Teoria generală şi tehnica criminalistică

1. Definiţia şi obiectul de studiu al criminalisticei, sarcinile criminalisticei

2. Aspecte istorice de dezvoltare a ştiinţei criminalistice
3. Sistemul criminalisticei
4. Metode de cunoaştere în criminalistică
5. Legăturile criminalisticei cu alte ştiinţe
6. Noţiunea şi conţinutul tehnicii criminalistice
7. Temeiuri legale de aplicare a tehnicii criminalistice
8. Metode şi mijloace tehnico-criminalistice aplicate de ofiţeri de urmărire penală şi specialişti în cadrul acţiunilor de urmărire penală
9. Metode şi mijloace tehnico-criminalistice aplicate în condiţii de laborator
10. Noţiunea identificării criminalistice.
11. Indicii identificatorii
12. Obiectele identificării
13. Etapele identificării
14. Genuri de identificare
15. Diagnostica criminalistică
16. Mecanismul de formare a urmelor de mâini
17. Clasificarea desenelor papilare
18. Indici de identificare după urmele papilare
19. Metode şi mijloace de descoperire, fixare şi ridicare a urmelor de mâini
20. Dactiloscopierea persoanelor şi cadavrelor
21. Noţiunea şi conţinutul traseologiei judiciare
22. Conceptual de urmă în criminalistică
23. Clasificarea criminalistică a urmelor
24. Depistarea, fixare, ridicare şi interpretarea urmele homeoscopice
25. Depistarea, fixare, ridicare şi interpretarea urmele mijloacelor de transport
26. Depistarea, fixare, ridicare şi interpretarea urmelor de spargere
27. Depistarea, fixare, ridicare şi interpretarea urmele animalelor
28. Noţiune de balistică judiciară şi sarcinile acesteia
29. Noţiune de armă în accepţiune penală. Clasificarea armelor şi muniţiilor.
30. Urmele armelor de foc: urme principale şi urme secundare
31. Descoperirea, ridicarea, fixarea urmelor împuşcăturii, interpretarea acestora
32. Stabilirea direcţiei de tragere
 33. Noţiunea şi conţinutul gabitologiei judiciare
34. Caracteristicile exterioare ale persoanei
35. Mijloace tehnice aplicate pentru constituirea portretului persoanei
36. Metodele criminalistice de identificare a persoanei
37. Noţiunea şi conţinutul fotografiei şi video-filmului judiciar
38. Procedeele de fotografiere
39. Genuri de fotografiere la faţa locului
40. Întocmirea planşelor fotografice
41. Genurile procedeele video-filmului judiciar.
42. Importanţa cercetării scrisului în criminalistică
43. Factorii ce influenţează scrisul
44. Indicii de identificare după scris
45. Modele de comparaţie la expertiza grafică
46. Expertiza de identificare după scris şi posibilităţile acesteia.
47. Noţiunea şi clasificarea criminalistică a documentelor.
48. Modalităţi de falsificare şi contrafacere a unor documente sau rechizite ale documentului.
49. Mijloace de protecţie a documentelor
50. Cercetarea tehnico-criminalistică a mijloacelor de plată
51. Ordonarea expertizei tehnico-criminalistice a documentelor, posibilităţile expertizei.
52. Noţiuni generale cu privire la evidenţele criminalistice
53. Clasificarea evidenţilor criminalistice
54. Evidenţele dactiloscopice
55. Evidenţele traseologice
56. Evidenţele fotografice
57. Evidenţele balistice

Subiectul 1: Obiectul, sistemul, sarcinile şi metodele criminalisticei.

Obiective Unităţi de conţinuturi

  să definească şi să explice noţiunea de  Definiţia şi obiectul de studiu al criminalisticei, sarcinile criminalisticei
criminalistică  Aspecte istorice de dezvoltare a ştiinţei criminalistice
 să descrie importanţa obiectului de  Sistemul criminalisticei
studiu al criminalisticei  Metode de cunoaştere în criminalistică
 să descrie bazele metodologice şi  Legăturile criminalisticei cu alte ştiinţe
ştiinţifice ale criminalisticei
 să definească metodele de cunoaştere
în criminalistică
 să explice legătura criminalisticei cu
alte ştiinţe

Subiectul 2. Teoria identificării criminalistice

 să cunoască noţiunea de identificare  Noţiunea identificării criminalistice.

criminalistică şi premisele ei  Obiectele identificării
ştiinţifice.  Genuri de identificare
 să cunoască obiectele identificării şi  Etapele identificării
tipurile de identificare criminalistică.  Indicii identificatorii
 să explice identificarea după
 Diagnostica criminalistică
caracteristicile material fixate şi
imaginile fixate în memorie, după
indicii de natură generală (întregului
după părţi).
 să explice etapele identificării
criminalistice.
 să explice identificarea de gen şi
stabilirea identităţii.
 să cunoască noţiunea de diagnostică
criminalistică, importanţa ei.

