UNIVERSITATEA CRESTINA " DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

INDRUMATOR : Lect.univ. TOBOSARU IRINA

Studenti: Danciu Alina

Nica Cristina
Petrica Georgiana
Grupa 6

Bucuresti 2009

ELVETIA

1
Date generale
Confederaţia Elveţiană sau Elveţia (Latina: Confederatio Helvetica) este un mic stat
federal în Europa Centrala, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franta, Italia,
Austria şi Liechtenstein. Ţara are o mare tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv
pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale.

Harta Elveţiei

Elvetia ( o tara model ).De peste 700 de ani, Confederatia Elvetiana este poate locul cel
mai sigur de pe batranul continent.Spiritul de toleranta, neutralitatea si pacea par sa
dainuie aici dintotdeauna si pentru totdeauna. Faptul ca tavalugul razboaielor a ocolit
aceste locuri a fost benefic atat pentru arhitectura acestor orase, cat si pentru felul de a fi
al oamenilor – mai linistiti si mai intelegatori decat oricare dintre europeni. O dovada ca
elvetienii sunt democratii veritabili este si acceptarea a patru limbi oficiale in tara lor –
franceza, germana, italiana si retroromana. Cat despre orase oricare din ele ar fi putut fi
capitala Confederatiei.

Suprafata: 41.293 km2

Vecini: Germania (N), Franta (V-SV), Italia (S-SE), Austria (E-NE), Principatul
Lichtenstein (NE).

Populatia: 6,67 milioane locuitori.

Limbi oficiale: germana (vorbita de 64% dintre locuitori ca limba materna ), franceza
(19%), italiana (8%), retroromana (1%), restul (8%) vorbesc alte limbi materne.

Clima: moderata (18-27˚C vara, (-1)-(+5)˚C, in ianuarie – februarie).

Ora locala: GMT+1 ora (ora Romaniei –1 ora).

Moneda: Francul elvetian (1 USD = 1,39 CHF), divizat in centime (fr.) sau rappen
(germ.).

Costuri relative: Un buget de 50 – 75 USD/zi.

2
 Elvetia este membru al Fondului Monetar International si al Bancii Mondiale. Cele 26
de cantoane sunt importante centre financiare, cu banci renumite si companii de asigurarii
de mare incredere. La acestea se adauga taxele si impozitele foarte mici, care aduc
investitii apreciabile in ,,Tara cantoanelor”. Din acest mtiv, se spune ca Elvetia face parte
dintre ,,paradisurile fiscale” ale lumii.

Pana in 1848 (anul de constituire a Confederatiei), capitala Elvetiei a fost Zürich. Asezat
pe malurile Lacului Limat, cel mai mare oras helvet, dominat de siluetele gotice ale
catedralelor Grossmünster, Fraumünster si Sf. Petru, este deopotriva centrul financiar si
de afaceri al tarii. Atmosfera lui speciala este data insa de restaurantele vechi, foste sedii
de comporatii, si de stradutele pline de magazine de tot felul, strabatute de tranvaie sau de
pasii furnicarului de oameni.

Istoria Elvetiei demonstreaza ca pe un spatiu extrem de restrans pot fi unite diverse

aspiratii culturale si politice, fara ca autonomia intregii regiuni sa fie alterata. Prima
declaratie de neutralitate este facuta o data cu Razboiul de 30 de ani (1618-1648), urmata
de prinderea de Imperiul Habsburgic. In 1674, neutralitatea Confederatiei este declarata
oficial, pentru ca, in 1815, la Congresul de la Viena, ea sa fie recunoscuta si pe plan
international. Marile beneficii ale neutralitatii Elvetiei sunt siguranta si stabilitatea.
Confederatia nu face parte nici din Uniunea Europeana, nici din ONU si nici din NATO.
Din 1848, Elvetia este o republica democratica. Cele mai mici unitati administrative sunt
comunele, unde democratia se exercita in mod direct: fiecare cetatean participa la
adunarile comunale.Cantoanele sunt niste ,, republici” mai mici, cu constitiutii proprii,
guverne si parlamente locale, dar legile lor nu trebuie sa contravina legilor si Cosntititiei
Confederatiei.Pe plan federal, puterea legislativa este exercitata de Adunarea Federala
(Parlament), formata din doua Camere–Consiliul National si Consiliul Statelor–care
asigura in mod egal supravegherea administratiei si justitiei federale. Adunarea Federala
alege, o data la patru ani, Consiliul Federal (Guvernul), format din sapte membri. Dintre
acestia, in fiecare an, Adunarea numeste prin rotatie un presedinte, astfel ca, dupa patru
ani, toate cele patru partide politice importante au condus guvernul. In rest, presedintele
Cofederatiei este pe picior de egalitate cu ceilalti consilieri federali.In Elvetia, nici un
guvern nu poate fi rasturnat, chiar daca primeste vot de neincredere in Adunare Federala;
guvernarea continua pana la noi alegeri. S-a eliminat astfel, prin Constitutie, posibilitatea
unei instabilitati a tarii.

Calatorie in tara ciocolatei

3
Pentru ca Dumnezeu le-a daruit peisaje superbe, dar nu si un subsol bogat, elvetienii au
fost obligati sa creeze mereu si mereu cate ceva. Inzestrati cu fantezie, sarguinta si
disciplina, ei au facut din motoare, ceasuri, medicamente, ciocolata si lapte praf, produse
ce au cucerit lumea. De fapt, cei care au adus cu ei cunostintele despre ceasuri au fost
refugiatii hughenoti, la sfarsitul secolului al XVI-lea, iar Geneva a fost gazda primei
corporatii de ceasornicari, infiintata la inceputul veacului urmator. In 1845, se realizeaza
primele masini capabile sa produca piese pentru ceasuri. Din acest moment, ceasornicaria
se transforma din mestesug in industrie, domeniu in care elvetienii nu au concurent pe
plan international. In 1967, la Neuchatel a fost inventat ceasul cu cuart, care a facut
posibil, printre altele, afisajul electronic. Anual, in Elvetia se fabrica 170 de milioane de
ceasuri, dintre care aproape toate se exporta. Paradis al bancherilor si al ceasurilor de
lux, Elvetia este in acelasi timp una dintre cele mai ravnite tari de resedinta. Desi
impozitele sunt destul de mari, nivelul de trai se situeaza mult peste media europeana.
Elvetia traieste in mare parte din turism, stiind sa
profite din plin de darurile cu care a inzestrat-o natura,
dar si gratie infrastructurii care asigura conditii
deosebite de cazare, masa, transport. Anual ii trec
granitele in jur de 11 milioane de turisti din toata lumea.

