Facultatea “Finanţe”
Teză anuală
Coordonator ştiinţific:
Lector universitar
Natalia Ciobanu
Executat:
studentul gr. FA - 221,
specialitatea “Finanţe şi asigurări”,
secţia cu frecvenţă la zi,
Guţu Artiom
Chişinau 2005
1
CUPRINS:
Întroducere
pe termen scurt
Încheiere
Bibliografie
Anexe
2
Introducere
In procesul activitaţi economico-finaciare politica de gestiune a creanţelor
si a datoriilor este un domeniu destul de discutat la întreprindere deaorece apare
necesitatea efectuări decontarilor cu cumparatorii, fumizorii, bugetul, personalul
şi momentul achitarii datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul aparitiei
acestora (la livrarea mariurilor, prestarea serviciilor, calcularea salariului s. a.),
Întreprinderea generează atât creanţe, care reprezintă mijloacele extrase din
circuitul întreprinderii şi se reflectă în bilanţ în componenţa activelor, cât şi
datorii, care reprezinta mijloacele atrase şi se reflecta în bilanţ în componenţa
pasivelor. Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a creanţelor şi
datoriilor determină necesitaţile întreprinderii în fondul de rulment, un şir de
indicatori financiari şi, in final, profitul întreprinderii. Întrucât întreprinderea poate
modifica modul de efectuare a decontărilor şi condiţiile contractelor, о importanta
deosebita are controlul permanent al stării creanţelor si datoriilor si gestionarea
acestora.
Creşterea creanţelor şi a datoriilor are un impact dublu asupra întreprinderii
fapt care urmează să fie luat în consideraţie la analiza decontărilor .
Analiza şi gestionarea creanţelor sunt necesare pentru prevenirea creşterii
excesive a acestora, care duce la micşorarea încasărilor şi apariţia creanţelor
dubioase (compromise), ce pot contrabalansa în întregime profitul
întreprinderii.
Ponderea creanţelor dubioase diferă chiar şi la întreprinderile din aceeaşi
ramură (sector). Aceasta depinde de sistemele de analiză şi control aplicate
la întreprinderi, precum şi de durata perioadei in care debitorii îsi asuma
angajamentele de restituire şi rambursează datoriile sale.
3
Problema comparabilităţii creanţelor şi datoriilor rămane a fi actuală.
În practica analitică mondială" contrapunerea creanţelor şi datoriilor
întreprinderii este un procedeu obişnuit şi destul de răspandit. În particular,
analiza lichidităţii bilanţului contabil şi solvabilităţii întreprinderii cu
aplicarea unor coeficienţi speciali este efectuata integral în baza unei
asemenea comparaţii.
Exista părerea ca cuantumul creanţelor poate fi diferit, dar nu poate depaşi
datoriile şi în procesul analizei trebuie să se ţina cont doar de diferenţa dintre
acestea. Un asemenea punct de vedere este greşit, deoarece întreprinderea
trebuie să-şi achite datoriile indiferent de faptul dacă debitorii şi-au onorat
angajamentele de plată sau nu. De aceea, la analiza aprofumdată creanţele şi
datoriile trebuie examinate aparte, şi anume: creanţele - ca imobilizări
temporare din circuitul economic, iar datoriile - ca mijloace atrase în acest
circuit.
În această lucrare mi-am propus să analizez politica de gestiune a
creanţelor şi a datoriilor la întreprinderi S.A “Apă-canal” situată în or.
Teleneşti.
În primul capitol v-oi prezenta noţiuni generale şi gestiunea a creanţelor şi a
datoriilor, iar in capitolul doi cacularea şi analiza indicatorilor economico-
financiari.
4
Capitolul 1
Activitatea oricarei întreprinderi genereaza un sistem complex şi variat
relaţi economice şi juridice cu cumpărători de produse şi mărfuri livrate,
beneficiari de service prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata
impozitelor şi taxelor, alte personae juridice şi fizice.
Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi
la scadenţă stabilită de contractile întocmite, cambiile primite sau de alte
documente o sumă de bani , bunuri materiale ori alte valori de la persane
juridice sau fizice numite debitori.
