Sunteți pe pagina 1din 38

CONTABILITATEA

TREZORERIEI

1
CUPRINS

ARGUMENT ...............................................................................................................................3

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TREZORERIA


1.1 Definirea Trezoreriei ......................................................................................................4
1.2 Delimitări și structuri privind trezoreria...........................................................................4
1.3 Evaluarea structurilor de trezorerie.................................................................................10

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SC OBIECTE SANITARE SRL


2.1 Prezentarea și structura societății SC OBIECTE SANITARE SRL
............................15
2.2 Prezentarea societății prin prisma principalilor
indicatori.............................................19
2.3 Întocmirea și prezentarea fluxurilor de trezorerie la Obiecte Sanitare
S.R.L...............21

CAPITOLUL 3. ANALIZA TREZORERIEI


3.1 Analiza evoluției trezoreriei în perioada 2018-2020.....................................................24
3.2 Analiza principalilor indicatori .....................................................................................27

CONCLUZII ...............................................................................................................................37

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................38

2
ARGUMENT

Trezoreria unei entități economice reprezintă asamblul operațiunilor fianciare prin care se
obțin mijloacele bănești necesare desfășurări activități și se utilizează pentru promovarea unor
bunuri sau anularea unor datori i.
Trezoreria ca sursă de informație pentru management :
Fluxurile de trezorerie constituie o sursă de informații foarte importantă pentru
management .
Fie că este vorba de numerar sau echivalent de numerar, informația referitoare la existența
disponibilităților la un moment dat , este un instrument deosebit de util în analiza situației
financiare .
Fluxul de numerar răspunde la întrebările privind solvabilitatea și lichiditatea entități
economice .
Starea de solvabilitate și lichiditate a entități economice implică rentabilitate, în timp ce nu
în tot de una rentabilitatea implică și lichiditate.
Pentru realizarea proiectelor de investiții, entitățile economice, adoptă decizia de finanțare
care presupune utilizarea surselor de finanțare a investițiilor în ordinea de preferință, respectiv
utilizarea disponibilităților pentru investiții rămase din anii precedenți, amortizarea activelor
imobilizate, sume din vânzarea mijloacelor fixe neutilizate sau parțial utilizate, profit net afectat
pentru finanțarea proiectelor de investiții și în completare creșterea capitalului social și
contractarea de împrumuturi bancare sau obligatoare .
Întrucât investițiile se realizează la anumite perioade de timp, gestiunea trezoreriei entității
economice se rezumă la gestionarea capitalurilor pe termen scurt, respectiv pentru. activitatea
de exploatare și financiară .
Obiectivul urmărit în gestiunea trezoreriei este asigurarea unui sold zero de trezorerie prin
plasarea eficientă, sigură și cu un grad mare de lichiditate a excedentului de trezorerie și prin
acoperirea deficitului de trezorerie cu un cost minim al capitalurilor împrumutate .

3
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TREZORERIA

1.1. Definirea Trezoreriei


Contabilitatea trezoreriei unei entități economice asigură evidența și mișcările acțiunilor deținute
la entități afiliate , alte investiți pe termen scurt ,disponibilități în conturile bancare,numerar în
casierie , cecuri de încasat , efecte comerciale de primit ne ajunse la scadență, titluri de plasament ,
și alte investiți pe termen scurt reprezentând obligațiunile emise și răscumpărate ,obligațiuni
răscumpărate, obligațiuni achiziționate și a altor valori de trezoreriei achiziționate în scopul
realizări de profit într-un timp relativ scurt.
De aici putem observa că trezoreria reprezintă totalitatea disponibilităților entități economice
și a altor valori de trezoreriei inclusiv a investiților pe termen scurt . Evidența operativă se
realizează cu ajutorul Registrului de casă în care se reflectă existentul și mișcarea numerarului în
casierie. Se întocmește zilnic de către casier, determinându-se totalul încasărilor, totalul plăților și
soldul de casă, separat pentru moneda națională și separat pentru fiecare monedă străină. La
sfârșitul fiecărei luni, atât disponibilitățile în valută cât și alte valori de trezorerie, reprezentate de :
titluri de stat în valută, acreditivele și depozitele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței
comunicat de BNR în ultima zi bancară a luni respective . Financiar, trezoreria reprezintă diferența
între disponibilitățile și datoriile imediate.
În acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitivă (sau un excedent de lichidități față
de datori imediate), sau o trezorerie negativă (situația inversă). Echilibrul între lichiditățile și
datoriile imediate, care degajă mărimea și sensul (+/-) trezoreriei firmei, depinde de:
-suma lichidităților la începutul perioadei de referință;
-fluxul de încasări și plăți aferent perioadei;
-alte variabile ;
Ciclul operațiunilor de investiții se desfășoara pe baza unor decizii strategice:
Decizia de investiții, care urmărește menținerea și, mai apoi,
modernizarea, dezvoltarea și diversificarea capacităților de producție.
Decizia de finanțare, care asigură sursele interne și externe de acoperire financiară, în
ordinea unor priorități economice (folosirea sumelor din circuitul entități, respectiv
disponibilitățile din perioadele anterioare, amortizarea, sumele din operațiuni de dezinvestire;
partea din profitul net destinată capitalizării; sporirea capitalului social; în completare, recurgerea
la împrumuturi).
De aceea, gestiunea trezoreriei se restrânge până la urmă în administrarea fondurilor pe
termen scurt, care să asigure solvabilitatea entități în cele mai bune condiții.

4
Obiectivul trezoreriei entități constă în determinarea stocului monetar de care entitateaa
are nevoie pentru a face față diverselor sale plăti pe durata unei perioade și de a cerceta maniera
în care acest stoc poate fi constituit.
Nivelul stocului monetar este rezultatul a doua categorii de fluxuri: fluxurile intrărilor de
bani în circuit sau ale aprovizionărilor de bani și fluxurile ieșirilor de bani din circuit sau ale
scurgerilor de bani. Fiecare din aceste variabile se caracterizează printr-o cantitate de unități
monetare și printr-un moment de realizare.
Determinarea stocului monetar necesar este mai greu de atins pentru ca variabilele, încasări
și plăți sunt anticipative, privesc perioadele viitoare și, în absența unei sincronizări, pot să existe
atât momente de realizare, cât și momente de nerealizare. Însă, trezoreria trebuie sa realizeze nu
doar previziunea diferitelor fluxuri de trezorerie, dar să fie și o sursă de profit pentru
entitate,sensul că trebuie să asigure contractarea de credite la cel mai mic cost și să fructifice
excedentul de trezorerie cu cel mai bun randament.3

1.2 Delimitări și structuri privind trezoreria

Trezoreria unei entități economice ocupă locul central în cadrul sistemului informațional,
întrucât toate operațiunile în cadrul ciclurilor de finanțare, investiții și exploatare se exprimă
valoric.
Trezoreria entității economice reprezintă puntea de legătură între cele trei activități
delimitate mai sus și joacă rolul unui filtru de reglare a fluxurilor în cadrul relației fundamentale:
bani – marfă – bani.
Conform IAS7,,Situația fluxurilor de trezorerie” trezoreria poate fii definită prin prisma
principalelor componente : numerar și echivalente de numerar .
Numerarul cuprindre disponibilități bănești atât din casă cât și din bancă , precum și
depozitele la vedere, reprezentând bani la care entitatea are acces.Prin depozite la vedere putem
înțelege depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni , dacă acestea sunt deținute cu scopul de
a acoperi necesarul de numerar pe termen scurt .
Echivalente de numerar sunt investițile financiare pe termen scurt deosebit de lichide,
fiind ușor convertibile în sume cunoscute de numerar, și care sunt supuse unui risc scăzut de
schimbare a valorii .
Veniturile se realizează prin diferență dintre prețul de vânzare mai mare și pretul de
cumpărare și sub forma dividendelor și dobânzilor încasate. Protejarea sau acoperirea
disponibilităților bănești se face în raport cu, variația puterii de cumpărare a monedei (riscul de
schimb) și riscul dobânzii.

