MIHAIL SADOVEANU Romanul realist mitic L Delimitari terminologice Romantl interbelic - realismul mitic jl. Competenta de evaluat _eIdentificarea si analiza principalelor componente de structur’, de compozite delimbaj specifice textului narativ (romanul). + Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la prima vedere, + Explicarea relafilor dintre opere literare si contextul cultural in care au aprut acestea (romanul interbelic). + Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare studiate. Corin Realizeaz& un eseu in care s& prezinfi tristturi ale romanului / ale romanului interbelic, prin referire la o opera literara studiati, apartinénd unui autor canonic (Mihail Sadoveanu). Alegerea operei literare adecvate: romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu. IIL. Sugestii de redactare ELEMENTELE ‘TEXTULUI NARATIV, STRUCTURA $1 CONTINUTUL ESEULUL Context IPOTEZA Romanul Baltagu! de Mihail Sadoveanu, public: este ,probabil singurul roman obiecti formul’ romanesci inedit’ in peisajul epi polimorfismul structurii, adic’ ,amestecul de narafiune arhetipald grefatt pe un scenariu poi ARGUMENTARE Specie Romanul este o creatie epic in prozi, de mari dimensiuni, cu acfiune complexd, desftigurat& pe mai multe planuri in timp Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau utopia crfli, Ed. Minerva, Bucuresti, 1993. 2 Carmen Matei Mugat, Romanul romanese interbelic, Ed, Humanitas, Bucuresti, 1998. Scanned with CamScanner334 Tema Tipul de roman Compozitie oO” ROMANUL REALIST yp Ic si spatiu precizate, antrenand un numar mare de pe, puternic individualizate. Prin multitudinea aspecte tigate, romanul ofer’ o imagine ampli asupra vieyii, Romanul Baltagul prezints monografia satului molg nese dela munte, lumea arhaica a pistorilor, vind in prim on ciiutarea si pedepsirea celor care I-au ucis pe Nechifor insotitd de Gheorghit’, Vitoria reconstituie drumu| parege: birbatul siu, pentru elucidarea adevarului gi savargirea dren, Roman al perioadei de maturitate, marile teme sada niene se regiisesc aici: viafa pastoral, natura, miturile ing’ arta povestirii, infelepciunea. itea, Arhitectura complex conferiti de polimorfismul g, tur (sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul Potinay necesara) si de festitura de teme si motive a ocazionat, qt Jungul vremii,diferiteinterpretiri ale romanului, unele je? contradictorii: roman antropologic si politist (G. Caines” roman mitic-baladesc gi realism etnografic (Perpessi cua) oY constituire a Mioriei (E. Lovinescu), roman demitizant (x, Negoifescu), roman realist-obiectiv (Nicolae Manoleseay roman inifiatic, roman de dragoste $i 0 anti-Miorigg my Paleologu). Relatia romanului cu balada popular Mioritg sugerati chiar de scriitor prin motto (,,Stipine, stipine, 4g chiamd s-un cfine.."), constituie un aspect controversat in receptarea critic’. Contestarea rolului genetic al mituly mioritic merge pané la teza susfinut’ de Al. Paleologu ci sy. biectul romanului se suprapune cu un alt mit, universal, ity! luilsis gi Osiris (in lucrarea Treptele lini sau calea citre sine a Ini Mihail Sadoveant), Romanul este structurat pe doua coordonate fundamen. tale: aspectul realist (reconstituirea monograficd a lumii pas- torale gi ciutarea adevarului) si aspectul mitic (sensulritualal gesturilor personajului principal), Orizontul miticincludemo- dul de intelegere a lumii de citre personaje, traditile pastoral dar gi comuniunea om-naturd si mitul marii treceri. Ciutarea constituie axul romanului si se asociazi cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferitesemui- ficatii®. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei (intriga politist), ceea ce se transpune intr-o dubla aventura: a cunoasterii lumii gi a cunoasteri de sine. Pentru Gheorghiti, cal&toria are rol educativ, de inifiere a tandrului (bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, pre zentat indirect, aparjine planului mitic. Céutindw, Vitoria na lor ing ‘Plan 3 Carmen Musat, op. cit, — Scanned with CamScanneryr ELIC © MIHAIL, E P aNULINTERB SADOVEANU. 