Sunteți pe pagina 1din 2

Telefon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Sari la navigareSari la căutare

Un așa numit Touch Tone®, având o singură linie de acces, cu un indicator luminos pentru un alt apel.

Telefon, 1896, Suedia.

Telefonul este un mijloc de comunicare care transmite și recepționează sunete la


distanță. Cel mai adesea telefonul este folosit pentru a transmite vocea umană, dar
poate fi folosit și la transmiterea altor tipuri de sunete. Cele mai multe telefoane
operează prin transmiterea semnalelor electrice de-a lungul a diferite rețele
telefonice complexe, fapt care permite aproape fiecărui utilizator al unui telefon să
comunice cu aproape oricare alt utilizator al unui telefon conectat la rețea.

Cuprins

 1Telefonia în România
 2Nota
 3Vezi și
 4Legături externe

Telefonia în România[modificare | modificare sursă]


În 1881 a fost instalată prima linie telefonică în Transilvania.[1] Doi ani mai târziu,
în București, s-a instalat prima linie telefonică particulară între magazinul și
Tipografia „Socec”.[1] Pe 27 iulie 1930 Guvernul a contractat, la International
Telephone and Telegraph Corporation din New York, un împrumut de 8 milioane de
dolari cu 8% dobândă, concesionând societății americane serviciul de telefoane.
[1]
 Această concesiune a durat până în 1941, când a fost răscumpărată de statul
român.[1] Între 1949 și 1989, Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor a înglobat
compania de telefoane naționalizată, transformată în Direcție PTT. [1] Pe 2
ianuarie 1990 se înființează ROM-POST-TELECOM, ca operator de stat în domeniul
telecomunicațiilor, poștei și broadcasting. În anul 1991 Romtelecom devine operator
de stat în domeniul telecomunicațiilor, cu monopol în domeniul serviciilor de bază.
Între anii 1998-2003, OTE a achiziționat 54,01% din acțiunile Romtelecom de
la Statul Român, pentru care a plătit 675 milioane USD.[2] În prezent societatea este
parte a Deutsche Telekom, furnizând servicii fixe sub numele de Telekom Romania
Communications.