PORTOFOLIU

Dezvoltarea capacităților cognitive și metacognitive în

învățare

Student: Doja Anca Loredana

CSAP, anul I
 I. Eseu-sinteză : Cum învățăm ? Cum predăm pentru o învățare eficientă?
*Implicare activă- învățarea școlară presupune ca elevii să fie atenți , să observe, să memoreze, să
înțeleagă, să își stabilească obiective și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare.
Câteva sugestii pentru a reuși asta:

- evitarea situațiilor în care elevii sunt ascultători pasivi pentru perioade lungi de timp;

- oferirea cât mai multor activități practice precum experimente, proiecte, observații etc.

- încurajarea participării la discuții și alte activități în colaborare;

- organizarea unor vizite școlare;

- permiterea elevilor de a lua unele decizii proprii cu privire la învățare;să ia anumite decizii legate
de cum și când să învețe;

-susținerea elevilor în a-și seta obiective în învățare care sunt în concordanță cu interesele și
aspirațiile lor

* Implicare socială- învățarea este în primul rând o activitate socială, iar participarea la viața
socială a școlii este esențială pentru a produce învățarea. Stabilirea unei atmosfere de cooperare și
colaborare fructuoasă este o parte esențială a învățării școlare.

Profesorii pot încuraja participarea socială în moduri care să faciliteze învățarea astfel:

-pot organiza elevii să lucreze pe grupe și să aibă rol de moderator/coordonator care asigură
asistență și suport pe parcursul activității

- pot crea spații de lucru în grup, în sala de clasă, unde să poată împărți resursele

- îi pot învăța pe copii să coopereze unii cu alții

-pot crea pentru elevi situații în care interacționează unii cu alții, să-și exprime părerile și să
evalueze argumentele celorlalți;

- un aspect important al învățării sociale îl reprezintă crearea unei legături între școală și
comunitate în general. Astfel, sunt crescute posibilitățile elevilor de participare socială.

*Activități relevante- profesorii pot face ca activitățile desfășurate în clasă să fie pline de înțeles
atribuindu-le un context autentic. Un bun exemplu este atunci când subiectul activității este unul
folosit în mod obișnuit în viața reală. De asemenea, este important ca profesorii să fie conștienți de
diferențele culturale dintre elevii din clasă și să respecte aceste diferențe.

* Legarea noilor informații de cunoștințele anterioare – fundamentarea noilor cunoștințe pe

cunoștințele asimilate anterior este de o importanță majoră. Este imposibil să înțelegi, să-ți
amintești sau să înveți ceva care îți este complet necunoscut. Sunt necesare un minimum de
cunoștințe anterioare pentru a putea să înțelegi sarcina de lucru.

Moduri în care profesorii pot realiza reactualizarea cunoștințelor anterioare:

-pot discuta despre conținutul unei lecții înainte de a o preda pentru a se asigura că elevii au
cunoștințele necesare pentru a asimila noul conținut;

- investigarea calității cunoștințelor pe care le dețin , astfel încât să fie înlăturate neînțelegerile sau
ideile greșite;

- să adreseze întrebări astfel încât să-i ajute pe elevi să vadă legătura dintre ceea ce învață și ceea ce
știu deja

- profesorii eficienți îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă relațiile și să realizeze conexiuni.

*Munca organizată- oamenii învață prin implicare activă și strategii flexibile care îi ajută să
înțeleagă, să memorizeze și să rezolve probleme; copiii își dezvoltă diferite strategii de rezolvare a
problemelor încă de la vârste fragede spre exemplu, trag de fața de masă pentru a ajunge un obiect
aflat pe masă sau un copil trimis la magazin să cumpere câteva produse repetă in mod constant lista
până ajunge acolo.

*Autoreglare și reflecție- termenul de auto-reglare se referă aici la abilitatea elevilor e a-și

monitoriza propria învățare, de a înțelege greșelile pe care le fac și de a ști să le corecteze.

