Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc, Comunicare.ro.

,
Bucureşti, 2007

Prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ de la Facultatea de Comunicare şi

Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din
Bucureşti a publicat o lucrare despre un subiect dezbătut în cultura română de aproape
200 de ani: formele fără fond. Este prima lucrare de analiză sistematică, în manieră
ştiinţifică a teoriei formelor fără fond.
În lucrare sunt examinate concepţiile despre modernizarea românească în scrierile M.
Kogălniceanu, Titu Maiorescu, M. Eminescu, A.D. Xenopol, P.P. Carp, A. Russo, C.D.
Gherea, N. Iorga, C. Rădulescu-Motru, C. Stere, G. Ibrăileanu, Şt. Zeletin, E. Lovinescu,
M. Manoilescu.
Lucrarea pune în relief elemente semnificative în definirea epocii moderne româneşti.
Autorul demonstrează limpede cum România s-a încadrat în curentul larg de
modernizare, de europenizare. Principiul metodologic în analiza întreprinsă rămâne
evidenţierea contradicţiei dintre aspiraţia către o modernizare, cât mai rapidă şi completă,
şi nevoia de continuitate într-o tradiţie, într-un fond istoriceşte constituit, ca dovadă a
identităţii proprii. Se porneşte de la câteva premise ale proceselor de modernizare:
context internaţional (dependenţă de imperii, nivel economic scăzut în raport cu cel din
Occident, presiune a ţărilor dezvoltate asupra societăţii româneşti), intelectualitate
modernă în curs de formare, alcătuită cu precădere din umanişti, nivel scăzut al ştiinţei şi
tehnicii autohtone, plasare la intersecţia de civilizaţii şi influenţe, existenţa formelor fără
fond în toate societăţile aflate în tranziţie.
Modernizarea românească s-a făcut în lipsa unui proiect teoretic. Cultura română a
propus de cele mai multe ori un proiect teoretic postfestum, adică a explicat doar efectele
produse de un eveniment naţional sau social şi nu a elaborat un câmp teoretic de
prognozare a evoluţiei societăţii româneşti. Nici unul dintre marile momente ale istoriei
româneşti moderne, inclusiv revoluţia din decembrie 1989, nu s-a produs în temeiul unui
proiect teoretic.
În capitolul Formele fără fond – reflex al evoluţiei societăţii româneşti moderne
autorul exprimă concepţia sa despre modernizarea tendenţială românească, spaţiul de
dezvoltare, contexte ale dezvoltării moderne româneşti: independenţă versus dependenţă,
cauze economice, construcţia instituţională, cadrul instituţional politico-juridic, statul
român modern, regimul parlamentar, agenţii modernizării, fragilitatea burgheziei,
implicarea intelectualilor în modernizare, conduite specifice modernizării, ţărănimea -
suportul social al costurilor formelor fără fond.
O contribuţie fundamentală a autorului o găsim în formularea direcţiilor unui modelul
teoretic naţional explicativ al evoluţiei societăţii româneşti moderne, puternic influenţată
de formele fără fond, acestea fiind un modus vivendi al multor români.
Această teorie a apărut din nevoia reală de a căuta explicaţii la modernizarea din
cadrul naţional românesc, neregăsite în paradigmele sociologice ale secolului al XIX-lea.
Lucrarea transmite cititorilor viziunea originală a autorului asupra evoluţiei moderne
a României, asupra mişcării de idei din cultura română

Prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ este autor al unor volume bine primite de specialişti
şi public în ultimii ani: C. Rădulescu-Motru. Viaţa şi faptele sale, vol. I-III (2003-2005),
Geneza modernã a ideii naţionale (2001), Sociologie (2004), Educaţia adulţilor în
schimbare (1997), Civilizaţie modernă şi naţiune. Mihail Kogălniceanu,Titu Maiorescu,
Mihai Eminescu (1996), Tineretul între permanenţă şi înnoire (1987); Generaţie şi culturã
(1985).