Subiectul 3. Metodele şi mijloacele tehnico-criminalistice folosite la cercetarea infracţiunilor

 să cunoască definiţia şi conţinutul  Noţiunea şi conţinutul tehnicii criminalistice
 tehnicii criminalistice  Temeiuri legale de aplicare a tehnicii criminalistice
 să cunoască temeiuri de aplicare a  Metode şi mijloace tehnico-criminalistice aplicate de ofiţeri de urmărire penală şi
tehnicii criminalistice specialişti în cadrul acţiunilor de urmărire penală
 să cunoască clasificarea metodelor  Metode şi mijloace tehnico-criminalistice aplicate în condiţii de laborator
şi mijloacelor tehnico-
criminalistice
Subiectul 4. Fotografia judiciară şi video-filmul judiciar.

 să definească noţiunea generale  Noţiunea şi conţinutul fotografiei şi video-filmului judiciar

despre tehnica fotografică.  Procedee de fotografiere
 Să cunoască procesul negativ şi  Genuri de fotografiere la faţa locului
procesul pozitiv, construcţia  Întocmirea planşelor fotografice
aparatelor de fotografiat  Înregistrarea video şi audio a acţiunilor de urmărire penală.
 să aplice procedeele de
fotografiere (încăpere, locuri
deschise), tehnicile de iluminare a
locului faptei.
 să delimiteze genurile fotografiei
judiciare la faţa locului.
 Să cunoască esenţa video-filmul
judiciar la faţa locului.
 Să cunoscă procedeele şi genurile
video-filmului,
Subiectul 5. Identificarea persoanelor şi cadavrelor după semnalmentele exterioare

 să cunoască definiţia şi conţinutul  Noţiunea şi conţinutul gabitologiei judiciare

gabitologiei judiciare  Caracteristicile exterioare ale persoanei
 să cunoască tipurile de  Mijloace tehnice aplicate pentru constituirea portretului persoanei
semnalmente în baza cărora se  Metodele criminalistice de identificare a persoanei
descrie persoana
  să posede deprinderile necesare
pentru întocmirea portretului vorbit
al persoanei
 să cunoască mijloace tehnice
aplicate pentru constituirea
portretului persoanei regulile de
manipulare ale acestora
Subiectul 6. Traseologia judiciară.

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să definească noţiunea, obiectul,

 Noţiunea şi conţinutul traseologiei judiciare
sarcinile traseologiei şi conceptul de
 Conceptual de urmă în criminalistică
urmă
 Clasificarea criminalistică a urmelor
 să explice mecanismul de creare a
 Urmele homeoscopice
urmelor.
 Urmele mijloacelor de transport şi de spargere
 să definească obiectul primitor şi
 Urmele animalelor
creator de urme.
 să explice mecanismul de cercetarea
prealabilă a urmelor de picioare la faţa
locului
 să cunoască urmele de dinţi, buze şi
alte părţi ale corpului uman şi
cercetarea prealabilă a acestora la faţa
locului
 să cunoască şi să explice mecanismul
de creare a urmele biologice.
 să cunoască şi să explice mecanismul
de creare a urmele olfactive.
 să cunoască procedura de lucru cu
microurmele.
 să explice mecanismul de creare şi
cercetare a urmelor instrumentelor de
spargere şi altor unelte.
 să aplice cunoştinţele în lucrul practic
cu lăcatele, broaştele, plombele,
sucitoarele şi alte mecanisme de
închidere.
 să explice mecanismul de creare a
urmele de transport.
 să cunoască regulile de descoperire,
ridicare, fixare şi interpretare a
urmelor mijloacelor de transport.
Subiectul 7: Cercetarea urmelor de mâini

