele foștilor deținători de dețineri în capitalul social al băncii, ale căror acțiuni au
fost anulate potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (3) din Legea instituțiilor financiare nr. 550/1995
sau art. 52 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
d. depozitele persoanelor juridice, controlul asupra cărora este deținut de persoanele
specificate la lit. a), b) și c);
e. depozitele plasate de către alte bănci, inclusiv întreprinderi din alte state cu activitate
comparabilă cu banca, în nume și cont propriu;
f. depozitele soților și rudelor de gradul întîi și al doilea ale persoanelor consemnate la lit.
a), b) și c);
g. depozitele persoanelor fizice terțe care activează în numele persoanelor consemnate la lit.
a), b) și c);
h. depozitele plasate de către organizațiile de creditare nebancară, inclusiv companiile de
leasing și organizațiile de creditare ipotecară;
i. depozitele plasate de către asociațiile de economii și împrumut și asociații centrale;
j. depozitele plasate de către companiile de asigurare;
k. depozitele plasate de către societățile de investiții;
l. depozitele declarate ilicite prin hotărîre judecătorească. Fondul suspendă onorarea
depozitelor persoanelor cărora li s-a intentat acțiune în instanță privind legalitatea depunerilor,
iar hotărîrea judecătorească nu a devenit definitivă;
m. depozitele al căror titular nu a fost identificat la data indisponibilității depozitelor;
n. titlurile de creanță la purtător;
o. toate instrumentele care se cuprind în noțiunea de fonduri proprii ale băncii.
16
 În cazul în care depozitele unei/unor bănci devin indisponibile, Fondul garantează onorarea
acestora fiecărui deponent, indiferent de numărul şi mărimea lor sau de moneda în care s-au
constituit, PLAFONUL DE GARANTARE fiind de 50.000 (cincizeci de mii) LEI
MOLDOVENEȘTI.
Plafonul de garantare reprezintă mărime absolută garantată a depozitelor unui deponent
într-o bancă.
Mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent se calculează prin însumarea tuturor
depozitelor acestuia, inclusiv a dobînzilor datorate şi neonorate la data constatării
indisponibilităţii depozitelor. Dacă banca deţine o creanţă asupra deponentului, mărimea
obligaţiei băncii faţă de acesta se reduce cu mărimea obligaţiei lui, expirate şi neonorate, faţă de
bancă.
Depozitele în valută străină sunt garantate prin onorarea echivalentului lor în lei
moldoveneşti la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei al leului moldovenesc faţă de
valuta străină respectivă, de la data constatării indisponibilităţii depozitelor.
Data indisponibilității depozitelor se consideră data adoptării de către Banca Națională a
Moldovei a deciziei de aplicare a instrumentelor de rezoluție sau de retragere a licenței și de
inițiere a procesului de lichidare silită a băncii.
În cazul unui depozit comun, partea fiecărui deţinător stipulată în contract se ia în
considerare la calcularea mărimii obligaţiei băncii în funcţie de plafonul de garantare prevăzut de
legislație în vigoare. În absenţa unei astfel de prevederi în contractul de depozit, depozitul comun
se împarte egal între deponenţi.
În cazul în care depozitul este contractat în favoarea unui terţ (beneficiar), acesta din urmă
beneficiază de garanţie dacă el este identificat ori identificabil înainte de data deciziei privind
indisponibilitatea depozitului. În cazul în care există cobeneficiari, se vor aplica prevederile
referitoare la depozitul comun.
Banca este obligată să comunice deponenţilor informaţiile necesare referitoare la Fond, în
special cele privitoare la tipurile de depozite garantate, la nivelul şi modul de calcul al garanţiei,
la condiţiile şi formalităţile ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea unei compensaţii din partea
Fondului. De asemenea, acestea informaţii trebuie să fie disponibile la toate sediile băncilor,
afişate la un loc vizibil şi expuse într-o formă accesibilă.
Obligaţia băncii faţă de deponenţi se reduce cu sumele plătite de Fond pentru compensarea
depozitelor garantate.
Creanțele deponenților altele decît cele plătite de Fond, se onorează în conformitate cu
prevederile Legii instituțiilor financiare.

