UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Proiect la disciplina Analiza

Economico-financiară pe baza
Societății Comerciale BEGA
TURISM SA TIMIȘOARA
Coordonatori:

2015
 Cuprins
1. Prezentarea firmei
1.1 Prezentare macromediu
1.2 Prezentare micromediu

2. Analiza indicatorilor economici:

2.1 Cifra de afaceri;
2.2 Numărul de salariați;
2.3 Analiza folosirii forței de muncă- productivitatea muncii

3. Analiza economico-financiară prin intermediul soldurilor intermediare

degestiune
4. Analiza renatabilității prin metoda ratelor
4.1 Rata rentabilității comerciale
4.2 Rata rentabilității economice
4.3 Rata rentabilității financiare
4.3.1 Rentabilitatea financiară a capitalului propriu
4.3.2 Rentabilitatea financiară a capitalului permanent
5. Determinarea valorii adăugate
6. Poziția financiară a întreprinderii
6.1 Analiza structurii patrimonial-financiare a întreprinderii
6.1.1 Analiza ratelor de structură ale activului
6.1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului
6.2 Analiza echilibrului financiar exprimat prin indicatori
6.2.1 Necesar de fond de rulment
6.2.2 Trezoreria netă
6.3 Analiza bonității financiare
6.4 Analiza indicatorilor de gestiune
7. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor
7.1 Modelul E. Altman (pag 280)
7.2 Modelul Conan & Holder (pag 283)
7.3 Modelul românesc- Modelul Mânecuța și Nicolae

Concluzii și propuneri
 1. Prezentarea firmei

Micromediul cuprinde un ansamblu de factori externi care afectează în mod direct

întreprinderea şi asupra cărora se poate exercita un anume control. Influenţând deciziile,
strategiile, şi tacticile de marketig, schimbările din acest mediu au o deosebită semnificaţie
pentru marketeri. Componenţii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clienţii, intermediarii,
concurenţii şi alţi deţinători de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într-o
întreprindere).

a)Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei inputurile (materii şi materiale,
utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţă de muncă, resurse
financiare, informaţii etc.) necesare fabricării produselor proprii.

 SC. Sacco WG Design SRL

Designul de interior propus de Sacco WG Design este unul select şi de calitate. Toate
produsele sunt mărci italiene de excepţie selectate şi utilizate armonios de catre echipa de
designeri. Sacco WG Design găseşte întodeauna soluţii pentru mobilier de interior, accesorii,
zugrăveli sau corpuri de iluminat ce redau personalitatea şi bunul gust al beneficiarului.

 SC Niky Comstil SRL

-Dotări echipamente textile Hoteluri/Restaurante/Pensiuni. Departamentul de produse textile
destinate hotelurilor şi restaurantelor a adus cele mai mari satisfacţii profesionale , reuşind într-
un timp foarte scurt să aiba în portofoliu lucrări în cele mai selecte locaţii din ţară (hoteluri de
3*-4*, cazinouri , restaurante)

 SC Sab Net SRL

-consumabile hotel, cosmetice hotel, scaune de restaurant şi scaune conferinţă, sisteme de
închidere pentru hotel, produse hotel, săpun hotel, accesorii receptie, sisteme de închidere cu
cartelă magnetica, etc.
b) Clientii alcătuiesc cercul agenţilor economici (firme şi institutii) şi al persoanelor individuale
cărora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii .Ei constituie cea mai importantă
componentă a micromediului.

Sectorul de piaţă vizat- persoane fizice, reprezentanţi ai unor companii care s-au deplasat
în Timişoara în scop de afaceri, clienţi business,preponderent români. Eforturile manageriale pe
acest segment s-au concentrat în organizarea afacerii de o aşa maniera încât să sporească puterea
de vânzare a pachetelor de servicii oferite concomitent cu diversificarea şi creşterea standardelor
pentru oferta de servicii.

c) Intermediarii. Aceştia sunt agenţi economici implicaţi în promovarea, distribuirea şi vânzarea

produselor unei firme către consumatorii finali, respectiv comercianţii de en-gros şi detail, dar şi
alte categorii, mai puţin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc, societăţi de
transport, de asigurări sau agenţii de publicitate, de sondare sau de consultanţă de marketing.

Un intermediar important este Agenţia de Turism AS TOUR,Timişoara.

d) Concurenţii. Aceştia sunt firme similare care urmăresc să satisfaca aceleaşi nevoi ale
clienţilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.

 Hotel NH Timisoara,4 ****

 Hotel Royal Plaza

 Hotel Angellis,etc.

Macromediul firmei reprezintă ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce constituie

climatul general ]n care acesta îşi desfăşoară activitatea.

Există patru categorii de astfel de factori care influenţează modul în care firmele îşi
abordează activităţile de marketing. În literatura, ei sunt cunoscuţi sub denumirea de factorii
STEP.

1.Factorii socio-culturali, care se referă la modelele de comportament ale

consumatorilor pe o anumită piaţă.

2.Factorii tehnologici, care vizează amplificarea potenţialului economic al societăţii.

3.Factorii economici, care se concretizează într-un sistem de fenomene (variabile)

economice şi modalităţi de alocare a resurselor în societate.
 4.Factorii politico-judiciari, care se referă la mijloacele de control menite să apere
interesele indivizilor şi societăţii în ansamblu.

 Factorii socio –culturali

Examinând statisticile şi tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile şi modificarea
structurii populaţiei, se pot face anticipări asupra comportării consumatorilor de pe o
anumită piaţă numai în masura în care nevoile, dorinţele şi preferinţele acestora sunt
corelate cu caracteristicile lor demografice (vârsta ,sexul,ocupaţia,etc).
Sc. Bega Turism.SA asigură urmatoarele servicii: excursii interne pentru grupuri
organizate, excursii externe; bilete de odihnă şi tratament; - agroturism şi turism istoric
şi cultural cu ghid şi translator; etc.

 Factorii tehnologici

Tehnologiile noi folosite sunt importante din următoarele motive :

o crează noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor ;

o pot identifica şi satisface nevoi ;

o poate modifica natura concurenţei ;

o poate ajuta la descoperirea de noi consumatori.

 Factorii economici

În ansamblul lor, factorii economici formează mediul economic. Acesta reprezintă baza de
susţinere a puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali.

Poziţia şi nivelul de dezvoltare pentru oraşul Timişoara atrage dupa sine o creştere
economica viitoare, cu efecte benefice şi asupra activităţii societăţii. Mediul de afaceri dinamic
atrage după sine solicitări de unităţti de cazare, săli pentru organizări de conferinţe.Acesta este şi
motivul pentru care planurile de investiţii aprobate prevăd dezvoltarea Hotelului Timişoara în
scopul creşterii nivelului serviciilor oferite, în concordanţă cu creşterea pretenţiilor potenţialilor
clienţi.

 Factorii politico-juridici

Factorii economici rezultă, de obicei, din iniţiativele politice menite să îmbunătaţească

performanţele economiei şi bunăstarea oamenilor, însă influenţa guvernului este resimţită şi prin
legislaţia introdusa. Legislaţia care supraveghează afacerile, urmăreşte, în general, trei obiective:

o protejarea consumatorilor;

o protejarea concurenţei;
 o protejarea societăţii.

Prin legislaţia privind protecţia concurenţei sunt protejaţi producătorii inventatori de

concurenţă. De exemplu, când pe piaţă se lansează un nou produs (serviciu sau tehnologie),
firmele trebuie protejate astfel încât concurenţii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe
piaţă, daca nu chiar înainte.

2. Analiza indicatorilor economici

3. Analiza economico-financiară prin intermediul soldurilor intermediare

degestiune
Analiza performanţelor economic-financiare ale intreprinderii permite elaborarea judecăţilor şi
aprecierilor asupra formării rezultatelor activităţii intreprinderii.

Performanţa în cadrul intreprinderii semnifica „succesul” sau “reuşita”, care este rezultatul unui
act de gestiune a activităţii entităţii economice.

Indicatorii care pot caracteriza performanţele intreprinderii au fost selecţionaţi şi ierarhizaţi astfel
încât să reflecte cât mai fidel realizările activităţii şi sunt cunoscuţi sub numele de solduri intermediare de
gestiune.