5
Disponibilitățile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcționa la vedere sau la
termen. Daca nu acționează la vedere este recomandabil să se utilizeze contului curent sau casa
de credit.
În practică, la baza grupării fluxurilor stau, în principal, două criterii:
Criteriul patrimonial, care definește fluxurile ca fiind drepturi și obligații ce nu au
obligatoriu impact asupra disponibilităților:
-fluxuri patrimoniale reale, care se concretizează în intrări și ieșiri de bunuri și
-fluxuri patrimoniale financiare, reprezintă încasările provenite fie din emisiunea de
noi acțiuni fie din emisiunea de titluri de creanță.
-fluxuri patrimoniale de rectificare (neutre), fără influențe asupra trezoreriei, dar
care au rolul de a reflecta valoarea reală a patrimoniului . Criteriul funcțional, corespunzător celor
trei tipuri de activități specifice unei entități:
-fluxuri de trezorerie (numerar) din activitatea de exploatare, determinate pe baza relației:
Venituri încasate – Cheltuieli plătite ± Variația decalajelor de trezorerie
-fluxuri de trezorerie (numerar) din activitatea de investiții, determinate pe baza relației:
Vânzări de imobilizări – Achiziții de imobilizări ± Variația decalajelor de trezorerie
-fluxuri de trezorerie (numerar) din activitatea de finanțare, determinate pe baza relației:
Creșteri de capital – Rambursări de capital + Împrumuturi contractate – Rambursări de
împrumuturi ± Variația decalajelor de trezorerie (numerar)

Locul Trezoreriei în cadrul activități economice

În cadrul sistemului informațional al entității economice, trezoreria cuprinde ansamblul


deciziilor, regulilor și procedurilor care au ca obiectiv major menținerea echilibrului financiar și
cresterea valorii financiare a entității.
Conceptul de trezorerie poate fi abordat din două puncte de vedere, și anume:
Organizatoric. Trezoreria reprezintă parte din organigrama unei entități economice, cu
sarcini și atribuții precis delimitate. Funcțiile acestei structuri administrative sunt operaționale și

6
sunt legate de gestiunea lichidităților și a riscurilor financiare în asigurarea echilibrului financiar
pe termen scurt și lung.
Structural. Trezoreria poate fii văzută din două puncte de vedere :
-în sens static, trezoreria se calculează la o dată determinată, ca diferență între fondul de
rulment necesar (FRN) și nevoia de fond de rulment (NFR) și este dependentă de situația relativă a
resurselor și mijloacelor;
-în sens dinamic, trezoreria se calculează între două date determinate, ca variație între
fluxurile de încasări și plăți.
Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării:
♦ Investiți financiare pe termen scurt;
♦ Disponibilităților în conturi la bănci și în casă;
♦ Acreditivelor.
-Investiţiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament ) constau în: acţiuni
proprii, acţiuni, obligaţiuni emise şi răscumpărate, obligaţiuni, alte investiţii financiare pe termen
scurt şi creanţe asimilate şi vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt.
-Conturile la bănci sunt reprezentate de: valori de încasat (cecuri şi efecte de încasat, efecte
remise spre scontare); conturi curente la bănci (conturi la bănci în lei şi în valută, sume în curs de
decontare); dobânzi (de plătit, de încasat), credite bancare pe termen scurt şi dobânzi aferente.
-Casa include: casa (în lei, în valută); alte valori (timbre fiscale şi poştale, bilete de
tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie, alte valori).
-Acreditivele sunt disponibilităţile în lei sau în valută, păstrate într-un cont bancar distinct,
la dispoziţia furnizorului.
-Viramentele interne reprezintă transferurile disponibilităţilor între conturi de trezorerie.

Instrumentele de plată
Obligațiile bănești între societăâile comerciale sau între societăâile comerciale și alte persoane
fizice sau juridice se pot efectua, după caz, în numerar și fără numerar.
Plata/încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mișcarea directă a
sumelor bănești.
Documentele de încasări/plăți în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea operațiilor de
casa sunt:
Chitanța servește ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în numerar în casieria
entități economice .Pentru cumpărarea unor produse, lucrări sau servicii, în condițiile în care nu
se întocmește factură, se completează chitanță fiscală.

7
Predarea sumelor de casierul entități economice către casierii plătitori se consemnează în
procesul - verbal de plăți.
Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizează o persoană membră
afamiliei sau încadrată în munca la aceeași unitate pentru a încasa drepturi bănești de la casieria
entități când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document
justificativ,împreună cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu și
fără limită de sumă.
Registrul de casa, în lei sau în valută, servește ca document centralizator de înregistrare
operativă a încasărilor și plăților în numerar efectuate de casieria entități pe baza actelor
justificative. Pe baza lui se stabilește soldul de casă la finele fiecărei zile.
Factura și factura fiscală document pe baza căruia se întocmesc instrumentele de plată a
produselor și mărfurilor livrate, lucrarilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi și
ca document de însoțire pe timpul transportului și de recepție - încasare în gestiune a
primitorului.
Operațiile de încasări/plăți fără numerar constau în lichidarea drepturilor bănești prin
utilizarea unor instrumente și mijloace de plată, fără mișcare efectivă a sumelor bănești. Din
categoria acestor instrumente de plată adoptate de sistemul de plați din România fac parte: cecul ,
cambia, biletul la ordin și ordinul de plată.
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzator în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător - tras -
beneficiar.
Instrumentul este creat de trăgător care, în baza disponibilului constituit în prealabil la o
societate bancară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă
determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului, aflat în poziție de beneficiar.
Cecul prezentat este plătit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8
zile,dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis și 15 zile, în celelalte cazuri.
Cecul poate fi la purtător, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat și cecul de
călătorie.
Cecul barat constă în înscrirea a două linii paralele orizontale sau oblice pe fața cecului.
Bararea indică obligația că beneficiarul să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei
înscrisă pe cec, încasarea în numerar direct de la bancă trăgătorului nefiind posibilă.
Cecul certificat prin care banca (trasul) confirmă pe cec existența și blocarea
disponibiluluinecesar efectuarii platii.

8
Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre
semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care încaseaza cecul
laprezentare. O prima semnatura se pune în momentul primirii cecului si a doua în momentul
încasarii, în prezența funcț ionarului bancar sau în momentul efectuării unei plăți, în prezența
beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plată și un titlu de credit prin care trăgătorul,
creator de titlu, plătește o datorie față de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul altei
persoane (tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau al
beneficiarului, după caz.
Biletul la ordin este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a
plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al
instrumentului.
Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligă să plătească o
sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitatea de creditor.
Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La
vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor dobândește warantul. Posesia legala
a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective.
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de
scadență fiind de maximum un an.
Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei
societăți bancare receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o
anumită data.Pentru a face plata trebuie să existe lichidități suficiente în contul de la bancă.
Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de plată este asemănător cu dispoziția de plată
folosită până în prezent, cu caracteristici adaptate condițiilor economice, financiare și legislative
actuale.
Cecul simplu înlocuiește "cecul de numerar", fiind utilizat pentru ridicarea de numerar
dinconturile de la bănci.
Mandatul este o împuternicire scrisă dată de un mandant, unei alte persoane numită
mandatar pentru a o reprezenta în anumite operații sau să lucreze în interesul sau potrivit
indicațiilor date. O formă folosită în acest sens este mandatul poștal care servește la expedierea
de sume de bani .

Clasificarea fluxurilor de trezorerie

9
1.3 Evaluarea structurilor de trezorerie

Evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are în vedere


cele patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens, respectiv:
· la intrarea în entitate;
· cu ocazia inventarierii;
· cu prilejul întocmirii bilanțului contabil;
· la ieșirea din entitate;
Evaluarea la intrarea în entitatea economică a titlurilor de plasament provenite prin
achiziționarea cu titlu oneros se realizează la costul de achiziție, prin care se înțelege prețul de
cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui contract de achiziție.