Creanţele întreprinderi se clasifică după diverse criterii :
1. În funcţie provenienţă (conţinutul economic)
Creanţe comerciale, inclusive avansuri acordate şi cambia primate.
Creanţe privind decontţrile cu bugetul de stat.
Creanţe ale personalului.
Creanţe privind veniturile calculate.
Alte creanţe (ale companiilor de asigurări privind pretenţile
înaintate şi recunoscute)
2. În funcţie de termenul de achitare
Creanţe pe termen scurt (cu termenul de achitare nu mai mare de
un an)
Creanţe pe termen lung (cu termenul de achitare mai mare de un
an)
3. În funcţie de gradul de asociere a debitorilor
Creanţe ale părţilor nelegate
Creanţe ale părţilor legate
5
4. În funcţie de valuta în care se exprimă
Creanţe în valută naţională
Creanţe în valută străină
Creanţele la întreprindere pot fi constate ca active în cazul când se respectă
următoarele cerinţe:
sunt controlate de întreprindere ca rezultat al evenementelor anterioare
există o certitudine întemeiată că pe viitor acestea vor adduce avantaje
economice;
valoarea lor poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
6
3. În funcţie de modul de achitare
Datorii convertibile , achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea
unei părţi din capitalul statutar(acţiuni sau cote de participaţie)
Datorii neconvertibile , achitarea cărora se efectuează prin alte
mijloace şi nu prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar.
7
1. respectarea disciplinei de plată în trecut;
2. necesităţile financiare prognozate ale cumpărătorului la plata pentru volumul
produselor necesare;
3. nivelul solvabilităţii curente;
4. nivelul stabilităţii financiare;
5. condiţiile economice şi financiare ale întreprinderii – vînzător (crearea
stocurilor supranormate, gradul de trebuinţă în mijloace băneşti cash).
Succesul sau insuccesul întreprinderii depinde de cererea la producţia acesteia. De
regulă, într-o întreprindere bine gestionată, cu cît vînzările sunt mai înalte, cu atît este
mai mare profitul; într-o întreprindere gestionată prost majorarea vînzărilor poate
conduce la micşorarea profitului sau chiar la pierderi. Factorii principali care
determină cererea la producţie sunt preţul de vînzare, reclama, calitatea producţiei şi
politica de credit.
Politica de credit a întreprinderii sau nivelul optim al creanţelor este
determinată de cinci indicatori:
1. perioada de creditare – un interval temporar în cursul căruia clienţii trebuie
să achite marfa;
2. standardele de solvabilitate – capacitatea financiară minimală care ar trebui
să o aibă clienţii pentru obţinerea posibilităţii de amînare a plăţii admisibile
de credit, oferite diferitor categorii de clienţi;
3. sistemul de formare a rezervelor privind datoriile dubioase;
4. politica încasării datoriilor – stabileşte criteriile privind duritatea sau
flexibilitatea aplicată faţă de debitorii care nu plătesc;
5. reducerile – sume de reducere a preţurilor acordate în cazul plăţii anticipate,
adică pînă la expirarea termenului de achitare a creanţelor.
Sistemul de evaluare a riscului în cazul acordării creditului
8
Cu toate că majoritatea deciziilor referitoare la acordarea creditului sunt subiective,
multe întreprinderi actualmente folosesc metoda statistică, numită
Standardele de solvabilitate
9
întreprinderea îşi poate menţine stabilitatea sa la acelaşi nivel. În dependenţă de cît
de solvabil şi sigur (solid) este clientul, condiţiile contractului, reducerile, volumul
10
3. capitalul – situaţia întreprinderii care reiese din rapoartele financiare. Un rol
important îl au coeficienţii de risc – raportul datorii la active, raportul activelor
11
a) bilanţul contabil şi raportul privind rezultatele financiare (contul de profit şi
pierderi);
b) coeficienţii de bază (coeficienţii structurii capitalului, gestiunii activelor
12
trebuie să întreprindă imediat toate acţiunile legale pentru protecţia mijloacelor
circulante proprii. Procesul de încasare a creanţelor poate fi costisitor. Însă pentru
prevenirea prelungirii nedorite a acestui proces şi reducerea pînă la minimum
Gestionarea datoriilor
13
- Avantajele (+) datoriilor pe termen scurt:
1. Micşorarea necesităţii de atragere a
creditelor financiare;