Analiza performanţelor economico-financiare ale intreprinderii foloseste drept sursă principal de

informaţii Contul de profit şi pierdere şi se concentrează cu precădere spre evidenţa formării rezultatului
intreprinderii.

Indicatorii de apreciere a performanţei se determinăprin diferenţe succesive între două sau mai
multe valori, rezultând astfel indicatorii care, supuşi analizei, oferă detalii asupra cauzelor care au generat
rezultatul respective.

Conţinutul contului de profit şi pierdere permite:

- Aprecierea performanţelor intreprinderii

- Evaluarea prin prisma Soldurilor Intermediare de Gestiune
- Capacitatea de autofinanţare
- Riscul economic

Pentru a crea o imagine asupra structurii veniturilor şi cheltuielilor precum şi a rezultatelor

întreprinderii în tabelul 1 se prezintă succint situaţia contului de profit şi pierdere.

Tabelul nr. 1 Sinteza contului de profit si pierdere

Tabloul Soldurilor intermediare de Gestiune

Întocmirea Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune are ca scop:
- Aprecierea creşterii bogăţiiei, generate de activitatea intreprinderii;
- Descrierea repartizării bogăţiei create de intreprindere între salariaţi şi organismele
sociale, stat, acţionari, intreprindere;
- Înţelegerea formării rezultatului net;
- Studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei în timp a
acesteia ( rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului);
- Studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forţei de muncă,
randamentul echipamentului industrial;
- Analiza rentabilităţii;
- Analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri
intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea, dacă este
cazul de măsuri corectoare.
 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Nr.Ctr Indicator 2010 2011 2012 2013
1 Venituri din vanzarea marfurilor 2,404,442 2,241,058 3,698,682 4,257,828
2 Cheltuieli cu marfuri 840,449 583,517 1,160,872 1,320,336
3 Marja comerciala 1,563,993 1,657,541 2,537,810 2,937,492
4 Venituri din productia vanduta 10,296,849 11,613,026 13,380,864 21,933,822
5 Variatia stocurilor (venituri din stocuri) 2,345 -893 -63,130 3,067
6 Productia Imobilizata 541,170 1,075,331 / /
7 Productia exercitiului 10,840,364 12,687,464 13,317,734 21,936,889

8 Consumuri intermediare 3,289,960 5,082,832 3,960,365 5,734,519

9 Valoare adaugata 9,114,397 9,262,173 11,895,179 19,139,862

10 Venituri din subventii pentru exploatare / / / /

11 Cheltuieli privind impozitele si taxe 776,585 645,099 763,416 1,068,494
12 Cheltuieli cu personalul 3,113,818 3,216,237 3,810,704 4,973,487
Excedent brut din exploatare/
13 dedicit brut din exploatare 5,223,994 5,400,837 7,321,059 13,097,881
Alte venituri din exploatare si venituri
14 din provizioane 1,226,750 5,580,494 477,167 524,755
15 Alte Cheltuieli de exploatare 1,962,938 5,713,747 385,580 995,639

16 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 3,026,473 3,150,134 5,535,719 7,098,700

17 Rezultatul din exploatare 1,461,333 2,117,450 1,876,927 5,528,297
18 Venituri Financiare 2,585,656 3,430,236 1,894,762 2,823,171
19 Cheltuieli Financiare 3,271,811 5,048,577 5,075,631 5,358,122
20 Rezultatul Financiar -686,155 -1,618,341 -3,180,869 -2,534,951
21 Rezultatul Curent 775,178 499,109 -1,303,942 2,993,346
22 Venituri extraordinare 771 / / / /
23 cheltuieli extraordinare / / / /
24 Rezultat Extraordinar brut / / / /
25 Rezultat brut al exercitiului 775,178 499,109 -1,303,942 2,993,346
26 Impozit pe profit + impozit amanat 321,526 269,927 105,540 774,528
27 Rezultatul net al exercitiului 453,652 229,182 -1,409,482 2,218,818
Tabelul nr.2 Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

3.2 Determinarea Soldurilor Intermediare de Gestiune

3.2.1 Determinarea Marjei Comerciale

Marja Comerciala este un indicator de rentabilitate a activităţii. Ea reprezintă

excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare.

Eventualele modificări ale acestui indicator în timp trebuie analizată pentru a se vedea
dacă aceasta s-a datorat modificării factorului cantitativ (cantitatea achiziţionată)sau a celui calitativ (cost,
preţ).
Nr.ct Indicator 2010 2011 2012 2013
r
1 Venituri din vanzarea mărfurilor ct.707 2.404.442 2.241.058 3.698.682 4.257.828
2 Cheltuieli privind marfurile ct.607 840.449 583.517 1.160.872 1.320.336
3 Marja comerciala 1-2 1.563.993 1.657.541 2.537.810 2.937.492
Tabelul nr.3 Determinarea marjei comerciale

4500000
4000000
3500000
3000000
2500000 Venituri
2000000 Cheltuieli
Marja Comercială
1500000
1000000
500000
0
2010 2011 2012 2013

Graficul nr.1 Determinarea marjei comerciale

Interpretare

Marja comercială a înregistrat creşteri pe toată perioada analizată astfel în anul 2011
comparativ cu 2010 creşterea a fot cu 5,98%, astfel încât în anul 2012 comparativ cu 2011
creşterea se înregistrează o diferenţă semnificativă cu 53,11% acest fapt datorându-se în
principal creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor care au suferit o apreciere importantă
comparativ cu anul 2011. În anul 2013 s-a menţinut trendul ascendent creşterea marjei
comerciale fiind de 5,64% atingând nivelul de 2.937.492.

Activitatea de comerţ cu mărfuri de rezultat pozitiv ce contribuie în mod favorabil la

formarea rezultatului net al SC BEGA TURISM SRL.

3.2.2 Determinarea Producţiei exerciţiului

Producţia exerciţiului Qe include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate” de

intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utiliyate pentru nevoile proprii. Drept urmare,
producţia exerciţiului va cuprinde trei elemente: producţia vândută, producţia stocată şi producţia
imobilizată.

Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată

Nr.ctr Indicator 2010 2011 2012 2013
4 Producţia vândută 10.296.849 11.613.026 13.380.864 21.933.822
5 Variaţia stocurilor 2.345 -893 -63.130 3.067
6 Producţia imobilizată 54.170 1.075.331 / /
7 Producţia exerciţiului (4+5+6) 10.840.36 12.687.464 13.317.734 21.936.889
4
Tabelul nr.4 Determinarea productiei exerciţiului

2500...
Qv
2000... Qs
Qi

1500... Qe

1000...

500

-500...

Graficul nr. 2 Determinarea productiei exerciţiului

Interpretare

Producţia exerciţiului este un indicator ce dimensionează intreaga activitate realizată de un

exerciţiu. A înregistrat creşteri în fiecare din cei patru ani analizaţi, astfel dacă în anul 2011
comparativ cu anul 2010 creşterea a fost de 17,04% în anul 2013 comparativ cu anul 2012
creşterea a fost de 64,72% acest fapt datorându-se creşterii producţiei vândute care a inregistrat o
creştere de 64% ceea ce indică faptul că oferta de produse a întreprinderii este bine absorbită de
piaţă. De asemenea o influenţă de asupra majorării valorii producţiei exerciţiului în anul 2011 a
fost generată de producţia imobilizată care ăn anul 2011 a atins valoarea de 1.075.331 lei.

3.3.3 Determinarea valorii adăugate

Valoarea adăugată reprezintă crearea sau mărimea valorii pe care întreprinderea, prin
activitatea curentă, o aduce bunurilor sau serviciilor achiziţionate de la terţi. La nivel
microeconomic, valoarea adăugată este un indicator ce permite măsurarea puterii economice a
intreprinderii.
 Aceasta se calculează ca diferenţă între marja comercială la care se adaugă producţia
exerciţiului şi cheltuielile cu materii prime şi materiale şi cheltuielile cu lucrările şi serviciile
executate de terţi.