10
Spre deosebire de alte categorii de elemente de capital similare, cheltuielile reprezintă
accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt comisioanele și alte cheltuieli aferente, nu se
includ în costul de achiziție, ci se înregistrează, direct în cheltuielile de exploatare ale exercițiului.
Evaluarea provizioanelor, în situația în care efectul valoari în timp a banilor este majoră
valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor preconizate a fii necesare
pentru stingerea obligației .
Evaluarea cu prilejul întocmirii bilanțului contabil, se efectuează pe categorii de titluri de
aceeași natură, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicând principiul prudenței.
În cazul diferențelor în minus (când valoarea de inventar este mai mică), ce se stabilesc în
urma acestei operații se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.
Evaluarea titlurilor de plasament la ieșirea din entitate se face la valoarea lor de
intrare sau valoarea contabilă.Se are în vedere și prețul de vânzare (cesiune) care este înscris în
actul de vânzare – cumpărare și care nu este influențat, în sensul diminuării, de cheltuielile de
vânzare, care se includ în cheltuielile de exploatare ale exercițiului.
În situația în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte din totalul titlurilor de
plasament este necesar să se facă evaluarea în funcție de prețul mediu ponderat de cumpărare,
respectiv de intrare .
Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în valută, implică urmatoarele aspecte:
· creanțele și datoriile entități, inclusiv cele în valută, se înregistrează în contabilitate la
valoarea nominală; operațiile comerciale de decontare în valută, precum și cele de încasări și plăți
în valută necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operațiunea;
· diferențele de curs valutar, între data înregistrări creanțelor și datoriilor în valută și
data încasării, respectiv a plății lor, inf1uențează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum
sunt favorabile sau nefavorabile;
· la închiderea exercițiului, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul în
vigoare din ultima zi a anului, iar diferențele de curs valutar, față de data înregistrării în
contabilitate, se reflectă potrivit tratamentului de bază în conturile de cheltuieli și venituri.
· la închiderea exercițiului financiar, disponibilitățile în valută se evaluează la cursul de
schimb în vigoare la acea dată, iar diferențele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau
cheltuieli,după caz.

Locul trezoreriei în cadrul activități financiare

11
Evaluarea cu ocazia inventarierii se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului, înainte
de închiderea conturilor, avându-se în vedere reglementările contabile aplicabile și normele
emise în acest sens de Ministerul Finanțelor Publice . Evaluarea se face la valoarea actuală a
bunurilor numită valoare de inventar. Această valoare se stabilește în funcție de utilitatea
bunului, gradul de uzură și prețul pieței .
Evaluarea la închiderea exercitiului financiar , asigură aplicarea efectivă a principiului
prudenței ce constă în elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor . Se evaluează și se
reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă .
Valoarea de inventar se compară cu valoarea contabilă sau cu valoarea de intrare pentru a
evalua , pe de o parte, valoarea cea mai mică în cazul activelor și, pe de altă parte, valoarea cea
mai mare pentru datorii.
Ca urmare a comparării sau confruntării valorilor de inventar cu cele contabile nete
rezultă diferențe în plus sau în minus, care, în funcție de prevederile legale în vigoare, se
soluționează așa cum se prezintă în continuare:
Diferențele constatate în minus (valoarea de inventar mai mică) față de valoarea netă a
elementelor de activ se rezolvă prin includerea în cheltuieli și creșterea amortizării aferente, în cazul
activelor amortizabile, active la care deprecierea este definitivă, sau se efectuează o ajustare pentru
depreciere sau pierdere de valoare pentru activele la care depreciereanu este definitivă.
La rândul lor, valorile imobiliare pe termen scurt tranzacționate pe o piață reglementată
se evaluează la cursul din ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate se evaluează la
costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
Valorile imobiliare pe termen lung se evaluează la costul istoric diminuat cu eventualele
ajustări pentru pierdere de valoare.

12
Totodată, se menționează că valoarea contabilă netă reprezintă valoarea de intrare
diminuată cu amortizarea și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
Diferențele constatate în plus (valoarea de inventar mai mare) la elementele de pasiv de natura
datoriilor se soluționează înregistrându-se în contabilitate ca o majorare.
Diferențele constatate în plus (valoarea de inventar mai mare) la elementele de activ și în minus
la cele de pasiv de natura datoriilor nu se reflectă în contabilitate, unde se menține valoarea lor de
intrare.În ceea ce privește evaluarea efectuată cu prilejul întocmirii bilanțului este necesar să se
rezolve și problemele ce se prezintă în următoarele cazuri :
Elementele monetare exprimate în valută (disponibilitățile și alte elemente asimilate, cum
sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțele și datoriile în valută) trebuie evaluate și raportate
utilizându-se cursul de schimb comunicat de BNR pentru data încheierii exercițiului financiar .
Diferențele care se stabilesc, favorabile sau nefavorabile, față de data înregistrării lor în
contabilitate se reflectă la venituri sau la cheltuieli financiare, după caz.
În mod similar se determină diferențele favorabile sau nefavorabile în cazul creanțelor și
datoriilor exprimate în lei, dar cu decontare în funcție de cursul unei valute, diferențe care se
înregistrează, de asemenea, la venituri și respectiv la cheltuieli financiare.
Pentru elementele nemonetare (imobilizări, stocuri) achiziționate cu plata în valută și
înregistrate la cost istoric se utilizează la cursul de schimb de la data efectuării tranzacției.
Imobilizările și stocurile, denumite elemente nemonetare, achiziționate cu plata în valută și
înregistrate la valoarea justă trebuie raportate la cursul de schimb existent la data determinării
valorii respective.
Evaluarea la data ieșirii din entitatea economică (prin vânzare, distrugere, lipsă în
gestiune , respectiv, pentru obținerea de produse, executarea de lucrări și prestarea de servicii) se
face la valoarea lor de intrare, care se utilizează pentru scăderea din gestiune a respectivelor
bunuri.
Este bine să aveți în vedere, atunci când este cazul, evenimentele ulterioare datei bilanțului,
favorabile sau nefavorabile, care au loc între data acestuia și data aprobării situațiilor financiare
anuale.
Asemenea evenimente permit obținerea de informații suplimentare care determină fie
înregistrări în contabilitatea veniturilor sau a cheltuielilor, pentru prezentarea unei imagini fidele,
fie doar corectitudinea lor în notele explicative, pentru a fi cunoscute de utilizatorii de informații.
Din categoria evenimentelor cu reflectare în situațiile financiare fac parte , rezolvarea atât a
unui litigiu, prin ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoașterea unui nou provizion,
cât și a insolvenței unui client, prin ajustarea valorii contabile a creanței comerciale.

13
Din categoria evenimentelor care necesită doar corectitudine în notele explicative, deci fără
înregistrări contabile, se exemplifică diminuarea valorii de piață a investițiilor financiare.
În cele prezentate mai sus menționez că în cazul uneia sau mai multor categorii
semnificative de evenimente ulterioare datei bilanțului, care afectează posibilitatea utilizatorilor
situațiilor financiare de a face evaluări și a lua decizii corecte, entitatea are obligația să prezinte
informații asupra naturii evenimentului, precum și o estimare a efectului său financiar sau o
mențiune potrivit căreia o astfel de estimare nu poate fi efectuată.
O altă problemă cu implicații asupra imaginii corecte privind situațiile financiare anuale se
referă la corectarea erorilor contabile produse în exercițiile anterioare, ceea ce se realizează prin
afectarea rezultatului reportat.
Astfel de erori se referă la efectele greșelilor matematice, celor de aplicare a politicilor
contabile și a ignorării sau interpretării eronate a evenimentelor și fraudelor, erori pentru care
informațiile aferente au fost disponibile în momentul în care situațiile financiare ale acelor
perioade au fost autorizate în vederea emiterii, și totodată, ar fi putut fi obținute în mod rezonabil
și luate în considerare la întocmirea și prezentarea aceslor situații financiare.
Este important de menționat și faptul că se efectuează corectarea erorilor chiar și în cazul
în care această operație generează pierdere contabilă, situație pentru care există obligația de a fi
acoperită înaintea efectuării oricărei repartizări din profit.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SC OBIECTE SANITARE S.R.L


2.1 PREZENTAREA ȘI STRUCTURA SOCIETĂȚI

Informații generale
Denumirea și adresa societății: S.C. Obiecte Sanitare S.R.L.
Adresa sediului Înregistrat: RâmnicuVâlcea,Str.I.C.Brătianu,Nr2.Bloc A.69, ScaraB, Ap4,
Județul Vâlcea
Mijloace de comunicare:

14
- Sediul Social: telefon: 0250727136,727136
- Contact firmă: telefon: 0250727136,727136
Forma juridică de constituire: Societatea ". Obiecte Sanitare S.R.L " este persoană juridică
română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată.
Înregistrare:
· Oficiul Național al Registrului Comertului: J 38/ 286/ 1999
· Cod fiscal: R 122259956
· Certificat de înregistrare: B1594785
Domeniu de activitate:
Potrivit datelor conținute în Certificatul de înregistrare a firmei S.C. Obiecte Sanitare S.R.L.,
obiectul principal de activitate al societății este: Comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare .Cod CAEN:5212
S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. realizează Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu
vânzare predominantă de produse nealimentare (electrice, sanitare și termice).
La data înființării, capitalul social al societății a fost în sumă de 200lei,integral vărsat, fiind
divizat în 20 de părți sociale, fiecare parte socială având o valoare nominală de 10 lei/parte
socială. Întregul capital social a fost subscris și vărsat în numerar de asociatul unic TÂRȚOPAN
ION.
Reducerea capitalului social se poate face numai pe baza Hotărârii Adunării Generale a
Asociaților în unalimitate și numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost
publicată în Monitorul Oficial respectând minimul de capital social și aratând motivele pentru
care se face reducerea și procedeul utilizat.
Scurt istoric al societății:
Societatea Comercială Obiecte Sanitare S.R.L. este o societate relativ tânără apărută pe piața
locală și zonală a prestatorilor de servicii de comerț cu amănuntul, anul înființării acesteia fiind
1999.
Societatea și-a început activitatea cu vânzări de mică amploare, dar care prin calitatea
bunurilor ,a prețurilor inegalabile și seriozitatea cu care au fost abordate angajamentele contractuale
cu clienții, au adus un plus la capitalul de încredere care să o recomande pentru viitori clienți.
Capacitatea organizației de a se adapta cu rapiditate cerințelor în continuă schimbare ale
clienților și, în general, ale pieței serviciilor din domeniul comerțului, a dat posibilitatea vânzări
bunurilor de larg consum
Acest lucru a fost posibil în condițiile în care managementul firmei a înțeles din primul
moment că unul din elementele cheie ale funcționării proceselor este capabilitatea personalului și ca
trebuie să întreprindă acțiuni care să garanteze permanența ei concordanță cu cerințele.

15
S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. este o firmă dinamică, dornică să-și consolideze poziția pe
segmentul de piață pe care acționează prin vânzări de bunuri și ca element de referință să fie
CALITATEA. Faptul că în prezent firma are comenzi de livrări de bunuri pe plan național
demonstrează că direcția în care se îndreaptă dezvoltarea firmei este cea bună.
Activitatea S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. se desfășoară în condițiile unei permanente
preocupări pentru protecția mediului înconjurător și mai ales pentru a asigura siguranță deplină a
oamenilor participând la acțiuni de protecție a mediului .

Structura organizatorică
S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. dispune de structură organizatorică și de personal care să
poată asigura, în condiții de funcționare a unui Sistem de Management al Calității, proiectat potrivit
standardului SR EN ISO 9001:2001, desfăș urarea conform cerințelor a activității de bază - Comerț
cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare
Organigrama nu poate fi definită ca o diagramă ce prezintă liniile generale ale structurii unei
organizații.
Deși forma de prezentare a organigramelor variază, acestea ilustrează de obicei
principalele posturi și departamente ale organizației, relațiile de subordonare între indivizi și
departamente, de la cel mai jos la cel mai înalt nivel, canalele oficiale de comunicare a
informației.
Obiectivul organigramei este de a pune în evidență:
-Funcțiile de îndeplinit și repartizarea lor între diferitele servicii operaționale sau funcționale;
-Responsabilii serviciilor corespunzător fiecărui nivel ierarhic, autoritatea de care aceștia dispun;
-Tipul de relații existente între servicii.
Organigrama nu are caracter pur descriptiv, ci explicativ datorită rolului important în
analiza funcționării entități economice. Informarea furnizată de către organigrama se adreseaza
nu numai ansamblului personalului entități economice (fiecare subordonat putând astfel să știe de
cine depinde și să cunoască aria de control și decizie a superiorului ierarhic), ci și a tuturor
terților: clienți, furnizori, administrații care știu cui să i se adreseze pentru a intra în contact
direct cu entitatea economică .
Organigrama permite de asemenea să se constate dacă toate funcțiile entități economice
sunt bine asigurate și daca nu există dublă utilizare printre responsabili.
În plus, atunci când se are în vedere stabilirea bugetelor fiecărui serviciu, este
indispensabilă cunoașterea decupajului în unități de responsabilitate în scopul de a avea o idee
asupra naturii sarcinilor și responsabilităților exercitate de către fiecare.
Organizarea funcției calități, ca parte componentă a organizării generale a S.C Obiecte

16
Sanitare S.R.L., cuprinde:
-Directorul economic
-Contabil autorizat
- Vânzător
Structura organizatorică a SC. Obiecte Sanitare S.R.L (Sursă pe baza informațiilor
colectate de la entitatea economică ).
Resurse tehnice și tehnologice
Organizația deține resurse adecvate pentru a putea demonstra că produsele sunt
realizate conform obiectivelor sale privind calitatea. Capacitatea resurselor sale de a satisface
cerințele proceselor sistemului de management proiectat, este analizata potrivit planificării de către
management.
Conformitatea activităților aferente proceselor Sistemului calității, procese orientate
spre furnizorii serviciului/ produsului către client, conform cerințelor presupune din punct de vedere
al resurselor, urmatoarele:
-asigurarea de personal cu instruire corespunzatoare cerințelor activităților necesare a
fi desfășurate și furnizarea de instruire în toate situațiile în care se identifică un decalaj al
capabilității personalului în raport cu cerințele;
-elaborarea de proceduri documentare pentru efectuarea activităților cu identificarea
clară a resurselor necesare;
-asigurarea standardelor și reglementărilor naționale și internaționale în vigoare;
-asigurarea resurselor necesare îmbunătățirii comunicării inter-compartimentale, dar și
cu părti externe organizației (telefonie, internet, fax, rețea intranet, etc.);
S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. dispune atât de utilaje, echipamente specifice activitatii de
comerț cu amănuntul ș i de o infrastructură ce permite desfășurarea în condiții de conformitate a
activităților sale.

Funcționalitatea sistemul contabil al entități economice

17
2.2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII PRIN PRISMA PRINCIPALILOR
INDICATORI

Pentru a analiza evoluția situației financiare S.C Obiecte Sanitare S.R.L SRL Vâlcea , se vor
utiliza datele contabile din perioada 2018-2020 cu privire la următorii indicatori:cifra de afaceri;
venituri; cheltuieli; rezultate; Vom utiliza atât datele contabile (cele conform contabilității) cât și
cele recalculate, adică cele corelate cu indicele de inflație.
Situația indicatorilor economico - financiari 2018 – 2020

Nr Peioada 2018 2019 2020


Indicator Conform Conform Recalculat Conform Recalculat
contabilității contabilității contabilității

Suma % Suma % Suma % Suma % Suma %


1 Cifra de 660.337 100 900.561 73 866.091 36,38 1.000.877 11 952.400 10
afaceri
2 Venituri 660.337 100 900.561 73 866.091 36,38 1.000.877 11 952.400 10
3 Cheltuieli 416.633 100 667.612 62 642.058 60,2 969.781 45,3 922.810 43,7
4 Rezultat 243.704 100 232.949 95 224.033 90.6 101.096 56,6 96.199 57

Indici de inflație
2018 2019 2020
103,98 101,07 99,41

Analiza cifrei de afaceri în perioada 2018-2020

18
Cifra de afaceri este definită prin totalitatea veniturilor realizate din livrarea bunurilor,
executarea de lucrări și prestări de servicii.

Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2018 - 2020


1.200.000
1.000.000 CA
800.000 IND CA
600.000 CA REC
400.000 IND REC
200.000
0
2018 2019 2020

Analizând graficul, conform contabilității se observă o evoluție a cifrei de afaceri care crește în
intervalul analizat, respectiv de la 660.337lei în anul 2018 la 1.000.877lei în anul 2020, creștere
datorată măriri volumului de vânzări.