Desi capitala este la Berna, Zurich-ul ramane

emblema Elvetiei, considerat capitala culturala a tarii.
Orasul este plin de galerii de arta si nu este de mirare ca
tocmai aici milioane de dolari se investesc in arta la sedintele celebrei case de licitatii
Sotheby's.
In Orasul vechi vei intalni atmosfera burgurilor medievale, cu stradute serpuite, case
din secolele XVI-XVII si peste 1.000 de fantani, unde iti poti pune tot atatea dorinte.
Daca plimbarile te-au obosit prea tare, iti poti lua o zi de pauza pentru un picnic pe malul
Lacului Zurich, continuandu-ti apoi incursiunile culturale.
In turnul Bisericii Sf.Petru, din secolul al XIII-lea, se gaseste cel mai mare cadran de
ceas din Europa. Pentru ca amintim de arta, la Biserica Fraumunster, poti admira vitraliile
viu colorate, creatie a renumitului pictor Marc Chagall. Muzeul de Arta te intampina cu
tablourile lui Manet si Monet, dar si cu opere de arta religioasa din secolul al XV-lea. Iar
daca vrei sa stii mai multe despre istoria tarii, viziteaza si Muzeul National al Elvetiei.
In schimb, Geneva ar putea fi considerata una dintre capitalele lumii. Aici se
negociaza tratate, probleme grave cu care se confrunta societatea contemporana, conflicte
intre state, pentru ca, inainte de toate, tara reprezinta garantia neutralitatii. Iar amestecul
de civilizatii este prezent la tot pasul: doar unul din trei locuitori este cetatean elvetian.
Aici te poti bucura de o excursie in natura, hoinarind pe malul Lacului Geneva sau
tragand la vasle intr-o plimbare cu barca. Nu rata nici un drum cu funicularul pe Muntele
Saleve.

Cu forte proaspete, avanta-te intr-un periplu printre monumentele si muzeele Genevei.

Viziteaza Catedrala Sf. Petru din centrul orasului, Muzeul de Arta si Istorie, Muzeul
Ceasului, Muzeul Voltaire. Iar daca iti plac curiozitatile, nu uita nici de Muzeul
Instrumentelor Muzicale Vechi.
Din Lucerna, vezi Elvetia pe care o stii din filme, cu

4
peisaje alpine decupate din carti postale si satuce idilice de munte, a caror liniste e
intrerupta din cand in cand de iodlerele vesele sau de talangile turmelor care merg la
pasune.
Orasul vechi isi pastreaza aspectul medieval, cu turnuri de bresle si locuinte datand din
secolul al XV-lea. Dar poti sa te intorci si mai mult in stravechime, in timp ce explorezi
Gletschergarten (Gradina de Ghiata), cu relictele sale de acum 20 de milioane de ani.
Pe romantici insa ii astepta castelele medievale, cu ziduri groase, creneluri si foisoare,
colectii de arme si heraldica. In apropiere de Montreux, se afla Castelul Chillon, construit
in secolul al XI-lea, de unde ai o perspectiva minunata asupra Lacului Geneva. Iar in
zona Lacului Thun, poti vizita intr-o singura zi, doua batrane fortarete: Schloss Thun si
Schloss Oberhofen, ridicate in secolele al XII-lea, respectiv al XIII-lea, si pe mai tanarul
Schloss Hunegg (sec.al XIX-lea).

Daca esti impatimit de schi sau drumetii montane, trebuie sa-ti

indrepti pasii spre regiunile Jungfrau sau Franches Montagnes ori
spre statiunea Zermatt, unde kilometri intregi de partii si trasee
marcate te asteapta. Panoramele incantatoare care ti se dezvaluie
merita efortul tau de a ajunge pana in inima muntilor.

Din muntii inzapeziti ar fi poate util sa gusti putin din atmosfera

Mediteranei, chiar daca te afli in Elvetia. La Ascona, pe malul
Lacului Maggiore, vei intalni un orasel care respira prin arta, o
dovada fiind si multele galerii si magazine cu artizanaturi raspandite
peste tot.

Chiar daca scriitorul Harry Lime spunea ca 500 de ani de democratie si pace nu au produs
decat ciocolata si ceasuri cu cuc, tot ce intalnesti in drumul tau, iti va demonstra ca
Elvetia nu s-a rezumat la atat. Iar un sejur in "tara ciocolatei" nu poate fi decat delicios.

In extermitatea sud-vestica a tarii, intre Muntii Alpi si Muntii Jura, se afla la Geneva,
poate cel mai semnificativ simbol al neutralitatii elvetiene, locul unde se intalneste
Lumea. Pe malul drept al Rhônului, la cativa pasi de oras, se afla marile centre de
conferinte. Geneva este sediul european al Natiunilor Unite, al Crucii Rosii si al altor
organizatii internationale, care fac din ea cel mai cosmopolit oras al planetei.

Orasul te intampina cu un maiestuos jet de apa, inalt de 140 de metri, tasnind parca din
adancul lacului Leman–cel mai intins lac elvetian, dar si cel mai mare din vestul Europei.
Malul stang este rezervat stradutelor care se aduna parca in jurul Catedralei Sf. Petru si al
vechiului Forum Bourg-de-Four. Terase pline cu verdeata, anticariate in aer liber, hoteluri
cu fatade elegante, galerii de arta, bistro–uri, Gradina Botanica si Castelul Chillon,
construit pe malul lacului. Orasul Vechi isi are farmecullui, venit parca din vremea cand,
din Franta, se refugiau aici familiile de hughenoti, aducand cu ei si viitoarea putere
politica.

Berna a fost aleasa ca centru administrativ al Elvetiei–un oras cu cladiri ridicate in Evul
Mediu, cu fantani inconjurate de flori si cu un foarte cunoscut Turn de ceas. Orasul vechi

5
de aici este cel mai mare centru comercial medieval acoperit din Europa si a fost
desemnat UNESCO Patrimoniu Cultural Mondial.

