Alpha 2018

ALPHA BANK ROMANIA S.A.
SITUATII FINANCIARE
PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR INCHEIAT LA
31 DECEMBRIE 2018
Intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de

Raportare Financiara adoptate de Uniunea Europeana
CUPRINS PAGINA
RAPORTUL AUDITORULUI FINANCIAR
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 1
SITUATIA ALTOR ELEMENTE ALE REZULTATULUI GLOBAL 2
SITUATIA POZITIEI FINANCIARE 3
SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR PROPRII 4
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE 5-6
NOTE LA SITUATIILE FINANCIARE 7-138

ALPHA BANK ROMANIA SA
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR INCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2018
(toate sumele sunt exprimate in mii RON (“RON ’000”), daca nu se specifica altfel)
Exercitiul Exercitiul
financiar financiar
incheiat incheiat
31 decembrie 31 decembrie
Nota 2018 2017
RON’000 RON’000
Venituri din dobanzi si asimilate 7 595.305 493.736

Cheltuieli cu dobanzile 7 (129.894) (87.676)
Venituri nete din dobanzi 465.411 406.060
Venituri din speze si comisioane 8 108.582 94.775

Cheltuieli cu speze si comisioane 8 (23.753) (17.791)
Venituri nete din speze si comisioane 84.829 76.984
Dividende si alte venituri asimilate 1.025 886

Castiguri minus pierderi din derecunoasterea
activelor financiare evaluate la cost amortizat 10 (12.003) 67.266
Castiguri minus pierderi din operatiuni
financiare 9 39.028 37.603
Alte venituri operationale 2.558 8.315
Venituri nete din operatiuni 580.848 597.114
Pierderi din deprecierea activelor financiare si

provizioane 11 (44.604) 41.390
Cheltuieli cu personalul 12 (174.021) (160.534)
Deprecierea si amortizarea 18 (20,395) (17.090)
Alte cheltuieli operationale 13 (229.054) (204.321)
Cheltuieli operationale (468.074) (340.555)

Cota-parte din pierderea entitatilor asociate 16 (395) (150)
Profit inainte de impozitare 112.379 256.409
Cheltuiala cu impozitul pe profit 27 (91.336) (41.675)
Profitul net al perioadei 21.043 214.734
Situatiile financiare au fost autorizate de catre Consiliul de Administratie in data de 24 aprilie

2019 si au fost semnate in numele acestuia de catre:
Sergiu Oprescu Gabriel Mateescu

Presedinte Executiv Vicepresedinte Executiv Financiar
Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

1
SITUATIA ALTOR ELEMENTE ALE REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCITIUL
FINANCIAR INCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2018
financiar incheiat financiar incheiat
2018 2017
RON’000 RON’000
Profitul net al perioadei 21.043 214.734
Alte elemente ale rezultatului global:

Elemente ce pot fi reclasificate in contul de
profit si pierdere
Modificarile in rezerva provenita din activele
financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea
justa prin alte elemente ale rezultatului global 5.580 -
Modificari in rezerva provenita din modificarea
valorii juste a activelor financiare disponibile spre
vanzare - (1.694)
Impozitul amanat aferent (858) 271
Suma totala care poate fi reclasificata in
contul de profit si pierdere, dupa impozitare 4.722 (1.423)
Elemente care nu vor fi reclasificate in contul

de profit si pierdere
Modificarile de valoare justa ale instrumentelor de
capital desemnate ca fiind evaluate la valoarea
justa prin alte elemente ale rezultatului global 1.543 -
Impozitul amanat aferent (247) -
Suma totala care nu va fi reclasificata in
contul de profit si pierdere, dupa impozitare 1.296 -
Alte elemente ale rezultatului global, dupa
impozitare 6.018 (1.423)
Total rezultat global aferent perioadei 27.061 213.311



