Bucuresti 2009
ELVETIA
1
Date generale
Confederaţia Elveţiană sau Elveţia (Latina: Confederatio Helvetica) este un mic stat
federal în Europa Centrala, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franta, Italia,
Austria şi Liechtenstein. Ţara are o mare tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv
pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale.
Harta Elveţiei
Elvetia ( o tara model ).De peste 700 de ani, Confederatia Elvetiana este poate locul cel
mai sigur de pe batranul continent.Spiritul de toleranta, neutralitatea si pacea par sa
dainuie aici dintotdeauna si pentru totdeauna. Faptul ca tavalugul razboaielor a ocolit
aceste locuri a fost benefic atat pentru arhitectura acestor orase, cat si pentru felul de a fi
al oamenilor – mai linistiti si mai intelegatori decat oricare dintre europeni. O dovada ca
elvetienii sunt democratii veritabili este si acceptarea a patru limbi oficiale in tara lor –
franceza, germana, italiana si retroromana. Cat despre orase oricare din ele ar fi putut fi
capitala Confederatiei.
Vecini: Germania (N), Franta (V-SV), Italia (S-SE), Austria (E-NE), Principatul
Lichtenstein (NE).
Limbi oficiale: germana (vorbita de 64% dintre locuitori ca limba materna ), franceza
(19%), italiana (8%), retroromana (1%), restul (8%) vorbesc alte limbi materne.
Moneda: Francul elvetian (1 USD = 1,39 CHF), divizat in centime (fr.) sau rappen
(germ.).
2
Elvetia este membru al Fondului Monetar International si al Bancii Mondiale. Cele 26
de cantoane sunt importante centre financiare, cu banci renumite si companii de asigurarii
de mare incredere. La acestea se adauga taxele si impozitele foarte mici, care aduc
investitii apreciabile in ,,Tara cantoanelor”. Din acest mtiv, se spune ca Elvetia face parte
dintre ,,paradisurile fiscale” ale lumii.
Pana in 1848 (anul de constituire a Confederatiei), capitala Elvetiei a fost Zürich. Asezat
pe malurile Lacului Limat, cel mai mare oras helvet, dominat de siluetele gotice ale
catedralelor Grossmünster, Fraumünster si Sf. Petru, este deopotriva centrul financiar si
de afaceri al tarii. Atmosfera lui speciala este data insa de restaurantele vechi, foste sedii
de comporatii, si de stradutele pline de magazine de tot felul, strabatute de tranvaie sau de
pasii furnicarului de oameni.
3
Pentru ca Dumnezeu le-a daruit peisaje superbe, dar nu si un subsol bogat, elvetienii au
fost obligati sa creeze mereu si mereu cate ceva. Inzestrati cu fantezie, sarguinta si
disciplina, ei au facut din motoare, ceasuri, medicamente, ciocolata si lapte praf, produse
ce au cucerit lumea. De fapt, cei care au adus cu ei cunostintele despre ceasuri au fost
refugiatii hughenoti, la sfarsitul secolului al XVI-lea, iar Geneva a fost gazda primei
corporatii de ceasornicari, infiintata la inceputul veacului urmator. In 1845, se realizeaza
primele masini capabile sa produca piese pentru ceasuri. Din acest moment, ceasornicaria
se transforma din mestesug in industrie, domeniu in care elvetienii nu au concurent pe
plan international. In 1967, la Neuchatel a fost inventat ceasul cu cuart, care a facut
posibil, printre altele, afisajul electronic. Anual, in Elvetia se fabrica 170 de milioane de
ceasuri, dintre care aproape toate se exporta. Paradis al bancherilor si al ceasurilor de
lux, Elvetia este in acelasi timp una dintre cele mai ravnite tari de resedinta. Desi
impozitele sunt destul de mari, nivelul de trai se situeaza mult peste media europeana.
Elvetia traieste in mare parte din turism, stiind sa
profite din plin de darurile cu care a inzestrat-o natura,
dar si gratie infrastructurii care asigura conditii
deosebite de cazare, masa, transport. Anual ii trec
granitele in jur de 11 milioane de turisti din toata lumea.