Obiective turistice
Berna
Munster (Catedrala)

Inceputa in 1421 de catre Matthus Ensinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele
mai vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. Reforma religioasa a gasit-o
in stadiu de santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa
opreasca lucrarile. Daniel Heinz s-a ocupat de edificiu intre 1573 si 1598, terminand
naosul si turla. Clopotnita, cea mai inalta din Elvetia, a fost adaugata abia in 1893. O
scara cu 254 de trepte duce in varful acesteia, de unde se poate admira panorama
orasului. Portalul de la intrarea in biserica prezinta o magnifica ilustrare a Judecatii de
Apoi, realizata inainte de Reforma, care contine 234 de figuri cioplite in piatra. In interior
se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga cu 5.404 de
tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte.
Kunstmuseum (Muzeul de arta)
Unul din cele mai originale muzee locale este Schweizerisches Alpines Museum
(Muzeul Alpilor Elvetieni), unde sunt expuse numeroase harti fizice si topografice ale
masivilor invecinati, precum si dovezi ale cuceririi acestora de catre diversi exploratori.
Alaturi de o minunata colectie de fotografii vechi poate fi admirata o superba pictura
murala realizata de peisagistul Ferdinand Hodler, reproducand tragica ascensiune a
varfului Matterhorn.
Cascade parfumate de culori

Rosengarten, situata in dreapta meandrei raului Aare, este o splendida gradina de

trandafiri, minunat amenajata si intretinuta. Intre aprilie si octombrie aceasta infloreste
intr-o explozie de culori si parfumuri ametitoare. Pasionatii de horticultura pot identifica
aici 27 de soiuri de rododendroni, 200 de tipuri diferite de trandafiri si circa 200 de
varietati de irisi. Pentru noi, ceilalti, panorama superba a podurilor si caselor cu
acoperisuri ale Bernei ramane principala atractie a parcului.
Franturi de viata sociala

Zurich
Zurich si Noul Berlin

Zurich si-a inceput activitatea in anul 15 I.H. ca punct vamal roman, insa adevarata
dezvoltare a cunoscut-o in secolul al X-lea D.H. Oras liber in 1336, centru al Reformei
religioase in 1519 si centru comercial esential la inceputul secolului al XIX-lea, Zurich
este astazi cel mai mare oras elvetian si capitala culturala si economica a acestei tari,
bursa locala fiind a patra ca importanta din intreaga lume. Principala atractie turistica a
localitatii este Altstadt (Orasul Vechi), grupat in jurul centrului medieval. Atmosfera este
splendida, cu lebede argintii plutind pe apele raului Limmat si zeci de cafenele raspandite
pe malurile acestuia, intr-o atmosfera boema altminteri de neimaginat intr-o capitala

6
financiara.
Grossmunster (Catedrala)

Simbol al reformei religioase, catedrala are o poveste extrem de interesanta. In secolul

al III-lea D.H., sfantul Felix si sora sa au fost martirizati in preajma actualului Zurich.
Legenda spune ca, dupa ce au fost decapitati, cei doi au alergat pe dealuri tinandu-si
capetele in maini, pana ce s-au prabusit in locul unde a fost ulterior ridicata aceasta
biserica (in secolul al XI-lea). In fata turnului sudic al Catedralei se afla o statuie a lui
Carol de Mare (768-814), al carui cal s-ar fi poticnit pe locul actualului lacas de cult. In
secolul al XVI-lea, aici si-a tinut predicile terifiante pastorul reformat Huldrych Zwingli.
Schweizerisches Landesmuseum (Muzeul National al Elvetiei)
Gazduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta
colectie de obiecte de la foarte vechi (datand din epoca de piatra) pana la moderne si
contemporane. Exponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si
mobila de epoca, ceasurile vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe
batalii celebre.
Muzeul Kunsthaus
Cel mai bogat muzeu de arta din Zurich, Kunsthaus a acumulat in timp o valoroasa
colectie de picturi medievale, impresioniste si apartinand barocului italian si olandez.
Excelent sunt reprezentati artistii locali, dintre care cel mai important este Ferdinand
Hodler (1853-1918). In galeriile muzeului mai sunt expuse lucrari ale multor pictori de
geniu europeni, printre care se numara Picasso, Klee, Degas, Matisse, Kandinsky,
Chagall si Munch.

Curajul femeilor
In piata Lindehhof, unde se gasesc ramasitele punctului vamal existent pe vremea
romanilor, s-a construit mai tarziu o fantana ce comemoreaza ziua din 1292 cand femeile
din Z�rich au salvat orasul de invazia Habsburgilor. Legenda spune ca atunci cand
cetatea era gata sa cada, fiicele si sotiile ostenilor sai s-au imbracat in armuri si au
marsaluit spre aceasta piata. Zarindu-le, inamicul a crezut ca se confrunta cu o noua
armata si a abandonat pozitiile cucerite, retragandu-se din oras.

Geneva
Geneva � Vaticanul reformatilor

Geneva este cel de-al treilea oras elvetian ca marime si are o populatie de doar
180.000 de locuitori. Cu siguranta insa, nici o alta zona a tarii nu este mai cosmopolita
decat vechea cetate de pe malul lacului cu acelasi nume, caci o treime dintre rezidentii sai
provin din alte colturi ale lumii. Aici au fost infiintate organizatii internationale de prima
marime precum Crucea Rosie (in 1864) si si-au stabilit sediul altele, deja existente, cum
ar fi Liga Natiunilor (in 1919). La Geneva si-au gasit refugiul promotorii reformei
religioase Calvin si Knox, dar si nemuritorii Byron, Shelley, Wagner sau Liszt. Orasul
este locul ideal in care sa fii ajuns din urma de o zi ploioasa, intrucat este ticsit de muzee
si monumente, iar agenda sa culturala este extrem de bogata.

7
Catedrala Sf. Petru

Constructia acestei catedrale a inceput in 1160 si a durat 150 de ani, timp in care
structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. Fatada neo-clasica a fost
adaugata abia in 1750. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei
catedrale catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in 1536. Calvin insusi a
fost pastor aici intre aceasta data si 1564. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele
statuare si frescele bisericii, o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu.

Palais des Nations (Palatul Natiunilor)

Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din
intreaga lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a
devenit Organizatia Natiunilor Unite (ONU). De altfel, chiar si astazi ONU are aici unul
dintre sedii (celalalt aflandu-se la New York), coridoarele sale purtand pasii celor mai
importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de delegati internationali care participa la
diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni arzatoare ale societatii moderne,
cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea nucleara.
Conventie legendara
Orasul reformatilor este locul unde s-a semnat celebra Conventie de la Geneva.
Evenimentul s-a produs la 22 august 1864, la initiativa Crucii Rosii, in sala Alabama a
Primariei din Geneva. Prin acest document s-au stabilit regulile esentiale referitoare la
luarea prizonierilor si la conditiile acestora de detentie, precum si libertatile asumate de
echipajele organizatiei in timpul conflictelor armate.
Succesiunea cultelor
Catedrala Sf. Petru pare sa se inalte pe un loc destinat din vremuri stravechi
ritualurilor religioase. In 1976, arheologii elvetieni au efectuat aici o serie de sapaturi,
descoperind ramasitele a doua sanctuare crestine din secolul al IV-lea, mai multe
mozaicuri si o cripta datand din secolul al XI-lea.