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască mecanismul de creare a

urmelor de mâini  Mecanismul de formare a urmelor de mâini şi clasificarea desenelor papilare
 să explice metodele de relevare a  Indici de identificare după urmele papilare
urmelor papilare: fizica şi chimica.  Metode şi mijloace de descoperire, fixare şi ridicare a urmelor de mâini
 să elucideze fixarea, ridicarea şi  Dactiloscopierea persoanelor şi cadavrelor
ambalarea urmelor de mâini.  Ordonarea expertizei dactiloscopice şi posibilităţile acesteia.
 să explice procedura de pregătire a
materialelor pentru expertiza
dactiloscopică.
 să aplice tehnica dactiloscopierii
persoanelor vii şi a cadavrelor.
Subiectul 8: Cercetarea criminalistică a armelor, dispozitivelor şi substanţelor explozive. Balistica judiciară

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască esenţa balisticii judiciare.
 să cunoască criteriile de clasificare a  Noţiune de balistică judiciară şi sarcinile acesteia
armelor de foc şi a muniţiilor.  Noţiune de armă în accepţiune penală. Clasificarea armelor şi muniţiilor.
 să cunoască regulile de descoperire ,  Urmele armelor de foc: urme principale şi urme secundare
ridicarea, fixarea a urmelor  Descoperirea, ridicarea, fixarea urmelor împuşcăturii, interpretarea acestora
împuşcăturii.  Ordonarea expertizei balistice şi posibilităţile acesteia
 să cunoască regulile de stabilire a
distanţei şi locului de unde s-a
executat tragerea.
Subiectul 9: Cercetarea criminalistică a scrisului

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască factorii ce influenţează  Importanţa cercetării scrisului în criminalistică

scrisul  Factorii ce influenţează scrisul
 să cunoască indicii de identificare  Indicii de identificare după scris
după scris, clasificarea acestora  Modele de comparaţie.
 să cunoască ce tipuri de modele de  Expertiza de identificare după scris şi posibilităţile acesteia.
comparaţie sunt, clasificarea lor,
regulile de obţinere
 să cunoască regulile şi modalitatea de
dispunere a expertizei grafoscopice
Subiectul 10: Cercetarea tehnico-criminalistică a documentelor.

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să definească noţiunea de document şi
formele de clasificare a acestora
 să cunoască şi explice modalităţile de
falsificare a documentelor
 să cunoască şi explice elementele de
protecţie a documentelor
 să cunoască regulile şi modalitatea de
dispunere a expertizei tehnico –
criminalistice a documentelor
Subiectul 11: Evidenţele criminalistice
Obiective
 să cunoască baza juridică şi regulile
principale de formare şi de lucru cu
evidenţele criminalistice.
 să cunoască evidenţele criminalistice
din cadrul M.A.I.
Subiectul 1: Tactica reţinerii infractorilor
Obiective
 Accepţiunea criminalistică a documentului. Clasificarea criminalistică a documentelor.
 Modalităţi de falsificare şi contrafacere a unor documente sau rechizite ale documentului.
 Mijloace de protecţie a documentelor
 Cercetarea tehnico-criminalistică a mijloacelor de plată
 Ordonarea expertizei tehnico-criminalistice a documentelor, posibilităţile expertizei.
Unităţi de conţinuturi
 Noţiuni generale cu privire la evidenţele criminalistice
 Clasificarea evidenţilor criminalistice
 Evidenţele dactiloscopice
 Evidenţele traseologice
 Evidenţele fotografice
 Evidenţele balistice
Tactica criminalistică
Unităţi de conţinuturi
 să cunoască temeiurile reţinerii  Noţiunea şi temeiurile reţinerii
 să cunoască etapele şi genurile de  Pregătirea în vederea reţinerii şi reţinerea propriu zisă
informaţie acumulate la etapa de  Fixarea rezultatelor reţinerii
pregătire pentru reţinere  Particularităţile tactice ale reţinerii infractorului în diferite circumstanţe
 să cunoască modalităţile, procedee de  Escortarea reţinutului
reţinere a persoanelor în diferite
împrejurări
 să cunoască regulile şi modalităţile de
fixare a reţinerii
Subiectul 2: Tactica percheziţiei şi ridicării

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască noţiunea şi genurile de  Noţiunea, importanţă ridicării şi percheziţie, genurile de percheziţie.

percheziţie  Pregătirea pentru percheziţie
 să cunoască modul de pregătire pentru  Regulile tactice generale de efectuare a percheziţiei
percheziţie  Fixarea rezultatelor percheziţiei
 să cunoască procedeele tactice aplicate  Particularităţile efectuării unor categorii de percheziţie
la percheziţie
 să cunoască regulile de fixare a
rezultatelor percheziţiei
 să cunoască noţiunea şi importanţă
ridicării, deosebirea ridicării de
percheziţie şi regulile de fixarea
rezultatelor ridicării
Subiectul 3: Tactica cercetării la faţa locului şi alte genuri de cercetare ca acţiuni de urmărire penală

