Sunteți pe pagina 1din 7

Student : Bîgiu Dumitru-Măru

Grupa : 8404 A
Departament : ISPA
Disciplina : Diagnosticarea sistemelor de propulsie
Lucrearea 6 de laborator
Data : 27.04.2021
Cerinta temei : Se comentează valorile parametrilor de diagnosticare ai sistemului de
frânare din fișele de diagnosticare prezentate în cele 3 fișiere pdf anexate pe moodle. La fiecare
parametru comentat, se prezintă o imagine cu captura de ecran a rezultatului analizat.
- Observam ca exista o diferenta a incarcarii rotii din stanga (446kg) fata de cea din dreapta
(439kg) puntea fata , respective 310 kg vs 295 kg pentru puntea spate , dar este o diferenta
mica ce nu ar trebui sa afecteze procesul de diagnosticare
- Puntea fata : frana de serviciu actioneaza cu o eficienta de 23% pentru roata stanga si cu 38 %
pentru roata dreapta , dezechilibrul intre roti este de sub 30 %
- Puntea spate : dezechilibrul intre roti este in intervalul de valori permise
-observam ca la frana de mana eficienta este de 20% , respectand pragul minim , deci din acest
punct de vedere sistemul de franare este conform
- de asemenea se observa ca programul emite in mod independent evaluarea finala , din care
reiese ca frana de exploatare nu este conforma , necesitand mentenanta
Din analiza graficului se poate observa ca varful de franare generat pentru pregatirea de
masurare a ovalizarii este de 2000 N pt puntea fata , valoarea medie fiind in juru de 1300-1500
N , observam ca graficele de culoare rosu si verde , pentru roata stanga respective dreapta se
suprapun destul de bine , astfel se poate sesiza chiar din analiza graficului daca dezechilibrul la
franare dintre roata stanga si dreapta este unul admisibil .

Pentru frana de mana valorile sunt usor de analizat , se constata ca raspunsul la actionarea
franei depaseste limita de N abia dupa 4 secunde de la actionare .
Pentru interpretarea valorilor obtinute pentru aderenta la sol se observa suprapunera aproape perfecta
pentru roata stanga si dreapta , pe cand la axa din spate este evident decalajul .
Este de sesizat diferenta de incarcare a rotilor : 2898 N pentru roata dreapta fata vs 2760 N
pentru roata dreapta fata respectiv 1813 N pentru roata dreapta spate vs 1754 N pentru roata
stanga spate diferente ce pot provoca mici erori , nefiind conditii identice de testare , dar este
aproape imposibil sa avem aceeasi incarcatura pe rotile puntii tot timpul .
In aceasta fisa de diagnosticare printata de la standul Bosch se poate analiza cu usurinta starea
tehnica a sistemullui de frana , valorile la franare apar in dreptul rotilor , utilizatorul standului
beneficiind de o olegenda anexata sub figura .
Este sesizabila o usoara variatie a frecventei de rezeonanta , diferenta de aderenta la axa fata
este conforma cu mentiunea ca este necesara o inspectie vizuala asupra componentelor de
suspensie .

Concluzii si observatii

1. Pentru o diagnosticare corecta a sistemului de franare trebuie verificata respectarea


presiunii prescrise pentru pneuri .
2. Sistemul de franare este sistemul de care depinde cel mai mult siguranta soferului si a
pasagerilor astfel ca este foarte important ca diagnosticarea sa fie facuta cu precizie cat mai
mare
3. Pentru autoturismul pe care s-a efectut diagnosticarea sistemului de franare la stand s-a
constat ca sistemul de franare necesita interventii de mentenanta intru-cat valoarea
eficientei franei de serviciu nu este de cel putin 50 %.
4. Diagnosticarea standului de franare este o procedura obligatorie la verificarea tehnica
periodica , dar si dupa fiecare interventie la sistemul de franare , ca si in cazul sesizarii
anumitor indici ce pot evidentia defectiuni sau o stare neconforma a sistemului de franare .
In caz de neconformitate se recomanda imobilizarea vehiculului pana la indreptarea starii
tehnice .
5. Este de remarcat toleranta pentru valorile admisibile la frana de stationare , care este un
element foarte important pentru siguranta autovehiculului si pasagerilor , deci
diagnosticarea franei de stationare , ca si cea a franei de serviciu trebuie efectuata periodic .
6. Eficienta sistemului de franare depinde in mare masura si de gradul de uzura al anvelopelor