Nr.ctr Indicatori 2010 2011 2012 2013

8 Consumuri intermediare 3.289.960 5.082.832 3.960.365 5.734.519
gr.60exc.607+gr.61+gr.62exc.621
3 Marja comercială 1.563.993 1.657.541 2.537.810 2.937.492
7 Producţia exerciţiului 10.840.364 12.687.464 13.317.734 21.936.889
9 Valoare adaugata (3+7-8) 9.114.397 9.262.173 11895179 19.139.862
Tabelul nr.5 Determinarea valorii adăugate

25000000

20000000

15000000
Consumuri intermediare
Marja comerciala
Productia exercitiului
10000000 Valoarea Adaugata

5000000

0
2010 2011 2012 2013

Graficul nr.3 Determinarea valorii adăugate

Interpretare

Valoarea adăugată ca indicator de performanţă care indică plusul de bogăţie creat în

întreprindere prin activitatea de exploatare a înregistrat o creştere cu 1,62% în 2011 comparativ
cu 2010 trendul menţinându-şi comparativ cu 2011 creşterea fiind de 28,43% în anul 2013
comparativ cu anul 2012 creşterea a fost de 60,90%, reflectând o sporire a bogăţiei create pe
seama utilizării resurselor mai ales a celor umane si tehnice ale firmei. Aceste fapt s-a datorat şi
următorilor factori:
a) Ritmul de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura
cheltuielilor:
- Sporirea cu 64,72% producţiei exerciţiului în naul 2013 comparativ cu 2012;
- Creşterea continuă a valorii marjei comerciale pe toată perioada a celor 4 ani analizaţi;
 - Scăderii cu 22,08% a consumurilor intermediare.
b) Creşterea eficienţei activităţii prin sporirea cifrei de afaceri cu 9,076% în anul 2011 faţă
de anul 2010 ajungând ca în anul 2013 comparativ cu 2012 creşterea să fie de 53,35%

3.3.4 Determinarea Excedentului Brut din Exploatare EBE

Excedentul brut al exploatării (EBE) se calculează ca diferenţă între valoarea adăugată la
care se adaugă subvenţiile primite şi cheltuielile cu impozitele, taxele şi cheltuielile cu
personalul.
EBE este considerat un indicator esenţial în analizele de gestiune şi în efectuarea
analizelor comparative între întreprinderi.
Excedentul brut al exploatării este indicatorul cheie al stării de sănătate a întreprinderii.

Nr.ctr Indicatori 2010 2011 2012 2013

9 Valoare adaugata (3+7-8) 9.114.397 9.262.173 11895179 19.139.862
10 Venituri din subvenţii de exploatare 7411 0 0 0 0
11 Cheltuieli cu impozite şi taxe gr.63 776.585 645.099 763.416 1.068.494
12 Cheltuieli cu personalul gr.64+ 621 3.113.818 3.216.237 3.810.704 4.973.487
13 Excedentul brut din exploatare (9+10-11-12) 5.223.994 5.400.837 7.321.059 13.097.881
Tabelul nr.6 Determinarea Excedentului Brut din Exploatare EBE

25000000

20000000

15000000
Va
Ch taxe şi impozite
Ch cu personalul
10000000
EBE

5000000

0
2010 2011 2012 2013
Graficul nr.4 Determinarea Excedentului Brut din Exploatare EBE
Interpretare

Excedentul Brut din Exploatare al SC BEGA TURISM SRL dovedeştee faptul că acesta
poate să-şi menţină potenţialul productive (Valoarea adăugată), are capacitatea să remunereze
capitalurile avansate şi deasemenea poate să onoreze obligaţiile fiscale, deoarece capacitatea de
autofinanţare derivată din activitatea din exploatare creşte cu 3,39% în anul 2011 comparativ cu
anul 2010 ajungând în anul 2013 comparativ cu 2012 la o creştere cu 78,90%, fapt care s-a
datorat în principal:
a) Ritmului de creştere superior al elementelor de natura vaniturilor faţă de cele de natura
cheltuielilor;

2011/2010 2012/2011 2013/2012

Valoarea adăugată 1,62% 28,42% 60,90%
Cheltuieli cu personalul 3,29% 18,48% 30,5%
Cheltuieli cu taxe şi impozite -16,93% 18,34% 39,96%

Societatea comercială nu a beneficiat de subvenţii de exploatare oferite cifrei de afaceri.

b) Creşterii eficienţei activităţii desfăşurate:

- Sporirea valorii adăugate de la 1,62% în anul 2011 comparativ cu anul 2010 la 60,90%
în anul 2013 comparativ cu anul 2012.

3.3.5 Determinarea rezultatului din exploatare Re

Rezultatul din exploatare reprezintă performanţa industrială sau comercială a

întreprinderii, fără a ţine seama de politici financiare, fiscale, de investiţii, de distribuţie.
Se calculează ca diferenţă între excedentul brut al exploatării la care se adaugă veniturile
din provizioane şi alte venituri din exploatare şi insuficienţa brută de exploatare la care se adaugă
cheltuielile cu amortizările şi alte cheltuieli de exploatare.

Nr.crt Indicatori 2010 2011 2012 2013

13 Excedentul brut din exploatare (9+10-11-12) 5.223.994 5.400.837 7.321.059 13.097.881
14 Alte venituri din expl.si venituri din prov. 1.226.750 5.580.494 477.167 524.755
15 Alte ch. din exploatare 1.962.938 5.713.747 385.580 995.639
16 Ch.cu amort. Si provizioanele 3.026.473 3.150.134 5.535.719 7.098.700
17 Rezultatul din exploatare (13+14-15-16) 1.461.333 2.117.450 1.876.927 5.528.297
Tabelul nr.7 Determinarea rezultatului din exploatare
 14000000

12000000

10000000

8000000 EBE
Alte Ve si Vp
Ch exploatare
6000000 Re
Ch. Amort si Prov
4000000

2000000

0
2010 2011 2012 2013
Graficul nr. 5 Determinarea rezultatului din exploatare

Interpretare

Evoluţia pozitivă a excedentului brut din exploatare descrisă anterior a avut o influenţă
favorabilă asupra rezultatului din exploatare care a crescut cu 44,90% în anul 2011 faţă de anul
2010, suferind o scădere cu 11,36% în anul 2012 comparativ cu anul 2011, scădere care a
survenit ca urmare a creşterii în aceeaşi perioada a cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele
cu 75,72% pe fondul unei majorări a execedntului brut din exploatare cu 35,55% astfel că în anul
2013 comparativ cu anul 2012 rezultatul din exploatare să crească cu 94,54% creştere care s-a
datorat în principal creşterii excedentului brut din exploatare cu 78,91%.

3.3.6 Determinarea Rezultatul financiar

Rezultatul financiar este rezultatul aferent activităţii financiare şi cuprinde elemente de
fluxuri financiare şi elemente ce corespund riscurilor ataşate, fiind un sold intermediar între
rezultatul din exploatare şi rezultatul curent.
Se determină prin diferenţa dintre veniturile financiare şi cheltuielile aferente.

Nr.crt Indicatori 2010 2011 2012 2013

18 Venituri financiare 2585656 3430236 1894762 2823171
19 Cheltuieli financiare 3271811 5048577 5075631 5358122
20 Rezultatul financiar (18-19) -686155 -1618341 -3180869 -2534951
Tabelul nr.8 Determinarea Rezultatul financiar
 6000000

5000000

4000000

3000000

2000000
Venituri financiare
1000000 Cheltuieli financiare
Rezultatul financiar
0
2010 2011 2012 2013
-1000000

-2000000

-3000000

-4000000
Grafic nr. 6 Determinarea Rezultatul financiar
Interpretare

Rezultatul financiar în toţi anii consideraţi în analiză astfel:

- În anul 2011 comparativ cu anul 2010 scăderea cu 135,86% a rezultatului financiar a
fost cauzat de creşterea cheltuielilor financiare cu 54,30% fiind atenuată totuşi de
creşterea veniturilor financiare cu 32,66%;
- În anul 2012 comparativ cu 2011 pierderea cu 96,55% înregistrată de rezultatul financiar
a fost generată de scăderea veniturilor financiare cu 74,76% în condiţiile creşterii
cheltuielilor financiare cu 0,54%;
- În anul 2013 comparativ cu anul 2012 s-a înregistrat de asemenea pierderi la nivelul
rezultatului financiar dor că acesta a înregistrat o scădere cu 20,30% acesta fiind datorat
creşterii veniturilor financiare cu 49%.