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să aplice cunoştinţele de CFL în  Noţiunea de cercetare la faţa locului şi altor genuri de cercetare
cazurile de omor şi cauzarea  Pregătirea pentru cercetarea la faţa locului.
 vătămărilor corporale.  Faza statică şi faza dinamică a cercetării la faţa locului. Procedee tactice de cercetare la
 să aplice cunoştinţele de CFL în faţa locului,
cazurile crimelor sexuale.  Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului,
 să aplice cunoştinţele de CFL în  Examinarea corporală, examinarea exterioară a cadavrului,
cazurile de jaf şi tâlhărie.  Examinarea animalelor şi a lor cadavre.
 să aplice cunoştinţele de CFL în  Exhumarea cadavrului
cazurile de furt a avutului
proprietarului, legate de pătrunderea în
încăpere.
 să aplice cunoştinţele de CFL în
cazurile de accidente rutiere.
 să aplice cunoştinţele de CFL în
cazurile de incendii şi explozii.
Subiectul 4: Tactica audierii şi confruntării
Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască definiţia şi genurile  Noţiunea şi genurile audierilor

audierii  Pregătirea în vederea audierii
 să cunoască etapele constitutive ale  Regulile tactice de efectuare a audierii
pregătirii în vederea audierii  Fixarea rezultatelor audierii
 să cunoască procedee tactice aplicate  Organizarea şi efectuarea confruntării
la audiere
 să cunoască regulile şi modalităţile de
fixarea a rezultatelor audierii
 să cunoască particularităţile audierii
diferitor genuri de subiecţi
 să cunoască elemente ce ţin de
procesul de organizare şi desfăşurare
a confruntării.
 să cunoască regulile de fixare a
 rezultatelor confruntării
Subiectul 5: Tactica prezentării spre recunoaştere
Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască definiţia şi genurile de  Noţiunea şi genurile de prezentare spre recunoaştere.

prezentare spre recunoaştere.  Etapele prezentării spre recunoaştere
 să cunoască particularităţile pregătirii  Prezentarea spre recunoaştere a persoanelor şi cadavrelor
şi desfăşurării prezentării spre  Prezentarea spre recunoaştere a obiectelor
recunoaştere a persoanelor  Prezentarea spre recunoaştere a animalelor şi a lor cadavre
 să cunoască particularităţile pregătirii
şi desfăşurării prezentării spre
recunoaştere a obiectelor
 să cunoască particularităţile pregătirii
şi desfăşurării prezentării spre
recunoaştere a cadavrelor
 să cunoască particularităţile pregătirii
şi desfăşurării prezentării spre
recunoaştere a animalelor şi a
cadavrelor lor
 să cunoască particularităţile pregătirii
şi desfăşurării altor modalităţi de
prezentare spre recunoaştere (voce,
vorbire, mers).
Subiectul 6: Constatarea tehnico-ştiinţifică şi ordonarea expertizelor judiciare

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască definiţia şi importanţa  Noţiunea şi importanţa constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale

constatărilor tehnico-ştiinţifice şi  Noţiunea şi importanţa expertizei în procesul penal
medico-legale expertizei în procesul  Clasificarea expertizelor judiciare
 penal  Statutul juridic al expertului şi specialistului Drepturile participanţilor la proces în
 să cunoască genurilor expertizelor legătură cu ordonarea expertizelor judiciare
judiciare  Pregătirea în vederea ordonării expertizelor judiciare
 să cunoască statutul juridic al  Raportul de expertiză şi aprecierea acestuia de organul de urmărire penală sau instanţa
expertului şi specialistului, drepturile de judecată
participanţilor la proces în legătură cu
ordonarea expertizelor judiciare
 să cunoască modul de pregătire în
vederea ordonării expertizelor
judiciare
 să cunoască structura raportului de
expertiză şi aprecierea acestuia de
organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată
Metodica criminalistică

