Sunteți pe pagina 1din 5

Dâșcă Andra

Clasa:a ix-a D

Pădurile de mangrove
Pădurile de mangrove constituie un amestec de plante,în
principal arbuști și arbori tropicali si subtropicali,care se
dezvoltă in zona de variație a nivelului mării din cauza mareei,
între nivelul fluxului și refluxului.Ele apar în zona de contact
dintre uscat și ocean,pe țărmurile bogate in golfuri,lagune,
estuare și delte fluviale ale apelor sărate și se dezvoltă sub formă
de hatișuri dese de arbuști, uneori chiar și sub formă de arbori de
30 de metri care sunt întotdeauna verzi. Prezintă rădăcini care se
dezvoltă pe diferite părți ale plantei,în formă de catalige cu rol
de fixare a arborelui, dar au și rădăcini respiratorii.

Localizare geografică.
Mangrovele sunt repartizate în zona intertropicala cuprinsa între
Tropicul Racului în emisfera nordică si Tropicul Capricornului
în emisfera sudică, unde temperatura medie este superioară
cifrei de 160C. Astfel mangrovele ocupă aproximativ 75% din
spațiul zonelor tropicale și subtropicale,întinzându-se pe o
suprafață de 172.000 km2.

Sunt răspândite în două mari regiuni geografice:


 regiunea de est cu țărmurile tropicale umede din sudul și
sud-estul Asiei, nord-estul Australiei și sud-estul Africii;
 regiunea de vest cu vestul Africii , țărmurile tropicale din
estul Americii Centrale și sudul Americii.
În Africa de est se remarcă Somalia și Mozambic, unde se
găsesc mangrove dense și cu înălțimi de 15 metri, iar în partea
vestică a Africii putem întâlni mangrove în Golful Guineei.În
nord pe malul Mării Roșii și al Oceanului Indian, cu densități
mai mici și înălțimi de 5 metri, mangrovele apar de-a lungul
coastei Mării Roșii, atât pe partea egipteană, cât și în Golful
Aqaba, acoperind circa 525 de hectare. Aproape toate zonele de
mangrove din Egipt sunt protejate.
Importante mlaștini din mangrove se întâlnesc în Kenya,
Tanzania și Madagascar, Cuba, Nigeria având cea mai mare
concentrare de mangrove din Africa, care acoperă 36.000 km2.

În Madagascar În Cuba

În America de Sud mangrovele sunt prezente pe coasta de nord


a continentului, iar unii copaci pot depăși 30 de metri înălțime în
Guyana.
Caracterizare fizico-geografica
Limita nordica de raspandire a formatiunii de mangrove se situeaza la
20° lat. N in Africa de Vest si la 33° lat. N pe litoralul insulelor Okinawa
mai la sud de Japonia, iar cea sudică cam pe la paralela de 44°.
RELIEFUL:
In functie de locul unde se dezvolta, se pot deosebi trei tipuri de
mangrove:
mangrove litorale, ce cresc pe coastele plane, nealimentate cu apa
dinspre uscat; mangrove deltaice, cu extindere mare in delta fluviilor;
mangrove recifale, care cresc in recifele de corali iesite din apa.
CLIMA:
Plantele de mangrove au nevoie de o temperatura de cel putin 20°C, de
precipitatii abundente (peste 2000 mm/an), de sedimente terigene bogate
in substante organice, de un pH cuprins intre 6,6-7,6, cu variatii mici, iar
oxigenul dizolvat 27,0-96,6% din saturatie. Deoarece vantul razbate cu
greu prin impletitura deasa a ramurilor, in desisurile de mangrove
intotdeauna domina zapuseala. In schimb, aceasta umiditate ridicata este
favorabila pentru organismele marine oferindu-le o hrana abundenta.

Cu toate
acestea,
mangrovele
sunt mai
amenintate ca
niciodata. La
nivel global,
jumatate
din padurile
de
mangrove au
fost distruse
din cauza urbanizarii acestor zone, dar si din cauza crescatoriilor
artificiale de creveti aflate in plina expansiune.
Mangrovele sunt ca un rezervor natural pentru stocarea dioxidului de
carbon.
Plantațiile de mangrove din Vietnam, Thailanda, Filipine și India
găzduiesc mai multe specii importante din punct de vedere comercial de
pești și crustacee. În ciuda eforturilor de restaurare, dezvoltatorii și alții
au eliminat peste jumătate din mangrove din lume în ultima vreme.

Eficacitatea mlaștinilor de mangrove în ceea ce privește controlul


eroziunii poate fi uneori supraestimată. Energia valurilor este de obicei
scăzută în zonele în care mangrovele cresc, astfel încât efectul lor asupra
eroziunii este măsurat pe perioade lungi de timp. Capacitatea lor de a
limita eroziunea valurilor de mare energie este legată de evenimente
precum furtuni și tsunami.

O tânără plantație de mangrove din Delta Indusului

Surse:
www.referat.ro/referate_ despre/padurile_de_mangrove.html
https://www.scribd.com/doc/184123001/Padurile-de-Mangrove
https://www.descopera.ro/dnews/2682487-padurile-de-Mangrove
https://www.digi-world.tv/documentare/padurile-de-mangrove-19976
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/padurile-de-mangrove.html

S-ar putea să vă placă și