3.3.7 Determinarea Rezultatului curent Rc

Rezultatul curent reprezintă rezultatul tuturor operaţiilor curente, obişnuite ale
intreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării curente, cât şi de cel al activităţii
financiare, permiţând şi aprecierea impactului politicii financiare a întreprinderii asupra
rentabilităţii.
Deoarece nu este influenţat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza
dinamicii rezultatului curent al întreprinderii pe mai multe exerciţii financiare.
 Rezultatul curent=Rezultatul din exploatare+ Rezultatul financiar

Nr.crt Indicatori 2010 2011 2012 2013

17 Rezultatul din exploatare 1.461.333 2.117.450 1.876.927 5.528.297
20 Rezultatul Financiar -686155 -1618341 -3180869 -2534951
21 Rezultatul curent (17+20) 775178 499109 -1303942 2993346
Tabelul nr. 9 Determinarea Rezultatului curent

8000000

6000000

4000000

Re
2000000 Rf
Rc

0
2010 2011 2012 2013

-2000000

-4000000
Graficul nr.7 Determinarea Rezultatului curent
Interpretare

Rezultatul curent al exerciţiului s-a diminuat cu 64,39% în anul 2011 faţă de anul 2012 ajungând
ca în anul 2012 SC BEGA TURISM SRL să înregistreze un rezultat negativ de -1.303.942
respectiv 261.25% faţă de anul 2011, acest rezultat negativ a fost influenţat de pierderea suferită
la nivelul rezultatului financiar. În anul 2013 pe fondul unei creşteri semnificative a rezultatului
din exploatare cu 194.54% şi a scăderii pierderii la nivelul rezultatului financiar cu 79,70% a
generat la nivelul rezultatului curent o majorare faţă de exerciţiul anterior cu 229,56%.

3.3.8 Determinarea Rezultatului extraordinar

Rezultatul exxtraordinar sintetizează rezultatul concretizat în profit sau pierderi a unor
operații de gestiune sau capital cu caracter excepțional și se calculează prin diferența dintre
veniturile extraordinare șî cheltuielile aferente.
Mărimea rezultatului extraordinar constituiie o informație importantă, în special pentru
potențialii investitori.
 Nr.crt. Indicatori 2010 2011 2012 2013
22 Venituri extraordinare 0 0 0 0
23 Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0
24 Rezultatul extraordinar (22-23) 0 0 0 0
Tabelul nr.10 Determinarea Rezultatului extraordinar

Interpretare

Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat nemodificat rezultatul brut al exerciţiului

şi a determinat egalitatea între acesta şi rezultatul curent.

3.3.9 Determinarea Rezultatului brut al exercitiului

Rezultatul brut al exercițiului (Rb)se obține prin însumarea rezultatului curent cu

rezultatul extraordinar, constituind soldul rezidual între veniturile totale și cheltuielile totale.

Nr.crt Indicatori 2010 2011 2012 2013

21 Rezultatul curent (17+20) 775178 499109 -1303942 2993346
24 Rezultatul extraordinar 0 0 0 0
25 Rb al exercițiului (21+24) 775178 499109 -1303942 2993346
Tabelul nr.11 Determinarea Rezultatului brut al exercitiului
4000000

3000000

2000000

Rezultatul curent
1000000
Rb al exercițului

0
2010 2011 2012 2013
-1000000

-2000000
Graficul nr.8 Determinarea Rezultatului brut al exercitiului

Interpretare

Diminuarea rezultatului brut cu 32,12% are o consecinţă nefavorabilă asupra rezultatului net
determinând diminuarea acestuia cu 30,94%.
 3.3.10 Determinarea rezultatului net al exercițiului

Rezultatul net al exercițiului (Rn)exprimă, în mărimi absolute, rentabilitatea netă sau

pierderile aferente activității întreprinderii, după deducerea din veniturile totale a cheltuielilor
totale și a impozitului pe profit. Rezultatul net al exercițiului reprezintă profitul net sau pierderea
netă cu care se încheie o perioadă de activitate a întreprinderii.
Acest indicator se calculează ca diferenţă între rezultatul curent la care se adaugă
rezultatul extraordinar (dacă este profit) şi impozitul pe profit la care se adaugă rezultatul
extraordinar (dacă este pierdere).

Nr.crt Indicatori 2010 2011 2012 2013

25 Rb al exercițiului (21+24) 775178 499109 -1303942 2993346
26 Impozitul pe profit 321526 269927 105540 774528
27 Rn al exercițiului 453652 229182 -1409482 2218818
Tabelul nr.12 Determinarea rezultatului net al exercițiului

4000000

3000000

2000000
Rb al exerciului
1000000 Impozitul pe profit
Rn al exercițiului
0
2010 2011 2012 2013
-1000000

-2000000

Graficul nr.9 Determinarea rezultatului net al exercițiului

 Capitolul 4 Analiza rentabilității prin metoda ratelor
O analiză diagnostic fundamentată pe rata rentabilităţii este în măsură să furnizeze date
concludente pentru identificarea cauzelor care conduc la ineficienţa activităţilor economice.
Modelele utilizate pentru determinarea şi exprimarea ratei rentabilităţii contribuiela îmbogăţirea
informaţiei, putând aborda laturi diferite şi complexe ale activităţilor analizate.Ratele de
rentabilitate sunt indicatori de eficienţă ai activităţii economice incluşi în categoria indicatorilor
de tipul efect/efort. Efectul ia forma profitului sub diverse modalităţi deexprimare: brut, net, din
exploatare etc. iar efortul, pe cea a capitalurilor (proprii, permanente),resurselor consumate
(cheltuielilor), activelor (totale, imobilizate, circulante) sau veniturilor(cifra de afaceri, venituri
din exploatare, financiare, extraordinare).

Studierea rentabilităţii este absolut necesară pentru aplicarea metodelor de evaluare

bazate pe randament, indiferent de modul de exprimare a acestuia (profit net, dividend pe
acţiune, flux de disponibilităţi). Investitorul doreşte nu numai să recupereze suma avansată, dar şi
să obţină un profit superior unui plasament fără risc. Cu cât o afacere este mai rentabilă, cu atât
valoarea acesteia este mai mare. În activitatea de evaluare a unei întreprinderi diagnosticul
rentabilităţii poate fi structurat în forme diferite, care să valorifice cât mai bine informaţia
furnizată de sistemul contabil.

Cele mai utilizate forme ale ratei rentabilităţii în vederea evaluării profitabilităţii
întreprinderilor, sunt:

 Rata rentabilității comerciale

 Rata rentabilității economice
 Rata rentabilității financiare
 Rentabilitatea financiară a capitalului propriu
 Rentabilitatea financiară a capitalului permanent

1.1 Rata rentabilității comerciale

Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale şi mai ales a
politicii de preţuri practicate de societatea comercială. Creşterea ratei rentabilităţii comerciale
reflectă o stare pozitivă şi are loc atunci când indicii indicatorilor absoluţi ai rentabilităţii
devansează indicele cifrei de afaceri.
 Indicator Valori ale perioadei
2010 2011 2012 2013

Excedentul 5.223.994 5.400.837 7.321.059 13.097.881

brut al
exploatării
(EBE)
Rezultatul net 453.652 229.182 -1.409.482 2.218.818
(Rn)
Cifra de 12.701.291 13.854.084 17.079.546 26.191.650
afaceri (CA)
Rcb = EBE / 41,12% 38,98% 42,86% 50,00%
CA*100
Rcn = Rn/ 3,57% 1,65% 8,25% 8,47%
Ca*100

(1.) Rata rentabilității comerciale brute (Rcb)

Rcb 2010
EBE 5.223 .994
rcb=
a) Ca∗100 ¿ = 12.701.291 ∗100 ¿ 41,12 %
¿
b) Rcb 2011

EBE 5.400 .837

Rcb =
Ca
∗100 = 13.854 .084
*100= 38,98 %

c) Rcb 2012

EBE 7.321.059
Rcb =
Ca
∗100 = 17.079.546
*100= 42,86%

d) Rcb 2013

EBE 13.097.881
Rcb =
Ca
∗100 = 26.191.650
*100= 50,00 %

(2.)Rata rentabilității comerciale nete (Rcn)

a) Rcn 2010

Rn 453.652
Rcn =
Ca
∗100 = 12.701.291
∗100= 3.57 %

b) Rcn 2011
 Rn 229.182
Rcn =
Ca
∗100 = 13.854 .084
∗100 = 1.65 %

c) Rcn 2012

Rn
Rcn =
Ca
∗100 = −1.409.482
17.079.546
∗100 = 8,25 %

d) Rcn 2013

Rn 2.218.818
Rcn =
Ca
∗100 = 26.191.650
∗100 = 8,47 %

INTERPRETARE: Rata rentabilității comerciale brute este determinată prin implicarea

în calitate de efect a EBE, este o rată de rentabilitate potenţială, EBE neţinând cont de politica
financiară şi fiscală, de politica de amortizare,etc.