Subiectul 1: Metodica cercetării omorului şi cauzării vătămărilor corporale

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască elementele constitutive a  Caracteristica criminalistică a omorurilor şi vătămărilor corporale

caracteristicii criminalistică a
omorurilor şi vătămărilor corporale
 să cunoască circumstanţele care
necesită a fi stabilite la cercetarea
omorurilor şi particularităţile pornirii
urmăririi penale
 să cunoască situaţii tipice de urmărire
penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor iniţiale de urmărire penală
 Circumstanţele care necesită a fi stabilite la cercetarea omorurilor şi particularităţile
pornirii urmăririi penale
 Situaţii tipice de urmărire penală
 Particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de urmărire penală
 Particularităţile efectuării acţiuni ulterioare de urmărire penală
 Preîntâmpinarea omorurilor şi vătămărilor corporale.
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor ulterioare de urmărire
penală
 să cunoască genurile de expertize
dispuse la infracţiunile în cauză
întrebările adresate
 să cunoască cauzele şi condiţiile ce
generează infracţiunile în cauză
precum şi modalităţile de
preîntâmpinare a lor
Subiectul 2: Metodica cercetării violului

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască elementele constitutive a  Caracteristica criminalistică a violului şi altor infracţiuni sexuale

caracteristicii criminalistică a violului  Particularităţile pornirii urmării penale în cazul violului şi circumstanţele care urmează a fi
şi altor infracţiuni sexuale dovedite. Situaţii tipice de urmărire penală
 să cunoască circumstanţele care  Particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de urmărire
necesită a fi stabilite la cercetarea  Particularităţile efectuării acţiunilor ulterioare de urmărire penală
violului şi altor infracţiuni sexuale şi  Preîntâmpinarea violurilor şi altor infracţiuni cu caracter sexual.
particularităţile pornirii urmăririi
penale
 să cunoască situaţii tipice de urmărire
penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor iniţiale de urmărire penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor ulterioare de urmărire
penală
 să cunoască genurile de expertize
dispuse la infracţiunile în cauză
 întrebările adresate
 să cunoască cauzele şi condiţiile ce
generează infracţiunile în cauză
precum şi modalităţile de
preîntâmpinare a lor
Subiectul 3: Metodele cercetării sustragerilor de bunuri din avutul proprietarului săvârşite prin furt, jaf şi tâlhărie

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască elementele constitutive a  Caracteristica criminalistică a furtului, jafului, tâlhăriei

caracteristicii criminalistică a furtului,  Particularităţile pornirii urmării penale în cazul furtului, jafului, tâlhăriei şi circumstanţele
jafului, tâlhăriei care urmează a fi dovedite
 să cunoască circumstanţele care  Situaţii tipice de urmărire penală şi particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de urmărire
necesită a fi stabilite la cercetarea  Particularităţi efectuării acţiuni ulterioare de urmărire penală la cercetarea furtului
furtului, jafului, tâlhăriei şi  Preîntâmpinarea furturilor, jafurilor şi tâlhăriilor
particularităţile pornirii urmăririi
penale
 să cunoască situaţii tipice de urmărire
penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor iniţiale de urmărire penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor ulterioare de urmărire
penală
 să cunoască genurile de expertize
dispuse la infracţiunile în cauză
întrebările adresate
 să cunoască cauzele şi condiţiile ce
generează infracţiunile în cauză
precum şi modalităţile de
preîntâmpinare a lor
Subiectul 4: Metodele cercetării circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor

Obiective Unităţi de conţinuturi

 să cunoască elementele constitutive a  Caracteristica criminalistică a circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice, psihotrope sau a
caracteristicii criminalistică a precursorilor
circulaţiei ilegale a substanţelor  Particularităţile pornirii urmării penale în cazul traficului de droguri şi circumstanţele care
narcotice, psihotrope sau a urmează a fi dovedite
precursorilor  Situaţii tipice de urmărire penală şi particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de urmărire
 să cunoască circumstanţele care  Particularităţile efectuării acţiuni ulterioare de urmărire penală la cercetarea traficului de
necesită a fi stabilite la cercetarea droguri
circulaţiei ilegale a substanţelor  Preîntâmpinarea traficului de droguri şi consumului de droguri
narcotice, psihotrope sau a
precursorilor şi particularităţile
pornirii urmăririi penale
 să cunoască situaţii tipice de urmărire
penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor iniţiale de urmărire penală
 să cunoască particularităţile efectuării
acţiunilor ulterioare de urmărire
penală
 să cunoască genurile de expertize
dispuse la infracţiunile în cauză
întrebările adresate
 să cunoască cauzele şi condiţiile ce
generează infracţiunile în cauză
precum şi modalităţile de
preîntâmpinare a lor