335 parcurge simultan dou’ lumi: spatiul real, concret si comercial, dar gi o lume ,,de semne gi minuni“, al ci i aah , al ciror sens ea stie si-l _esParcurgerea labirintuli este o incercareesentiald pentru orice tw om a find chiar proba de renastere si regenerare morala’', fotivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea si diferitele popasuri), dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu doud taiguri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justifiar, reparator. De remarcat cd in roman acelagi bal- tag (al lui Lipan) indeplineste cele dou functii. Baltagul tan’- rului Gheorghifa se pastreaza neatins de singele ucigasilor. Criticul Marin Mincu asociaza baltagul cu labrys-ul, securea dubla cu care a fost doborat minotaurul, monstrul mitic. Chiar numele protagonistilor ar avea semnificatii simbolice, de- semnind victoria dreptitii o— Naratiunea se face la persoana a Ill-a, iar naratorul omni- perspectiva nat prezent si omniscient reconstituie in mod obiectiy, prin tehnica detaliului si observatie, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenté si calculata, ca_,tn Hamlet feminin”, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si 0 povesteste veridic celor prezenti, cea ce ii determina pe criminali si-si recunoasca vina in fata satului gi a autoritatilor. Secvenfele narative sunt legate prin inkintuire si alternanta. Naratiunea este preponderenté, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret izic, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau al lui Gheorghita) si colectiv (muntenii, ,Jocuitorii de sub brad”). Na- ratiunea este nuanfaté de secvenfele dialogate sau de replici ale Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie in ciutarea sofului, la fiecare popas: ,,Nu s-a oprit cumtva... astd-toamnit un om cu un cal negru fintat in frunte? Mie si-mi spuneti cine afi wizut un om de la noi, cilare, pe-un cal negru fintat in frunte si-m cap cu ciciuld brumirie.” Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale: ,aproape de Sf. Andrei", in Postul Mare", 10 Martie”, Cadrul actiunii este satul Magura Tarcdului, zona Dornelor gi a Bistrifei, dar gi cel de cdmpie, Cristesti, in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreund cu Gheorghif’, pe urmele lui Nechifor, Mpduride expunere Timp $l spatiu Marin Mincu, Un aspect al poeticti sadoventene - labirinticul, in Repere, 1977. Scanned with CamScanner336 Subiect ROMANUL REALIST Mire arti. Seriere fi confine toponime existente pe harts. 9¢rie! ie lene mitice, romancierul ins& imagineaZ8 satul Lipanife, Magura Tarcaului, gi utiliz 4 toponime simbolice (satul oj Meri, raul Neagra). : | Romanul este structurat in gaisprezece capitole cu actiy, ne desfigurata cronologic, urmii Ue ee Subic im it al Vi-lea) -frdimanttiile Vitorie; Prima parte (capitolele 1- al V i ‘ in asteptarea sofului gi pregatirile de drum ~ include expo, iti a triga. soe 7itionen # itiune se prezinté satul Magura Tarciului gi schiy po nese ea aie al Vitoriei, care este surprinsd torcind ve “fuese la intarzierea sotului su plecat la Dorn, prisps si gindin So eanrer aprinde frimantsrile ei, dar siactiunilentrepringe Paine plecarea jn cdutarea sofulu fine ost neg raitepreveceviner, se inci la icoana Sfintei Ana de y efirea Bistrita, anun{a autorititile de disparitiasotuly, rae face rost de bani de drum, de unele lucruri pentru a face rost de ban ; Minodora o lasi la Méndstirea Varatec, iar lui Gheorghis i i zi un baltag sfinfit. ae aralaoes (capitolele al Vil-lea ~ al Xill-lea) contine desfigurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria sifiul i, Gheorghité, in cdutarea Iui Nechifor Lipan. Bi reconstituie traseul lui Nechifor, facdnd o serie de popasuri : la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la crasma domnului David de la CCilugareni, la mos Pricop si baba Dochia din Farcasa, la Vatra Dornei (la han gi la cantelarie, unde afla de actul de vanzarea oilor), apoi spre Paltinis, Brosteni, Borca, de