4
peisaje alpine decupate din carti postale si satuce idilice de munte, a caror liniste e
intrerupta din cand in cand de iodlerele vesele sau de talangile turmelor care merg la
pasune.
Orasul vechi isi pastreaza aspectul medieval, cu turnuri de bresle si locuinte datand din
secolul al XV-lea. Dar poti sa te intorci si mai mult in stravechime, in timp ce explorezi
Gletschergarten (Gradina de Ghiata), cu relictele sale de acum 20 de milioane de ani.
Pe romantici insa ii astepta castelele medievale, cu ziduri groase, creneluri si foisoare,
colectii de arme si heraldica. In apropiere de Montreux, se afla Castelul Chillon, construit
in secolul al XI-lea, de unde ai o perspectiva minunata asupra Lacului Geneva. Iar in
zona Lacului Thun, poti vizita intr-o singura zi, doua batrane fortarete: Schloss Thun si
Schloss Oberhofen, ridicate in secolele al XII-lea, respectiv al XIII-lea, si pe mai tanarul
Schloss Hunegg (sec.al XIX-lea).
Chiar daca scriitorul Harry Lime spunea ca 500 de ani de democratie si pace nu au produs
decat ciocolata si ceasuri cu cuc, tot ce intalnesti in drumul tau, iti va demonstra ca
Elvetia nu s-a rezumat la atat. Iar un sejur in "tara ciocolatei" nu poate fi decat delicios.
In extermitatea sud-vestica a tarii, intre Muntii Alpi si Muntii Jura, se afla la Geneva,
poate cel mai semnificativ simbol al neutralitatii elvetiene, locul unde se intalneste
Lumea. Pe malul drept al Rhônului, la cativa pasi de oras, se afla marile centre de
conferinte. Geneva este sediul european al Natiunilor Unite, al Crucii Rosii si al altor
organizatii internationale, care fac din ea cel mai cosmopolit oras al planetei.
Orasul te intampina cu un maiestuos jet de apa, inalt de 140 de metri, tasnind parca din
adancul lacului Leman–cel mai intins lac elvetian, dar si cel mai mare din vestul Europei.
Malul stang este rezervat stradutelor care se aduna parca in jurul Catedralei Sf. Petru si al
vechiului Forum Bourg-de-Four. Terase pline cu verdeata, anticariate in aer liber, hoteluri
cu fatade elegante, galerii de arta, bistro–uri, Gradina Botanica si Castelul Chillon,
construit pe malul lacului. Orasul Vechi isi are farmecullui, venit parca din vremea cand,
din Franta, se refugiau aici familiile de hughenoti, aducand cu ei si viitoarea putere
politica.
Berna a fost aleasa ca centru administrativ al Elvetiei–un oras cu cladiri ridicate in Evul
Mediu, cu fantani inconjurate de flori si cu un foarte cunoscut Turn de ceas. Orasul vechi
5
de aici este cel mai mare centru comercial medieval acoperit din Europa si a fost
desemnat UNESCO Patrimoniu Cultural Mondial.
Obiective turistice
Berna
Munster (Catedrala)
Inceputa in 1421 de catre Matthus Ensinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele
mai vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. Reforma religioasa a gasit-o
in stadiu de santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa
opreasca lucrarile. Daniel Heinz s-a ocupat de edificiu intre 1573 si 1598, terminand
naosul si turla. Clopotnita, cea mai inalta din Elvetia, a fost adaugata abia in 1893. O
scara cu 254 de trepte duce in varful acesteia, de unde se poate admira panorama
orasului. Portalul de la intrarea in biserica prezinta o magnifica ilustrare a Judecatii de
Apoi, realizata inainte de Reforma, care contine 234 de figuri cioplite in piatra. In interior
se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga cu 5.404 de
tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte.
Kunstmuseum (Muzeul de arta)
Unul din cele mai originale muzee locale este Schweizerisches Alpines Museum
(Muzeul Alpilor Elvetieni), unde sunt expuse numeroase harti fizice si topografice ale
masivilor invecinati, precum si dovezi ale cuceririi acestora de catre diversi exploratori.
Alaturi de o minunata colectie de fotografii vechi poate fi admirata o superba pictura
murala realizata de peisagistul Ferdinand Hodler, reproducand tragica ascensiune a
varfului Matterhorn.