Profesorii îi pot ajuta pe elevi să devină reflexivi și să se autoregleze furnizându-le diverse

provocări:

-să planifice moduri de rezolvare a unor probleme, să creeze experimente și să citească cărți

- să evalueze datele, argumentele, soluțiile la problemele celorlalți la fel ca pentru ale sale proprii;

- să-și verifice modul de gândire și să-și pună întrebări referitor la cât au înțeles (De ce fac ceea ce
fac? Cât de bine fac? Ce rămâne de făcut? );

- să-și dezvolte o cunoaștere realistă despre ei ca elevi ( Sunt bun la citire, dar trebuie să exersez
mai mult la matematică)

- să-și stabilească propriile obiective pentru învățare;

- să știe care sunt strategiile cele mai eficiente și când să le folosească

*Restructurarea cunoștințelor anterioare- unele dintre cunoștințele acumulate anterior pot sta în
calea învățării altora noi. Elevii trebuie să învețe cum să rezolve incoerențele interne și să
restructureze conceptele existente atunci când este necesar.

Ce pot face profesorii?

-trebuie să fie conștienți că elevi au convingeri anterioare și cunoștințe incomplete care pot fi în
contradicție cu ceea ce se învață la școală;

- este important să se creeze circumstanțe pentru ca, cunoștințele alternative și clarificările să poate
fi exteriorizate și exprimate

- să dezvolte în jurul ideilor existente ale elevilor și treptat să îi conducă înspre o înțelegere mai
matură;
- elevilor trebuie să li se asigure experimente și observații care să le demonstreze că ceea ce știu
este greșit;

- trebuie să li se acorde elevilor suficient timp pentru a-și restructura cunoștințele.

*Vizarea înțelegerii în detrimentul memorizării

-solicitarea elevilor să explice un fenomen sau un concept cu cuvinte proprii;

- să le arate elevilor cum pot găsi/prezenta exemple în care să arate cum se aplică un principiu sau
cum funcționează o regulă

- elevii trebuie să fie capabili să rezolve probleme specifice ariei curriculare;

- atunci când elevii înțeleg materialul ei pot observa asemănările și deosebirile, pot face comparații
și contraste și pot înțelege și realiza analogii.

*Învățarea elevilor să transfere cunoștințele. Profesorii pot îmbunătăți abilitățile elevilor de a

transfera cunoștințele achiziționate la școală astfel :

- insistând asupra stăpânirii subiectului; fără un grad adecvat de înțelegere a conținutului, transferul
nu poate avea loc;

- ajutându-i pe elevi să poată observa modul în care se poate utiliza informația pe care au învățat-o;

- realizarea interdisciplinarității

Bibliografie:

1. How children learn,(2018) International Bureau of Education, UNESCO

 II. Valorificarea taxonomiei Marzano & Kendal în evaluarea didactică

PROBĂ DE EVALUARE

LIMBA ROMÂNĂ - SUBSTANTIVUL

Clasa a III-a

1.Subliniază substantivele din textul de mai jos:

,,După o vreme , sticletele se întoarse cu raza de soare în cioc, dar cu penele pârlite.Păsările îl
priveau cu milă.’’

( M. Sadoveanu- Sticletele)

2.Grupează substantivele următoare în tabel: lacul, mingea,Radu, flori ,ploaia, Somes,

Bucuresti, codru, Romania, Grivei.

Substantive comune Substantive proprii

3.Grupează următoarele substantive după număr: stea, sate, perete,glas, urşi, păpuşi, privire,
ploi, fulger, păduri.

Singular Plural

4.Scrie corect substantivele din paranteze :

 (Urşi ) s-au retras in vizuină.

……………………………………………………………………………………………
 Pe cer au apărut (nor) cenuşii.
………………………………………………………………………………………………
 (Obraji ) copiilor s-au rumenit.
………………………………………………………………………………………………
 Ciripitul (pasăre) se aude până departe.
 ………………………………………………………………………………………………

5.Analizează substantivele :

A căzut zăpada. Animalele din pădure găsesc tot mai greu hrană. Iepurii sapă galerii pe
sub zăpadă. Vulpile încearcă la coteţe.Dar câinii sătenilor sunt paznici buni. Ei dau de veste
stăpânilor.

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

6.Alcătuieşte câte o propoziţie cu substantivele : brazi, brazii .

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
 III. Colecție de 10 aplicații Look to learn
1. A-E-P( Asociere-Extindere-Provocare)

a) Ce știu despre corali?

b) Ce informații noi am găsit despre asta?
c) Ce aș vrea să mai aflu despre corali?

2. A-E-P (Asociere- Extindere- Provocare)

a) Ce știu despre urșii polari?

b) Ce informații noi am descoperit despre condițiile de viață ?
c) Ce neclarități am ?
 3. P-G-Î (Privește- Gândeste-Întreabă-te)

a) Ce vezi în imagine?
b) Ce crei despre ceea ce vezi ?
c) Ce te determină să te întrebi?