3. Micşorarea credibilităţii.
Datoria de achitat face parte din obligaţiunile pe termen scurt, iar soldurile ei
pe grupele de creditori caracterizează dreptul prioritar asupra patrimoniului
întreprinderii. Aceasta înseamnă că creditorii pot cere oricînd achitarea datoriilor. În
cazul unei structuri nesatisfăcătoare a activului bilanţului, care se manifestă prin
sporirea ponderii datoriei de încasat problematice, este posibilă o situaţie în care
întreprindrea va fi capabilă să-şi onoreze angajamentele, dar acest lucru ar putea dece
la faliment.
14
c) termenul de prescripţie prevăzut în legislaţie a expirat.
Gestiunea creanţelor dubioase presupune utilizarea a două metode:
1. metoda casării directe a creanţelor dubioase pe seama cheltuielilor perioadei;
15
Capitolul 2
16
4. Analiza structurii creanţelor pe parţi componente. La această etapă
iniţial se calculează ponderea fiecărui tip de creanţe în valoarea totala a
acestora (de exemplu, ponderea creanţelor cumparatorilor, personalului ş.a.) la
începutul şi finele anului de gestiune, iar apoi se determină modificarea
ponderii fiecărei părţi componente.
5. Analiza rotaţiei creanţelor. Pentru a trage concluzii referitor la
accelerarea sau încetinirea rotaţiei creanţelor, urmează a fi calculat numarul de
rotaţii şi perioada de încasare (în zile) pentru anul de gestiune şi de comparat
rezultatele obţinute cu indicatorii respectivi ai anului precedent. Accelerarea
rotaţiei creanţelor se înterpreteaza ca o tendinţă pozitivă. Numărul de rotaţii se
determină ca raportul dintre venitul din vânzări şi valoarea medie a creanţelor.
Dupa cum s-a menţionat anterior, creşterea relativa a datoriilor are un impact
dublu asupra activitaţii întreprinderii. Dintr-un punct de vedere, acest fenomen este
benefic, deoarece întreprinderea obţine surse suplimentare de finanţare. Din alt
punct de vedere, creşterea excesivă a datoriilor este extrem de periculoasă, deoarece
sporeşte riscul unui eventual faliment.
17
Pornind de la faptul că datoriile nu poarta un caracter omogen, analiza şi
gestionarea componentelor acestora se efectueaza în baza diferitelor metode
(procedee).
Astfel, datoriile pe termen scurt reprezintă о sursa de finanţare contra plata si nu
un mijloc spontan de finanţare a activelor. Datoriile faţa de personal privind
retribuirea muncii, contributiile la asigurările sociale, impozitele (cu alte cuvinte,
datoriile calculate) pot fi utilizate temporar în calitate de surse de finanţare gratuite,
deoarece, spre deosebire de creditele bancare, nu necesită achitarea dobânzilor.
Totodata, dat fiind faptul că perioada de achitare a acestor datorii este reglementată
de factori externi, inclusiv de legi, modificarea carora nu depinde de planurile şi
posibilitaţile întreprinderii, datoriile în cauza nu pot fi integral controlate de
întreprindere.
Datoriile comerciale faţa de furnizori pentru marfurile primite, serviciile prestate
şi lucrările efectuate, precum şi avansurile pe termen lung primite în contul livrării
mărfurilor, prestării serviciilor şi efectuării lucrărilor reprezinta surse spontane de
finanţare, deoarece apariţia lor depinde doar de tranzacţiile efectuate. Anume acest
tip de datorii prezintă cel mai mare interes din punct de vedere al analizei şi
gestionării lor.