Analiza veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor în perioada 2018-2020


Veniturile desemnează, în expresie monetară, bogăția obținută prin activitatea desfășurată de
către entitatea economică sau obținută din afară cu titlu gratuit .
Cheltuielile, delimitează în expresie monetară utilizarea bogăției în cadrul activităților
desfășurate de enitatea economică .
Prin compararea veniturilor obținute cu cheltuielile efectuate pentru obținerea lor, rezultatul
poate fi profit sau pierdere.
Rezultatul exercițiului = Veniturile exercițiului – Cheltuielile exercițiului

Evoluția veniturilor și cheltuielilor în perioada 2018 - 2020


1.200.000 Chelt Contb
1.000.000 Chelt Recalc
800.000 Venituri Contabile
600.000 Venituri recalc
400.000 Rezultat Contabil

19
200.000 Rezultat recalc
0
2018 2019 2020

Din grafic se observă că veniturile, în prețuri curente au crescut în intervalul analiza, adică
de la 660.337lei în anul 2018 la 1.000.877lei în anul 2020, cheltuielile de asemenea au crescut ,
adică de la 416.633lei în anul 2018 la 969.781 lei în anul 2020 , iar rezultatul a înregistrat o
scădere, adică de la 243.704lei în perioada de bază (2014) la 101.096 lei în perioada curentă
(2020).
Creșterea veniturilor se datorează colaborări cu diverși parteneri atât pe plan local cât și pe
plan național, ceea ce a dus la creșterea veniturilor din vânzarea cu amănuntul a mărfurilor.
Aceasta a ocazionat în același timp și creșterea cheltuielilor cu transportul mărfurilor. Diferența
dintre veniturile realizate și cheltuielile efectuate a fost una pozitivă care a dus la o creștere
importantă a rezultatului din exploatare obținut.

Întocmirea și prezentarea fluxurilor de trezorerie la SC OBIECTE SANITARE SRL


Standardul internațional de contabilitate IAS 7 definește fluxurile de trezorerie (denumite și
fluxuri de numerar sau cash- flow ) drept intrări sau ieșiri de numerar și echivalente de numerar.
Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare din cadrul cărora face
parte și ,, situația fluxurilor de trezorerie” stipulează ca obiectivul acestora ” este de a furni za
informa ții despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare entități
economice, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice’’.
Utilizatorii de situații financiare includ investitorii prezenț i și potențiali, personalul
angajat, creditorii, furnizorii ș i alți creditori comerciali, clienții, guvernul și instituțiile acestuia,
precum și publicul.Tabloul fluxului de trezorerie prezintă fluxurile de trezorerie ale exercițiului
clasificate în activități de exploatare, de investiții și de finanțare. Fiecare dintre cele trei categorii
de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizări de lichidități.

Fluxurile de trezorerie generate de activitățile de exploatare


Acestea rezultă din efectuarea principalelor activități ale SC OBIECTE SANITARE SRL și
anume cumpărarea și vânzarea de mărfuri, aceste elemente concurând la formarea rezultatului
net. Mărimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitățile de exploatare este un indicator
cheie al măsurii în care societatea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie,
pentru a rambursa împrumuturile sale, de a menține capacitatea sa operațională, de a vărsa valută
și de a investi, fără să recurgă la alte surse externe de finanțare.

20
În cadrul acestor fluxuri sunt incluse:
· încasările care decurg din vânzarea mărfurilor la prețul cu amănuntul;
· încasările care provin din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;
· plăți privind datoriile față de furnizori și salariați
· plăți și încasări de impozite asupra profitului, dacă ele nu sunt asociate activităților de
investiții

Fluxurile de trezorerie generate de activități de investiții


Norma IAS 7 arată ca fluxurile care rezultă din activități de investiții indică, în ce masură
plățile au fost efectuate pentru achiziția de active destinate să genereze venituri și fluxuri de
trezorerie viitoare. Aceste fluxuri arată măsura în care unitatea își asigură creșterea. Ele se referă
la:
· plăți efectuate pentru achiziția de imobilizări corporale sau necorporale, precum și a altor
active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare și capitalizare;
· încasări care decurg din vânzarea unor imobilizări;
· plăți efectuate pentru achiziționarea unor titluri de participare și de creanță;
· avansuri de trezorerie și împrumuturi acordate terților;
· încasări care decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie și a împrumuturilor
acordate terților.

Fluxurile de trezorerie generate de activități de finanțare


Activitățile de finanțare sunt acele activități care antrenează schimbări în mărimea și structura
capitalurilor proprii sau împrumutate ale entități economice.
Mișcările de trezorerie generate de activitățile de finanțare se referă la:
· încasări din emisiuni de acțiuni și de alte instrumente de capitaluri proprii;
· vărsăminte efectuate acționarilor pentru achiziția sau răscumpărarea de acțiuni ;
· încasări din emisiunea de împrumuturi obligatare, bancare, bilete de trezorerie;
· rambursarea sub formă de lichidități a sumelor împrumutate.
Prin utilizarea unor metode și tehnici adecvate de previziune și gestiune financiară SC
OBIECTE SANITARE S.R.L a realizat o trezorerie pozitivă cu efecte favorabile asupra
lichidităților,solvabilități și capacități de plată a unității.

Lichiditatea
Lichiditatea se referă la propietatea elementelor bilațiere de a se transforma în bani,

21
aceastea putând fii și un criteriu de grupare a posturilor în bilanț. În teorie și practica economică
termenul de lichiditate se referă la bilanțul contabil, la active.
Lichiditatea bilanțului contabil reprezintă capacitatea entități de a-și achita datoriile pe
termen scurt. Deci, lichiditatea reprezintă raportul între elementele de activ, în sensul că se poate
stabili cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești, și
cât pot să devină lichide imediat.
Din punct de vedere al modului cum circula activele, se pot exprima trei tipuri de
lichiditate financiara:
-lichidatea primară, formată din active sub forma banilor în cont, în casă, etc.
-lichiditatea secundară, formată din stocuri de materii prime, materiale, mărfuri
vandabile, produse și servicii cu desfacere asigurată etc.
-lichiditatea terțiară, formată din producția neterminată, a stocului peste necesar care pot fi
valorificate, creanțe cu scadență îndepărtată etc

Solvabilitatea
Solvabilitatea este o noțiune mai vastă și reprezintă capacitatea entități de a face față
datoriilor pe o perioada mai lungă de timp.
O entitate este solvabilă dacă are disponibilități de mijloace de plată. În momentul declarării
stării de faliment se poate calcula gradul de lichiditate existent, ca raport între activele lichide și
care pot deveni lichide către datoriilor totale.

Active circulante
Solvabilitatea generală ═ ───────────
Datorii curente

Un agent economic poate fi solvabil chiar dacă la un moment dat nu are capacitate de plată.
Lipsa capacității de plată și a lichidităților financiare pot fi temporare dacă se bazează pe o
solvabilitate certă a agentului economic. Dacă activitatea nu este profitabilă pierderile duc la starea
de insolvabilitate.
Situația fluxurilor de trezorerie în perioada 2020
Fluxuri de trezorerie din activități de exploatare
Încasări din activitatea de exploatare: 860.123
+  încasări de la clienți 860.123
 încasări din împrumuturi acordate 0
- Plăți pentru exploatare : 848.442

22
 plăți furnizori și angajați 775.313

 dobănzi plătite 30.163


 impozitul pe profit plătit 39.777
 alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate plătite 1.669
 împrumuturi acordate 0
 alte plăți pentru activitatea de exploatare 1520
= Trezoreria neta din activități de exploatare(A) 11.681
Fluxuri de trezorerie din activități de investiție :
+ Încasări din activitatea de investiții: 120.876
 încasări din imobilizări financiare 0
 încasări din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale
120.876
- Plăți pentru activitatea de investiții: 60.612
 Plăți pentru achiziționarea de acțiuni și alte titluri de valoare 0
 Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale și necorporale
60.612
= Trezoreria netă din activități de investiții (B) 60.264
Fluxuri de trezorerie din activități de finanțare :
+ Încasări din activitatea de finanțare: 0
 dividende plătite dar neridicate, returnate 0
- Plăți pentru activitatea de finanțare: 0
 dividende brute plătite 0
= Trezoreria netă din activități de finanțare (C) 0
Creșterea netă a trezoreriei (A+B+C) 71.945
Trezorerie la începutul exercițiului financiar 67.659
Trezorerie la sfârșitul perioadei 139.604

CAPITOLUL 3. ANALIZA TREZORERIEI

Analiza financiară reprezintă activitatea de diagnosticare a stării de performanță financiară a


entități economice la închiderea exercițiului financiar. Rezultatele analizei performanțelor
economico-financiare ale entității economice vor ajuta la luarea deciziilor operative , strategice și de
investire (dezinvestire) de noi capitaluri.