17
 În cazul în care depozitele unei/unor bănci devin indisponibile, Fondul de garantare
compensează acestea depozite persoanelor fizice și juridice de drept privat, rezidente și
nerezidente, în limita plafonului de garantare.
Data indisponibilității depozitelor se consideră data adoptării de către Banca Națională a
Moldovei a deciziei de aplicare a instrumentelor de rezoluție sau de retragere a licenței și de
inițiere a procesului de lichidare silită a băncii.
Fondul începe onorarea depozitelor garantate în cel mult 12 zile de la data indisponibilității
depozitelor băncii/băncilor față de care s-au implementat instrumente de rezoluție/s-a inițiat
proces de lichidare silită.
În același timp, informațiile privind plata depozitelor indisponibile, perioada în cursul
căreia va avea loc plata, denumirea băncii/băncilor, după caz, mandatate să efectueze plata,
condițiile și formalitățile necesare obținerii depozitelor garantate se publică în subdiviziunile
băncii față de care s-au implementat instrumente de rezoluție/s-a inițiat proces de lichidare silită,
pe pagina electronică oficială a Fondului și în cel puțin 2 ziare de circulație națională.
Plata depozitelor garantate se efectuează în lei moldovenești. Depozitele în valuta străină
se onorează prin plata echivalentului lor în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale
a Moldovei al leului moldovenesc față de valuta străină respectivă, de la data constatării
indisponibilității depozitelor.
Plățile se efectuează integral în limita plafonului de garantare, în numerar, prin transfer sau
prin alte forme de plată, nemijlocit de către Fond ori prin intermediul băncii/băncilor-mandatar.
Banca-mandatar este o bancă care deține licența Băncii Naționale a Moldovei și este mandatată
de către Fond să efectueze plata depozitelor garantate către deponenți. În toate subdiviziunile
sale în care se va efectua plata depozitelor garantate, banca-mandatar va afișa informația privind
exercitarea funcțiilor de bancă împuternicită de către Fond pentru efectuarea acestor plați.
Plata depozitelor garantate poate fi efectuată și altor persoane în conformitate cu legislația
Republicii Moldova (în baza procurii, certificatului de moștenitor, etc.).
Plata depozitelor garantate deschise în favoarea unui copil minor se efectuează către
părinții sau tutorii/curatorii acestuia.
Depozitele garantate ale deponenţilor care nu au fost ridicate de la banca-mandatar în
timpul acțiunii contractului de mandat, se plătesc nemijlocit de către Fond în baza solicitărilor.
În data de 18 noiembrie 2020, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar în
baza hotărârii nr. 25/4 privind aprobarea mărimii ratei procentuale aplicată la calcularea
vărsământului obligatoriu anual a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsămîntului
obligatoriu anual pentru anul 2021 în mărime de 0,0179%  din suma totală a depozitelor
garantate înregistrate în bilanţul fiecărei bănci la situaţia din 30 septembrie 2020.
18
 Băncile urmau să efectueze calculele necesare reieşind din suma totală a depozitelor
garantate înregistrate în bilanţul acestora la situaţia din 30 septembrie 2020 şi urmau să plătească
vărsămîntul obligatoriu anual pînă la data de 31 decembrie 2020.
Astfel, până la data de 31 decembrie 2020 toate băncile licențiate au achitat vărsământul
obligatoriu anual. În conformitate cu prevederile Legii privind garantarea depozitelor în sistemul
bancar mijloacele încasate vor servi la acoperirea cheltuielilor curente prevăzute de bugetul
Fondului pentru anul 2021.
În data de 27 ianuarie 2021, pe site-ul oficial al Fondului de garantare a depozitelor a fost
plasată informația cu privire la majorarea resurselor fondului cu 16.698,0 mii lei în urma
achitării de către bănci a contribuției trimestriale pentru trimestrul IV al anului 2020.
Suma totală a mijloacelor Fondului destinate garantării depozitelor la acel moment
constituind 719.221,5 mii lei.
Astfel, după cum a fost menționat și în textul de mai sus, baza legislativă în activitatea
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar o constituie următoarele legi:
- Legea privind garantarea depozitelor în sistemul bancar;
- Legea privind activitatea băncilor;
- Legea instituțiilor financiare;
- Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor.