În baza informaţiilor din Raportul financiar al întreprinderii putem efectua
următoarele etape ale analizei datoriilor întreprinderii:
18
3. Analiza modificării ponderii datoriilor pe termen scurt în valoarea totală
a surselor de finanţare şi în valoarea totală a datoriilor. În acest scop se
utilizează următoarele formule:
Metoda în cauza permite determinarea uneia dintre cele mai stabile corelaţii,
pentru о anumită întreprindere - raportul dintre volumul vânzarilor şi valoarea
datoriilor pe termen scurt. Deoarece valoarea venitului din vânzări este un
19
indicator-cheie la analiza de pronostic, inclusiv a pronosticului datoriilor, acest
raport este utilizat în practica în scopul întocmirii pronosticului bilanţului şi estimării
necesităţilor în fondul de rulment net.
Totodata, din punct de vedere logic, volumul vânzărilor nu este raţional să fie
utilizat la analiza duratei de achitare a datoriilor, deoarece rotaţia datoriilor se termină
în momentul achitării acestora şi nu la obţinerea venitului din vânzări.
termen lung în părţi nelegate-219405 lei, iar în 2004 se observa o noua investire,
dar de această dată în parţi legate-500000 lei. Astfel în 2004 faţă de 2003,
1782288 lei.
060 din bilanţul contabil vedem că în 2004 firma a luat credite bancare pe TL în
anul precedent.
împarţit în 420704 acţiuni ordinare. Totuşi politica de divident este mai puţin
21
dezvoltată, pentru că acţionarii sunt dispuşi să renunţe la dividende pentru a putea
patrimonială a intreprinderii.
indicatori:
22
Astfel conducerea firmei este nevoită să caute resurse suplimentare pentru a-şi
finanţa activitatea curentă, adica să-şi acopere necesitatea de finanţare a stocurilor
şi creanţelor.
lung
lung.
23
FRB este pozitiv pentru ambele perioade, dar se observă o creştere de
stocurilor.
trezorerie cu 231447 lei în 2003, şi 428783 lei în 2004, ceea ce este un fapt
acestora.
Cprpriu
a) Capacitatea de autofinanţare Total _ pasiv
10741781
2003 Ca 18855541 *100 =56,96%
13167720
2004 Ca *100 =33,89%
388464620
24
Acest indicator caracterizează ponderea patrimoniului proprietarului
mai stabilă, mai echilibrată şi mai puţin dependentă de creditorii externi. Dar
DTL DTS
b) Ponderea datoriilor în ansamblul resurselor Total _ pasiv
591057 7522703
2003 gDat 18855541
=0,43
8945891 16732851
2004 gDat 38846462
=0,66
Cprpriu
c) Coeficientul autonomiei financiare Cpermanent
10741781
2003 Caf 10741781 591057 0,9478
13167720
2005 Caf 13167720 8945891 0,5954
25
Nivelul indicatorului în 2003 este pozitivă adica între 0.7-1, dar în 2004 se observă
creditori externi.
DTL
d) Rata împrumutului pe TL Cpropr DTL
591057
2003 Rîtl 10741781 591057 0.052
8945891
2004 Rîtl 13167720 8945891 0.4
externi.
Datorii
e) Rata de îndatorare Cpropriu
591057 7522703
2003 Rî 10741781
0.755
8945891 16732851
2004 Rî 13167720
1.95
26
(aceasta se observă doar în 2003, pe cînd în 2004 e depăşită aproape de 2 ori).
financiară a întreprinderii.
Mijloace _ prprii
f) Coeficientul de stabilitate financiară Mijloace _ mprumutate
10741781
2003 Sfin 591057 7522703 1.32
13167720
2004 Sfin 8945891 16732851 0.51
AC CTS
Rata de finanţare a AC AC
DTL DTS
g) Ponderea datoriilor în ansamblul resurselor Total _ pasiv
591057 7522703
2003 gDat 18855541
=0,43
8945891 16732851
2004 gDat 38846462
=0,66
27
Acest indicator este invers coeficientului de autofinanţare. Valoarea
Cprpriu
h) Coeficientul autonomiei financiare Cpermanent
10741781
2003 Caf 10741781 591057 0,9478
13167720
2006 Caf 13167720 8945891 0,5954
Nivelul indicatorului în 2003 este pozitivă adica între 0.7-1, dar în 2004 se observă
creditori externi.