23
Acest domeniu își propune să evidențieze modalități de realizare a echilibrului financiar atât pe
termen lung cât și pe termen scurt precum și de acumulare de mijloace bănești, de rentabilitate ale
entități economice. În desfășurarea activității de analiză financiară sunt utilizate documente de
sinteză cum ar fii: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere și chiar anexa la bilanț.
Analiza financiară își propune să stabilească punctele tari și punctele slabe ale gestiunii
financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menținere ș i dezvoltare într-un mediu
concurențial. De asemenea analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor
economici și financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile acțiuni de cooperare cu
respectiva entitate. Atât analiza pe plan intern cât și cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilității și a riscului și în final, a valorii entități economice .
Analiza situației generale a capitalului firmei se realizează pe baza structurii activului și pasivului
bilanțului entități. Pe baza acestor date se formulează concluzii referitoare la poziția particulară a
firmei în raport de situația generală a ramurei din care face parte și a concurenței.19
Printre utilizatori pot fi amintiți gestionarii, acționarii actuali și potențiali, creditorii (băncile),
salariații, oraganele fiscale. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele
contabile de sinteză: bilanțul, contul de profit și pierderi, anexa la bilanț. Contabilitatea furnizează
cea mai mare parte a informației necesare elaborării bugetelor.

1) Fondul de rulment (capital de lucru) (FR)

Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi utilizată pentru
finanţarea activităţii curente de exploatare. Practic, când resursele permanente sunt mai mari decât
necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, entitatea dispune de un fond de rulment
(FR). Acest excedent de resurse permanente poate fi utilizat sau „rulat” pentru reînnoirea activelor
circulante. Fondul de rulment apare astfel ca o marjă de securitate financiară care permite entități,
să facă faţă, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt.
Această marjă de securitate financiară garantează solvabilitatea întreprinderii permiţând acesteia,
în caz de probleme comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatării, conservarea unei
anumite autonomii, respectiv a unei independenţe financiare faţă de creanţierii săi.
Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanţului financiar mai este întâlnit
sub numele de fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar „FRF” şi poate fi stabilit
prin două modalităţi:

1. FR = Capitaluri Permanente - Nevoi permanente (Active imobilizate nete)


Active Imobilizate (nete) Capitaluri permanente:

24
- necorporale - capital propriu
- corporale - datorii pe termen lung
- financiare -alte elemente de pasiv care au caracter permanent (mai mult
de un an): subvenţii pentru investiţii, provizioane.

În această abordare fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente


rămasă după finaţarea imobilizărilor.

2. FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un an


Activ circulant (net) Datorii pe termen scurt
+ active circulante (nete) + datorii pe termen scurt inclusiv credite bancare
+ cheltuieli în avans curente
+ venituri înregistrate în avans

Sub această formă fondul de rulment financiar constituie un criteriu de lichiditate şi evidenţiază
surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante
nefinanţată de datoriile pe termen scurt.
În funcţie de mărimea celor două mase bilanţiere din partea de sus a bilanţului financiar, pot fi
puse în evidenţă următoarele trei situaţii:

- FRF > 0, Capitaluri permanente > Activ imobilizat net


Un fond de rulment financiar pozitiv indică faptul că, capitalurile permanente finanţează o
parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete .

- FRF < 0, Capitaluri permanente < Activ imobilizat net


Valoarea negativă a FRF reflectă insuficienţa resurselor permanente şi alocarea unei părţi
din resursele temporar pentru finanţarea unor nevoi permanente, contrar principiului de finanţare:
nevoilor permanente li se alocă resurse permanente. Această situaţie generează un dezechilibru
financiar, care trebuie analizat în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de entitatea
respectivă.

- FRF = 0, Capitaluri permanente = Activ imobilizat net


Această situaţie mai puţin probabilă, implică o armonizare totală a structurii resurselor cu
necesităţile de alocare a acestora.

25
Analiza va urmări pe lângă dinamica fondului de rulment şi dinamica elementelor din
structura acestuia:
- creşteri/reduceri ale capitalului propriu
- creşteri/reduceri ale datoriilor pe termen lung
- creşteri/reduceri ale activelor imobilizate
Pornind de la a doua modalitate de calcul a fondului de rulment financiar, pe baza
elementelor din partea de jos a bilanţului, pot fi evidenţiate de asemenea trei situaţii:

- FRF > 0, Activ circulant net > Datorii pe termen scurt


Această situaţie reflectă o perspectivă favorabilă entități sub aspectul lichidităţii sale.

- FRF < 0, Activ circulant net < Datorii pe termen scurt


Situaţia în care activele circulante transformabile în lichidităţi sunt insuficiente pentru
rambursarea datoriilor pe termen scurt şi reflectă, cel puţin la prima vedere, o stare de
dezechilibru, o situaţie nefavorabilă sub aspectul solvabilităţii.

- FRF = 0, Activ circulant net = Datorii pe termen scurt


În această situaţie, cel mai puţin probabilă, activele circulante acoperă „strict” datoriile pe
termen scurt, fără posibilitatea degajării unui excedent de lichiditate.
Se constată că ambele modalităţi de stabilire a fondului de rulment pun în evidenţă două
aspecte diferite dar complementare ale aceluiaşi indicator.22

2. Nevoia de fond de rulment (NFR)

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele
temporare, bilanţul CONTABIL pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit
nevoia de fond de rulment (NFR), ca indicator privind necesarul de finanţare a activului
circulant.
Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puţin disponibilităţile) ce trebuie
finanţate din fondul de rulment, permiţând urmărirea echilibrului curent prin compararea
necesarului de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării(fără credite de
trezorerie), fiind legat de decalajul între încasări şi plăţi.
Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0), semnificaţia este că există un
surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Valoarea

26
pozitivă a NFR reprezintă o situaţie normală în activitatea unei entități dacă provine din
expansiunea activităţii, consecinţă a unei politici active de investiţii

NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare

Nevoi temporare Resurse temporare


+ active circulante + datorii curente, pe termen scurt
+ active de regularizare + pasive de regularizare
- exclusiv activele de trezorerie: - exclusiv pasivele de trezorerie(credite
disponibilităţile băneşti (casă, bancare pe termen scurt)
conturi la bănci, avansuri de
trezorerie, cecuri de încasat, alte valori)
- investiţii pe termen scurt(acţiuni,
obligaţiuni, efecte de încasat, alte
investiţii pe termen scurt).

Valoarea sa negativă (NFR < 0) evidenţiază surplusul resurselor temporare în raport cu


nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesităţi temporare mai mici decât sursele
temporare posibile de mobilizat. Asemenea situaţie poate fi apreciată favorabil, dacă este
rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării, concomitent, de datorii în condiţii
avantajoase pentru întreprindere (cu scadenţe mai mari), adică s-au urgentat încasările şi s-au
relaxat plăţile.

3. Trezoreria netă (TN)

În cadrul analizei capitalurilor, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de


fond de rulment reprezintă trezoreria netă (TN).

1. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment


2. TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
Active de trezorerie: disponibilităţi (casă, conturi bancare), valori mobiliare de
plasament (clasa 5).
Pasive de trezorerie: credite pe termen scurt (linii de finanţare deschise), soldurile
creditoare al conturilor la bănci

27
TN > 0; Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al entități ,
expresie a existenţei unui excedent de disponibilităţi rezultat din evoluţia operaţiunilor de
încasări şi plăţi derulate în entitate în cursul exerciţiului financiar, fără ca maximizarea acesteia
să constituie obiectiv al managementului financiar.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive
evidenţiază o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor
băneşti pentru întărirea poziţiei entități pe piaţă.
TN < 0 ; Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar
acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa
entități de resursele financiare externe şi astfel se limitează autonomia financiară a entități pe
termen scurt. Această dependenţă financiară nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de
insolvabilitate.
Evoluţia trezoreriei nete cere prudenţă în interpretare deoarece nivelul său înregistrat la un
moment dat (pozitiv sau negativ), nu are relevanţă deoarece
nivelul său fluctuează semnificativ la intervale foarte scurte de timp ceea ce face ca
interesul analiştilor să se orienteze către analiza în dinamică într-o succesiune de perioade de
timp.
Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un indicator cu o
deosebită putere de sinteză denumit cash-flow. Creşterea trezoreriei nete, pe perioada exerciţiului
contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei (CF), determinat conform relaţiei:
CF = TN1 – TN0 , unde
TN1 (TN0) - trezoreria netă la sfârşitul (începutul) exerciţiului contabil

