Ţările Române şi statele vecine în

Evul Mediu
 Politica de cruciadă a voievozilor români

Cucerind Peninsula Balcanică şi atingând la

sfârşitul secolului al XIV-lea linia Dunării,Imperiul
Otoman a ajuns o ameninţare directă pentru Ţările
Române şi chiar pentru întreaga Europă.
Puterile europene au reacţionat, declanşând
cruciadele târzii pentru a-i respinge pe otomani. În
această acţiune au fost atrase Ungaria şi Polonia,
care urmăreau interese proprii în sud- estul
Europei.
Primul domn român care a dus o politică de
cruciadă a fost Mircea cel Bătrân.
 Mircea cel Bătrân
(1386-1418 )
- domnitor al Ţării Româneşti
- la începutul domniei a încheiat
o alianţă cu regele Poloniei.
Pictură din biserica
Episcopiei de Argeş

Creşterea pericolului otoman l-a determinat să-şi orienteze politica

externă. În 1395 a semnat la Braşov un tratat de alianţă antiotomană
cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.
A intrat în conflict cu otomanii din cauza stăpânirii Dobrogei.
Astfel, sultanul Baiazid în fruntea armatei atacă Ţara Românească.
Bătălia decisivă s-a dat la Rovine - data bătăliei este incertă -10 oct.
1394 sau 17 mai 1395. Turcii au fost înfrânţi, fiind nevoiţi să se
retragă. Deşi victorios, domnul muntean şi-a pierdut temporar tronul
ca urmare a unui complot boieresc.
Harta Ţării Româneşti în timpul lui Mircea cel Bătrân
Bătălia de la Rovine
- victoria de la Rovine a încurajat
Ungaria şi statele occidentale să
organizeze o nouă cruciadă
antiotomană în 1396, însă
cruciaţii au fost înfrânţi la
Nicopole.
- după moartea lui Baiazid,
Imperiul Otoman s-a confruntat
cu o criză politică – luptele
pentru tron între fiii lui Baiazid
în care Mircea a intervenit
sprijinind diferiţi pretendenţi
la tron, favorabili politicii
sale;încercările lui au eşuat.
Mehmed I, ajuns sultan şi a
organizat o expediţie în Ţara
Românească, Mircea a fost învins
şi a fost nevoit să cedeze
otomanilor Dobrogea şi să accepte
plata tributului. În schimb, turcii se
obligau să nu atace Ţara
Românească.
 Conflictul lui Mircea cu turcii a început în
anul 1389, când a trimis un ajutor militar
cneazului sârbilor Lazăr, în războiul pe care
acesta îl declarase sultanului Murad.
Bătălia s-a dat pe locul numit Câmpia
Mierlei (pe teritoriul actual al provinciei
Kosovo). După uciderea sultanului Murad de
către sârbul Miloş Obilici, fiul
sultanului,Baiazid,supranumit Ildârâm
(Fulgerul), a obţinu victoria, zdrobindu-i
pe creştini, în luptă fiind ucis inclusiv cneazul
Lazăr.
Bătălia de la Nicopole, înfăţişată într-o cronică a timpului,
locul unde Baiazid l-a zdrobit pe Sigismund de Luxemburg.
 Iancu de Hunedoara (1441-1456)
- Ioan de Hunedoara sau Ioan Corvin fiul cneazului
maghiar Voicu
- în 1438 devine ban de Severin, în 1441 voievod al
Transilvaniei, iar în 1446 guvernator al Ungariei.
Credincios ideii de cruciadă, a încercat să-şi asigure sprijinul Ţării
Româneşti şi Moldovei, unde a impus domnitori credincioşi lui
şi luptei antiotomane.

- în Moldova pune domnitori pe:

- Petru al II-lea în 1448
- Bogdan al II-lea în 1449

- în Ţara Românească pune domnitori pe:

- Basarab al II-lea în 1442
- Vlad Ţepeş în 1456
 “Campania cea lungă” - 1443-1444

- Iancu de Hunedoara a pornit o campanie

militară în fruntea unei armate compuse din
ostaşi de mai multe naţionalităţi - maghiari,
polonezi, cehi, români, sârbi, veneţieni.
- a trecut Dunărea atacând cetăţi turceşti şi învingând
mai multe oşti otomane ce încearcă să îi oprească
- a obţinut 6 victorii
- sultanul Murad al II-lea a cerut pace ( se încheie o pace
pe 10 ani )
“Campania cea lungă”
 Bătălia de la Varna – 1444

- creştinii au organizat o cruciadă

antiotomană pentru a stopa
înaintarea turcilor spre Europa
- bătălia s-a desfãşurat la Varna
( în estul Bulgariei ) la 10 noiembrie
Vladislav al III-lea
din1434 rege al Poloniei
1444
şi din 1440 concomitent - creştinii au fost înfrânţi iar regele
şi rege al Ungariei
Ungariei a murit pe câmpul de
luptă
Bătălia de la Varna