Lucerna, Lugano
Lucerna/Lucerne/Luzern

Lucerna este situata in mijlocul unei regiuni pe care multi o considera a fi adevarata
Elvetie, cu peisaje montane ametitoare, lacuri de cristal, pasuni alpine rasunand de
clopotele vacilor de lapte si pajisti smaltuite cu flori. Orasul in sine este fermecator,
construit la nord-vest de Lacul celor Patru Cantoane, pe valea raului Reuss. Pe malul
nordic al acestuia se intinde orasul vechi, imprejmuit de ziduri inalte de aparare si strajuit
de sapte turnuri. Zona este un labirint de cladiri datand din secolul al XV-lea, cu
frumoase fatade pictate, grupate in jurul unei primarii renascentiste, construite in secolul
al XVII-lea. Nota specifica orasului o dau insa podurile de peste Reuss, dintre care se
distinge Kapellbr�cke, cel care traverseaza raul la varsarea sa in lac. Acesta a fost
construit la inceputul secolului al XIV-lea, cu un frumos acoperis de lemn si un turn
octogonal de apa, care gazduieste in prezent un magazin de suveniruri. In partea de nord
a orasului se gaseste fascinanta Gletschergarten (Gradina ghetarilor), unde se poate vedea

8
efectul actiunii ghetarilor asupra stancilor elvetiene, materializat sub forma unor puturi
glaciare de diferite forme. Interesant de vazut este si Muzeul Transporturilor, unde sunt
expuse mai multe tipuri de vagoane, locomotive, automobile si chiar avioane.
Lugano

Situat in partea de sud a Elvetiei, langa granita italiana, Lugano este o asezare de o
frumusete naturala deosebita. Influenta statului vecin este evidenta aici atat la nivel
arhitectural, cat si de atitudine. De altfel, localitatea este cea mai mare din cantonul
Ticino, unde se vorbeste italiana si exista 15 zile libere pe an. Renumite in Lugano sunt
parcurile sale inverzite, dintre care cel mai cunoscut este Parco degli Ulivi (Parcul
maslinilor), situat pe coastele domoale de la poalele culmii Monte Br�, un teren salbatic,
pe care cresc in voie maslinii argintii si florile de rozmarin. Doua biserici se disting in
Lugano: Catedrala San Lorenzo, cu o frumoasa fatada renascentista, si biserica Santa
Maria degli Angeli, construita in 1455 si impodobita cu fresce realizate de Bernardino
Luini.

Zermatt

Aceasta luxoasa statiune turistica, un paradis al schiorilor si al iubitorilor muntelui, si-

a obtinut prosperitatea gratie asezarii in apropierea varfului Matterhorn, cel mai inalt din
tara. Amatorii de zapada beneficiaza aici de troiene aproape tot anul, sporturile de iarna
fiind la mare trecere. Persoanele mai putin active au la dispozitie nenumarate trasee mai
mult sau mai putin solicitante fizic. Peisajele sunt exceptional de frumoase, insa muntele
ascunde si secrete triste. O vizita in cimitirul orasului Zermatt poate tempera elanul celor
prea indrazneti, numele celor care nu s-au mai intors pe picioarele lor de pe Matterhorn si
Monte Rosa fiind inscriptionate aici pe monumente de piatra.

Castelul Chillon

Castelul Chillon este probabil cel mai vizitat obiectiv turistic din Elvetia. Avand o locatie
de exceptie, pe malul estic al lacului Geneva, fortareata a captat interesul public dupa ce
Lord Byron a scris povestea lui Bonivard, un adept al Reformei care a fost inlantuit si
aruncat in temnita timp de patru ani, in decursul secolului al XVI-lea. Byron insusi si-a
gravat numele pe unul din stalpii inchisorii. Castelul, ridicat in secolul al XI-lea, este
excelent conservat, desi intre timp a suferit unele modificari.

Ascona

Situat in cantonul Ticino, pe malul nordic al lacului Maggiore, satul Ascona este un
important centru artistic, strazile sale adapostind nenumarate galerii de arta si magazine
de artizanat. O vasta comunitate de artisti si intelectuali s-a adunat aici la inceputul
secolului trecut, imbratisand o miscare �pro-naturista� foarte la moda in epoca. Insusi
Lenin, exilat pe vremea aceea, a poposit aici o scurta perioada. Principala atractie a
localitatii este Museo Comunale D'Arte Moderna, care expune opere ale unor artisti

9
precum Paul Klee, Hans Arp, Ben Nicholson si Alexej Jawlensky.

Lausanne

Veche asezare romana, Lausanne este in prezent cunoscut ca sediul Comitetului

International Olimpic (CIO), fondat in 1894 de catre baronul Pierre de Coubertin. De
altfel, localitatea gazduieste un muzeu olimpic, unde sunt expuse diverse obiecte
referitoare la celebrele jocuri sportive. Tot aici se gaseste o catedrala din secolul al XIII-
lea, considerata a fi cel mai frumos monument gotic din Elvetia.
Arme cu bataie lunga

Sinteza a virtuozitatii elvetiene, celebrele bricege cu multiple utilizari se gasesc de

cumparat in mai toate magazinele confederatiei. Deosebit de eficace si de ergonomice,
ele sunt disponibile in peste 500 de modele, putand indeplini 33 de functii diferite.
Minunate pentru desfacut conserve sau sticle sau doar pentru a va tine cheile in buzunar,
bricegele sunt un excelent suvenir adus la intoarcerea din Elvetia.
Arta si precizie elvetiana

Nimeni nu se poate compara cu producatorii elvetieni atunci cand e vorba de ceasuri.