19
 Capitolul II. ANALIZA GESTIUNII DEPOZITELOR BANCARE ÎN
CADRUL B.C. „MOLDINDCONBANK” S.A.

2.1. Politica bancară de atragere a depozitelor în cadrul B.C.

„Moldindconbank” S.A.
Moldindconbank şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate de filială a Stroibank,
din URSS, sarcina de bază a căreia era finanţarea construcţiilor industriale, întreprinderilor
energetice și a magistralelor de transport.
La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată
în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC "Moldindconbank" S.A.
Reorganizarea a adus cu sine extinderea gamei de servicii oferite, iar în scurt timp, banca a
devenit o instituţie financiară universală, prestând tot spectrul de servicii financiar-bancare.
Pe parcursul următorilor ani, Moldindconbank s-a dezvoltat într-un ritm constant şi
ascendent diversificându-şi tot mai mult portofoliul de produse şi cel de clienţi.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica
Moldova fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate sucursalele Moldindconbank oferă o gamă
completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane juridice şi
instituţii financiare.
Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile de
talie mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are
Moldindconbank pe piaţa internaţională.
Datorită strategiei de dezvoltare bine definite, dar şi echipei de profesionişti care activează
în bancă, Moldindconbank a obţinut numeroase titluri care certifică calitatea serviciilor oferite
Misiunea băncii constă în acordarea serviciilor şi produselor bancare calitative şi moderne,
orientate spre dezvoltarea clienţilor şi creşterea valorii pentru acţionari.
Obiectivul strategic principal al băncii - asigurarea stabilităţii financiare şi consolidarea
poziţiilor pe piaţa bancară, bazate pe politica adaptivă faţă de mediul intern şi extern, creşterea
calitativă şi măsurile de minimizare a riscurilor cu scopul principal de majorare a eficienţei
activităţii Băncii şi capitalizarea ei.
Principala activitate a unei bănci constă în atragerea de resurse disponibile de pe piaţă,
care alături de capitalul propriu, să fie plasate în afaceri profitabile. Aceast fapt presupune că
băncile vor fi înstare să suporte preţul resurselor atrase de pe piaţă, cheltuielile administrative
proprii şi să obţină şi un profit adecvat. De aceea, orice activitate bancară comportă un anumit
risc. Acesta este permanent şi însoţeşte toate afacerile băncii, producerea sau nu a acestuia
depinzând de condiţiile care i se creează.