DTL
i) Rata împrumutului pe TL Cpropr DTL
591057
2003 Rîtl 10741781 591057 0.052
8945891
2004 Rîtl 13167720 8945891 0.4
externi.
28
Datorii
j) Rata de îndatorare Cpropriu
591057 7522703
2003 Rî 10741781
0.755
8945891 16732851
2004 Rî 13167720
1.95
financiară a întreprinderii.
Mijloace _ prprii
k) Coeficientul de stabilitate financiară Mijloace _ mprumutate
10741781
2003 Sfin 591057 7522703 1.32
13167720
2004 Sfin 8945891 16732851 0.51
29
din punct de vedere a unei perioade lungi de timp micşorarea indicatorului, în
l)
11501671 3442836
2003 Rfac 11501671
0.7
26814367 9428051
2004 Rfac 26814367
0.65
pentru finanţarea AC, cu toate că în 2004 faţă de2003 are loc o scădere de 5%.
Uz.acum
m) Coeficientul de uz. acumul MF
2221864
2003 Cuz 9230328
0.24
3523251
2004 Cuz 11664967 0.3
MF.
n) Coeficientul de utilitate=1-Cuz
2003 Cu=1-0.24=0.76
2004 Cu=1-0.3=0.7
30
Se observă în 2004 şi în 2003 o apropiere de unitate, ceea ce denotă o stare
Pr ofit _ net
o) Rentabilitatea financiară Cpropr *100
1901431
2003 Rfin 10741781 17.7%
2478446
2004 Rfin 13167720 18.8%
autofinanţare al întreprinderii.
Pr ofit _ net
p) Rentabilitatea investiţională *100
Active
1901431
2003 Rinv 18855541 10.08%
2478446
2004 Rinv 38846462
6.38%
31
2388321
2003 Rec 18855541 *100 12.66%
3112894
2004 Rec 38846462
* 100 8.01%
pe cînd în 2004 ea suferă o scădere, astfel în loc de cel puţin 10b profit la fiecare
2003 (în unele cazuri ajungţnd chiar sub nivelul minim acceptat) aceasta se
datorează faptului că Profitul net creşte mult mai încet decît cresc Activele
întreprinderii.
AC alte _ ATS
a)Coeficientul lichidităţii curente
DTS
11501671 76493
2003 Cac 7522703
1.518
26814367 16809
2004 Cac 16732851
1.6
Acest indicator oferă o apreciere generală a lichidităţii întreprinderii şi arată cîţi lei
din activul întreprinderii şi anume acele curente revin la un leu de datorii curente.
32
Se observă o mică creştere a indicatorului în 2004 faţă de 2003, deci întreprinderea
MB ITS Creante
a) Coeficientul lichidităţii imediate DTS
*100
231447 3442836
2003 Cli 7522703
*100 48.8%
428783 9428051
2004 Cli 16732851
* 100 58.9%
achita fără a fi nevoită să vîndă SMM ale sale. Dar este negativ faptul că
MB ITS
c) Coeficientul lichidităţii absolute DTS
231447
2003 Cla 7522703
0.03
428783
2004 Cla 16732851 0.025
Valoarea normativă ar trebui să varieze între 0.2 şi 0.25, dar în realitate ea fiind
33
aproximativ de 10 ori mai mică, astfel la fiecare leu de Datorie curentă, firma
mărească(în formă valorică) AC, pentru a depăşi DTS, pentru aceasta echipa de
Vinzari _ nete
a) Viteza de rotaţie a activelor Total _ active
6091167
2003 Vra 18855541 0.323
67386027 54628561
2004 Vra 38846462
0.328
Se observă că rotaţia activelor în 2004 faţă de 2003 practic nu s-a modificat, deci
indiferent de sursa din care sunt atrase, rămîne şi ea neschimbată. Acest coeficient
Vinzari _ nete
b) Viteza de rotaţie a AC
AC
6091167
2003 Vrac 11501671 0.529
34
12757466
2004 Vra 26814367
0.475
mijloacelor întreprinderii.