Cascade parfumate de culori
Zurich
Zurich si Noul Berlin
Zurich si-a inceput activitatea in anul 15 I.H. ca punct vamal roman, insa adevarata
dezvoltare a cunoscut-o in secolul al X-lea D.H. Oras liber in 1336, centru al Reformei
religioase in 1519 si centru comercial esential la inceputul secolului al XIX-lea, Zurich
este astazi cel mai mare oras elvetian si capitala culturala si economica a acestei tari,
bursa locala fiind a patra ca importanta din intreaga lume. Principala atractie turistica a
localitatii este Altstadt (Orasul Vechi), grupat in jurul centrului medieval. Atmosfera este
splendida, cu lebede argintii plutind pe apele raului Limmat si zeci de cafenele raspandite
pe malurile acestuia, intr-o atmosfera boema altminteri de neimaginat intr-o capitala
6
financiara.
Grossmunster (Catedrala)
Curajul femeilor
In piata Lindehhof, unde se gasesc ramasitele punctului vamal existent pe vremea
romanilor, s-a construit mai tarziu o fantana ce comemoreaza ziua din 1292 cand femeile
din Z�rich au salvat orasul de invazia Habsburgilor. Legenda spune ca atunci cand
cetatea era gata sa cada, fiicele si sotiile ostenilor sai s-au imbracat in armuri si au
marsaluit spre aceasta piata. Zarindu-le, inamicul a crezut ca se confrunta cu o noua
armata si a abandonat pozitiile cucerite, retragandu-se din oras.
Geneva
Geneva � Vaticanul reformatilor
Geneva este cel de-al treilea oras elvetian ca marime si are o populatie de doar
180.000 de locuitori. Cu siguranta insa, nici o alta zona a tarii nu este mai cosmopolita
decat vechea cetate de pe malul lacului cu acelasi nume, caci o treime dintre rezidentii sai
provin din alte colturi ale lumii. Aici au fost infiintate organizatii internationale de prima
marime precum Crucea Rosie (in 1864) si si-au stabilit sediul altele, deja existente, cum
ar fi Liga Natiunilor (in 1919). La Geneva si-au gasit refugiul promotorii reformei
religioase Calvin si Knox, dar si nemuritorii Byron, Shelley, Wagner sau Liszt. Orasul
este locul ideal in care sa fii ajuns din urma de o zi ploioasa, intrucat este ticsit de muzee
si monumente, iar agenda sa culturala este extrem de bogata.
7
Catedrala Sf. Petru
Constructia acestei catedrale a inceput in 1160 si a durat 150 de ani, timp in care
structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. Fatada neo-clasica a fost
adaugata abia in 1750. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei
catedrale catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in 1536. Calvin insusi a
fost pastor aici intre aceasta data si 1564. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele
statuare si frescele bisericii, o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu.
Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din
intreaga lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a
devenit Organizatia Natiunilor Unite (ONU). De altfel, chiar si astazi ONU are aici unul
dintre sedii (celalalt aflandu-se la New York), coridoarele sale purtand pasii celor mai
importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de delegati internationali care participa la
diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni arzatoare ale societatii moderne,
cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea nucleara.
Conventie legendara
Orasul reformatilor este locul unde s-a semnat celebra Conventie de la Geneva.
Evenimentul s-a produs la 22 august 1864, la initiativa Crucii Rosii, in sala Alabama a
Primariei din Geneva. Prin acest document s-au stabilit regulile esentiale referitoare la
luarea prizonierilor si la conditiile acestora de detentie, precum si libertatile asumate de
echipajele organizatiei in timpul conflictelor armate.
Succesiunea cultelor
Catedrala Sf. Petru pare sa se inalte pe un loc destinat din vremuri stravechi
ritualurilor religioase. In 1976, arheologii elvetieni au efectuat aici o serie de sapaturi,
descoperind ramasitele a doua sanctuare crestine din secolul al IV-lea, mai multe
mozaicuri si o cripta datand din secolul al XI-lea.