20
 Resursele atrase ale băncii reprezintă resursele atrase de către bancă din societate. Ele pot
fi depozitare pe care banca le poate avea în portofoliul ei, dintre acestea fac parte: conturile de
disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi
publice, ale băncilor, etc., şi resurse nedepozitare pe care banca le poate procura în situaţii
dificile, cum ar fi lipsa de lichidităţi. Aceste resurse sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor
active. Banca atrage resursele disponibile pe piaţa financiară şi le utilizează în principal la
acordarea de credite, plasarea în titluri (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie etc.) sau
constituirea de depozite la alte bănci. Constituirea resurselor presupune costuri pentru băncile
comerciale, materializate în dobânzile plătite la depozitele şi împrumuturile atrase. Stabilirea
ratei dobânzii implică o mare responsabilitate şi experienţă. Rata dobânzii, stabilită de orice
bancă, depinde de factorii economici, de măsurile adoptate de banca centrală, de concurenţă, de
termenul depunerii, de nevoia băncii de depozite şi de eficienţa sa operaţională. Dacă rata
dobânzii este prea mică, banca nu va atrage depozitele de care are nevoie, dacă ea este prea mare,
banca poate pierde din profit, în mod inutil. Dobânda plătită pentru depozite este cea mai
importantă cheltuială a unei bănci. Desigur, o bancă poate oferi diferite rate ale dobânzii pentru
depozite. În general, cea mai mare rată este oferită pentru depozitele constituite pe termen lung,
pentru că depozitele la termen aduc băncii un profit potenţial mai mare decât depozitele la
vedere. Legea nu prevede obligativitatea acordării de dobânda la depozitele bancare, lăsând la
latitudinea băncilor şi clienţilor lor stabilirea bilaterală a acesteia.
Depozitele bancare, au un dublu caracter, pe de o parte, depozitele bancare constituie
obligaţii ale băncii faţă de depunători, rezultate, din mobilizarea capitalurilor temporar
disponibile, căi importante de constituire a resurselor de creditare ale băncii. Pe de altă parte
depozitele bancare reprezintă, pentru depunători, creanţe creditare faţă de bancă, mijloace pe
care aceştia le pot utiliza în orice moment, cu precădere pentru efectuarea plăţilor către terţi, prin
operarea în cont. Depozitele bancare reprezintă astfel, o formă de existenţă a banilor, respectiv a
banilor de cont sau scripturali.
Conform legii cu privire la instituţiile financiare, depozitul reprezintă mijloacele băneşti
depuse, care vor fi rambursate la scadenţă sau post-restant (la cerere) cu dobândă sau fără, sau în
baza condiţiilor stabilite în comun acord de către depunător şi bancă.
Există mai multe moduri de clasificare a depozitelor. Totuşi, cel mai uzual mod de
clasificare a depozitelor este în raport cu scadenţa şi caracteristicile contului, ce sunt expuse în
continuare.
În prezent cota de bază a depozitelor le aparţine persoanelor fizice. BC ”Moldindconbank”
SA duce o politică activă de atragere a resurselor, sursa principală fiind depozitele, care
constituie cota de bază în structura pasivelor.
21
 Totodată pe pagina oficială a bancii poate fi găsită definiția depozitului – o sumă de bani
depusă la bancă, pe o perioadă definită, pentru care banca plăteşte deponentului o dobândă.
În continuare vom reprezenta în Tabelul 2.1 tipologia depozitelor ce sunt oferite în
cadrul BC ”Moldindconbank” SA.
Tabelul 2.1
Tipologia depozitelor oferite de BC ”Moldindconbank” SA.

Criteriul de Tipul depozitului

clasificare
În funcţie de  în lei
monedă  în valută
Termenul  La vedere
depozitului  La termen
Periodicitatea de  lunară,
plată a dobânzii  trimestrială,
 anuală
 la expirarea termenului.
În funcţie de  depozite cu dobânda fixă
regimul ratei  depozite cu dobânda flotantă
dobânzii există

Categoria  Persoană fizică

clientului  Persoană juridică

Sursa: Elaborat de autor în baza Regulamentelor interne ale B.C.”Moldindconbank” S.A.

Pe baza acestor criterii specifice, B.C. „Moldindconbank” SA pune la dispoziţie o serie de