unde drumul piri- seste apa Bistritei, ,;ntr-o faril cu totul necunoscuti. De ase- menea, intalnesc o cumetrie, la Borca si o nunta, la Cruci, Succesiunea acestor mari momente din viata omului, di de gandit Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final. intreband din sat in sat, ea igi di seama cA soful sau a dis- parut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa rimasitele lui Lipan, in dreptul Crucii Talienilor. Partea a treia (capitolele al XIV-lea ~ al XVI-lea) prezinti sfargitul drumului: ancheta politiei, inmorméntarea, paras- tasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigagului. Cobordrea in rapa si veghea nocturn’ a mortului mar- cheazi maturizarea lui Gheorghif’, dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant este momentul in care Vitoria recon- stituie cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i chiar $i pe ucigasii lie Cupui gi Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina, Scanned with CamScanneryo pesonaiele {NUL INTERBELIC * MIHAIL SADOVEANY ue 337 insi al doilea devin, tagul lui Nechifor si dreptate. Deznodaméntul il surpris ofemei ort” i recumoaste ape Personajul principal, femeia volun al spetei” (G. Cilinescu) in rel individualitate, prin insusi agresiv, Este vir lovit de Gheorghita cu bal- incle Lupu, facindu-se astfel ere iertare cia voluntara, este ,,un exponent latie cu lumea athaicé, dar gi o fe, le sale: ,,in cautarea birbatului, Vitoria pune spirit de vendetta si aplicaje de detect. | iii un Hamlet feminin, care bitnuieste cu metodd, cerceteazd cu disimulatie, pune la cale Teprezentatiuni tridatoare si, s-afitcut, da drum ratzbundirii"s om tana inet Mar roe Puterici hotarats (.N-am si mai am Lipan’ curajoass. lucid, Tere an sisi pe Nechifor pees 39 4, lucida. Inteligenta nativa si stipanirea de evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cind demasca ucigasii. Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul traditillor si este refractard la noutafile civil zatiei: ,,.n tren esti olog, mut gi chior."” Ca mami, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie (,,ifi aritt eu coc, valt si bluzil..! Nici eu, nici bunict-te, nici bunici-mea n-am stiut de acestea — si-n legea noastrit trebuie sit tritiesti gi tu!") si contribuie prin cdlatorie la maturizarea lui Gheorghit’. Respect obiceiurile de cumetrie gi de nunta (,2 primit plosca sia ficut frumonsa urare miresei") si vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumul la cimitir, bocitul, slujba religioasi, pomana, praznicul. Sotie iubitoare, porneste hotirata in ciutarea barbatului: era dragostea ci de douitzeci si mai bine de ani, Asa-i fusese drag in tineretit Lipan, asa-i era drag si acuma, cand aveau copii mari cit dénsii.” Tipatul dinaintea coborarii cogciugului si gesturile concentreaza iubirea si durerea pierderii sofului: ,Cu asa glas astrigat, incat prin tofi cei de fata trecut un cutremur. S-a darimat in genunchi, $-a rezemat fruntea de marginea sicriului.” Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa si indirect (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje, nume). Portretul fizic releva frumusefea personajului prin tehnica detaliului semnificativ: ,Nu mai era téndra, dar avea o frumusett strifluceau ca-ntr-o usoarl ceatit in neobisnuitit in privire. Och ce ct dosul genelor lungi si sfrinte in cfrligase. 5G, Calinescu, Istoria literaturil roméne de Ia origin panit in prezent, Ed, Minerva, Bucuresti, 1986. Scanned with CamScannereB ROMANUL REALIST Mrtig- de rezonanti.a.sentimentelor fem, indrumand-o in ciutarea sofulli su; la Dorna, dar gi la Crucey Talicnilor, vantul o anunta ci se afls pe drumul cel bun, Personajul secundar, Gheorghit’, reprevint’s generatia t3. ir’ care trebuie 83 ia locu! tatilui dispérut. Romanut poate {i considerat inifiatic, deoarece prezinti drumul spre maty. izarea lui Gheorghitt Soe ea caracterizat in absent, prin retrospec. tivd gi remorare gi simbolizea destinul muritor al oamenilor, Lv rama deca i tine, de