Sinonime cu precizia �la secunda�, micile angrenaje de masurare a timpului au creat in
tara cantoanelor marci recunoscute pe plan international precum Rolex, Patek Philippe
sau Longines. Mai nou, nonconformistele Swatch s-au impus pe piata ca o divizie mai
accesibila de ceasuri elvetiene, sustinute de campanii publicitare deosebit de agresive.
Libido reformulat

Carl Gustav Jung (1875-1961) este cel mai celebru psiholog si psihiatru elvetian. Initial
discipol al lui Freud, Jung s-a indepartat ulterior de teoriile acestuia, inlocuind notiunea
de �libido� cu aceea de �inconstient ancestral�. Elvetianul este cel care a deosebit
tipurile introvertit si extravertit, utilizate astazi pe scara larga in psihologie.

Educatie
Introducere:

Sistemul de invatamant
Particularitatea sistemului de invatamant elvetian consta in faptul ca se bazeaza pe
structuri federale, fiecare canton detinand suveranitatea in acest sens. Nu exista un
Minister al Educatiei la nivel national. Invatamantul elvetian se compune din urmatoarele
nivele de invatamant: nivel prescolar; nivel primar (copiii incep scoala primara la varsta
minima de 6 ani, acest nivel fiind obligatoriu si gratuit pentru toti copiii); nivelul
secundar (a doua parte a invatamantului obligatoriu) pregateste copiii pentru
invatamantul profesional sau transferul la o scoala superioara de invatamant; nivel tertiar
- invatamantul superior.
Un act de studiu sau de calificare obtinut in tara noastra poate fi recunoscut in
Elvetia, numai daca durata si continutul cursului sunt similare cu cele desfasurate in

10
Elvetia. Institutia abilitata pentru recunoasterea diplomelor este Oficiul Federal pentru
Educatie Profesionala si Tehnologica.

Din moment ce Elveţia nu are resurse naturale, educaţia şi cunoaşterea au devenit resurse
foarte importante. Prin urmare, Elveţia pretinde că a avut unul din sistemele cele mai
bune din lume in educaţie. Deoarece cantoanele sunt responsabile pentru serviciile de
învăţământ (grădiniţe, şcoli, universităţi), educaţia poate varia semnificativ între
cantoane. De exemplu, unele cantoane încep să predea prima limbă străină de la clasa a
patra, în timp ce altele încep de la clasa a saptea. În Elveţia, cei mai mulţi copii merg la
şcolile publice, scolile private fiind mai scumpe. Şcolile publice includ Gradinita,
Volksschule ( "şcoala primară"), Gimnaziul ( "şcoala secundară") şi Universitäten
( "universităţi"). Cele mai multe cantoane asigura cel puţin o şcoală secundară. Exista
unsprezece universităţi din Elveţia, nouă sunt conduse de cantoane, două sunt conduse de
confederaţie.

După şcoala elementară, copiii pot alege fie să meargă la şcoală secundară sau sa inceapa
o ucenicie. După terminarea uceniciei, este încă posibil inceperea unei cariere academice,
fie la o instituţie de învăţământ secundar sau la aşa-numitul Fachhochschule (FH)
( "Colegiul Tehnic").

2. Şcoli

În Elveţia, fiecare copil trebuie să participe cel puţin la o şcoala primară. Ţara oferă
diferite şcoli, la diferite niveluri.

2.1 Gradinita:

Spre deosebire de şcoală, copiii nu sunt obligaţi să participe la Gradinita, dar cei mai
mulţi copii nu merg la grădiniţă. Ei nu învaţa cum să citească şi să scrie, dar trebuie să-şi
dezvolte capacităţile lor sociale şi să se obişnuiască să fie linistiti şi să acorde atenţie
profesorilor. Copiii pot participa la Gradinita pentru un an sau doi ani.

2.2 Volksschule ( "Şcola primara"):

Volksschule ( "şcoala primară") este obligatorie pentru toţi copiii din Elveţia. Acestia
pot alege fie o şcoală publică fie o şcoală privată. Şcoala primară începe la vârsta de
şapte ani şi durează cel puţin opt, dar de obicei nouă ani. Unele şcoli oferă un an
suplimentar pentru copiii care, fie nu au hotărât încă ce să facă, după şcoală, nu au găsit
un loc de muncă pentru a porni o ucenicie sau încă nu au ajuns la vârsta de a începe ceea
ce ei ar dori să facă. Volksschule este împărţit în Primarschule şi Oberstufenschule:

• In Zurich Primarschule durează şase ani. De obicei, copiii au un singur profesor

care predă toate subiectele.
• Oberstufenschule durează trei ani. De obicei, există cel puţin doi profesori
pentru fiecare clasă. Pot exista alti profesori pentru anumite subiecte speciale,
cum ar fi sala de gimnastica, lucru manual, de gătit şi aşa mai departe.

11
 • şcoala secundară este cel mai înalt nivel. Unele ucenicii necesită acest nivel de
educaţie. Este deosebit de necesar în cazul în care un student vrea să participe la
Gimnaziu ( "şcoala secundară"), după aceea. Sekundarschule include matematica,
geometria, limba maternă (germană, în caz de Zürich), prima limbă străină
(franceză din Zürich), geografie, istorie şi mai multe . În plus, studenţii pot
participa şi alte discipline cum ar fi a doua limbă străină, de obicei, engleză sau
italiană.
• Realschule învaţă în esenţă aceleaşi teme, dar nu la aceeaşi măsură.
• Oberschule are grijă de studenţi care au dificultăţi în procesul de învăţare.

După Primarschule, studenţii pot alege, de asemenea, pentru a merge la

Gimnaziu( "instituţie de învăţământ secundar") direct, fără a merge la Oberstufenschule;
în acest caz, Gimnaziul este de 6 ani si jumatate in loc de 4 ani şi jumătate.

2.3 Berufslehre ( "ucenicie"):

În Elveţia, cei mai multi copii încep o Berufslehre ( "ucenicie") după şcoala elementară.
În funcţie de profesie, o ucenicie necesita de la doi până la patru ani. Uceniciile includ
toate tipurile de profesii, de la artizanat (de maşini, dulgher, brutar, coafor, etc) pana la
lucrător de birou (secretar, contabil, specialist IT, etc). Ucenicii vor fi primiti pentru
pregatire la o companie sau organizaţie, dar, de asemenea, merg la şcoală pentru una sau
două zile pe săptămână. Unele companii oferă, de asemenea clase suplimentare pe cont
propriu.

După ucenicie şi în funcţie de educaţia lor, tinerii pot începe sa lucreze sau se alătură
altor şcoli pentru educaţie continuă, inclusiv aşa-numitele Fachhochschulen (cunoscut
anterior ca Höhere Lehranstalt Technische ", colegiile tehnice").