depozite cu avantaje unice pe piaţă pentru persoanele fizice (Anexa 2).
Depozitele Moldindconbank oferă următoarele posibilități suplimentare:
- posibilitatea de a beneficia de un credit preferenţial asigurat cu depozit;
- completarea depozitul fără deplasarea la bancă, cu mijloace bănești prin sistemele de
remiteri de bani unidirecţionale;
- obţinerea gratuită a unui card de plată.
Depozitele sunt garantate în conformitate cu Legea № 575 din 26.12.2003 privind
garantarea depozitelor în sistemul bancar.
În cazul rezilierii anticipate a contractului de depozit, suma acestuia se restituie fără plata
dobânzii calculate.
22
 Informaţia aferentă condiţiilor de acceptare a depozitelor, de deschidere, modificare şi
închidere a conturilor pentru persoane fizice este prezentată în Anexa 3.
În cazul persoanelor juridice banca propune 4 tipuri de depozite (Anexa 4):
- Depozite „La termen” în lei moldovenești și valută străină (USD, EUR), cu dobânzi
atractive și condiții avantajoase.
 cu completare
 fără completare
- Depozitul „Trezorerial” pe termen scurt în lei moldovenești, vă permite să acumulați
mijloacele bănești temporar libere și să primiți un venit suplimentar.
- Depozit-Garanţie de bună execuţie în lei moldovenești cu dobânzi atractive și condiții
avantajoase.
Avantajele conturilor de depozit pentru persoanele juridice:
- Posibilitatea de a opta pentru o gamă variată a termenelor pentru depozite (3, 6, 12, 25 şi
36 luni);
- Nu se percepe comision la deschiderea şi alimentarea contului de depozit;
- Clientul poate solicita, după scadenţă, constituirea unui cont de depozit cu altă sumă şi pe
alt termen;
- La expirarea termenului depozitului constituit, în funcţie de opţiunea clientului, Banca
virează suma în contul curent sau prelungeşte automat depozitul pe un nou termen egal
cu cel stabilit prin convenţia iniţială;
- Poate fi utilizat atât pentru garantarea creditelor, scrisorilor de garanţie;
- Metodă sigură şi accesibilă de a economisi avantajos şi a păstra mijloacele băneşti;
- Alternativă rentabilă pentru utilizarea fondurilor disponibile.
Pentru constituirea unui depozit, clientul trebuie să prezinte suma de bani pe care o va
depune la depozit şi următoarele acte în original:
în cazul adresării clientului personal:
- actul de identitate.
în cazul adresării reprezentantului clientului:
- actul de identitate al reprezentantului,
- procura autentificată sau alt act juridic care acordă împuternicirile corespunzătoare
reprezentantului clientului, în conformitate cu legislația în vigoare,
- copia actului de identitate al deponentului, autentificată notarial.
în cazul deschiderii depozitului de către reprezentantului copilului, pe numele copilului minor
care nu a atins vârsta majoratului de 18 ani sau persoanelor ocrotite:
23
 - actul de identitate al reprezentantului copilului,
- certificatul de naştere sau buletinul de identitate al minorului sau al persoanei ocrotite,
- actul autorităţii tutelare, prin care este numită persoana însărcinată cu ocrotirea – în cazul
când deponentul este reprezentat prin persoana însărcinată cu ocrotirea,
- copia hotărârii instanţei de judecată, conform căreia persoana ocrotită necesită instituirea
măsurilor de ocrotire – în cazul când deponentul este reprezentat prin persoana
însărcinată cu ocrotirea,
- încheierea executorului judecătoresc – în unele situații.
în cazul depozitelor destinate pensionarilor:
- actul de identitate al pensionarului,
- legitimația de pensionar.
Modificarea şi închiderea conturilor de depozit se efectuează în baza cererii, la prezentarea
actului de identitate în original și a contractului de deposit.
Condițiile de rezoluțiune a contractului de depozit.
Contractul de depozit poate fi rezolvit înainte de scadența termenului conform prevederilor
contractului și a legislației în vigoare. În cazul rezoluțiunii contractului la solicitarea
Deponentului, Banca va restitui anticipat mijloacele bănești depuse la depozit în termen de până
la 10 zile calendaristice din data depunerii de către Deponent a Cererii de rezoluțiune a
contractului de depozit la termen.
În cazul rezoluțiunii contractului de depozit, inclusiv din cauza retragerii anticipate a sumei
integrale/parțiale a depozitului, Banca restituie Deponentului mijloacele bănești depuse la
depozit fără plata dobânzii calculate, iar suma dobânzii deja achitate Deponentului până la
rezoluțiunea contractului de depozit se va reține din suma depozitului, ce urmează a fi restituită
Deponentului în legătură cu rezoluțiunea contractului de depozit (dacă condițiile depozitului nu
prevăd altceva).
În cazul rezoluțiunii contractului de depozit, la restituirea în numerar a mijloacelor bănești
depuse prin virament, se reține un comision de eliberare a numerarului, în conformitate cu
Tarifele la serviciile bancare ale BC „Moldindconbank” S.A. acordate persoanelor fizice în
vigoare.
Pentru deschiderea contului bancar de depozit persoana juridică rezidentă şi nerezidentă,
care deţine cont curent la BC ”Moldindconbank” SA prezintă la bancă următoarele documente:
a) cererea privind deschiderea contului de depozit şi plasarea mijloacelor băneşti cu
indicarea termenului, sumei, şi valutei depozitului, semnată de persoana autorizată cu
aplicarea ştampilei persoanei juridice (în forma stabilită de bancă);

