Originea și principalele caracteristici ale stilului arhitectural moldovenesc.

Originea stilului arhitectural moldovenesc, are mai multe influențe cât occidentale și
orientale(Bizantine,Balcanice) un exemplu al influenței occidentale este Biserica necropolă de la Rădăuţi
să fie un edificiu de tip occidental, mai exact o bazilică romanică cu trei nave şi boltă cilindrică, împărţită
însă după ritul ortodox, în naos şi pronaos, ia se afla nu departe de Maramureș și stilul ei arhitectural a
fost influențat de elemente occidentale, datorita ca Țara Moldovei era la hotar cu Țara Românească au
pătruns și elemente arhitecturale Balcanice, aşa se face că triconcul care avea origine sârbească
-introdus în Ţara Românească, a pătruns în aceiaşi vreme şi în Moldova, cum dovedeşte biserica Sf.
Treime din Siret construită de Petru Muşat, totuşi, spre deosebire de biserica mănăstirii Cozia din
Valahia, fidelă tradiţiei arhitecturali balcanice, biserica din Sire are unele deosebiri faţă de această
tradiţie, ca de pildă renunţarea la nişele şi pilaştrii de sprijin din naos, această încăpere căpătând altfel o
formă mai simplă şi mai unitară. Pe timpul lui Alexandru cel bun Țara Moldovei cunoaște cât decât o
dezvoltare economică și începe să se exprime originalitatea arhitectonică, principale caracteristici ale
stilului arhitectural moldovenesc, sunt următoarele: plan dreptunghiular sau triconc (adică cu trei abside
dispuse pe laturile de nord, est si sud ale edificiului); interiorul include un naos si pronaos si o gropnița
(spațiu funerar); separarea dintre încăperi se face prin ziduri groase; in general nu au coloane; sunt spatii
închise (pridvorul deschis apare târziu); o singura turla cel mult, amplasata pe o baza sau mai multe baze
in forma de stea, sistemul ,, moldovenesc" al supra înălțării bolților (turlelor) în interior, prin
suprapunerea arcurilor încrucișate ( în diagonala), bogatul decor extern al fațadelor, obținut prin
utilizarea inteligenta a materialelor de construcție: piatra (bruta si de talie), cărămida (simpla sau
smălțuita ) si uneori ceramica.

Principalele cicluri iconografice din picturile murale interioare și exterioare ale bisericilor
moldovenești din sec. XV-XVI.

Printre cele mai timpuri picturi interioare se află biserica Sfânta Cruce de la Pătrăuţi, În naosul edificiului
se află compoziţiile „Deplângerea lui Hristos”, tabloul votiv care este consacrată, luptei lui Ştefan cel
Mare cu Poarta Otomană, din perioada lui Ştefan cel Mare s-au păstrat, fragmentar, frescele din
bisericile de la Lugeni, Pătrăuţi, Voroneţ şi Bălineşti, bisericile moldoveneşti cu fresce exterioare datează
din secolul XVI, mai precis din anii de după 1530. În acel timp mai multe biserici ctitorite de domnitorul
Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546) şi de alţi boieri ai ţării au fost împodobite cu fresce exterioare.

Pictura exterioară a bisericii Sfîntul Gheorghe de la Voroneţ, are picturi murale care decorează pereţii
este scena “Judecăţii de apoi” care a fost pictată pe timpul lui Petru Rareș, Integritatea picturii
exterioare se datorează “albastrului de Voroneţ”, care domină fundalul registrelor, înconjurând
perimetrul bisericii, pictura interiorului sunt reprezentați portretelor comanditarilor – a călugărului
Daniil şi a mitropolitului Grigore Roşca, urmate de portretul votiv al familiei lui Ştefan cel Mare.

Un alt monument renumit ecleziastic din epoca lui Ştefan cel Mare este biserica Tăierea capului Sfîntului
Ioan Botezătorul de la Mănăstirea Arbore (1503), ctitorie a pîrcălabului Luca Arbore. Biserica a fost
decorată în interior şi pe exterior în anul 1541.
În cronologia evenimentelor istorice, privind patrimoniul artei medievale moldoveneşti bisericile
Adormirea Maicii Domnului a mănăstirii Humor şi a Sfîntul Nicolae din Probota au fost construite în
acelaşi an -1530. Prima biserică este ctitoria logofătului Teodor Buduiog, picturile din interior şi cele
exterioare, realizate în 1535, demonstrează o continuitate a tradiţiei picturii medievale moldoveneşti.

Zugravul de curte al domnitorului Petru Rareş Toma de la Suceava . Principalele subiecte ale picturilor
murale din interior sunt consacrate ciclului patimilor lui Hristos, dar şi faimoasele portrete votive ale
familiei lui Petru Rareş, portretele funerare ale logofătului Teodor şi ale soţiei sale Anastasia. În pictura
exterioară tema centrală este Asediul Constantinopolului, urmată de Imnul Acatist, ilustrat prin scena
Glorificarea Mariei, Arborele lui Iesei de pe faţada nordică şi compoziţia Judecăţii de apoi de pe faţada
vestică. În biserică se păstrează unul dintre cele mai vechi iconostase cu icoane din secolul XVI. Picurile
murale bisericii Sfîntul Nicolae de la Probota, prima ctitorie a lui Petru Rareş, au fost realizate la doi ani
de la finisarea construcţiei – în 1532.