oles ete Yt Chea ¢ghitd, dar primise numele Nechifor (in gr? i lores, purtétor Ee victorie), in al patrulea an 2) ¥ tii cand se imbolnivise, potrivit unei uperstiii: ca sit mtel mal cunonsca bolie 5 eeerten.” Vorba tui Lipan »Nimene 1 poate sari peste wmbraluir ‘cipeazat destinul acestuia. : aierpsonaje episodice sunt: Minodoray fica receptivs la noutitile civilizatei este trimis 3 la mandstire pentru purifcar, mos Pricop (ospil parintele Danila (autoritatea spiri- tualé in satul arhaic), baba Maranda (superstitile) ~personaje reprezentative pentru Iumea satului arhaic, Romanul are caracter monografic deoarece infitigeaz’ vig ile, obiceiurile si principalele lor smuntenilor, ocupatile traitile, obiceiurle serie mancitori, veseli tubitor. Tsiturile personajulai tras : cs vteetiv, muntenii, sunt surprinse inci dela incept in legenda ememorata de Vitoria. , Vila pe are obignuia si o spun’ Lipan, x ee nite gr; nn ales via felon. Uneor st wire aint ve ovame, en danse Maonteanui Fi det sisi cstige pina cen de toate zilele cu toporul ori cut cata. Cei mai vrednici intemeiazi stan mute [..] Mantel are rin a loc Ii, casi brad Unalt portret colectiv memorabil este al wlocuitorilor de sub brad”, finutul stribatut de Vitoria, care » stint niste fapturi de snirare ut i nestatornicicaapele, ca vremen; rbditori in suferin ta sen ern cumplit, fr grin bucur casi aif lu cuptr [oo] cu sa sta ei fn fafa soarel c-o inimtt en din 2} rupt cal mai adesea se dismiarddt si lucegte ~ de cfitec, de prietinie. Asa ", Familia Lipanilor este cera siacel Nechifor Lipan care acum lipsea' parte a acestei colectivititi: imaginea lui Nechifor pastrata in memoria celorlalti, portretizarea ampla a Vitoriei, ca ‘exponent al acestei lumi arhaice si tinerii receptivi la noutafile civlizatiel, Minodora si Gheorghits. Natura devine o cutie Caracter monografic CONCLUZIE Romanul Baltagu! de Mihail Sadoveanu apartine realis- mului mitic, Criticul Nicolae Manolescu arata cd, desi Minail Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada popularé: Scanned with CamScannergMANULINTERBELIC * MIHAIL SADOVEANU 339 x0 ndoi ciobani ucid pe al treilea ca site tmarele rit al transhumanfei pentru un fapt divers, pentr un accident; demitizena situafiaoriginara, privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual, Baltagul este un roman realist in sensu col mai proprin’$ 4 fa oile”, autorul ,sacrificd “Nicolae Manolescu, op. cit. be Scanned with CamScannerPOVESTIREA. MIHAIL SADOVEANU I. Delimitari terminologice Specia literarit - Povestirea Specie epic’, situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intge roman. Este o narafiune subiectivizata (relatare din unghiul povestitoruly; me ii ca martor sau doar ca mesager al intampliri), care se limitea la relaug St singur fapt epic; interesul nu se centreaza in jurul personajului, ci al situa una unde caracterul etic, exemplar al povestrii, Pentru autenticitatea povestiri plega® doar perspectiva narativa sul Se acorda important naratorului gi actului nari mai putin personajelor. Povestirea se situea74intr-un plan al trecutului, principal sa caracteristcs fing evocarea Relatia narator-receptor este mai stransi dect in cazul nuvelei si presupune - Oralitate - aparenta de dialog intre narator-receptor; folosirea persoanei | ~ Ceremonial dialogul presupune un sistem de conventi (aparitia povesttoru, pretextul care declanseazi povestirea, formulele de adresare etc). ~ Atmosfera - naratorul ,,regizeazi” 0 anumit’ tensiune, un suspans, pe tt parcursul povestirii, pentru a capta atentia si interesul receptorului, intimplatilor 5 situatito, Povestirea in rama reprezinti o forma de incadrare a uneia sau a mai multet narafiuni de sine st&titoare intr-o alt naratiune. Prin procedeul insertei, se include 0 povestire in interiorul alteia; se utilizeaza formule specifice. Povestirea in povestire - un personaj al naratiunii principale intrerupe fin! ac{iunii printr-o istorisire proprie, preluand, in raport cu aceasta, rolul de naratoe II. Competenta