4. Obișnuiam să gândesc - Dar acum Gândesc

Oița-filmuleț educativ despre imaginea de sine

https://www.youtube.com/watch?v=P2OiQK-sEnU&t=2s

5. Ce te face să spui asta ?

a) Ce se întâmplă în imagine?
b) Ce vezi de te face să spui asta ?
6. Privește-Gândește-Întreabă

a) Ce vezi în imagine?
b) Ce crezi despre imagine?
c) Ce te face să te întrebi această imagine ?

7. Ce te face să spui asta?

a) Ce vezi în imagine ?
b) Ce te face să spui asta ?
8. Obișnuiam să gândesc –Dar acum gândesc
 9. Mă gândesc – Simt - Mă preocupă
Un grup de copii defavorizați au ajuns pentru prima dată la mare.

a) Pune-te în locul persoanelor din această situație

b) Care este răspunsul emoțional al persoanelor în situația prezentată?
c) Ce este important pentru aceste persoane ?

10. A-A-Î (Afirmă-Argumentează-Întreabă)

” Îmi aduc aminte cu ce drag ne scoteam căciulile din cap când îl întâlneam pe stradă. Pe când
ceilalți dascăli gravi nici nu-și aruncau ochii la niște școlari mărunți, domnul Creangă răspundea
voios la salutul nostru, scoțând din cap pălăria lui sură și mare cât roata carului”

( după Jean Bart- Învățătorul Ion Creangă)

a) Formulează o afirmație pe baza textului.

b) Argumentează-ți afirmația
c) Ce te întrebi?
 IV.Aplicații ale tehnicilor specifice programului CORT în învățare

SITUAȚIA 1

Tehnica Șase pălării gânditoare

„Dacă interpretezi rolul unui gânditor chiar vei deveni unul…” Edward de Bono

Clasa: Pregãtitoare

Disciplina: Comunicare în limba română

Tema: ,,Cãţelușul șchiop” de E. Farago -
Poezie Etapa lecției: Desfășurarea acțiunii

Activitatea în grupuri:
Pe rând copiii vor extrage bileţelele care se află în pălăriile de diferite culori şi vor
expune ceea ce se cere pe bilet (în pălării pot exista mai multe bileţele la care vor răspunde
copiii din același grup. Doar în caz că nimeni din grup nu poate da răspunsul corect se vor
solicita răspunsuri de la copiii făcând parte de la alt grup )

Pãlãria Roșie
Interpretându-și rolul spune ce simte, e interesată ce simt, ce cred, cum ar acționa celelalte
pălăriuțe. Se extrag pe rând biletele cu întrebările ajutătoare:

Uite cum privesc eu aceastã situaţie!

Copilul nu a știut cum sã se joace cu cãţelul, poate l-a tras de coadã sau l-a fugãrit, iar el s-a
apãrat și l-a mușcat.
Eu sunt foarte supãratã pe copil și-mi pare rãu cã acest cãţel a fost ,,șchiopat” adicã
lovit cu rãutate în picior. Vã imaginaţi cât a suferit cãţelul ? Este cel mai rãu copil cel ce
repeat fapta lui.
Voi ce credeţi sau ce-aţi face?

Chiar la noi pe stradã sunt câini fãrã stãpâni și nimeni nu le gãsește un adãpost. Voi sunteţi de
accord sã rãmânã pe stradã? Când plouã nu au unde se adãposti!

Pãlãria verde
(Oferã soluţii, idei.)
Putem amenaja un adãpost în curtea școlii școlii, sau sã instalãm cuști pentru ei, unii pot fi
duși la ţarã la bunici, sau la grãdina Zoo a câinilor maidanezi. Putem ruga pãrinţii sã ne ajute
sã scriem o scrisoare primarului.
-Ce credeţi putem gãsi și un alt mod de rezolvare?

Pãlãria galbenã
Nu adduce soluţii noi. Cautã beneficiile.
 - Ce se va spune despre noi dacã vom face ce-ai spus? Eu cred cã pãrinţii vor fi de
partea noastrã și vor construe chiar ei cuști pentru câini. Vom fi apreciaţi pentru ideile
noastre.