Această rată înregistrează o ușoară scădere în anul 2011 față de 2010 cu 2, 14 %, datorită
creșterii creșterii Excedentului Brut din Exploatare într-un ritm inferior Cifrei de Afaceri.
Descreșterea acestei rate indică o mare competiție pe piață. În acest caz se impun prețuri de
vânzare mai mici sau poate exista o creștere în costul materiilor prime. În schimb, în următorii
ani, această rată a avut o tendință de creștere, repectiv în 2012 față de 2011 cu 3,88 % și în 2013
față de 2012 cu 7,14 %. Acesta creștere de aproape două ori între perioade, indică faptul că SC
Bega Turism SRL este în poziția de a exploata piața și de a cere prețuri mai mari pentru
produsele sale.

Rata rentabilității comerciale nete arată cât profit net se obține la 100 unități cifră de
afaceri. Astfel, în anul 2011 față de 2010 se înregistrează o scădere a acestei rate cu 1,92 %,
datorita unei micșorări substanțiale a rezultatului net în comparație cu cifra de afaceri. În ceea ce
privește anii ce urmează, se observă o tendință de creștere a acestui indicator, respectiv în 2012
față de 2011 cu 6,66 % și în 2013 față de 2012 cu 0,22 %. Acest indicator analizat cu cel al
firmelor concurente pe piață, ne ajută să apreciem în ce măsură firma a valorificat potențialul
pieței și schimbările intervenite intervenite în cadrul acesteia și eficiență aplicării politicilor de
piață și prețuri.

1.2 Rata rentabilității economice

Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al societăţii
comerciale pornind de la un rezultat economic şi ansamblul mijloacelor utilizate.

1.2.1 Rata rentabilității activelor măsoară performanța activului total sau activului
de exploatare, arată eficiența utilizării activelor în generarea profitului și este
 expresia capacității managerului de a asigura o gestiune eficientă a activității
de exploatare.
1.2.2 Rata rentabilității capitalului investit constă în aprecierea rentabilității
economice și trebuie să țină seama de faptul că ea trebuie să aibă o mărime
care să permită întreprinderii remunerarea acționarilor și creditorilor, in
concordanță cu nivelul de risc pe care aceștia și l-au asumat investind în
întreprindere sau împrumutând-o.

Indicatori Valori ale perioadei

2010 2011 2012 2013
Excendentul brut 5.223.994 5.400.837 7.321.059 13.097.881
din exploatare
(EBE))
Activ total (AT) 146.369.889 138.286.938 132.541.589 155.318.676
Capital investit (Ci) 126.104.499 150.651.536 131.861.046 171.267.113
Re activ = 3.569035978 3.905529386 5.523593806 8.432907965
EBE/AT*100
Re ci = EBE/Ci 4.142591296 3.584986349 5.552101414 7.647633437
*100
Capital propriu 92.098.472 92.326.966 90.227.402 128.173.121
(Kpr)
Datorii totale 34.006.027 58.324.570 41.633.644 43.093.992

Capital investit (Ci) = Kpr + Datorii totale

1.2.1 Rata rentabilității activelor

EBE EBE
A) Re activ2010 = ∗100 C) Re activ2012 = ∗100
AT AT

Re activ2010 = 3,57 % Re activ2012 = 5,52 %

EBE EBE
B) Re activ2011 = ∗100 D) Re activ2013 = ∗100
AT AT
Reactiv2013=8,43%
Re activ2011 = 3,91 %

1.2.3 Rata rentabilității capitalului investit

EBE EBE
Re ci = ∗100 A) Re ci2010 = ∗100
Ci Ci
 Re ci2010 = 4.14 % Re ci2012 = 5,55 %

EBE EBE
B) Re ci2011 = ∗100 D) Re ci2013 = ∗100
Ci Ci

Re ci2011 = 3,58 % Re ci2013 = 7,65 %

EBE
C) Re ci2012 = ∗100
Ci

Interpretare:
Rata rentabilității activelor .Deoarece, rata rentabilității economice a înregistrat în
toți anii valori mai mari decât rata inflaței putem concluziona că SC Bega Turism poate
asigura reînnoirea și creșterea activelor sale într-o perioadă scurtă de timp atunci când se
impune. Rentabilitatea economică a fost înfluențată de creșterea marjei comerciale pentru
toată perioada analizată. Valoarea rentabilității economice a beneficiat și de
caracteristicile domeniului de activitate, care, doar in anul 2012 când s-au realizat
investiții majore în construirea unui hotel nu a necesitat active importante pentru
desfășurarea activității.

Rata rentabilității capitalului investit este reprezentată practic în cazul SC Bega

turism de rezultatul obținut di folosirea resurselor pentru obținerea profitului din
activitatea de bază. Acest indicator este foarte important pentru investitorii Sc Bega
Turism, deoarece arată potențialul de remunerare al riscului asumat de către aceștia
pentru investițiile făcute ,în vederea desfășurării activității.

1.3 Rata rentabilității financiare

Este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital, apreciază eficiența
investițiilor lor, sau, după caz, oportunitatea menținerii acestora. Este efectul gestiunii
globale a întreprinderii, arătând capacitatea managementului intreprinderii de a asigura
rentabilitatea capitalurilor care i-au fost încredințate spre gestionare de către acționari și
creditori.

Este un indicatori important pentru comparațiile interne ale firmei. Ca și rata

rentabilității economice, poate să fie în mod util comparată cu rata dobănzii pentru
împrumuturile pe termen lung contractabile pe piața financiară. Dacă rata renatbilității
este mai mare , intreprinderea va fi interesată să se imprumute pentru a se dezvolta,
deoarece remunerația capitalurilor împrumutate va fi acoperită de rentabilitatea ridicată.
 Indicatori Valori ale perioadei
2010 2011 2012 2013
EBE 5.223.994 5.400.837 7.321.059 13.097.881
Active Total 146.369.889 138.286.938 132.541.589 155.318.676
Capitalul investit 126.104.499 150.651.536 131.861.046 171.267.113
Rf Kpr= 5,67 5,85 8,11 10,22
EBE/Kpr*100
Re Kp= 4,14 4,31 6,27 8,38
EBE/Kp*100
Kpropriu 92.098.472 92.326.966 90.227.402 128.173.121
K permanent 126.104.499 125.439.347 116.698.540 156.240.535

Aceata se poate calcula în două variante:

1.3.1 Rentabilitatea financiară a capitalului propriu ca raport procentual între

profitul net(EBE) și capitalul propriu.

EBE EBE
Rf pr= ∗100 Rf 2012= ∗100
Kpr Kpr

EBE Rf 2012= 8,11%

Rf2010 = ∗100
Kpr
EBE
Rf2010 = 5,67 % Rf 2013= ∗100
Kpr
EBE Rf 2013= 10,22 %
Rf 2011= ∗100
Kpr

Rf 2011 = 5,85%

1.3.2 Rentabilitatea financiară a capitalului permanent se calculează ca raport

procentul între EBE și capitalul permanent.

EBE
Rf p 2011= ∗100
EBE Kp
Rf p = ∗100
Kp
EBE Rf p2011=4,31
Rf p2010 = ∗100
Kp
EBE
Rf p2012 = ∗100
Kp
Rf p2010=4,14
Rf p2012=6,27
 EBE
Rf p 2013= ∗100
Kp

Rf p2013=8,38
 Rf Kpr= 5,67 5,85 8,11 10,22
EBE/Kpr*100
Re Kp= 4,14 4,31 6,27 8,38
EBE/Kp*100

INTERPRETARE: Rentabilitatea financiară a capitalului propriu în anul 2011 față de 2010 o

creştere cu 0,18 %; în anul 2012 față de 2011 cu 2,26%, iar în 2013 față de 2012 cu 2,11 %
datorită creșterii semnificative a excedentului brut de exploatare, spre deosebire de capitalul
propriu care a înregistrat o scădere în 2012 față de 2011. Acest lucru dovedeşte justeţea politicii
comerciale, eficienţa capitalului angajat precum şi faptul că în această perioadă s-a dus o politică
financiară sănătoasă, rata rentabilităţii financiare fiind principalul indicator privind performanţele
societăţii comerciale. Rentabilitatea financiară a capitalului permanent, înregistrează și ea la
rândul ei o creștere, după cum urmează în anul 2011-2010 cu 0,17 %, în 2012 față de 2011 cu
1,96 % și în 2013 față de 2012 cu 2,11 %. Aceasta creștere se datorează majorării EBE.