24
 b) copia buletinului de identitate a persoanei, care a prezentat actele privind deschiderea
contului de depozit;
c) alte documente la solicitarea Băncii.
Informația aferentă condițiilor de acceptare a depozitelor, de deschidere, modificare și
închidere a conturilor persoanelor juridice juridice este prezentată în Anexa 14 a Raportului.
Dreptul de a utiliza şi gestiona mijloacele băneşti depuse la depozit, îl au numai persoanele
autorizate ale Deponentului, incluse în fişa cu specimenele de semnături, prezentată Băncii.
Fişa specimenelor de semnături şi amprenta ştampilei se prezintă pentru situaţiile standard
în 2 exemplare şi în 3 exemplare în cazul în care clientul deţine mai multe conturi, acestea fiind
administrate de diverse persoane responsabile ale Băncii. şi va conține cel puțin:
- denumirea completă şi adresa titularului de cont;
- numele şi prenumele persoanelor, care conform legislaţiei în vigoare şi actelor
deconstituire, sunt desemnate să gestioneze conturile şi să aplice semnături pe
documentele de plată şi de casă;
- specimenele de semnături ale persoanelor menționate la punctul precedent.
Rezoluțiunea contractului de depozit
Contractul de depozit poate fi rezolvit înainte de scadența termenului conform prevederilor
contractului și a legislației în vigoare. În cazul rezoluțiunii contractului la solicitarea
Deponentului, Banca va restitui anticipat mijloacele bănești depuse la depozit în termen de până
la 10 zile calendaristice din data depunerii de către Deponent a Cererii de rezoluțiune a
contractului de depozit la termen. În cazul rezoluțiunii contractului de depozit, inclusiv din cauza
retragerii anticipate a sumei integrale/parțiale a depozitului, Banca restituie Deponentului
mijloacele bănești depuse la depozit fără plata dobânzii calculate, iar suma dobânzii deja achitate
Deponentului până la rezoluțiunea contractului de depozit se va reține din suma depozitului, ce
urmează a fi restituită Deponentului în legătură cu rezoluțiunea contractului de depozit (dacă
condițiile depozitului nu prevăd altceva). În cazul rezoluțiunii contractului de depozit, la
restituirea în numerar a mijloacelor bănești depuse prin virament, se reține un comision de
eliberare a numerarului, în conformitate cu Tarifele la serviciile bancare ale BC
„Moldindconbank” S.A. acordate persoanelor fizice în vigoare.
Metoda de calcul a dobânzii.
Dobânda se calculează începând cu ziua următoare zilei constituirii depozitului, zilnic,
până în ziua scadenței termenului depozitului, inclusiv, reieșind din soldul la zi al depozitului,
numărul de zile calendaristice ale anului – 365 sau 366 și rata dobânzii în vigoare la data
calculării dobânzii.

25
Exemplu de calcul a dobânzii şi a sumei impozitului
- Suma depozitului – 100 000 MDL,
- Termenul depozitului – 12 luni,
- Rata dobânzii – 4% anual,
- Data constituirii – 15.04.2021,
- Data scadenței – 15.04.2022,
- Data restituirii în legătură cu scadența depozitului – începând cu 16.01.2022, data
următoare datei scadenței, conform graficului de lucru al sucursalei.
Notă! Dobânda pentru depozitul bancar se calculează începând cu ziua următoare zilei
efectuării depozitului, până în ziua precedentă zilei restituirii sumei depuse sau decontării
acesteia în baza unor alte temeiuri legale (art. 1744 (1) din Codul Civil).