de evaluat Analiza principalelor componente de structur’, de compozitie gi de limbaj specifice textului narativ (povestirea), Ceringa: Scrie un eseu in care s& prezinti particularititi ale unei povestiti scrise de auto! canonic (Mihail Sadoveanu),. Alegerea unei opere literare adecvate cerinfel: Hanu Ancufei de Mihail Sadovea™ ee Scanned with CamScanneree is OVEANU ate SAP 364 iu1 Sugestii de redactare : . | en NARATIV STRUCTURA $1 CONTINUTUL FsFULUE yes Lin 1928, volumul Mihail Sadov ci face trecerea spre agestur opercl sta « recent Hanu Ancufei repre-rinta pentru Sanu «capodopera de la rascruce’”, pentru clapa marilor cirti sadoveniene, dar este Sinte2s a elementelor intalnite in povestirile anteriome lumen farincasc, natura, idilicul, legenda,oraitateg” IPOTEZA Povestirea Fantdna dintre plopi face parte din volumul Hanu Ancufei de Mihail Sadoveanu, Realizat prin tehnica eainrams—_-povestiriiin rami, volumul ,e ur fl de Decameron in care ction obignuiti ai unui han spun anecdote’?, Dar ciclul nu este doar 0 suit’ de nou’ povestiri narate de noud povestitori, ci un ansamblu armonios pe tema povestirii insesi, in care unificator este ritualul zicerii: ,Hanu Ancufei e cartea povestirilor, a istorisirilor de demult, a inifierii in arta desivarsita a naratiunii! Cici ciclul acesta are valoaren unei arte poetice pentru intelegerea structurii povestirii, pentru decantarea treptelor si etapelor compozitionale ale genului”. speci povestr ARGUMENTE Opera Hanu Ancutei are forma povestirii in rami deoarece noua narafiuni de sine statatoare sunt in-cadrate intro alti sete naratiune, prin procedeul insertiei, care utilizeazi formule specifice. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR : / Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. ’ lestanfele Exist un povestitor al naratiunii-cadru care asist§ ca Gmunicériinarative; martor la seara de la han, devenind ascul-tator al fiecirei ‘Wor, narator(I), naratiuni rostite de ceilalfi naratori. Nu are nume, dar eat ‘ertonalie, acceptat de ceilalti, ceea ce dovedeste pretuirea lor, faptul c “alitory este recunoscut ca unul dintre el. Prezenta sa este redat& prin ii i 1976. 1'N, Manolescu, Sadoveanu sau utopia cirfii, Ed. Eminescu, Ea culnee Tstoria literaturll romdne de ta origint pana in prezent, Ed, Mii 1, 1984. : seed Povestiren, Destinul unelstrcturtepie, Ed. Miner, 1972. Scanned with CamScanner362 Actul nardrii Naratiunea-cadru Coordonate temporale si spafiale Timpul povestirii-cadru | POVESTIEn, utilizarea persoanei Hin naratiune gi confers iluzia tila, Aceasta voce narativa este cea delegats de ayy fare il face pe criticul N. Mano, al reprezenta, fapt care il face F , Perce anon care ingapiscat ObicTUrle de qf la Auten, oF spre afirme: ,, Voce M inceputul edrfi, este a autorlut ; ceitalti naratori, personaje in naratiuneacadru gi, pe ging ascultitori, au ile relatate de ei roluri divers, iat ator-martor, personaj-narator, de unde varietatea diege, aparti ategorii social 7 si caracterul polifonic. Bi apartin uncr eet ale diteric Srreal Toni’ (lapa tii Voda), calugarul Gherman ( si soy, mos Leonte Zodierul (Balaurul,cSpitanul demi dintre plopi), lenache Coropcarut Neculai Isac (Fantiina , Tenac (Cealaltat Ancufa), ciobanul (Judef al sarmanilor, negustora, Damian Cristigor (Negustor lipscat) orbul/ rapsod calico, (Orb siirac), matuga Salomia si Zaharia fantanarul (Istorisire, Zahariei fantdnarul). Povestirile se situeaza intr-un planal trecutului, principals lor caracteristic’ fiind evocarea unel lumi apuse, a , celle Ancufe”. Cei noua povestitori trans-figureaza prin cuvant indiestrit experienfe personale, marturii ale unui vechi moq de viati, iar al zecelea, anonim, ridicd aceste experiente a rang de cultura gi le da valoarea perenitatii. pove Naratiunea-cadru este risfirati de-a lungul intregului text giinclude cele nou’ povestiri. Incipitul ei fixeaza coordonaele spatio-temporale, cadrul intAlnirii povestitorilor, wint- omni aurie”, Ia Hanu Ancutei. Interesul ascultatorilor este sustinut