Vinzari _ nete
c) Rotaţia SMM
SMM
6091167
2003 Rsmm 7750895
0.7858
12757466
2004 Rsmm 16940724 0.753
Vinzari _ nete
d) Rotaţia stocurilor producţiei finite
SPF
6091167
2003 Rspf 326984
18.62
12757466
2004 Rspf 1410275
9.04
Vinzari _ nete
e) Viteza de rotaţie a creanţelor
Creante
6091167
2003 Vrc 3442836
1.76
12757466
2004 Vrc 9428051
1.35
situaţia maajorităţii întreprindrilor din R.M, toate firmele suportă povara neplăţilor,
365 * creante
f) Durata medie de rotaţie a creanţelor(zile)
Vinzari _ nete
365 * 3442836
2003 Drc 6091167
206.2
365 * 9428051
2004 Drc 12757466
269.7
36
Vinzari _ nete
a) Rotaţia datoriei curente
DTS
6091167
2003 Rdc 7522703
0.81
12757466
2004 Rdc 16732851 0.76
cumpărări în credit.
365 * DTS
b) Durata medie de rotaţie a datoriei curente(zile) Vinzari _ nete
365 * 7522703
2003 Drdc 6091167
450.6
365 * 16732851
2004 Drdc 12757466
480
Acest indicator arată numărul mediu de zile necesar întreprinderii pentru achitarea
Vinzari _ nete
c) Perioada de rotaţie a Cpropriu Cpropriu
6091167
2003 Rcpropr 354559
17.179
12757466
2004 Rcpropr 354559
35.98
Acest indicator arată eficienţa utilizării Cpropriu, adica cîţi lei de producţie vîndută
37
2004 faţă de perioada precedentă se observă o dublare a perioadei de rotaţie a
2003 vînzările nete s-au dublat, dar deoarece costul vînzărilor e foarte ridicat,
profitul net a fost micşorat mult, deci pentru a majora eficienţa activelor trebuie de
proporţie ca şi AC. Este nevoie de micşorat SMM şi SPF, astfel vor scădea
Totodată S.A “Supraten” ar trebui să facă totul pentru a grăbi încasarea creanţelor,
ÎNCHEIERE
38
În cadrul acestei lucrări s-a descris cum ar trebui să se elaboreze o
lei, ajungînd în 2004 la 2478446 lei este îmbucărător. Dar analizînd mai atent
39
dispoziţie MB pentru a-şi continua activitatea, dar pe de altă parte
creşte cheltuielile de păstrare a lor.
40
echipa de manageri ar trebui să efectuieze ITS (care lipsesc la momentul dat)
şi desigur să efectuieze o gestiune mai eficientă a activelor sale şi a DTS.
BIBLIOGRAFIE
canadian”Buc,1998
7. N.Hoanţă-“Finanţele fimei”Buc,1996
9. Stancu I.-“Finanţe”Buc,1996
41
15.Finanţe,Bănci şi Asigurări”,nr 11-12,dec 2004,pag 46-47
Stoc de Stoc de
monedă iniţial monedă
final
Cumpărări CREANŢE
Vînzări
42
ansamblul resurselor permanente. Această rată trebuie să fie ≥ 0,5.
Capital propriu
R IF
Capital permanent
[G. Vintila p.219]
Cheltuieli financiare
R PC
Excedent brut de exp loatare
7) Costul îndatorării, sau rata medie a dobînzii (Rdob), poate fi exprimat prin
Cheltuieli financiare
R
raportul. DOB
Împrumuturi totale [Brezeanu p58]
Tabelul 2.3.1
APRECIEREA CAPACITĂȚII DE PLATĂ A ÎNTREPRINDERII
43
a întreprinderii
44