Lucerna, Lugano
Lucerna/Lucerne/Luzern
Lucerna este situata in mijlocul unei regiuni pe care multi o considera a fi adevarata
Elvetie, cu peisaje montane ametitoare, lacuri de cristal, pasuni alpine rasunand de
clopotele vacilor de lapte si pajisti smaltuite cu flori. Orasul in sine este fermecator,
construit la nord-vest de Lacul celor Patru Cantoane, pe valea raului Reuss. Pe malul
nordic al acestuia se intinde orasul vechi, imprejmuit de ziduri inalte de aparare si strajuit
de sapte turnuri. Zona este un labirint de cladiri datand din secolul al XV-lea, cu
frumoase fatade pictate, grupate in jurul unei primarii renascentiste, construite in secolul
al XVII-lea. Nota specifica orasului o dau insa podurile de peste Reuss, dintre care se
distinge Kapellbr�cke, cel care traverseaza raul la varsarea sa in lac. Acesta a fost
construit la inceputul secolului al XIV-lea, cu un frumos acoperis de lemn si un turn
octogonal de apa, care gazduieste in prezent un magazin de suveniruri. In partea de nord
a orasului se gaseste fascinanta Gletschergarten (Gradina ghetarilor), unde se poate vedea
8
efectul actiunii ghetarilor asupra stancilor elvetiene, materializat sub forma unor puturi
glaciare de diferite forme. Interesant de vazut este si Muzeul Transporturilor, unde sunt
expuse mai multe tipuri de vagoane, locomotive, automobile si chiar avioane.
Lugano
Situat in partea de sud a Elvetiei, langa granita italiana, Lugano este o asezare de o
frumusete naturala deosebita. Influenta statului vecin este evidenta aici atat la nivel
arhitectural, cat si de atitudine. De altfel, localitatea este cea mai mare din cantonul
Ticino, unde se vorbeste italiana si exista 15 zile libere pe an. Renumite in Lugano sunt
parcurile sale inverzite, dintre care cel mai cunoscut este Parco degli Ulivi (Parcul
maslinilor), situat pe coastele domoale de la poalele culmii Monte Br�, un teren salbatic,
pe care cresc in voie maslinii argintii si florile de rozmarin. Doua biserici se disting in
Lugano: Catedrala San Lorenzo, cu o frumoasa fatada renascentista, si biserica Santa
Maria degli Angeli, construita in 1455 si impodobita cu fresce realizate de Bernardino
Luini.
Zermatt
Castelul Chillon
Castelul Chillon este probabil cel mai vizitat obiectiv turistic din Elvetia. Avand o locatie
de exceptie, pe malul estic al lacului Geneva, fortareata a captat interesul public dupa ce
Lord Byron a scris povestea lui Bonivard, un adept al Reformei care a fost inlantuit si
aruncat in temnita timp de patru ani, in decursul secolului al XVI-lea. Byron insusi si-a
gravat numele pe unul din stalpii inchisorii. Castelul, ridicat in secolul al XI-lea, este
excelent conservat, desi intre timp a suferit unele modificari.
Ascona
Situat in cantonul Ticino, pe malul nordic al lacului Maggiore, satul Ascona este un
important centru artistic, strazile sale adapostind nenumarate galerii de arta si magazine
de artizanat. O vasta comunitate de artisti si intelectuali s-a adunat aici la inceputul
secolului trecut, imbratisand o miscare �pro-naturista� foarte la moda in epoca. Insusi
Lenin, exilat pe vremea aceea, a poposit aici o scurta perioada. Principala atractie a
localitatii este Museo Comunale D'Arte Moderna, care expune opere ale unor artisti
9
precum Paul Klee, Hans Arp, Ben Nicholson si Alexej Jawlensky.
Lausanne
Carl Gustav Jung (1875-1961) este cel mai celebru psiholog si psihiatru elvetian. Initial
discipol al lui Freud, Jung s-a indepartat ulterior de teoriile acestuia, inlocuind notiunea
de �libido� cu aceea de �inconstient ancestral�. Elvetianul este cel care a deosebit
tipurile introvertit si extravertit, utilizate astazi pe scara larga in psihologie.