intre povestiri de promisiunea comisului Ionia de a spune jo poveste cum n-ant mai auzit”, promisiune neonorata pnd in final, ceea ce sugereaza faptul c& povestea povestilor este aceea niciodat rostit’ si cd se acorda tacerii valoarea absolut a misterului inaccesibil. Finalul naratiunii-cadru si al volumului sugereaza ideea de crepuscul al unei civilizafii, pe care 0 salveazA insi forfa creatoare a povestirii. Timpul povestirii este magic, pentru cA recon-stituie prin forfa cuvantului o lume gi sti sub semnul varstei de aur. Cele trei niveluri ale timpului narativ sunt: timpul povestirii/ al naratorului anonim (autorul), care evoca nostalgic toamna aurie , intr-o depirtati vreme” a tineretii sale, timpul povestit/ al toamnei aurii cind se spun toate povestirile si timpul evocat al celeilalte Ancufe. in povestirea-cadru, se observa impresia de atemporalitate: ,intr-o departatd vreme, demult". Dar misterul “N, Manolescu, op. Scanned with CamScanner-r | } iAeSADOVEAND 363 timpului mitic gi fantastic, al ploilor naprasnice gi al ,balaurtlidi negru in nouri”, cand se porneau povestile la Hanu Ancutei, este dezlegat de indici ai timpului istoric, rizboiul ruso-turc: _ lmpatratul-alb si-a ridicat muscalii lui impotriva limbilor pagane”. Este utilizaté technica homerici a ascunderii unor date spatio-temporale relativ precise indaratul unor imagini ce par si tind de fabulos. Spatiul povestirii are valoare miticd, imagine a paradisului pierdut: , Taberele de car nu se mai istovenu. Lutarit cantau fara oprire. [...] S-atéitea oale au fitrimat bitutorii, de s-au crucit doi ani muierile care se duceau la targ Ia Roman. $i, la focuri, oameni incercati si mesteri frigeau hartane de berbeci si de vifei Belsugul roadelor face posibila intalnirea cAlatorilor intr-un spatiu unic, iar starea de beati-tudine favorizeaza plicerea nardrii. Ospitul este un ceremonial al impartaganiei, al comuniunii, care mijloceste ritualul povestirii. Agezat la riscruce de drumuri (destine), hanul este un loc de popas si de petrecere, ocotitor ca o cetate si cunoscut cilatorilor din vremurile vechi, ale celeilalte Ancute. Valoarea simbolica a hanului este aceea a unui centru al lumii, loc de intalnire a diferitelor destine si povesti ale unor oameni din diverse straturi sociale: ,,Trebuie sit stifi dumneavoastréé cit hanul acela al ‘Ancufei nu era han, ~era cetate, Avea niste ziduri gronse de ici panit colo, si niste porfi ferecate cum n-am mai vizut in zilele mele. in cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite si ctrute si habar n-aveni dinspre partea hofilor’. Zidurile hanului-cetate au valoarea simbolica a gra-nitelor intre lumea realului gi lumea povestirii, iar hanul este un topos al povestirii. El constituie cadrul unora dintre intimplarile relatate gi are chiar rolul unui personaj ce rezoneazi la trairile povestitorilor: ll simtise si hanul — ciici se infiord prelung”. ovestirea aleasé Fantana dintre plopi este a patra povestire gi are ca tema jubirea tragici, iar ca personaj-narator pe cipitanul de mazi emi narator Neculai Isae, Naratiunea la persoana I, subiectiva (cu focalizare interna) implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor Nanutitemporale | trite in tinerete (timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturit&tii(timpul naratiuni). imp sispatiu Naratorul evocd (marturiseste/ se confeseazA ascultatorilor) o intamplare trait’ de el in tinerefe, in urma cu peste doutzect sicinci de ani; ,,pe aceste meleaguri”. {in povestire se relateaz’ un singur fapt epic, o trist& po- veste de iubire care a avut rol de inifiere pentru tanarul de odinioar’. Atmosfera povestirii ine de modul in care naratorul Scanned with CamScanner364 Atmosfera Momentele subiectului Expozitiunea Intriga, Desfisurarea actiunii Punctul culminant Deznodiméntul Personajele oo POVESTIRg uspansul, pe tot parcy, S alert, find identiticabile ategizeaz" 0 anumiti tensiune, 8 povestirii, pentru a capta atenti cititorului, Actiunea se derulea momentele subiectului, Intr-o