2.4 Gimnaziu ( "şcoală secundară"):

Există diferite tipuri de gimnazii ( "şcoli secundare):

Mathematisches und Naturwissenschaftliches Gimnaziu ( "şcoala secundară de

matematica si stiinta") se concentrează pe matematica si stiinta, dar învaţă limba germană
şi a doua limba străina (de obicei, franceză şi engleză sau italiană).

Gymnasium Neusprachliches ( "liceu de limbi moderne" ) se concentrează pe limbi

moderne, cum ar fi germană, franceză, italiană şi engleză, dar unele includ si matematică
şi ştiinţă.

Gimnaziul Altsprachliches ( "şcoală secundară de limbi vechi") se concentrează pe

Latină, plus cel puţin alte două limbi străine, dar mai pot include si matematică şi ştiinţă.

Există, de asemenea, Wirtschaftsgymnasium ( "şcoală secundară de economie"), care se

concentrează asupra economiei. Recent, noi tipuri de gimnazii au fost introduse, cum ar
fi Gimnaziul Musisches ( "liceu de artă"), care se axează pe muzica si arta si

12
Sportgymnasium ( "şcoală secundară de sport"), care pune accentul pe activităţi sportive.

Toate aceste şcoli secundare, fie de şase ani şi jumătate sau patru ani şi jumătate conduc
la aşa-numitele Eidgenössische Matura ( "diploma de absolvire federala"), care este
recunoscuta în toate universităţile, în Elveţia şi la cele mai multe universităţi din ţări
străine.

Chiar şi după o ucenicie, este încă posibila obţinerea unei diplome de absolvire, la aşa-
numitele Maturitätsschule ( "Diploma de absolvire şcolara").

2.5 Universität ( "Universitatea"):

Există unsprezece universităţi în Elveţia, nouă dintre acestea sunt conduse de un canton,
două sunt conduse de confederaţie. Pentru a putea participa la o universitate, un student
trebuie să fi terminat un gimnaziu şi sa deţina o diplomă de absolvire. Un studiu la o
universitate, durează de obicei patru ani şi jumătate.

Următoarele universităţi sunt conduse de un canton:

1. Universität Basel (BS)

2. Universität Bern (BE)
3. Universität Fribourg (FR)
4. Universität Genf (GE)
5. Université de Lausanne (VD)
6. Université de Neuchâtel (NE)
7. Universität St Gallen (SG)
8. L'Università della Svizzera Italiana (TI)
9. Universität Zürich (ZH)

Educaţia este inpartita in două părţi, similar cu cele din învăţământul din SUA:
– Un studiu de licenţă (trei ani)
– Master-ul (un an şi jumătate sau doi ani)
După finalizarea cu succes a studiului de masterat, se poate începe lucrarea la o teză în
scopul de a obţine un titlu de doctor. Acest lucru durează de obicei de la trei la patru ani.

Grădiniţa
(de obicei, pentru copii cu varsta intre 5 şi 6)
Primarschule
(Şcola 1 - 6 grade)
Oberstufenschule Sala de
(Şcola 7a-9a grad) gimnastica
Berufslehre Sala de (Pe termen lung
(Ucenicie) gimnastica şcoală secundară,
(Şcoală 6 ½ ani)
secundară pe

13
 termen scurt, 4
½ ani)
Abendtechnikum
Fachhochschule Maturitätsschule
Universitatea
(similar cu şcoala
(Colegiu de (Universitatea)
(Colegiu tehnic) secundară)
seara)
Erwerbsleben und Weiterbildung ( "Businesslife" şi de educaţie permanentă)

3. Educaţie pe Internet:

În Elveţia, există o serie de activităţi de pe Internet, care sunt legate de educaţie. De

exemplu Centrul pentru educatie continua, ofera informaţii actualizate despre toate
oportunităţile în educaţia continuă (studii post-universitare, postuniversitare Cursuri,
Short cursuri). Mai mult decât atât,sunt date informaţii suplimentare şi adrese utile.

Sistemul de transport al Elvetiei

Aeroporturile

Elveţia are trei aeroporturi internationale: Zurich-Kloten (ZRH), Geneva (GVA) şi

Basel-Mulhouse (BSL). Aeroporturile din Zurich şi Geneva au propriile lor statii
feroviare care oferă rapid şi frecvent transferal în inima Zurichului centrul orasului si de
la Geneva şi la toate celelalte oraşe mari elveţiene. Euro-Aeroport Basel-Mulhouse este
partajat cu oraşul francez Mulhouse şi de fapt, pe teritoriul francez, dar pasagerii pot
ajunge la Basel, pe drumuri extrateritoriale scurte, fără a intra în mod oficial Franţa. Alte
două aeroporturi Bern-Belpmoos (BRN) şi de la Lugano-Agno (LUG) nu oferă un număr
relevant de zboruri regulate de pasageri către destinaţii europene, dar sunt prea mici
pentru aeronavele utilizate pentru zborurile intercontinentale. Downtown Berna se ajunge
de la Zurich Airport in doar 1 ¼ de ore, prin trenuri Intercity, 2 pe oră. Alte 61 de
aeroporturi şi aerodromuri, printre care St Moritz şi Gstaad, pot fi utilizate de aeronave
mai mici.

Transportul public

Sistemul De transport public al Elveţiei este cunoscut a fi unul dintre cele mai frumoase
din lume. O reţea densă de cai ferate, linii de autobuz şi tramavai precum şi un calendar
sistematic permite să ajungă la aproape orice punct din ţară, o dată pe oră. În cele mai
multe cazuri, un bilet este de ajuns pentru o călătorie. Punctualitatea Elveţiei a sistemului
de transport public este supervizată şi obiectivele de sosiri de 95% cu mai puţin de 5
minute întârziere şi 75%, cu întârziere minute mai puţin de 1 sunt realizate în mod regulat
în statistici lunare.

14
Caile ferate
Principalele linii de cale ferata a Elveţiei
sunt operate de Căile Federale Elveţiene
Ferate (Schweizerische Bundesbahnen SBB,
Chemins de Fer Fédéaux CFF, Ferrovie
federali Svizzeri FFS), detinute de către
Confederaţia Elveţiană, dar există o serie de
aşa-numite private companii de cale ferată.
În realitate, Confederaţia Elveţiană,
cantoanele [state federale] şi comunele în
cauză deţin o mare parte din capitalul social
al acestor societăţi de cale ferată (de obicei,
mai mult de 90%) şi de infrastructură, de
asemenea, subvenţii şi funcţionare.