Pãlãria neagrã

Pălărie ce semnifică prudenţa, “supravieţuirea”, ne împiedică să facem lucruri riscante. Se

fundamentează pe gândirea critică, acţionează prin mecanismul “nepotrivirii”, ne protejează
de greşeli.
Sunt prea mulţi câini.
Câinii ar face mizerie și zgomot.
Nu toţi oamenii iubesc animalele.
Ei vor fi puși în pericol. Nu se respectã regulile de igienã.

Pălăria albastră

Defineşte problema, conduce întrebările, face sinteze, monitorizează jocul și

urmărește respectarea regulilor prin simple interjecții;alege soluția corectă. Sub această
pălăriuță albastră va sta și educatoarea.
Evaluare : Cu ajutorul pălăriei albastre se realizează un mic rezumat al concluziilor tuturor
celorlalte pălării, fiecare are dreptul de a-şi spune părerea despre ideile emise.
Putem sã tragem o concluzie ?
-Sã scriem o scrisoare primarului sau sã-l sunãm la telefon.
-Ce putem reţine din tot ce s-a spus?
- Sã scriem o scrisoare primarului?

- Sã hotãrâm cine o va duce la primãrie.

-Iar noi vom continua sã-i hrãnim și nu vom uita - ,,Nu șchiopãtaţi câinii! `` ,,Faceţi
numai fapte bune ! ``»

APLICAȚIA 2:
Tehnica C&S

Clasa: a II-a

Disciplina: Dezvoltare personală

Tema: ‘‘Dino, dragonul furios’’
Etapa lecției: Desfășurarea acțiunii

 Elevii sunt rugați să citescă textul ‘‘Dino, dragonul furios’’

 Dino, dragonul furios

- poveste terapeutică-

Dino dragonul statea in pestera sa. Niciodata nu se mai simtise atat de furios ca acum.
Nu reusea sa mai faca nimic. Se simtea furios fiindca prietenii sai din pesterile apropiate ii
furasera mingea de fotbal. Simtea ca ia foc de furie si scotea flacari pe nari. Cand s-a linistit
putin a privit in jur. Toata iarba si copacii arsesera din cauza flacarilor pe care le scosese
pe nari de furie. ”Ohhh, nu !!!”, gandi Dino. ”Mi s-a intamplat din nou”, spuse cu regret
amintindu-si de frumoasele flori care nu cu putin timp in urma erau in apropiere. Dino
stia ca niciun dragon nu voia sa se joace cu el pentru ca putea fi foarte rau atunci cand se
infuria.

Ce putea sa faca? Chiar isi dorea sa fie un bun prieten, insa trebuia sa se tempereze.

Tocmai atunci, mama sa, dragonul Flora a aparut. S-a asezat in fata lui, iar Dino a inceput
sa planga. Credea ca va fi certat pentru ca a distrus florile, insa mama sa i-a spus: ”Dino,
stiu ca iti este greu sa te controlezi cand te enervezi, insa putem gasi solutii. Multi dragoni
au aceasta problema la inceput, insa invata in timp sa se descurce. Cum crezi ca ai putea sa
te controlezi atunci cand te infurii? ”.

Dino stia ca indata ce avea sa isi controleze furia, toti ceilalti dragoni se vor juca cu el.

Astfel ca s-a decis sa incerce. In ziua urmatoare, s-a gandit: ”Oare ce m-ar ajuta sa ma
controlez?”. S-a asezat si a inceput sa se gandeasca fiindca nu prea stia ce sa faca. Voia sa
se schimbe si sa fie la fel ca ceilalti dragoni. ”Totul e bine acum cand sunt calm, dar ce se
va intampla atunci cand ma voi infuria si voi da din nou drumul la flacari? Cum as putea sa
ma controlez?”. In dimineata urmatoare, Dino s-a dus la scoala.

Putea sa ii auda pe ceilalti dragoni cum incearcau sa il supere si simtea ca dintr-o data
incepe sa se incalzeasca din nou. Si-a amintit ca daca nu se va controla, va arde din nou
totul in jur. Astfel ca s-a hotarat sa mearga la unul dintre profesori sa ii ceara sfatul.
Acesta l-a ascultat si pe masura ce ii povestea, simtea ca e mai bine. Profesorul a intervenit
si ceilalti dragoni nu l-au mai suparat in acea zi pe Dino.

Seara i-a povestit mamei sale ce s-a intamplat, iar aceasta i-a spus: ”Dino, e normal ca
uneori sa te infurii, insa cel mai important este sa stii cum anume sa te controlezi. Eu voi fi
mereu aici sa te ascult - aminteste-ti asta intotdeauna. ” Intr-una din zile, ceilalti dragoni au
inceput sa strige la el si sa il jigneasca. Desi simtea ca se infurie din nou, s-a hotarat sa nu
ii mai bage in seama si sa plece.