toamna, Necu! face popas la Hanu Ancutei. Plimbandu-se cilare pe mar Tiului Moldova, intalneste un geup de figani care se scaigy 4 intimpinat de Hasanache, un bitran cergetor, care 9 pee firs succes din calea boierulul pe Marga, o tigéncuss 4 optsprezece ani. le Framuse(ea fet argint. Fata il cauti la han a doua zi pentru a-i aréta ciubotlele cumpiirate cu banul primit. Apoi tinerii petrec 0 noapte |, fantina dintre plopi si igi promit o noua intalnire de dragosy, la intoarcerea luti de la Pagcani, unde trebuia si-si vind’ marf, ‘A doua intalnire la fantana are un final tragic. Indragostits fata ii marturiseste ci Hasanache o trimisese la han ca $54 seducé, iar planul era ca figanii sa-] omoare $i si-iia bani de ul lory te Isac duce vinuri in finu-tul Sy ej tulbur gi le di celor doi cate un ban g le pe marfi. Degi este constienté ci o vor omori pentru cd i-a tridat fata ilavertizeaz asupra pericolului. Tandrul fuge clare, scaps ca viaf’, dar o prajind aruncati de urmaritori fi scoate un ochi, Insotit cu faclii de cdrdusii de la han care auzisera strigitele sale, revine la fantana dintre plopi, unde sangele proaspit de pe colacul de piatri este semnul ca fata fusese ucisi cu cruzime gi aruncata in fantana. Autenticitatea nara{iunii este sustinuta prin relatarea la persoana I $i prin interventia Ancufei, unul dintre ascultitor, care adevereste intimplarea stiuti de la mama ei. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tandrului nestiutor, dar reprezentarea faptelor este insofiti de analiza si condamnarea lor, din perspectiva maturului, din cauza consecinfelor tragice. Acesta foloseste cuvinte dure pentru auto-caracterizare: ,.Eram unt om buiac si tics. ...] Om nevrednic nu pot sit spun c-am fost. Aveamt oi $i imasuri si negutam foamna vinuri; dar imi erau dragi ochii negri, si pentru ei clean multe hotare". Tandrul Neculai Isac are defectele specifice vars negtiinfa (lipsa experientei de viata) gi nesocotinta (incap* citatea de a prevedea urmirile faptelor sivarsite) Prim’ intalnire cu iganii gi cu fata care umbla prin apa in fusta et nu aga cum rogie este relatat& din perspectiva téndrului, care capcana in aceastd ,,intamplare”, Marga nu este, Scanned with CamScanner\ yall saDOVEANU 265 W afirma cergetorul,,,0 fatit proastd, care n-a iegit inci in nme”, ci se supune grupului, acceptind rolul de momeala pentru tanarul cilitor. Comportamentul ci ulterior este imprevizibil pentru indragostitul naiv gi pentru ascultitori, care adopt perspectiva | unici a naratorului subiectiv, Tandrul crede ca traieste etapele unei idile superficiale, dar se vede prins in capcana intinss de ligani. Pliteste nechibzuinja sa cu lumina unui ochi, Scapd cu via{i tot datoritd tineretii: calititile fizice gi seninatatea inconstienta. Daca ar fi in{eles valoarea avertismentului fete (sacrificiul fetei, profunzimea sentimentelor, pericolul in care case afla) si ar fi incercat s-o protejeze, gi-ar fi diminuat sansele de salvare. Licirul de congtiina se aprinde prea tarziu, iar manifestirile lui sunt regretul gi autocondamnarea. | Tanirul este caracterizat in mod indirect, prin fapte, limbaj, comportament, gesturi. Portretul fizic al maturului este realizat de la intrarea personajului in scena (venirea la han), vestimentatia reflectand statutul social, indicat gi in formula de adresare folosits de comisul Ionifa: Nu esti domnia ta prietenul meu Neculai Isac, capitan de mazili?”. Numele de mazili il purtau boiernasii care fusesera in slujba la domnie, dar cizuser’ in dizgratie; erau organizati intr-un corp militar de rezerva, purtand grade militare, dar fard a indeplini slujbe active. Aerul demn gi tragic al cipitanului de mazili se datoreaz rangului nobiliar si tristetii. Venirea lui produce un efect deosebit asupra celor de lahan:,,Era un om ajuns la citrunfeala, dar se tinea drept si sprinten pe cal”. El povesteste din dorinfa de a revedea trecutul pentru a-1 intelege, cici pierderea ochiului fi da puterea vizionar’, ca unuialt rapsod clarvaiziitor al trecutului, Homer. Desi