Educatie
Introducere:
Sistemul de invatamant
Particularitatea sistemului de invatamant elvetian consta in faptul ca se bazeaza pe
structuri federale, fiecare canton detinand suveranitatea in acest sens. Nu exista un
Minister al Educatiei la nivel national. Invatamantul elvetian se compune din urmatoarele
nivele de invatamant: nivel prescolar; nivel primar (copiii incep scoala primara la varsta
minima de 6 ani, acest nivel fiind obligatoriu si gratuit pentru toti copiii); nivelul
secundar (a doua parte a invatamantului obligatoriu) pregateste copiii pentru
invatamantul profesional sau transferul la o scoala superioara de invatamant; nivel tertiar
- invatamantul superior.
Un act de studiu sau de calificare obtinut in tara noastra poate fi recunoscut in
Elvetia, numai daca durata si continutul cursului sunt similare cu cele desfasurate in
10
Elvetia. Institutia abilitata pentru recunoasterea diplomelor este Oficiul Federal pentru
Educatie Profesionala si Tehnologica.
Din moment ce Elveţia nu are resurse naturale, educaţia şi cunoaşterea au devenit resurse
foarte importante. Prin urmare, Elveţia pretinde că a avut unul din sistemele cele mai
bune din lume in educaţie. Deoarece cantoanele sunt responsabile pentru serviciile de
învăţământ (grădiniţe, şcoli, universităţi), educaţia poate varia semnificativ între
cantoane. De exemplu, unele cantoane încep să predea prima limbă străină de la clasa a
patra, în timp ce altele încep de la clasa a saptea. În Elveţia, cei mai mulţi copii merg la
şcolile publice, scolile private fiind mai scumpe. Şcolile publice includ Gradinita,
Volksschule ( "şcoala primară"), Gimnaziul ( "şcoala secundară") şi Universitäten
( "universităţi"). Cele mai multe cantoane asigura cel puţin o şcoală secundară. Exista
unsprezece universităţi din Elveţia, nouă sunt conduse de cantoane, două sunt conduse de
confederaţie.
După şcoala elementară, copiii pot alege fie să meargă la şcoală secundară sau sa inceapa
o ucenicie. După terminarea uceniciei, este încă posibil inceperea unei cariere academice,
fie la o instituţie de învăţământ secundar sau la aşa-numitul Fachhochschule (FH)
( "Colegiul Tehnic").
2. Şcoli
În Elveţia, fiecare copil trebuie să participe cel puţin la o şcoala primară. Ţara oferă
diferite şcoli, la diferite niveluri.
2.1 Gradinita:
Spre deosebire de şcoală, copiii nu sunt obligaţi să participe la Gradinita, dar cei mai
mulţi copii nu merg la grădiniţă. Ei nu învaţa cum să citească şi să scrie, dar trebuie să-şi
dezvolte capacităţile lor sociale şi să se obişnuiască să fie linistiti şi să acorde atenţie
profesorilor. Copiii pot participa la Gradinita pentru un an sau doi ani.
Volksschule ( "şcoala primară") este obligatorie pentru toţi copiii din Elveţia. Acestia
pot alege fie o şcoală publică fie o şcoală privată. Şcoala primară începe la vârsta de
şapte ani şi durează cel puţin opt, dar de obicei nouă ani. Unele şcoli oferă un an
suplimentar pentru copiii care, fie nu au hotărât încă ce să facă, după şcoală, nu au găsit
un loc de muncă pentru a porni o ucenicie sau încă nu au ajuns la vârsta de a începe ceea
ce ei ar dori să facă. Volksschule este împărţit în Primarschule şi Oberstufenschule:
11
• şcoala secundară este cel mai înalt nivel. Unele ucenicii necesită acest nivel de
educaţie. Este deosebit de necesar în cazul în care un student vrea să participe la
Gimnaziu ( "şcoala secundară"), după aceea. Sekundarschule include matematica,
geometria, limba maternă (germană, în caz de Zürich), prima limbă străină
(franceză din Zürich), geografie, istorie şi mai multe . În plus, studenţii pot
participa şi alte discipline cum ar fi a doua limbă străină, de obicei, engleză sau
italiană.
• Realschule învaţă în esenţă aceleaşi teme, dar nu la aceeaşi măsură.
• Oberschule are grijă de studenţi care au dificultăţi în procesul de învăţare.
În Elveţia, cei mai multi copii încep o Berufslehre ( "ucenicie") după şcoala elementară.