Capitolul 4 Valoarea adaugata

Interpretare : Valoarea adăugată ca indicator de performanţă care indică plusul de bogăţie creat
în întreprindere prin activitatea de exploatare a înregistrat o creştere cu 1,62% în 2011
comparativ cu 2010 trendul menţinându-şi comparativ cu 2011 creşterea fiind de 28,43% în anul
2013 comparativ cu anul 2012 creşterea a fost de 60,90%, reflectând o sporire a bogăţiei create
pe seama utilizării resurselor mai ales a celor umane si tehnice ale firmei. Aceste fapt s-a datorat
şi următorilor factori:
c) Ritmul de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura
cheltuielilor:
- Sporirea cu 64,72% producţiei exerciţiului în naul 2013 comparativ cu 2012;
- Creşterea continuă a valorii marjei comerciale pe toată perioada a celor 4 ani analizaţi;
- Scăderii cu 22,08% a consumurilor intermediare.
d) Creşterea eficienţei activităţii prin sporirea cifrei de afaceri cu 9,076% în anul 2011 faţă
de anul 2010 ajungând ca în anul 2013 comparativ cu 2012 creşterea să fie de 53,35%

Capitolul 6 Ratele de structura ale ACTIV-ului patrimonial

Analiza structurii financiare a patrimoniului întreprinderii urmăreşte reflectarea
raporturilor dintre elementele patrimoniale şi mutaţiile care au loc în cadrul resurselor şi a
utilizărilor permanente şi curente.

1. Ratele activelor imobilizate

A imobilizate
Rai = ∗100
A totale

A imobilizate 129.040 .277

Rai2010 = ∗100= ∗100=102,33 %
A totale 126.104 .499

A imobilizate 144.449.334
Rai2011 = ∗100 = ∗100=115,15 %
A totale 125.439.347

A imobilizate 139.716.424
Rai2012 = ∗100= ∗100=119,72 %
A totale 116.702 .503

A imobilizate 179.182.914
Rai2013 = ∗100= ∗100=114,60 %
A totale 156.352 .486

Ratele activelor imobilizate financiare

 Active imobilizate financiare
Rif = ∗100
Active totale

A .imob . fin 1.403.150

Rif2010 = ∗100= =1,11
A totale 126.104 .499

A .imob . fin 12.514 .828

Rif 2011= ∗100= ∗100=9,98 %
A totale 125.439 .347

A .imob . fin 12.514 .828

Rif 2012= ∗100 = ∗100=10,72 %
A totale 116.702.503

A .imob . fin 30.203.792

Rif 2013= ∗100= ∗100=19,32 %
A totale 156.352 .486

2. Rata activelor circulante (Rac)

A .circulante
Rac = ∗100
A .totale

A .circulante 18.736.004
Rac2010 = ∗100 = ∗100=14,86 %
A .totale 126.104 .499

A .circulante 6.374 .469

Rac2011 = ∗100 = ∗100=5,08 %
A .totale 125.439.347

A .circulante 5.366 .591

Rac2012 = ∗100 = ∗100=4,60 %
A .totale 116.702.503

A .circulante 6.359 .154

Rac 2013= ∗100 = ∗100=4,09 %
A .totale 156.352.486

Rata stocurilor (Rs)

 Stocuri
Rs = ∗100
A .totale

Stocuri 4.278 .197

Rs2010 = ∗100 = ∗100=3,39 %
A .totale 126.104 .499

Stocuri 4.039 .188

Rs2011 = ∗100 = ∗100=3,22 %
A .totale 125.439.347

Stocuri 3.871.916
Rs2012 = ∗100= ∗100=3,32 %
A .totale 116.702 .503

Stocuri 3.815 .936

Rs2013 = ∗100= ∗100=2,44 %
A .totale 156.352 .486

Rata creantelor

Creante
Rc = ∗100
A . total

Creante 3.270.313
Rc 2010= ∗100 = ∗100=2,59 %
A . total 126.104 .499

Creante 2.250.490
Rc2011 = ∗100 = ∗100=1,79 %
A . total 125.439.347

Creante 1.445 .047

Rc2012 = ∗100 = ∗100=1,24 %
A . total 116.702.503

Creante 2.386 .688

Rc2013 = ∗100 = ∗100=1,53 %
A . total 156.352.486
Rata disponibilitatilor si plasamentelor

Disp+ Investitii pe termen scurt

Rdp = ∗100
Act ive totale

2010

Disp+ I . pe termen scurt 11.111 .538

Rdp = ∗100= ∗100=8,81%
A . totale 126.104 .499

2011

Disp+ I . pe termen scurt 0

Rdp = ∗100= *100 = 0%
A . totale 125.439.347

2012

Disp+ I . pe termen scurt 0

Rdp = ∗100 = ∗100=0 %
A . totale 116.702.503

2013

Disp+ I . pe termen scurt 0

Rdp = ∗100 = ∗100=0 %
A . totale 156.352.486

INTERPRETARE In urma infomatiilor de mai sus se pot formula urmatoarele aprecieri:

 - Rata activelor imobilizate creste in anul 2011 cu 13,82% fata de anul 2010, in anul
2012 cu 4,57% fata de anul 2011, in anul 2013 scade cu 5,12% fata de anul 2012.
- Rata activelor imobilizate financiare creste in anul 2011 cu 8,87% fata de anul 2010,
in anul 2012 creste cu 0,74% fata de anul 2011, iar in anul 2013 se inregistreaza o
crestere cu 8,60% fata de anul precedent.
- Rata activelor circulare inregistreaza o scadere in anul 2011 fata de anul 2010 cu
9,78%, in anul 2012 scade cu 0,48% fata de anul 2011, in anul 2013 scade cu 0,51%
fata de anul 2012.
- Rata stocurilor scade in anul 2011 cu 0,17% fata de anul 2010, in anul 2012 a crescut
cu 0,10% fata de anul 2011, in anul 2013 a scazut cu 0,88% fata de anul 2012.
- Rata creantelor a scazut cu 0,80% in anul 2011 fata de anul 2010, in anul 2012 a
scazut cu 0,55% fata de anul 2011, in anul 2013 a crescut cu 0,29% fata de anul 2012.
- Rata disponibilitatilor si plasamentelor a fost in anul 2010 de 8,81%, in urmatorii ani
aceasta scazand la 0% mentinandu-si acelasi procentaj in urmatorii 3 ani.

Ratele de structura ale PASIV-ului patrimonial

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea structurii financiare, a politicii

financiare a firmei, prin punerea în evidenţă a compoziţiei pasivului, relevând aspecte
privind stabilitatea şi autonomia (interdependenţa) financiară a acesteia.

Prin structura financiară a întreprinderii se înţelege raportul existent între finanţările

sale pe termen scurt şi finanţările pe termen mijlociu şi lung influenţând gestiunea
financiară a întreprinderii prin costurile pe care le determină (costul capitalului)
afectându-i rentabilitatea şi determinându-i politica de investiţii.