Povestindu-i mamei despre cum a gestionat situatia, aceasta l-a felicitat. Desi au mai
fost zile in care ceilalti dragoni au ras de el si s-a intamplat sa mai scoata flacari, Dino a
continuat sa depuna eforturi pentru a-si controla furia.

Intr-o zi chiar a fost suficient de calm incat sa ii abordeze pe dragonii care il

suparau: ”De ce va legati mereu de mine? Sunt la fel ca si voi, doar ca imi plac alte
lucruri decat voua”.
 Dragonii nu au stiut ce sa ii raspunda si s-au indepartat. A doua zi insa, dragonii si-au
cerut iertare, iar Dino s-a simtit mandru ca a facut un pas inainte pentru a deveni un
dragon mai bun si mai calm.

o Se cere elevilor să îsi imagineze posibilitățile, consecințele și acțiunile care vor

urma dacă dragonul nu ar fi stiut si reusit sa isi stapaneasca furia.
 o Asemenea povesti, in care copilul afla despre personaje care incearca sa rezolve
probleme similare cu cele cu care se confrunta el insusi, il invata pe copil ca exista
solutii pe care le pot aplica si ei.
La finalul lecturii, putem discuta cu elevul despre cum altfel ar fi putut dragonul sa isi
stapaneasca furia si despre momentele in care si copilul s-a infuriat.

APLICAȚIA 3:
Tehnica PMI ( Plus, minus, interesant)

Clasa: a III-a

Disciplina: Comunicare în limba română

Tema:’’Veveriţa‚, de Mihail Sadoveanu
Etapa lecției: Fixarea cunoștințelor

 Elevii sunt rugaţi să se gândească la ceea ce știu despre veveriţã şi să noteze pe o

foaie de hârtie ceea ce ştiu despre aceasta (subiect);
(Ideile vor fi notate pe tablă)
 Apoi sunt rugaţi să citească cu atenţie următorul text şi să marcheze pe marginea
textului următoarele semne:
- „-” dacă ceea ce au citit contrazice sau diferă de ceea ce
ştiau deja;
- „+” dacă ceea ce au citit este ceva nou faţă de ceea ce ştiau deja;
- „?” dacă ceea ce au citit li se pare interesant și doresc să afle mai mult
decât ceea ce ştiau deja;

VEVERITA

DIN VOLUMUL “TARA DE DINCOLO DE NEGURA”

 DE MIHAIL SADOVEANU
Desi eram la jumatatea lui april, padurea inca marturisea suferinta iernii. Pe
alocuri deschidea hrube de intuneric. In taurile negre parca ramasesera cuibarele si ouale
parasite ale balaurilor viscolelor si furtunilor, care au trecut peste lumea noastra in luna lui
faur.

Fagi si plopi rupti si darmati marturiseau bataliile trecute. padurea pastra inca in cuprinsul
ei o mahnire s-o oboseala. Mierle si brigheci zarisem numai in tufisurile de la margine.
Aici, in adancuri, nu falfaiau zboruri, nu taraiau glasuri. Era neclintire si tacere.

Intr-un tau, subt unghiul de omat al unui clin, sticli un glob de gheata. In el vazui,
ca intr-o cristalida de diamant, viermele altei ierni cumplite ce va veni dupa un veac. Iar
in sufletul meu, ca si-ntr-al padurii, tresari spaima iernii care s-a dus.

Iarna aceasta a anului 1929, care a adus peste noi si peste padurea aceasta furtuna
de gheata de la Spitzberg si Novaia-Zemlia, se pastra inca acolo, fulgerata de o raza de
soare. Evoca urletele de groaza, intr-un fel de pestera a mortii, cu salbaticiunile pitite in
covruri reci si cu oamenii ghemuiti dincolo in bordeiele lor subrede, sub viscolul sfarsitului
lumii.

Deasupra, insa, fulgerau, in primavara noua, sagetile de aur ale arcasului ceresc.

Motocel, locotenentul lui Georghe Meiu, umbla inainte pe cararea ce ducea in

fundul rapii. Deodata se opri, in neclintirea padurii pustii, si dadu un strigat de bucurie.
Inalta bratul si arata spre furca unui fag:

- O veverita !