Ecartamentul standard (1435 mm / 56.5 in) reţeaua de linia principală de cale ferată este
extins prin linii de ecartament îngust de un metru în văile alpine (Graubünden, Valais,
Unterwalden, Berner Oberland). Printre acestea se numără cel mai încet "trenul rapid al
lumii" (gheţarul Express) care leagă St Moritz, cu Zermatt într-o călătorie de o zi Scenic
si Golden Pass conectarea la Montreux, Interlaken şi Lucerna. Electrificarea căilor ferate
a Elveţiei a început la începutul secolului 20 şi a fost finalizată în 1960. Toate liniile sunt
100% electrificate. Elvetia are cea mai mare densitate de tren din Europa, o proporţie
mai mare din populaţie foloseşte transportul public şi pot călători pe distanţe mai mari
decât în orice altă ţară, cu excepţia Japoniei. Excelentele conexiuni ale trenului Intercity
de la centrul orasului la centrul oraşului de transport public este alegerea preferată pentru
oamenii de afaceri şi politicieni.

Scenic Railroads

În timp ce ecartamentul normal de reţea feroviară este utilizat în principal de milioane de

oameni de afaceri, navetişti şi studenţi, unele cu ecartament îngust, liniile de cale ferată
sunt în mod specific Scenic şi de cei mai multi dintre pasagerii lor sunt turişti. Unele
dintre cele mai frumoase căi ferate sunt:

• Glacier Express ( "cel mai încet tren rapid din lume")

conecteaza St Moritz (Engadin), Disentis (Valea Rinului), Andermatt (valea
Urseren), Brig şi Zermatt (Wallis),
• Golden Pass
conecteaza Elveţia Lucerna (centrale), Meiringen, Interlaken, Gstaad (Berner
Oberland) şi Montreux (Lake Geneva).
• Jungfraubahn ( "Partea de sus a Europei" - cel mai mare din Europa, la Gara
3454 m [11332 ft])
(Interlaken - Zweilütschinen - Grindelwald sau Lauterbrunnen / Wengen - Kleine
Scheidegg) - Jungfraujoch
• (Lucerna -) Alpnachstad - Muntele Pilat mai abruptă (tren din lume cogwheel)
• Arth-Goldau - Rigi / Vitznau - Rigi

15
 • Linie de Albula
Chur - Tiefencastel - Bergün - Samedan - St Moritz
• Linie de Bernina
St Moritz - Pontresina (Engadin) - Poschiavo - Tirano (Italia)

Transportul metropolitan

Marile oraşe elveţiane Zurich, Basel, Berna, Geneva, Lausanne, Neuchâtel şi Zug nu au
extins retelele S-Bahn [trenuri rapide in Zona metropolitană cu opriri frecvente care
rulează la intervale de timp scurte de la 10 la 30 de minute] şi / sau reţele de tramvaie. În
aceste regiuni, toţi furnizorii se runesc într-o aşa-numită "Verkehrsverbund" asociaţie de
transport [], iar biletele sunt valabile la aceleaşi în trenuri, tramvaie, autobuze si chiar
nave. Basel, Berna, Biel / Bienne, La Chaux-de-Fonds, Fribourg, Geneva, Lausanne,
Lugano, Lucerna, Neuchâtel, Schaffhausen, St Gallen, Vevey şi Winterthur opereaza
troleibuze reţele de autobuz şi retele suplimentare de motorină cu autobuzul la suburbii.
Multe oraşe mai mici opereza o reţea locală de autobuz.

Autobuzele Cross-Country
Aproape orice sat din Elveţia poate fi atins printr-o
linie de autobuz regionala de mai multe ori pe zi,
cele mai multe dintre ele nici măcar o dată pe oră.
Postul elveţian opereaza multe dintre aceste linii de
autobuz cu autobuzele lor celebrul post galben.
Orarele şi bilete de toate eco-autobuze din ţară sunt
integrate în sistemul unic al Elveţiei integrate
transporturilor publice. Nu există autobuze publice
la distanţă lunga, în Elveţia, cu toate acestea: Long-
trenuri de la distanţă ofera o capacitate mai mare,
sunt mai rapide, mai sigure (nu sunt afectate de
congestionarea traficului), mai ieftine şi mai
confortabil decât autobuzul de călătorie. Pentru
orice traseu pe distanţe lungi în cadrul Elveţiei
există cel puţin un tren pe oră de dimineaţă până la
miezul nopţii, în timp ce eco-autobuzele din ţară
sunt exploatate pe rute cu trafic foarte redus.

Nici o regulă fără excepţie, cu toate acestea:

• Puteti petrece o zi întreagă în post-autobuzele care rulează pe unele trasee alpine

de teatru (de exemplu, Meiringen - Grimsel Pass - Gletsch - treci Furka -
Andermatt - Canyon Schöllenen - Göschenen - Susten Pass - Meiringen), din
primăvară până în toamnă.
• În unele regiuni, există atât urban şi trans-autobuzele ţară noaptea la sfârşit de
săptămână: oamenii poat, de exemplu, întoarcerea de la Zurich la Lucerna, la
1:04, 2:32 şi 4:04 cu autobuzul, dar numai Sâmbătă devreme / duminică
dimineaţa, nu în zilele de lucru.

16
 Drumuri / Autostrăzi

Mai mult de 1600 km [1000 mile] de autostrăzi (expressways interstatale cu benzi

separate, cele mai multe dintre ele cu patru benzi) şi 70,000 km [43000 mile] de
autostrăzi şi alte două drumuri de clasa (toate pavate) sub forma unui drum dens. În plus,
există neasfaltate multe, dar bine întreţinute drumurile folosite de către agricultori şi
lucrătorii de pădure, dar cele mai multe dintre ele nu pot fi utilizate fără autorizaţie
specială. Statistic, unul din doi locuitori detine o masina, dar nu există o minoritate
considerabilă (aproximativ 10%) din populaţia urbană care se bazează pe transportul
public şi biciclete - cele mai multe cadre universitare renunţa la o masina privata pentru
condamnare. Deşi mult mai multi bani au fost investiţi în construcţia drumurilor decât în
infrastructura de transport public, drumurile Elveţiei, în special în principalele est-vest
(A1) şi nord-sud (A2) autostrăzile şi zonele metropolitane din marile oraşe elveţiene sunt
destul de aglomerate şi găsirea unui loc de parcare poate fi dificil în zonele din centrul
orasului. Sisteme electronice de parcare ghid vă pot ajuta pentru a găsi o casa de parcare,
dar de multe ori departe de centrul orasului in timpul orelor de vârf.