În funcţie de profesie, o ucenicie necesita de la doi până la patru ani. Uceniciile includ
toate tipurile de profesii, de la artizanat (de maşini, dulgher, brutar, coafor, etc) pana la
lucrător de birou (secretar, contabil, specialist IT, etc). Ucenicii vor fi primiti pentru
pregatire la o companie sau organizaţie, dar, de asemenea, merg la şcoală pentru una sau
două zile pe săptămână. Unele companii oferă, de asemenea clase suplimentare pe cont
propriu.
După ucenicie şi în funcţie de educaţia lor, tinerii pot începe sa lucreze sau se alătură
altor şcoli pentru educaţie continuă, inclusiv aşa-numitele Fachhochschulen (cunoscut
anterior ca Höhere Lehranstalt Technische ", colegiile tehnice").
12
Sportgymnasium ( "şcoală secundară de sport"), care pune accentul pe activităţi sportive.
Toate aceste şcoli secundare, fie de şase ani şi jumătate sau patru ani şi jumătate conduc
la aşa-numitele Eidgenössische Matura ( "diploma de absolvire federala"), care este
recunoscuta în toate universităţile, în Elveţia şi la cele mai multe universităţi din ţări
străine.
Chiar şi după o ucenicie, este încă posibila obţinerea unei diplome de absolvire, la aşa-
numitele Maturitätsschule ( "Diploma de absolvire şcolara").
Există unsprezece universităţi în Elveţia, nouă dintre acestea sunt conduse de un canton,
două sunt conduse de confederaţie. Pentru a putea participa la o universitate, un student
trebuie să fi terminat un gimnaziu şi sa deţina o diplomă de absolvire. Un studiu la o
universitate, durează de obicei patru ani şi jumătate.
Educaţia este inpartita in două părţi, similar cu cele din învăţământul din SUA:
– Un studiu de licenţă (trei ani)
– Master-ul (un an şi jumătate sau doi ani)
După finalizarea cu succes a studiului de masterat, se poate începe lucrarea la o teză în
scopul de a obţine un titlu de doctor. Acest lucru durează de obicei de la trei la patru ani.
Grădiniţa
(de obicei, pentru copii cu varsta intre 5 şi 6)
Primarschule
(Şcola 1 - 6 grade)
Oberstufenschule Sala de
(Şcola 7a-9a grad) gimnastica
Berufslehre Sala de (Pe termen lung
(Ucenicie) gimnastica şcoală secundară,
(Şcoală 6 ½ ani)
secundară pe
13
termen scurt, 4
½ ani)
Abendtechnikum
Fachhochschule Maturitätsschule
Universitatea
(similar cu şcoala
(Colegiu de (Universitatea)
(Colegiu tehnic) secundară)
seara)
Erwerbsleben und Weiterbildung ( "Businesslife" şi de educaţie permanentă)
3. Educaţie pe Internet:
Transportul public
Sistemul De transport public al Elveţiei este cunoscut a fi unul dintre cele mai frumoase
din lume. O reţea densă de cai ferate, linii de autobuz şi tramavai precum şi un calendar
sistematic permite să ajungă la aproape orice punct din ţară, o dată pe oră. În cele mai
multe cazuri, un bilet este de ajuns pentru o călătorie. Punctualitatea Elveţiei a sistemului
de transport public este supervizată şi obiectivele de sosiri de 95% cu mai puţin de 5
minute întârziere şi 75%, cu întârziere minute mai puţin de 1 sunt realizate în mod regulat
în statistici lunare.
14
Caile ferate
Principalele linii de cale ferata a Elveţiei
sunt operate de Căile Federale Elveţiene
Ferate (Schweizerische Bundesbahnen SBB,
Chemins de Fer Fédéaux CFF, Ferrovie
federali Svizzeri FFS), detinute de către
Confederaţia Elveţiană, dar există o serie de
aşa-numite private companii de cale ferată.
În realitate, Confederaţia Elveţiană,
cantoanele [state federale] şi comunele în
cauză deţin o mare parte din capitalul social
al acestor societăţi de cale ferată (de obicei,
mai mult de 90%) şi de infrastructură, de
asemenea, subvenţii şi funcţionare.