Dacă cash-flow-ul perioadei este pozitiv, această situaţie reflectă o creştere a capacităţii
reale de finanţare a investiţiilor, în consecinţă o îmbogăţire a activului net real, o confirmare a
majorării valorii proprietăţii. O valoare negativă a cash-flow-ului sugerează o situaţie inversă.
Determinarea fondului de rulment
Elemente de calcul 2018 2019 2020
1. Capital propriu 263.704 252.949 51.096
2. Datorii pe termen lung 0 0 0
3. Subvenţii pentru investiţii - - -
4. Provizioane (pe termen lung) 0 0 0
Capitaluri permanente 263.704 252.949 121.096
5. Active imobilizate nete 99.230 102.173 107.169
Active imobilizate nete 99.230 102.173 107.169
Fond de rulment I 164.474 150.776 13.927
1. Active circulante 498.768 500.943 508.608

28
2. Cheltuieli efectuate în avans 0 0 0
Activ circulant net (total) 498.768 500.943 508.608
3. Datorii pe termen scurt 450.964 468.190 487.878
4. Venituri încasate în avans - - -
Datorii pe termen scurt (total) 450.964 468.190 487.878
Fond de rulment II 47.804 32.753 20.730

Determinarea Necesarului de fond de rulment


Elemente de calcul 2018 2019 2020

NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare


(+) Active circulante 498.768 500.943 508.608
(-) Disponibilităţi 28.048 47.478 67.659
(-) Investiţii pe termen scurt 0 0 0
(+) Active de regularizare (cheltuieli în avans) 0 0 0
Nevoi temporare 470.720 453.465 440.949
(+) Datorii pe termen scurt 450.964 468.190 487.878
(+) Pasive de regularizare (Venituri în avans) 0 0 0
(-) Credite pe termen scurt 0 0 0
Resurse temporare 450.964 468.190 487.878
Necesar de fond de rulment (NFR) 19.756 -14.725 -46.929

29
Determinarea Trezoreriei nete
Elemente de calcul 2018 2019 2020

I. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment 28.048 47.478 67.659


TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
(+) Disponibil în casă şi conturi bancare 28.048 47.478 67.659
(+) Investiţii pe termen scurt 0 0 0
Active de trezorerie 28.048 47.478 67.659
Pasive de trezorerie - -
Trezoreria netă II 28.048 47.478 67.659

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI

Analiza trezoreriei prin prisma principalilor indicatori


Nr crt Indicator bilanț 2018 2019 2020
1. Active Imobilizate Total 99.230 102.173 107.169
2. Active CirculanteTotale: 498.768 500.943 508.608
2.1 Stocuri 249.384 250.472 254.304
2.2 Disponibilități bănești 28.048 47.478 67.659
2.3 Creanțe 221.336 202.994 186.645
3. Capitaluri propri 263.704 252.949 51.096
4. Datori total 450.964 468.190 487.878
4.1 Datori Curente 225.482 234.095 243.939
Contul de profit și pierdere
CIFRA DE AFACERI 660.337 900.561 1.000.877
Venituri totale brute 660.337 900.561 1.000.877
Cheltuieli totale 416.633 667.612 969.781
Profit brut 243.704 232.949 101.096
Impozitul pe profit:16% 38.993 37.272 16.176
Profit net 204.711 195.677 84.921

Principalii indicatori economico-financiari

1. Indicatori de lichiditate:
Active curente
a) Indicatorul lichidităţii curente = --------------------------- x 100

30
(Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente

- valoarea recomandată acceptabilă în jurul valorii de 2;


- oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Lichiditatea curentă este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii
și măsoară capacitatea acesteia de a plăti datoriile pe termen scurt utilizând activele pe termen
scurt din bilanț. Se calculează ca raport între activele circulante și totalul datoriilor pe termen
scurt. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât compania are o capacitate mai mare de a-și plăti
datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi.O valoare
subunitară înseamnă că firma își finanțează o parte din imobilizări prin datorii pe termen scurt,
lucru care îi crește riscul de faliment.

Active curente ═ Active circulante+ Cheltuieli înregistrate în avans


2018: 498.768/225.482*100=221,2%
2019: 500.943/234.095*100=214%:
2020: 508.608/243.939*100=208,5%
Observăm că în anul 2018 capacitatea entității de aș plăti datoriile pe termen scurt a fost
de 221,2% cea ce reprezintă o situație favorabilă pentru entitate iar în anul 20120 capacitatea
entități a fost de doar 208,5% ,înregistând o scădere față de anul de bază de 12,7 procente .

b) Indicatorul lichidităţii imediate :


Lichiditatea imediată este indicatorul care măsoara capacitatea firmei, la un moment dat,
de a-și acoperi datoriile pe termen scurt cu ajutorul disponibilităț ilor bănești proprii pe care le
are la dispoziție.
Lichiditatea imediată ar fi bine să fie minimum 0,25 dar în funcție de domeniul de
activitate al firmei și de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fi reconsiderată.

Active Curente -Stocuri


Li = ─────────────── *100
Datorii curente
2018: 498.768-249.384/225.482*100=110,6%
2019: 500.943-250.472/234.095*100= 107%
2020: 508.608-254.304/243.939*100=104,2%
Capacitatea firmei, la un moment dat, de a-și acoperi datoriile pe termen scurt cu ajutorul
disponibilităților bănești proprii pe care le are la dispoziție a fost în anul 2018 de 110,6%

31
reprezentând o situație favorabilă pentru entitate , iar în anul 2020 capacitatea entități a fost de
doar 104,2 % , înregistrează o scădere față de anul de bază de 6,4 procente .

2. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizează informaţii cu privire la:


- Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii;
- Capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale
entităţii;
- Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a
lungul exerciţiului financiar
a) Număr de zile de stocare - indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate

Soldul conturilor de stocuri


Nr zile stocare = ────────────── x 365
Total sume debitoare ale conturilor de stocuri

2018: 249.384/660.337*365=134 zile


2019: 250.472/900.561*365=102 zile
2020: 254.304/1.000.877*365=93 zile
Observăm că în anul 2018 nr de zile în care bunurile sunt stocate în unitate a fost de 134 de
zile , iar în anul 2020 a fost de 93 de zile aceasta reprezentând o situație favorabilă pentru entitate
deoare un număr mai mic de zile în care bunurile sunt stocate în unitate înseamnă că vânzările au
crescut și implicit și veniturile entități.

b) Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale - evaluează eficacitatea managementului


imobilizărilor corporale prin examinarea valorii cifrei
de afaceri generate de o anumită cantitate de imobilizări corporale.
Reprezintă numărul de rotații sau durata medie a unei rotatii efectuate de activele
circulante prin cifra de afaceri. Accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante conduce la
eliberări de resurse materiale necesare procesului de producție și, prin aceasta, la reducerea
cheltuielilor financiare și la creșterea profitului realizat.

Cifra de afaceri
Vr ic = ──────────────
Imobilizări corporale

2018: 660.337/99.230=7 zile


2019: 900.561/102.173=9 zile

32
2020: 1.000.877/107.169=9 zile
Observăm că în anul 2018 viteza de rotație a imobilizărilor corporale a fost de 7 zile iar în
anul 2020 au fost de 9 zile , aceasta reprezentând o situație favorabilă pentru entitate, deoarece cu
cât viteza de rotație este mai mare cu atât crește și eliberarea resurselor materiale necesare
procesului de producție determinând reducerea cheltuielilor financiare și la creșterea profitului .

c) Viteza de rotaţie a activelor totale


Viteza de rotaţie a activelor totale este un indicator ce reflectă eficienţa utilizării
activelor aflate în patrimoniul unui agent economic şi este dată de relaţia :
Cifra de afaceri
Vr at = ──────────
Total active

2018: 660.337/99.230=6,7 zile


2019: 900.561/102.173=8,8 zile
2020: 1.000.877/107.169=9,3 zile
Observăm că în anul 2018 viteza de rotație a activelor totale a fost de 6,7 zile ,iar în anul
2016 a fost de 9,3 zile , aceasta reprezentând o situație favorabilă pentru entitate deoarece cu căt
viteza de rotație a activelor totale este mai mare cu atât crește eficiența utilizări activelor aflate în
entitate.

3. Indicatori de profitabilitate - exprimă eficienţa entităţii în realizarea de profit din resursele


disponibile:
a) Rentabilitatea activelor circulante exprimǎ capacitatea activelor circulante de a produce
profit; aceasta înregistreazǎ scădere de valoarare în perioada analizatǎ, pe fondul scăderii
profitului brut.