Reguli de circulaţie

Cel mai important pentru turisti sunt, probabil, a regulile de circulaţie şi limitele de
viteză, diferit de alte ţări europene.

Road Clasificare, Signposts, limitele de viteză

Centrul de General Limita

Porni Final de viteză
orientare
Drumul de clasă Înregistraţi- Înregistraţi-
pentru kilometri
vă vă mph
Culoarea pe oră
Autobahn (4 sau 6
autostrada Lane /
Expressway interstatale cu
benzi strict separate)
120 75
vehiculelor încete
(tractoare agricole,
biciclete) şi pietoni strict
interzisă
Autobahn, limita de viteză
speciale pentru camioane /
100 62
vehicule grele de agrement
(mai mult de 3,5 tone)
Autostrasse (2 benzi de 100 62
autostrăzi / Expressway)
vehiculelor încete
(tractoare agricole,

17
biciclete) şi pietoni strict
interzisă
Drumuri principale, în
afara oraselor / satelor
80 50
Drumuri Side, în afara
oraselor / satelor
Abaterile din cauza
lucrărilor de întreţinere
Rute Bike
Strazi in zone construite
Atractii turistice, cladiri
istorice, muzee, poteci 50 30
historcial

Industrie / de afaceri

Inapoi străzi în oraşe

zone speciale de locuinţă,
traficul de obicei limitate
-- 30 18
la rezidenţi numai speciale
sau restricţii la anumite
ore
Inapoi străzi în oraşe
zone speciale de locuinţă,
traficul de obicei limitate
la rezidenţi numai speciale
sau restricţii la anumite -- 20 12
ore. Pietonii pot folosi pe
stradă şi trebuie să
aşteptăm ca copiii sunt
joacă de pe strada.

Limitele de viteză generale sunt indicate în kilometri pe oră. Aceste limite sunt mari în
comparaţie cu SUA, in comparaţie cu alte ţări europene, în afara limitelor zonelor
construite reflecta aspectele speciale ale topografiei Elveţiei. Aproape toate drumurile în
Elveţia (inclusiv autostrăzi) au o mulţime de curbe. În cazul în care este necesar, chiar
limite mai mici de viteză sunt semnalate.

18
 Vă rugăm să reţineţi că maşina dumneavoastră trebuie să aibă un
Autobahnvignette (autocolant rutier special de impozitare) de pe fereastra
sa din faţă, în cazul în care doriţi să utilizaţi autostrăzi / expressways.
Autobahnvignette costa 30 CHF (aproximativ 20 euro, 25 dolari SUA) şi
este valabilă timp de un an. Atunci când se analizează dacă aveţi nevoie
pentru a o cumpara, ţine la două lucruri: regiunea Elveţiei platou este de
aproape un oraş mare acum, pe jumătate normale principalele drumuri de
distanţă şi a călătorit mai mult de jumătate din timpul petrecut pe drum este
construit în interiorul zonellor în care 50 kilometri pe oră [30 mph] limitele Vinietă
de viteza se aplică. Ambele drumuri principale trec între Nordul Elveţiei şi Autobahn
cantonul Ticino (Gotthard şi San Bernardino) nu sunt deschis tot anul, aşa
că s-ar putea utiliza tunelurile de bază care fac parte din Autobahn A2 şi
Autostrasse A13, respectiv. Daca inchiriezi o masina în Elveţia verifica
Autobahnvignette, dacă nu este acolo, companie de inchiriere nu este de
încredere.

Panourilor de semnalizare galben

Forma mare a indicatoarelor de direcţie galben sau semne de interdicţie în negru / galben
in loc de rosu / alb indică reglementări speciale pentru vehicule militare. Pentru civili,
numai rosu / alb / albastru / verde semen standard se aplică. Forma mica a indicatoarelor
de direcţie galben marcheaza trasee montane pentru pietoni.

Alpii o barieră masiva între Italia şi Europa centrală sunt încă o problemă-cheie de trafic,
deşi sute de poduri şi tuneluri au fost construite în ultimii 150 de ani. Saint
Gotthard (16 km, deschis în 1882) şi Lötschberg / tunelurile feroviare Simplon au
fost capodopere de inginerie la timpul lor. De la deschiderea tunelului rutier Saint
Gotthard (16.3 km [10.1 mile]) traficul rutier de trecere a Alpilor a crescut
considerabil, care provoacă o poluare a aerului.

Navigabile interioare,

Cu toate că Elveţia este fără ieşire la mare, operează marin, alcătuit din 25 de nave mari
pe mările şi barjele numeroase porturi maritime de legătură cu porturile în Elveţia. Râul
Rin a fost făcut navigabil de la Marea Nordului până la graniţa cu Elveţia, în Basel joacă
un important, rolul importurilor şi a exporturilor de mărfuri grele. Pentru a fi precis,
wateray continuă pentru 19 km mai mult [12 mile] de-a lungul Elveţiei graniţa dintre
Germania şi până la Rheinfelden, un port secund pentru regiune la Basel. Canalul
francez du Rhône au Rhin de fapt, râurile Rin şi Doubs în regiunea Alsacia (doar nord-
vest de la Basel) deschide accesul de la Basel la râu Rhône şi, astfel, la Marea
Mediterană. Navigabile interioare în interiorul Elveţia nu mai joacă un rol-cheie în
transport. O secţiune scurtă a Rinului, la capătul inferior al [Bodensee lacului Constance]
este navigabil, de asemenea, dar ca este separat de la Basel, prin faimoasa Cascada a
Rinului, la Neuhausen / Schaffhausen, transporturile de marfă nu sunt interesante acolo.
Secţiunea este folosita ca o extensie a liniilor de transport de pasageri pe Lacul Constance

19
care servesc, în principal în scopuri turistice. Doisprezece lacuri majore în Elveţia sunt
navigabile. Există un număr limitat de transport de marfă, în special de pietriş depuse la
capătul de sus a lacurilor de râurile alpin de alimentare a lacului. Navele de pasageri
publice cea mai mare parte a servit în acelaşi scop ca dedicate în proprietate privată
ambarcaţiunilor de agrement de croazieră. Oameni care doresc sa ajunga la celălalt capăt
al lacului ajung de obicei mai repede decat cu trenul sau autobuzul.

20