Ne opriram pe carare si cautaram cu privirile minunea pe care o descoperise copilul.

Era intr-adevar o veverita, un ghem de blanita de culoarea flacarii, cu coada stufoasa
adusa pe spinare spre urechi, c-un capsor minuscul in care licareau ochisorii ca doua
boabe de ploaie ori de lacrimi.

La exclamatiile noastre se misca brusc si trecu in partea cealalta a trunchiului, ca

sa se ascunda de privirile noastre. Apoi aparu mai sus, pe alta creanga.

Tacuram. Ea era insa tot neincrezatoare. Se furisa pe o ramura subtire, apoi, desprinzandu-
se de acolo, trecu pe-un fag mai batran. Facuse o saritura fara indoiala, de pe o creanga
joasa, in inaltime ; insa fara nici o sfortare, ca si cum puful ei de flacara se desprinsese de-
aici si plutise in sus. Acolo, in fagul cel batran, se opri putin cercetandu-ne, atat cat puturam
sa-i observam cravata alba ; apoi disparu iar in partea opusa. De-acolo nu ne vedea ea, si-
si inchipuia, cu graunciorul ei de intelegere, ca n-o vedem nici noi.

Indata ce ma lasai iarasi la vale, o vazui insa iar. Ramasei in urma tuturor, privind-o
atent si neclintit. Globul iernii era jos, in taul negru ; si ea era sus, flacara marunta a vietii.
Se temea inca de dusman ; ramasese inca o clipa in ea amintirea dezastrului si a marii
batalii ; banuia inca o primejdie acum cand canta soarele in crengi ; si statea neclintita ca
o frunza, lipita strans de trunchiul fagului batran, si, cu urechea gramadita in scoarta,
asculta un ceasornic care batea acolo maruntel, masurand timpul. Nu era insa decat
inimioara ei de puisor al fagului, al padurii, s-al primaverii.
 N-am simtit in aceea clipa mila, nici bucurie ; ci am avut un simtamant intens de
simpatie pentru farama ei simbolica de viata, intr-o fractiune a eternitatii, in tristul si
scurtul timp al oamenilor.

Am lasat-o in imbratisarea ei parinteasca, ascultandu-si inima ei s-a padurii, sub

mangaierea soarelui, tatal nostru al tuturora. M-am departat incet catra tovarasii mei.
  Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate, consemnându-se aspectele
remarcate de elevi.

APLICAȚIA 4
Tehnica C.A.F. ( C.T.F.)

Clasa: Pregătitoare

Disciplina: Dezvoltare personală

Tema: Alimente sãnãtoase/ nesãnãtoase

Etapa lecției:
Crearea + - ?

motivaţiei specifice (Captarea atenției)

 Alegem subiectul, pe urmã, timp de patru-cinci minute elevii trebuie să pună cât mai
multe întrebări referitoare la subiectul ales: La ce foloseşte respectivul lucru? Cine l-a
făcut? De cât timp există? Cum funcţionează? Cât are durata de viaţă? De ce are
această formă?

 În continuare, elevii notează pe o foaie de hârtie toate aceste întrebări şi se vor gândi
la altele noi, spre exemplu: Ce fel de persoană era cel care a inventat respectivul
obiect/imagine/idee? Pentru ce altceva mai poate fi folosit? Cum se poate
îmbunătăţi? Cu ce altceva seamănă? Ce s-ar întâmpla dacă respectivul obiect nu ar
mai exista pe Pământ? Ce s-ar întâmpla dacă ai naufragia pe o insulă şi ai avea
numai respectivul obiect la îndemână?

 La sfârşit vor încerca să găsească împreună răspunsurile la cât mai multe dintre
întrebări. Pentru găsirea unor răspunsuri va trebui să folosească internetul sau orice
altă sursă de informare.

Colectivul de elevi este împărţit în 6 grupe a câte 4 elevi. Se împart cele 6 pălării
gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile.
Vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine.După discuţiile avute în grupe,
liderul prezintă poziţia grupului din care face parte. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind
liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este
cea care defineşte rolul.

APLICAȚIA 5
Tehnica: Șase pălării gânditoare
Clasa:a III a

Disciplina: Comunicare în limba românã

Tema: ,,Vizita” de I. L. Caragiale

Etapa lecției: Desfãșurarea acţiunii (Captarea atenției)

Pălăria albă → informează

Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informaţii şi imagini

atunci când acestea i se cer. Nu oferă interpretări şi opinii.

Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite

computerul, să se concentreze strict pe problema discutată, în mod
obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este
disciplinat şi direct.

De ziua onomastică a lui Ionel Popescu scriitorul îi duce acestuia o minge mare
şi elastică. Madam Popescu şi băiatul au fost încântaţi de cadou. Ionel era îmbrăcat în
uniformă militară. Doamna Popescu vorbeşte cu musafirul, iar băiatul o deranjează pe
servitoare. Mama îl cheamă,îl ia în braţe şi îl sărută. Ionel făcea gălăgie cu trâmbiţa şi
toba,iar mama îl roagă să plece dincolo deoarece îl deranja pe musafir. Copilul trânteşte
toba şi trâmbiţa şi porneşte atacul cu sabia scoasă. Mama o salvează pe servitoare şi
primeşte în obraz o lovitură puternică de spadă. După ce o sărută pe mamă, ia cheseaua
cu dulceaţă şi o varsă în şoşonii musafirului.
 Pălăria roşie → spune ce simte despre...

Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…”

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face

posibilă vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roşie permite gânditorului să
exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie, întrebându-i care
este părerea lor “din perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de vedere
emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-
şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

de comportamentul pe care-l are Ionel

m că ar trebui să-i fie ruşine . Nouă nu ne-a plăcut cum a procedat el. Vouă v-a plăcut ceea ce a făcut el?Ce-aţi simţit când a

P ălăria galbenă → aduce beneficii

Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează

asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative.
Exprimă speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şI a faptelor date.

Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru
aceste beneficii şi valori oferă sugestii, propuneri concrete şi clare.
Cere un efort de gândire mai mare.Beneficiile nu sunt sesizate
întotdeauna rapid şi trebuie căutate. Ideile creative oferite sub pălăria
verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă
la crearea de noi idei sau soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.

o Autorul i-a adus un cadou frumos băiatului.

o Deşi nu s-a comportat foarte bine, Ionel este mic şi are timp să
o înveţe să se comporte civilizat.

o Mama îl iubeşte prea mult pe Ionel şi de aceea nu-l ceartă.

Pălăria neagră → identifică greşelile

 Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor.
Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se
potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor
propuse. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative.

Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se

potriveşte cu…” “Nu numai că nu merge, dar nici nu…”. Gânditorul
nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei roşii,
după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul
unor idei noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.

Ionel a greşit de mai multe ori:

când a vorbit urât cu servitoarea;
când făcea foarte multă gălăgie cu trâmbiţa şi cu toba;
când a turnat dulceaţă în şoşoni. Madam Popescu a greşit :
când l-a pupat şi mângâiat pe Ionel, deşi greşise;

• Pălăria verde → generează ideile noi - efortul

Simbolizează găndirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea,

renaşterea, valoarea seminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul
fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge
la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea
laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.

Propuneri concrete:
-Madam Popescu să-l educe cum trebuie pe Ionel!
-Ionel să-i asculte pe adulţi, atunci când este sfătuit!
Pălăria albastră → clarifică

• Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. Pălăria albastră este

dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării.

Gânditorul pălăriei albastre

 defineşte problema şi conduce întrebările,

 reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile
principale şi concluziile la sfârşit.
 Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.
 Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii.
 Intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit.
 Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii.
 Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i
adreseze comentarii şi sugestii.

Problema:
Lipsa de educaţie a lui Ionel Popescu
Întrebări diverse:
De ce trebuie să-i fie ruşine lui Ionel Popescu?
Cine îl va educa pe băiat?
De ce credeţi că o să se îndrepte şi că o să se comporte civilizat?
De ce l-a alintat mama pe băiat, deşi o supărase pe servitoare?
Concluzia:
Ionel Popescu este un copil nerespectuos, needucat. Modul de a se
purta al lui Ionel are legătură cu modul în care se comportă mama sa cu el atunci când greşeşte.

Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi în discuţie
pot fi sub aceeaşi pălărie în acelaşi timp. Astfel se pot folosi formule de genul: “Hai să
încercăm şi pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau “ Să lăsăm pălăria neagră, s-o
probăm pe cea galbenă.” Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuţie, nu face
nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei.

BIBLIOGRAFIE:

1) Breben S., Gongea E., Ruiu, G., Fulga, M. Metode interactive de grup – Ghid
metodic
– Editura Arves;
2) www.didactic.com
3) www.scribd.com