fantana dintre cei patru plopi nu mai existd, ,s-a diirdmat ca toate ale lumii”, el o poate vedea, Pentru el, timpul interior s-a oprit intr un prezent etern, cand a infeles ca inconstienja sa inseamnd vinovatie. Frumoasa Marga este eroina tragic’ a acestei povesti de iubire. Condifia ei umil8, jigdncusi care se lasi folosit’ de grupul nomad pentru a-i jefui pe cAlstorii dornici de aventuri trupesti, este umanizata gi metamorfozatt de puterea dragostel adevarate, Aflata in situatia-limit’ de a se supune legii nescrise a cetei primitive sau de a-l salva pe b&rbatul iubit, ea alege jertfa de sine, Personaj romantic, actioneaz in situafii excep tionale, Initial umila gi demnd de dispret, se dovedeste capabild de gestul nobil al sacrificiului din iubire. Fapta ei o um gio plaseazi intr-un plan moral superior fati de tandirul Scanned with CamScanner366 Semnificatil Limbajul prozei narative Moduri de expunere Modalitatile nararii, oralitatea Marci ale prezentei naratorului Registre stilistice | POVES Tipp nesibuit, de unde gi caracterul etic, exemplar al pest, Personajul este caracterizat indirect, prin fapte, gestur, Sis soci i direct, de citre personajul-narator care geet Portretul fic: »Sta apronpe de mine, mumai in efmasa gin fe, Pes trail er copitnes: dar nasil arcit eu nila inf ma tulburarddendata”. Legitura simbolica dintee fing clementul acvatic este prezenta la fiecare intalnire cy net! najul-narator, Fata risare din apa gi va sfargiin acelag ite Semnificatia fanténii cu patru plopi este de centru a} lumii, loc sacru care ins nu-i mai protejeaza pe indrigostit, amt Pangirit de vina fieciruia si sortit pieirit. Apa fanténi; amestecd cu singele, iar in plan simbolic,iubirea cu moart,, Naratiunea se imbina cu dialogul si scurte Pasaje des, criptive. Relatarea personajului-narator se incheie cu deme, damantul povestiri, dar naratiunea are un epilog care const, indialogul ascultitoitor sin comentariile naratoruluianonim, care inregistrea7. efectul actului nararii asupra povestitorulay intoarcerea spre sine gi in trecut. Modalitatile nararii prezente in text sunt: relatarea, Prezentarea, povestirea, iar dominanta stilistic’ este oralita tea. Relatia dintre narator si receptor (ascultatori) este. transi; se utilizeaza persoana I si a II-a in dialogul acestora. Cere. monialul povestirii consta in faptul ci dialogul presupune un sistem de convent (aparitia povestitorului, pretextul care declangeaza povestirea, formulele de adresare etc). Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios, adecvat rangului su nobil: ,domnilor gi fratilor, ascultati ce mi s-a inti ", jar ascultatorii intervin in final cu comentarii, intrebari, plat...” reflect Farmecul zicerii este dat de prezenta elementelor de limbaj popular (,,singur ca un cuc"), athaic (,catastih”, ,mazili”), re gional (,buiac”, ,.ojma", ,imas", ,rosi”), Limbajul personajelot (tiganii) contrasteaza cu al naratorului-personaj (boierul), indicind diferenta socials si cultural, Expresivitatea limba- jului este data de frumusetea metaforei: ,,Catastihul acelor vremuri a inceput sit mi se incurce”, epitetul de caracterizare: andi largi, $i ochii iufi", ,rtcni rigusit", comparatia sugestivi: wAm simpit in mine ceva fierbinte; parc-as. fi Tnghifit o bituturi tare.” CONCLUZIE Fantana dintre plopi este povestire deoarece este ° naratiune subiectivizata (relatare din unghiul povestitorului, Scanned with CamScannerPa OS inal SADOVEANU 367 implicat ca protagonist al intémplarii), care se limiteazA la evocarea unui singur fapt epic, o intimplare de dragoste din tinerete, de fapt o initiere rataté. Accentul este pus pe intamplari gi situatii, de unde caracterul etic, exemplar al povestirii. Relatia narator-receptor presupune: oralitate, ceremonial, atmosfera. Hanu Ancufei este o povestire in rama pentru cd naratorul gi interlocutorii sunt prezenti in acelagi spafiu - hanul, in acelasi timp — ,,intr-o toamnd aurie”, cadru care prilejuieste nararea tuturor povestirilor din ciclu. - Scanned with CamScanner