Ecartamentul standard (1435 mm / 56.5 in) reţeaua de linia principală de cale ferată este
extins prin linii de ecartament îngust de un metru în văile alpine (Graubünden, Valais,
Unterwalden, Berner Oberland). Printre acestea se numără cel mai încet "trenul rapid al
lumii" (gheţarul Express) care leagă St Moritz, cu Zermatt într-o călătorie de o zi Scenic
si Golden Pass conectarea la Montreux, Interlaken şi Lucerna. Electrificarea căilor ferate
a Elveţiei a început la începutul secolului 20 şi a fost finalizată în 1960. Toate liniile sunt
100% electrificate. Elvetia are cea mai mare densitate de tren din Europa, o proporţie
mai mare din populaţie foloseşte transportul public şi pot călători pe distanţe mai mari
decât în orice altă ţară, cu excepţia Japoniei. Excelentele conexiuni ale trenului Intercity
de la centrul orasului la centrul oraşului de transport public este alegerea preferată pentru
oamenii de afaceri şi politicieni.
Scenic Railroads
15
• Linie de Albula
Chur - Tiefencastel - Bergün - Samedan - St Moritz
• Linie de Bernina
St Moritz - Pontresina (Engadin) - Poschiavo - Tirano (Italia)
Transportul metropolitan
Marile oraşe elveţiane Zurich, Basel, Berna, Geneva, Lausanne, Neuchâtel şi Zug nu au
extins retelele S-Bahn [trenuri rapide in Zona metropolitană cu opriri frecvente care
rulează la intervale de timp scurte de la 10 la 30 de minute] şi / sau reţele de tramvaie. În
aceste regiuni, toţi furnizorii se runesc într-o aşa-numită "Verkehrsverbund" asociaţie de
transport [], iar biletele sunt valabile la aceleaşi în trenuri, tramvaie, autobuze si chiar
nave. Basel, Berna, Biel / Bienne, La Chaux-de-Fonds, Fribourg, Geneva, Lausanne,
Lugano, Lucerna, Neuchâtel, Schaffhausen, St Gallen, Vevey şi Winterthur opereaza
troleibuze reţele de autobuz şi retele suplimentare de motorină cu autobuzul la suburbii.
Multe oraşe mai mici opereza o reţea locală de autobuz.
Autobuzele Cross-Country
Aproape orice sat din Elveţia poate fi atins printr-o
linie de autobuz regionala de mai multe ori pe zi,
cele mai multe dintre ele nici măcar o dată pe oră.
Postul elveţian opereaza multe dintre aceste linii de
autobuz cu autobuzele lor celebrul post galben.
Orarele şi bilete de toate eco-autobuze din ţară sunt
integrate în sistemul unic al Elveţiei integrate
transporturilor publice. Nu există autobuze publice
la distanţă lunga, în Elveţia, cu toate acestea: Long-
trenuri de la distanţă ofera o capacitate mai mare,
sunt mai rapide, mai sigure (nu sunt afectate de
congestionarea traficului), mai ieftine şi mai
confortabil decât autobuzul de călătorie. Pentru
orice traseu pe distanţe lungi în cadrul Elveţiei
există cel puţin un tren pe oră de dimineaţă până la
miezul nopţii, în timp ce eco-autobuzele din ţară
sunt exploatate pe rute cu trafic foarte redus.
16
Drumuri / Autostrăzi
Reguli de circulaţie
Cel mai important pentru turisti sunt, probabil, a regulile de circulaţie şi limitele de
viteză, diferit de alte ţări europene.
17
biciclete) şi pietoni strict
interzisă
Drumuri principale, în
afara oraselor / satelor
80 50
Drumuri Side, în afara
oraselor / satelor
Abaterile din cauza
lucrărilor de întreţinere
Rute Bike
Strazi in zone construite
Atractii turistice, cladiri
istorice, muzee, poteci 50 30
historcial
Industrie / de afaceri
Limitele de viteză generale sunt indicate în kilometri pe oră. Aceste limite sunt mari în
comparaţie cu SUA, in comparaţie cu alte ţări europene, în afara limitelor zonelor
construite reflecta aspectele speciale ale topografiei Elveţiei. Aproape toate drumurile în
Elveţia (inclusiv autostrăzi) au o mulţime de curbe. În cazul în care este necesar, chiar
limite mai mici de viteză sunt semnalate.