Profit brut
Rac = ────────── *100
Active circulante

2018: 243.704/498.768*100=49%
2019: 232.949/500.943*100=46,5%
2020: 101.096/508.608*100=20%
Observăm că în anul 2018 rentabilitatea activelor circulante a fost de 49% , iar în anul 2020
a fost de doar 20% , aceasta reprezentând o situație negativă pentru entitate , deoarece capacitatea

33
activelor circulante de a produce profit a scăzut cu 29% față de 2018 , această scădere de valoare
se datorează scăderi profitului brut .

b) Rata Profitului exprimǎ contribuţia cifrei de afaceri la realizarea profitului net, pe fondul
scăderii accelerate a profitului net. Valoarea lui trebuie să fie mai mare de 10%.
Profitul net
Rp = ──────────── x 100
Cifra de afaceri

2018: 204.711,4/660.337*100=31%
2019: 195.644,2/900.561*100=22%
2020: 84.920,6/1.000.877*100=8%
Observăm că în anul 2018 rata profitului a fost de 31% , iar în anul 2020 a fost de 8% ,
aceasta reprezintă o situație negativă pentru entitate deoarece contribuția cifrei de afaceri la
realizarea profitului net a scăzut sub 10 % .

c) Marja brută din vânzări


Marja brută din vânzări reprezintă modul în care societate își controlează costurile de
productie și modul în care obține un preț optim de vânzare
Profitul brut din vânzări
Mbv = ─────────────── x 100
Cifra de afaceri

2018: 243.704/660.337*100=37%
2019: 232.949/900.561*100=26%
2020: 101.096/1.000.877*100=10%
Observăm că în anul 2018 marja brută din vânzări a fost de 37% , iar în anul 2020 a fost de
10% , aceasta reprezintă o situație negativă pentu entitate deoare societatea nu își controlează
costurile de producție și modul în care obține un preț optim de vânzare .
O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi
controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei întregii
activitati economico - financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie
utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si
vânzare.
Eficiența economică este o categorie mai cuprinzatoare decât rentabilitatea. În acest sens
mentionam si urmatoarea afirmatie "eficiența economică reprezintă cea mai generală categorie

34
care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea
(consum productiv, consum individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane,
materiale sau financiare)"
Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profitul si ratele
de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul în care
capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii
(indicator al marimii relative a rentabilitatii).
Analiza structurala a profitului urmareste stabilirea contributiei diferitelor tipuri de
rezultate la modificarea totala, precum si punerea în evidenta aschimbarilor intervenite pe
elemente componente.
Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului (profit brut sau pierdere), se poate
efectua pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura sau a gruparii cheltuielilor dupa
functia (destinatia) lor în cadrul firmei.
Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului în functie de gruparea veniturilor si
cheltuielilor dupa natura lor se poate efectua dupa urmatoarea schema:

Analiza structurală a rezultatului brut

35
CONCLUZII

Prin intermediul acestei lucrări am realizat o analiză teoretică şi practică a principalelor


aspecte legate de conceptul de flux de trezorerie sau cash-flow.
Pentru înţelegerea teoretică a fluxurilor de trezorerie am realizat, mai întâi, o prezentare a
ceea ce înseamnă flux de numerar sau cash flow, locul său în cadrul situaţiilor financiare
semestriale sau anuale, obiectivul și sfera sa de aplicabilitate,tot odată importanţa informaţiei
generate de tabloul fluxurilor de numerar şi interesul „actorilor” principali de pe urma acesteia .
În urma analizei economico - financiare a activitǎţii desfǎşurate la SC OBIECTE
SANITARE SRL RM VÂLCEA în anii 2018 şi 2020, rezultă o îmbunătățire a situației la
sfârșitul anului 2016, față de sfârșitul anului 2018. Aceasta s-a concretizat printr-o creștere a
profitabilității economice a vânzărilor, o creștere a profitabilității economice și financiare.
Creșterea profitabilității economice a vânzarilor a fost datorată creșteri profitului brut
realizat în anului 2018 pe parcursul anilor diminuânduse. Aceasta scădere a dus la diminuarea
profitului net, care la rândul lui influențează profitabilitatea financiară.
Din analiza contului de profit și pierdere, rezultă că în urma activității din 2020 veniturile
totale au crescut prin creșterea veniturilor din exploatare, , la fel și cheltuielile totale.
În prezent economia municipiului este în progres fiind un criteriu de certitudine al
afacerilor.
Analiza cu privire la mediul intern atât din perspectiva punctelor tari ale societăţii, dar şi a
punctelor slabe se pot concluziona:
Puncte slabe:
Concentrarea puternică a punctelor de lucru în toate zonele importante (centrale) ale
oraşului diminuează posibilitatea utilizării intensive a acestora;
Diversitatea foarte mare de activităţi îngreunează concentrarea atenţiei spre problematica
fiecărui compartiment privind aprovizionarea, vânzarea şi verificarea .
Existenţa unui volum însemnat de echipamente, mobilier, utilaje comerciale nefolosite, ca
urmare a supraaglomerări
Puncte tari:
SC OBIECTE SANITARE RM VÂLCEA dispune de o reţea proprie de magazine pentru
vânzarea produselor destinate consumului , amenajate şi organizate după toate normele de
funcţionare;
Are personal calificat cu experienţă îndelungată în activitatea de prestări servicii atât pentru
exploatare cât şi pentru compartimentele funcţionale şi de conducere;

36
Este caracterizată de un grad ridicat de adaptabilitate la piaţă prin cotele de adaosuri
comerciale mici îşi protejează clienţii;
Starea clădirilor este bună, adesea fiind cu un grad de uzură globală normală;
Dispunerea în teritoriu a punctelor de lucru este echilibrată cu posibilitatea de servire în
mod civilizat pentru întreg obiectul de activitate.
Analiza mediului extern :
Din acest punct de vedere este posibil de presupus că piaţa pe care se află societatea va
cunoaşte o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei, având în vedere starea economică a
municipiului RM VÂLCEA, rata şomajului şi instabilitatea legislativă.
Relaţia cu mediul extern poate fi de partea societăţii prin reconstituirea dimensiunilor
activităţii sale, selecţia şi vânzarea unor active aflate în chirie, locaţie de gestiune şi în
exploatarea directă întărindu-se financiar.
În ceea ce priveşte respectarea regulilor şi metodelor contabile, SC OBIECTE SANITARE
RM VÂLCEA a utilizat sistemul contabil al agenţilor economici, difuzat de Ministerul
Finanţelor şi implementat în economie la 1 ianuarie 2020.
În contabilitate operaţiile economice s-au înregistrat pe baza documentelor justificative,
cronologic şi sistematic, realizându-se înregistrarea operativă şi coerentă a tuturor operaţiilor
economice privind imobilizările necorporale, corporale şi financiare, stocurile, creanţele şi
datoriile, trezoreria, veniturile, cheltuielile şi rezultatele.
Regulile, metodele şi procedeele contabile folosite sunt compatibile cu cele prevăzute în
legislaţia în vigoare şi ele nu au fost schimbate pe parcursul anului, respectându-se principiul
permanenţei metodelor.
S-au respectat şi celelalte principii ale contabilităţii, respectiv: continuitatea activităţii,
independenţa exerciţiului, intangibilitatea bilanţului de deschidere, noncompensarea.

BIBLIOGRAFIE

37
1. Batrancea Ioan, Batrancea M - Analiza trezoreriei entitatii economice. Modelare,
echilibru, eficienta, previziune, Colectia 2008,
OECONOMICA;
2. Dragan Oana , Hantulie C - Contabilitateaunității economice,Editura Akademos
Art 2011 București;
3. Dragotă .V şi Colectiv, - Management financiar – Analiza financiară şi gestiune
financiară operaţională – vol.1 , Ed. Economică, 2003,
București;
4. Elena Enache (coord.) – Marketing, Ed. Independenţa Economică, 2008
Pitești;
5. Georgescu Floarea - Managementul trezoreriei întreprinderii. Probleme,
abordări, metode Editura Universitară, 2016, București
6. Gust, Marius; Tudose G. - Analiza economică-financiară-curs aplicativ, Ed
Independența Economică , 2009, Pitești ;
7. Lambru Bogdan, Possler L - Contabilitatea Întreprinderii -Îndrumar Practic Actualizat,
Editura Fundatia 'Andrei Saguna', 2014, București.

38