Valoarea impozitului pentru dobânda pe 1 lună: 328,77 * 3% = 9,86 MDL

Valoarea dobânzii pe 1 lună transferată/plătită clientului: 328,77 – 9,86 = 318,90 MDL

Valoarea impozitului pentru dobânda pe 12 luni: 4 000,00 * 3% = 120,00 MDL

Valoarea dobânzii pe 12 luni transferată/plătită clientului: 4 000,00 – 120,00 = 3 880,00
MDL
Drepturile și condițiile de modificare a ratei dobânzii. Banca este în drept să modifice în
mod unilateral mărimea ratei dobânzii, în dependență de evoluția pieței. În cazul modificării
mărimii ratei dobânzii la depozit, Banca va informa Deponentul despre aceasta prin plasarea
informației respective la ghișeele sucursalelor și agențiilor sale și pe pagina-web a Băncii, cu cel
puțin 15 zile calendaristice înainte de modificare. La expirarea acestui termen, Banca va aplica
rata nouă a dobânzii la soldul depozitului. Deponentului îi revine obligația de a monitoriza de
sine stătător informația plasată privind modificarea ratei dobânzii. În situația dezacordului cu
modificarea mărimii dobânzii, Deponentul este în drept să ceară rezoluțiunea prezentului
contract de depozit solicitând în scris acest fapt, prezentându-se la subdiviziunea Băncii la care a
fost constituit depozitul. În cazul dat, contractul va fi rezolvit fără achitarea dobânzii calculate și
reținerea dobânzii achitate din suma depozitului.

2.2. Analiza portofoliului de depozite al B.C. „Moldindconbank S.A.

26
 În general, resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii și resurse atrase. În cele
mai dese cazuri, resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80 % - 90 % din resursele totale
ale băncii.
Cea mai mare pondere a resurselor atrase de bancă o constituie mijloacele acumulate în
conturile de depozit, care de obicei pot fi clasificate conform mai multor criterii.
Analiza depozitelor bancare începe, de regulă, cu examinarea structurii și dinamicii
acestora la nivel general.
În acest scop, analiza depozitelor bancare a B.C. Moldindconbank S.A. se examinează prin
metoda pe verticală, utilizându-se următorul tabel:

2.3. Analiza portofoliu de depozite al sistemului bancar din Republica Moldova

BIBLIOGRAFIE
1. Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017. In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 434-439 art. 727 din 15.12.2017.
27
2. Dedu, Vasile; Enciu, Adrian: Contabilitate bancară, Editura Economică, Bucureşti, 2001,
p. 88
3. Basno, Cezar; Dardac, Nicolae: Management bancar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002,
p.85
4. Grigoriţă Cornelia. Activitate bancară. Editura Cartier. Chişinău, 2005. p.328.
5. Dardac N., Barbu T. Monedă, bănci şi politici monetare. Bucureşti: Didactică şi
Pedagogică, 2005, p.98.
6. Ionescu L., Băncile şi operaţiunile bancare. Institutul Bancar Român. Editura Economică,
Bucureşti, 1996. p. 30.
7. Socol A., Tehnica bancară, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2006.
8. Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare, Editura Tehnică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996, p.74.
9. Ionescu L., Băncile şi operaţiunile bancare. Institutul Bancar Român. Editura Economică,
Bucureşti, 1996. p.17.
10. Tudorache D., Papari G., Politici şi tehnici bancare, Editura Andrei Şaguna, Constanţa,
2005, p. 34.

11. Nitu I., Principii de profitabilităţi bancare, Editura Expert, Bucureşti, 2002.

12. Floricel C., Relaţii Monetar Financiare Internaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1997, p.21.

13. Batrâncea I., Diagnostic şi evaluare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, p.22.

14. Stoica M. Managementul riscului bancar /M. Stoica/.-Bucureşti: Ed. Expect., RO.

15. Legea privind garantarea depozitelor în sistemul bancar nr. 575

din 26.12.2003. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30-34 art. 169 din
20.02.2004
16. https://fgdsb.md/

28