18
Vă rugăm să reţineţi că maşina dumneavoastră trebuie să aibă un
Autobahnvignette (autocolant rutier special de impozitare) de pe fereastra
sa din faţă, în cazul în care doriţi să utilizaţi autostrăzi / expressways.
Autobahnvignette costa 30 CHF (aproximativ 20 euro, 25 dolari SUA) şi
este valabilă timp de un an. Atunci când se analizează dacă aveţi nevoie
pentru a o cumpara, ţine la două lucruri: regiunea Elveţiei platou este de
aproape un oraş mare acum, pe jumătate normale principalele drumuri de
distanţă şi a călătorit mai mult de jumătate din timpul petrecut pe drum este
construit în interiorul zonellor în care 50 kilometri pe oră [30 mph] limitele Vinietă
de viteza se aplică. Ambele drumuri principale trec între Nordul Elveţiei şi Autobahn
cantonul Ticino (Gotthard şi San Bernardino) nu sunt deschis tot anul, aşa
că s-ar putea utiliza tunelurile de bază care fac parte din Autobahn A2 şi
Autostrasse A13, respectiv. Daca inchiriezi o masina în Elveţia verifica
Autobahnvignette, dacă nu este acolo, companie de inchiriere nu este de
încredere.
Forma mare a indicatoarelor de direcţie galben sau semne de interdicţie în negru / galben
in loc de rosu / alb indică reglementări speciale pentru vehicule militare. Pentru civili,
numai rosu / alb / albastru / verde semen standard se aplică. Forma mica a indicatoarelor
de direcţie galben marcheaza trasee montane pentru pietoni.
Alpii o barieră masiva între Italia şi Europa centrală sunt încă o problemă-cheie de trafic,
deşi sute de poduri şi tuneluri au fost construite în ultimii 150 de ani. Saint
Gotthard (16 km, deschis în 1882) şi Lötschberg / tunelurile feroviare Simplon au
fost capodopere de inginerie la timpul lor. De la deschiderea tunelului rutier Saint
Gotthard (16.3 km [10.1 mile]) traficul rutier de trecere a Alpilor a crescut
considerabil, care provoacă o poluare a aerului.
Navigabile interioare,
Cu toate că Elveţia este fără ieşire la mare, operează marin, alcătuit din 25 de nave mari
pe mările şi barjele numeroase porturi maritime de legătură cu porturile în Elveţia. Râul
Rin a fost făcut navigabil de la Marea Nordului până la graniţa cu Elveţia, în Basel joacă
un important, rolul importurilor şi a exporturilor de mărfuri grele. Pentru a fi precis,
wateray continuă pentru 19 km mai mult [12 mile] de-a lungul Elveţiei graniţa dintre
Germania şi până la Rheinfelden, un port secund pentru regiune la Basel. Canalul
francez du Rhône au Rhin de fapt, râurile Rin şi Doubs în regiunea Alsacia (doar nord-
vest de la Basel) deschide accesul de la Basel la râu Rhône şi, astfel, la Marea
Mediterană. Navigabile interioare în interiorul Elveţia nu mai joacă un rol-cheie în
transport. O secţiune scurtă a Rinului, la capătul inferior al [Bodensee lacului Constance]
este navigabil, de asemenea, dar ca este separat de la Basel, prin faimoasa Cascada a
Rinului, la Neuhausen / Schaffhausen, transporturile de marfă nu sunt interesante acolo.
Secţiunea este folosita ca o extensie a liniilor de transport de pasageri pe Lacul Constance
19
care servesc, în principal în scopuri turistice. Doisprezece lacuri majore în Elveţia sunt
navigabile. Există un număr limitat de transport de marfă, în special de pietriş depuse la
capătul de sus a lacurilor de râurile alpin de alimentare a lacului. Navele de pasageri
publice cea mai mare parte a servit în acelaşi scop ca dedicate în proprietate privată
ambarcaţiunilor de agrement de croazieră. Oameni care doresc sa ajunga la celălalt capăt
al lacului ajung de obicei mai repede decat cu trenul sau autobuzul.
20