1. Rata stabilitatii financiare

2010

Kp 48.913.620
Rsf = ∗100=¿ ∗100=46,88 %
P total 104.332.768

2011
 Kp 48.913 .620
Rsf = ∗100=¿ ∗100=¿ 45,59%
Ptotal 107.283.190

2012

Kp 48.913 .620
Rsf = ∗100 = ∗100= 47,14%
P total 103.756.967

2013

Kp 61.538 .810
Rsf = ∗100=¿ ∗100=51,81 %
P total 118.771.422

2. Rata de autonomie financiara globala

2010

Kpr 82.919.647
Rafg = ∗100=¿ ∗100=79,48 %
P total 104.332.768

2011

Kpr 82.026 .011

Rafg = ∗100=¿ ∗100=¿ 76,46%
P total 107.283.190

2012

Kpr 75.384 .758

Rafg = ∗100=¿ ∗100=72,66 %
P total 103.756.967

2013

Kpr 89.606 .224

Rafg = ∗100 = * 100 = 75,44%
P total 118.771.422
 3. Rata autonomiei financiare la termen

Kpr
(1) Raft = ∗100
Kp

2010

Kpr 82.919.674
Raft = ∗100= ∗100=169,52 %
Kp 48.913 .620

2011

Kpr 82.026 .011

Raft = ∗100= ∗100=167 , 70%
kp 48.913 .620

2012

Kpr 75.384 .758

Raft = ∗100= *100 = 154,12%
Kp 48.913 .620

2013

Kpr 89.606.224
Raft = ∗100= ∗100=145,61%
Kp 61.538 .810
 Kpr
(2) Raft = ∗100
D> 1 an

2010

Kpr 82.919.647
Raft = ∗100= ∗100=243,84 %
Kp 34.006 .027

2011

Kpr 82.026.011
Raft = ∗100= ∗100=247,72 %
Kp 33.112 .381

2012

Kpr 75.384 .758

Raft = ∗100= ∗100=284,78 %
Kp 26.471.138

2013

Kpr 89.606.224
Raft = ∗100= ∗100=319,25%
Kp 28.067.414

4.Rata de indatorare globala

Datorii totale
(1) Rig = ∗100
Pasiv total
2010

Datorii totale 55.419 .148

Rig = ∗100= ∗100=53,12%
Pasiv total 104.332.768

2011

Datorii totale 58.324 .570

Rig = ∗100 = ∗100=54,37 %
Pasiv total 107.283.190

2012

Datorii totale 54.843.347

Rig = ∗100= ∗100=52,86 %
Pasiv total 103.756.967

2013

Datorii totale 57.232 .612

Rig = ∗100= ∗100=48,19 %
Pasiv total 118.771.422

Datorii totale
(2)Rig = ∗100
Kpr
2010

Datorii totale 55.419.148

Rig = ∗100 = ∗100=66,83 %
Pasiv total 82.919.647

2011

Datorii totale 58.324 .570

Rig = ∗100= ∗100=71,10 %
Pasiv total 82.026 .011

2012

Datorii totale 54.843.347

Rig = ∗100= ∗100=72,75 %
Pasiv total 75.384 .758

2013

Datorii totale 57.232 .612

Rig = ∗100 = ∗100=63,87 %
Pasiv total 89.606 .224

5.Rata de indatorare la termen

D> 1 an
(1)Rit = ∗100
Kp

2010

D> 1 an 34.006 .027

Rit = ∗100= *100 = 69,52%
Kp 48.913 .620
2011

D> 1 an 33.112.381
Rit = ∗100= ∗100=67,70 %
Kp 48.913 .620

2012

D> 1 an 26.471 .138

Rit = ∗100= *100 = 54,12%
Kp 48.913 .620

2013

D> 1 an 28.067 .414

Rit = ∗100 = ∗100=45,61 %
Kp 61.538 .810

D> 1 an
(2) Rit = ∗100
Kpr

2010

D> 1 an 34.006.027
Rit = ∗100 = ∗100=41,01 %
Kpr 82.919.647

2011
 D> 1 an 33.112 .381
Rit = ∗100 = ∗100=40,37 %
Kpr 82.026 .011

2012

D> 1 an 26.471.138
Rit = ∗100 = ∗100=35,11 %
Kpr 75.384 .758

2013

D> 1 an 28.067 .414

Rit = ∗100 = ∗100=31,32%
Kpr 89.606 .224

INTERPRETARE

In urma infomatiilor de mai sus se pot formula urmatoarele aprecieri:

- Rata stabilitatii scade in 2011 fata de 2010 cu 1,29%, in 2012 a crescut cu 0,26% fata de
anul precedent,iar in 2013 a crescut cu 4,67% fata de anul 2012.
- Rata de autonomie globala scade in anul 2011 fata de anul 2010 cu 3,02%, de asemenea
scade si in 2012 cu 3,80% fata de anul 2011, iar in anul 2013 creste cu 2,78% fata de anul
precedent.
- Rata autonomiei financiare la termen (in capitalul propriu) scade in anul 2011 fata de
anul 2010 cu 1,82%, iar in 2012 scade cu 13,58% fara de anul 2011,iar in anul 2013
scade cu 8,51%.
- Rata autonomiei financiare la termen (in datorii mai mari de un an) creste in anul 2011 cu
3,88% fata de anul 2010, in 2012 creste cu 37,06% fata de anul precedent, iar in anul
2013 creste cu 34,47% fata de anul 2013.
- Rata de indatorare globala (in pasiv total) creste in 2011 cu 1,25% fata de anul 2010, in
anul 2012 a scazut cu 1,51% fata de anul 2011, iar in anul 2013 se inregistreaza o scadere
cu 4,67% fata de anul 2012.
- Rata de indatorare globala (in capital permanent) creste in anul 2011 cu 4,27% fata de
anul 2010, iar in anul 2012 creste cu 1,65% fata de anul 2011, iar in anul 2013 scade cu
10,88% fata de anul 2012.
 - Rata de indatorare la termen (in capital propriu) scade in anul 2011 fata de anul 2010 cu
1,82%, iar in anul 2012 s scazut cu 13,58% fata de anul 2011, iar in anul 2013 a scazut
fata de anul 2012 cu 8,51%.
- Rata de indatorare la termen (in capital permanent) scade in anul 2011 fata de anul 2010
cu 0,64%, in anul 2012 scade cu 5,26% fata de anul precedent, iar in 2013 se
inregistreaza o scadere cu 3,79% fata de anul 2012.

6.2. Analiza echilibrului financiar exprimat prin indicatorii :

- fondul de rulment

- necesar de fond de rulmennt

- trezoreria netă

1. Situaţia netă

Situaţia netă reprezintă “activul neangajat în datorii” sau ”activ net contabil” respectiv
capitalul propriu al întreprinderii, constituind subiect de interes atât pentru acţionari cât şi pentru
creditori, considerată a fi ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare (patrimoniu net,),
determinată cu relația:

CAPITAL PROPRIU (Activ net, Situaţie netă) = ACTIV total - DATORII totale(PASIV)

Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv

activul neangajat in datorii.

Pentru întreprinderea analizată :

Indicator 2010 2011 2012 2013 Abaterea absolută

2011/ 2012/ 2013/
2010 2011 2012
Activ total 146,369,889 138,286,938 132,541589 155,318676 -8,082,951 -5,745,349 22,777,087
Datorii 34,006,027 58,324,570 41,633,644 43,093,992 24,318,543 -16,690,926 1,460,348
total
Situaţia 112,363,862 79,962,368 90,907,945 112,224,684 - 10,945,577 21,316,739
netă 32,401,494

Situaţia netă prezintă o scădere în anul 2011 cu -32,401,494 (28,84%) datorită

faptului că totalul activului scade la rândul său în 2011 faţă de 2010 (-8,082,951) iar
datoriile totale cresc în 2011 faţă de 2010 (24,318,543).
 În anii 2012 şi 2013, situaţia netă prezintă o creştere în timp, în 2012 cu 13,69%
iar în 2013 cu 23,45%, fapt ce semnifică o îmbogaţire a intreprinderii (o creştere a
capitalurilor proprii), această situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare , şi anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat din
aceste capitaluri.

2. Fondul de rulment (FN)

Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi

utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. Practic, când sursele
permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti,
întreprinderea dispune de un fond de rulment (FR). Acest excedent de resurse permanente
degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor poate fi utilizat sau „rulat” pentru
reînnoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare astfel ca o marjă de securitate
financiară care permite întreprinderii, să facă faţă, fără dificultate, riscurilor diverse pe
termen scurt. Această marjă de securitate financiară garantează solvabilitatea
întreprinderii permiţând acesteia, în caz de probleme comerciale sau la nivelul ciclului
financiar al exploatării, conservarea unei anumite autonomii, respectiv a unei
independenţe financiare faţă de creanţierii săi.

Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanţului financiar mai este

întâlnit sub numele de fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar „FRF” şi
poate fi stabilit prin două modalităţi:

a) FR = Capitaluri Permanente - Nevoi permanente (Active imobilizate nete)

Unde: cap.perm.= cap.proprii + datorii < 1 an
b) FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un an

Pentru întreprinderea analizată :

Indicator 2010 2011 2012 2013 Abaterea absolută A

i 2011/2010 2012/2011 2013/2012 2
2
Cap. 126,104,499 125,139,347 116,698,540 156,240,535 -965,152 -8,440,807 39,541,995 9
Perm.
Active 129,040,277 144,449,334 139,716,424 179,182,914 15,409,057 -4,732,916 39,466,490 1
imob.
FR -2,935,778 -19,309,987 -23,017,884 -22,942,379 -16,374,209 -3,707,897 75,505 6
 Mărimea negativă a fondului de rulment reflectă absorbirea unei părţi din
resursele temporare pentru finanţarea unor necesităţi permanente, contrar principiului de
gestiune financiară : la necesităţi permanente se alocă surse permanente, astfel alocările
pe termen lung sunt finanţate prin resurse pe termen scurt. Această situaţie ar putea fi mai
puţin nefavorabilă dacă firma ar duce o politică de investiţii - o orientare spre dezvoltare -
accentuată În orice caz fondul de rulment negativ are implicaţii serioase asupra trezoreriei
şi a capacităţii ei de plată.

În anul 2013 se observă o tendinţă de remediere a acestui dezechilibru pe termen

lung, fondul de rulment, deşi în continuare negativ a crescut cu 75,550 lei, firma
gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.

3. Necesarul de fond de rulment (NFR)

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare şi

resursele temporare, bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar
denumit nevoia de fond de rulment (NFR), ca indicator privind necesarul de finanţare a activului
circulant. Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puţin disponibilităţile) ce trebuie
finanţate din fondul de rulment, permiţând urmărirea echilibrului curent prin compararea
necesarului de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării (fără credite de
trezorerie), fiind legat de decalajul între încasări şi plăţi. Cu alte cuvinte, necesarul de fond de
rulment exprimă un decalaj între fluxuri şi se determină ca diferenţă între utilizări şi resurse,
diferenţă ce corespunde acelei părţi necesare pentru ciclul de exploatare care nu a fost finanţată
de resursele generate de acest ciclu şi trebuie acoperită de finanţări complementare (fond de
rulment sau credite bancare pe termen scurt)

NFR = Nevoi temporare (active circulante+active de regularizare-activele de trezorerie) –

Resurse temporare (datorii curente, pe termen scurt+ pasive de regularizare- pasivele de
trezorerie)

Pentru întreprinderea analizată:

Indicatori 2010 2011 2012 2013 Abaterea absolută

2011/2010 2012/2011 2013/2012

Nevoi 18,706,599 6,311,269 5,372,693 6,380,357 -12,395,330 -938,576 1,007,664 3

temp.
Resurse 305,212 25,406,047 12,530,502 15,376,646 25,100,835 -10,175,545 146,144 8
temp.
NFR 18,401,387 -19,094,778 -9,857,809 -8,996,289 -37,496,165 9,236,969 861,520 5
 Necesarul de fond de rulment cu valori negative indică existența unor resurse
temporare peste nevoi ca urmare, așa cum arată situațiile financiare, atât a obținerii unui
împrumut pe termen scurt (prin cesionarea către bancă a unor creanțe fiscale) cât și a
îmbunătățirii creditului furnizori.

NFR este de asemenea negativ, exceptând primul an în care este pozitiv. Exista un
surplus de resurse temporare, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul
accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente
mai relaxate. Altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.

Se observa o scădere dramatică în anul 2011 faţă de 2010, urmând apoi o creştere
pe parcursul celor 2 ani – 2012,2013- rezultat însă fiind tot negativ.

4. Trezoreria netă (TN)

În cadrul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de

fond de rulment reprezintă trezoreria netă (TN).

TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

Echivalenţa între fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de rulment

corespunde unei situaţii în care echilibrul trezorerie este perfect asigurat, fără excedent
sau fără deficit. Aceasta înseamnă că fondul de rulment financiar permite finanţarea
integrală a nevoii de fond de rulment, şi, atunci, întreprinderea poate evita dependenţa sa
faţă de resursele de trezorerie.

Evoluţia trezoreriei nete cere prudenţă în interpretare deoarece nivelul său

înregistrat la un moment dat (pozitiv sau negativ), nu are relevanţă deoarece nivelul său
fluctuează semnificativ la intervale foarte scurte de timp ceea ce face ca interesul
analiştilor să se orienteze către analiza în dinamică într-o succesiune de perioade de timp.

Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un

indicator cu o deosebită putere de sinteză denumit cash-flow. Creşterea trezoreriei nete,
 pe perioada exerciţiului contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei (CF),
determinat conform relaţiei:

CF = TN1 – TN0 , unde

TN1 (TN0) - trezoreria netă la sfârşitul (începutul) exerciţiului contabil

Dacă cash-flow-ul perioadei este pozitiv, această situaţie reflectă o creştere a

capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, în consecinţă o îmbogăţire a activului net real,
o confirmare a majorării valorii proprietăţii. O valoare negativă a cash-flow-ului
sugerează o situaţie inversă.

Pentru întreprindrea analizată:

Indicatori 2010 2011 2012 2013 Abaterea absolută

2011/2010 2012/2011 2013/2012

FR -2,935,778 -19,309,987 -23,017,884 -22,942,379 -16,374,209 -3,707,897 75,505 6

NFR 18,401,387 -19,094,778 -9,857,809 -8,996,289 -37,496,165 9,236,969 861,520 5
TN -21,337,165 -215,209 -13,160,075 -13,946,086 21,121,956 -12,944,866 -789,011 1

Trezoreria netă este negativă ceea ce semnifică un dezechilibru financiar, un

deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie
evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe şi astfel se limitează
autonomia financiară a întreprinderii pe termen scurt. Această dependenţă financiară nu
trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate.

Analiza bonității financiare

Ind. 2010 2011 2012 2013
Rsg 4,3 2,3 3,1 3,6
Rsf 4,3 2,3 3,1 3,6
Lg 1,39 0,50 0,17 0,01
Lv 0 0 0 0

Analiza solvabilităţii întreprinderii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita

obligaţiile totale inclusiv cele pe termen mediu şi lung.
Analiza se face din cel puţin puncte de vedere:

 solvabilitate pe seama activelor;

 solvabilitate pe seama rezultatelor financiare obţinute pe parcursul exerciţiului financiar,
reflectate în contul de profit şi pierderi.
 Factorii care acţionează asupra lichidităţii se pot regăsi şi asupra solvabilităţii, alături de
aceştia incluzându-se şi cei specifici proceselor investiţionale:

 stadiul de dezvoltare al întreprinderii şi opţiunile strategice de dezvoltare;

 structura financiară (efortul investiţional şi mixul de capitaluri pentru acoperirea
acestuia);
 dinamica şi structura activului;
 eficienţa proiectelor şi programelor de investiţii (rezultate financiare);
 influenţa factorului timp asupra activelor şi datoriilor.
Analiza solvabilităţii pe seama activelor
Sub aspectul aprecierii solvabilităţii pe seama activelor se impun anumite precizări:
1. acoperirea datoriilor pe baza activelor trebuie privită ca un supliment asiguratoriu că
întreprinderea are această capacitate în situaţia în care afacerile sale s-ar dovedi neprofitabile;
2. în primul rând o întreprindere trebuie să fie capabilă să facă faţă achitării datoriilor la care s-a
angajat pe baza rezultatelor generate de investirea acestor resurse financiare în activităţile sale;
astfel problema acoperirii datoriilor din active ar trebui precedată de acoperirea datoriilor pe baza
rezultatelor prezente sau viitoare obţinute de către întreprindere;
3. concluziile generate în urma calculelor solvabilităţii pe seama activelor depinde de stadiul de
dezvoltare în care a află aceasta:

 este cunoscut faptul că o întreprindere care are continuitate şi şanse de dezvoltare viitoare
poate categoric spera la o valoare a activelor mai mare decât în cazul unei întreprinderi
falimentare sau chiar prefalimentare;
 în ceea ce priveşte valoare datoriilor la care întreprinderea s-a angajat evident că
investitorii îşi vor dori recuperarea acestora conform angajamentelor contractuale;
 în acest fel valoarea activelor este cea care poate asigura „sporul de solvabilitate” – de
fapt rata solvabilităţii generale fiind o exprimare a valorii patrimoniale a întreprinderii.