Referat- Cultivarea culture de secara

Realizat de: Zmărăndoiu Florin

1.Stagiu de parctică
Stagiul de practică l-am efectuat in propria gospodărie din județul Bihor,
satul Zece Hotare(comuna Șuncuiuș), care nu este foarte mare, am cultivat 2 ha cu
secara, 2ha cu ovăz, 1,5ha cu lucerna, 100m2 fiind grădina cu verdețuri, iar restul
terenului fiind fâneață sau pășune. In cadrul fermei ne axam pe creșterea vitelor,
având 15 vaci, 4 porci si in jur de 20 de găini.Culturile de ovăz si respectiv lucerna
le-am valorificat ca si nutreț pentru animale, așa ca singura cultura care a prins
recoltarea a fost cultura de secara.
2. Cultivarea culturi de secară
Secara este o plantă puţin pretenţioasă faţă de sol şi planta premergătoare. Ea
are un sistem radicular bine dezvoltat şi cu putere mare de absorbţie.Cu toate
acestea, premergătoarele cele mai bune pentru secară, în diferite zone de cultură
sunt: pe soluri nisipoase leguminoasele, porumbul timpuriu şi pepenii verzi, pe
soluri cernoziomoide (din nordul ţării) borceagul, inul pentru fibre şi cerealele;
pentru solurile acide sărace (podzoluri şi brune podzolite) cartofii timpurii, iar
pentru solurile din zona de stepă borceagul de toamnă, rapiţa, floarea-soarelui şi
porumbul timpuriu.
Secara, la rândul ei, este o bună premergătoare pentru toate plantele din zona
ei de cultură, deoarece eliberează terenul devreme, lasă solul curat de buruieni şi
permite executarea lucrărilor solului la timp şi de bună calitate.
• Pregătirea terenului pentru cultura de secară
Secara valorifică bine terenurile sărace, fiind puţin pretenţioasă faţă de sol,
datorită sistemului radicular profund şi a capacităţii mari de absorbţie. Ea reuşeşte
pe solurile unde grâul nu dă rezultate, cum sunt solurile acide (podzoluri) şi
solurile nisipoase, uşor pietroase şi cele moderat alcaline. Desigur, rezultate mai
bune se obţin pe soluri fertile, însă acolo este locul grâului.
Pregătirea terenului pentru secara de toamnă se face ca şi pentru grâul de
toamnă. Trebuie, însă ca patul germinativ să fie bine tasat şi mărunţit, deoarece
secara formează nodul de înfrăţire mai la suprafaţă şi, deci pericolul dezgolirii lui
prin tasarea solului „înfoiat” (datorită ploilor şi zăpezii) este mai mare decât la
grâu.
Specialiștii recomandă efectuarea lucrării de arătură cu cel puţin o lună
înaintea semănatului iar pregătirea patului germinativ cu câteva zile înaintea
semănatului.
  Semănarea culturii de secară
Cantitatea de sămânţă la hectar este în funcţie de densitatea stabilită, de
MMB şi valoare culturală, fiind cuprinsă între 160-200 kg/ha. La secara poliploidă
(MMB de circa 50 g) cantitatea de sămânţă este mai mare. Cantitatea de sămânţă
se măreşte cu 10-15%, în cazul în care secara se seamănă mai târziu sau într-un pat
germinativ mai puţin corespunzător.
Adâncimea de semănat diferă în funcție de tipul de sol pe care se înființează
această cultură, astfel: 2-3 cm pe solurile grele, 3-4 cm pe solurile mijlocii şi 5-6
cm pe solurile uşoare. Deoarece secara formează nodul de înfrăţire mai la
suprafaţă, ne este justificat semănatul la adâncime mai mare.
 Lucrarile de intreținere ale culturii
Primăvara devreme pe terenurile cu plante dezrădăcinate (descălţate), se
efectuează o uşoară tăvălugire cu tăvălug neted.
În condiţiile solurilor nisipoase irigate, se aplică o udare de răsărire, toamna, de
300-400 m³/ha, iar in timpul vegetaţiei 1-2 udări, în perioada alungirii paiului –
înspicare.
 Boli și daunatori ai culturii de secară
Cel mai periculos dăunator în culturile de secară este gândacul ghebos –
Zabrus tenebrioides. Apariţia acestuia în cultura secarei este legată de lipsa rotaţiei
corespunzătoare a culturilor de secară.
Pagube importante mai produc şi gândacii pocnitori – Agriotes – specie
polifagă, favorizată de solurile grele, reci, umede.
Dintre ciupercile fitopatogene, merită menţionate speciile Tilletia secalis, T.
caries, T. foetida – malura şi Fusarium, care provoacă fusarioza.
Măsurile de prevenire şi combatere sunt în primul rând agrofitotehnice,
alături de care se impun tratamentele fitosanitare, preventive sau la avertizare.
Obligatoriu, la înfiinţarea culturilor vor fi utilizate seminţe tratate cu
insectofungicide omologate.
 Recoltarea si depozitarea culturii de secară
Recoltarea se face cu combina, când umiditatea boabelor este de 14%. Dacă
umiditatea depăşeşte 15%, sămânţa se va usca la soare sau în uscătoare, pentru a
putea fi păstrată în condiţii bune. Tehnica de recoltare este cea prezentată la grâu,
cu unele particularităţi.Deoarece secara înfrăţeşte, practic, toamna, ritmul de
creştere, primăvara, fiind mai rapid la toţi fraţii, ea ajunge cu 5-7 zile mai repede la
maturitate, decât grâul.
Secara se recoltează cu combina la sfârşitul coacerii în pârgă. Secara având
talia mai mare decât grâul, pentru a nu înfunda combina, miriştea se taie mai sus
(luând circa 80-100 cm din lungimea plantelor), iar în unele situaţii lăţimea brazdei
trebuie să fie mai mică.
In vederea depozitarii, se vor executa lucrari de lopatare, conditionare,
lotizare si controale periodice privind conditiile de pastrare din depozit. Se pot
folosi si unele substante in vederea combaterii insectelor din depozit.
 Concluzie
Cultura de secară nu este pretențioasă precum alte cereale, având însa unele
particularități. Are numeroase utilizări, fiind o cultura care se vinde foarte bine, ea
putând aduce profituri însemnate antreprenorilor.
3.Tehnologia culturii
Pentru recolta din 2020, am început cu arătura, realizata într-un teren fără o
arătură anterioara in luna septembrie, iar semănatul l-am efectuat la începutul lunii
octombrie, într-o cantitate de 200kg la 1h.
Datorita solului favorabil nu am mai realizat nici o irigație.
Singurul îngrășământ adăugat culturii a fost gunoiul de grajd, împrăștiat peste
arătură cu utilajul aferent, M.I.G., într-o cantitate de 25t la 1ha.
Producția obținută nu a fost una foarte mare, din cauza distrugerilor cauzate
ce porcii mistreți, aceasta fiind in jur de 2,5t/ha, in total producția fiind in jurul a
5t.