2
SITUATIA POZITIEI FINANCIARE
Nota 2018 2017
RON’000 RON’000
ACTIVE
Casa si disponibilitati la Banca

Nationala a Romaniei 14 2.694.448 2.044.314
Instrumente financiare derivate 19 - 1.566
Plasamente la alte banci 15 1.706.029 914.671
Titluri de valoare
Disponibile pentru vanzare 16 - 1.323.342
Desemnate ca fiind evaluate la valoarea
justa prin alte elemente ale rezultatului
global 16 1.218.365 -
Investitii in entitati asociate 16 409 804
Credite si avansuri acordate clientilor 17 11.153.438 10.938.335
Imobilizari corporale 18 99.082 91.803
Imobilizari necorporale 18 27.701 17.800
Active detinute in vederea vanzarii 20 9.063 266.291
Alte active 20 46.139 36.992
TOTAL ACTIVE 16.954.674 15.635.918
DATORII SI CAPITALURI PROPRII
Depozite atrase de la banci 21 2.260.417 3.369.298

Instrumente financiare derivate 19 1.420 1.714
Depozite atrase de la clienti 22 11.572.626 9.440.296
Alte fonduri imprumutate 23 488.551 232.791
Datorii subordonate 24 724.574 723.978
Provizioane 25 23.162 13.627
Datorii privind impozitul curent si alte datorii 26 129.643 88.658
Datorii privind impozitul amanat 27 406 1.346
Total datorii 15.200.799 13.871.708
Capital social 28 983.145 983.145

Rezerve 29 159.674 152.208
Rezultatul reportat 611.056 628.857
Total capitaluri proprii 1.753.875 1.764.210
TOTAL DATORII SI CAPITALURI PROPRII 16.954.674 15.635.918



3
SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR PROPRII
Capital social Rezerve Rezultatul reportat Total

Sold la 01 ianuarie 2017 983.145 140.803 426.961 1.550.909
Modificari in perioada 1.1-31.12.2017
Profit net aferent perioadei - - 214.734 214.734
Situatia altor elemente ale rezultatului global, nete de impozitul pe profit
Modificarea neta a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vanzare, dupa
impozitare - (1.423) - (1.423)
Distribuirea rezervelor legale 12.828 (12.828) -
Total alte elemente ale rezultatului global - 11.405 (12.828) (1.423)
Total rezultat global aferent exercitiului financiar - 11.405 201.906 213.311
Altele - - (10) (10)
Sold la 31 decembrie 2017 983.145 152.208 628.857 1.764.210
Impact din implementarea IFRS 9 (2.875) (34.521) (37.396)

Sold la 01 ianuarie 2018 983.145 149.333 594.336 1.726.814
Modificari in perioada 1.1 – 31.12.2018
Profitul net aferent perioadei - - 21.043 21.043
Situatia altor elemente ale rezultatului global, nete de impozitul pe profit
Alte elemente ale rezultatului global recunoscute direct in capitalurile proprii, dupa
impozitare - 4.722 1.296 6.018
Distribuirea rezervelor legale - 5.619 (5.619) -
Total alte elemente ale rezultatului global - 10.341 (4.323) 6.018
Total rezultat global aferent exercitiului financiar - 10.341 16.720 27.061
Sold la 31 decembrie 2018 983.145 159.674 611.056 1.753.875
Situatiile financiare au fost autorizate de catre Consiliul de Administratie in data de 24 aprilie 2019 si au fost semnate in numele acestuia de catre:


4
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
(toate sumele sunt exprimate in mii (“RON ’000”), daca nu se specifica altfel)
financiar financiar
incheiat 31 incheiat la 31
Nota decembrie 2018 decembrie 2017
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

Profit brut 112.379 256.409
Ajustari:
Pierderi din depreciere si provizioane pentru
acoperirea riscului de credit 11 39.955 (32.116)
Dividende si alte venituri asimilate (1.025) (886)
Depreciere si amortizare 18 20.395 17.090
Mijloace fixe depreciate si scoase din uz 18 368 952
Pierderi/(Castiguri) din vanzarea activelor
recuperate de la clienti 597 (172)
Cota-parte din pierderea entitatilor asociate 395 150
Alte ajustari (10.570) 49.145
Profit din exploatare inainte de modificarea
activelor si datoriilor din exploatare 162.494 290.572
Modificarea activelor din exploatare:

Scaderea/(cresterea) plasamentelor la banci (95.834) (237.393)
Scaderea/(cresterea) creditelor si avansurilor
acordate clientilor (254.886) (858.293)
Scaderea/(cresterea) altor active 245.290 6.689
Total modificari ale activelor de exploatare (105.430) (1.088.997)
Modificarea datoriilor din exploatare:

(Scaderea)/Cresterea depozitelor de la banci (1.108.889) (1.102.708)
(Scaderea)/Cresterea depozitelor de la clienti 2.117.791 1.518.159
(Scaderea)/Cresterea altor datorii 11.686 (12.715)
Total modificari ale datoriilor de exploatare 1.020.588 402.736
Numerar net din operatiuni 1.077.652 (395.689)
Impozit pe profit platit (66.213) -

Numerar net folosit in activitatea de exploatare 1.011.439 (395.689)
Fluxuri de numerar din activitati de investitii

Achizitii de imobilizari corporale si necorporale 18 (37.943) (23.757)
Incasari in numerar din vanzari/scadentare de active
financiare 1.458.220 1.887.302
Achizitii de active financiare (1.340.908) (1.959.296)
Dividende incasate 1.025 886
Numerar net folosit in activitatea de investitii 80.394 (94.865)

5
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
financiar incheiat financiar incheiat
Nota 2018 2017
Fluxuri de numerar din activitatea de finantare

Plati pentru datoria de leasing financiar (54) (150)
Alte fonduri imprumutate 23 254.958 228.378
Numerar net folosit in activitatea de finantare 254.904 228.228
Efectul diferentelor de curs valutar asupra

numerarului si a echivalentului de numerar (217) (131)
Crestere / (scadere) neta a numerarului si
echivalentelor de numerar 1.346.520 (262.457)
Numerar si echivalente de numerar la 1
ianuarie 34 2.704.514 2.966.971
Numerar si echivalente de numerar la 31
decembrie 34 4.051.034 2.704.514
Dobanzi primite 568.112 523.334

Dobanzi platite 114.602 85.718



6
NOTE LA SITUATIILE FINANCIARE
1. ENTITATEA RAPORTOARE
Alpha Bank Romania SA (“Banca”) a fost infiintata in Romania in anul 1994 si este autorizata de
Banca Nationala a Romaniei sa desfasoare activitati bancare. Activitatea principala a Bancii
este reprezentata de furnizarea de servicii bancare pentru persoane fizice si juridice in
Romania. In prezent Banca isi desfasoara activitatea prin intermediul sediului central aflat in
Bucuresti si a celor 130 de unitati teritoriale (31 decembrie 2017: 130). La data de 31 decembrie
2018, 36 de unitati teritoriale erau situate in Bucuresti (31 decembrie 2017: 36) si 94 in alte
orase din Romania (31 decembrie 2017: 94).
Sediul social al Bancii este:

Alpha Bank Romania SA
Calea Dorobantilor nr. 237B, sector 1
Bucuresti
Romania
La 31 decembrie 2018, Consiliul de Administratie era format din:
• Dl. Christos Giampanas, Presedinte al Consiliului de Administratie

• Dl. Sergiu Bogdan Oprescu, Membru si Presedinte Executiv
• Dl. Evangelos Kalamakis, Membru
• Dl. Nikolaos Zagorisios, Membru
• Dl. Lazaros Papagaryfallou, Membru
• Dl. Georgios Michalopoulos, Membru
• Dl. Stelios Louisides, Membru
• Dna. Irene Rouvitha Panou, Membru Independent
• Dl. Radu Gheorghe Deac, Membru Independent
Banca are o gama larga de clienti ce include atat persoane juridice, cat si persoane fizice si
ofera servicii bancare entitatilor locale si internationale ce includ, fara a se limita la: operatiuni
cu persoane fizice si persoane juridice, emitere de carduri sub sigla VISA si Mastercard,
acordare de credite ipotecare si de consum, transferul de bani, finantarea comertului.
La 31 decembrie 2018 numarul total de angajati a fost de 2.052 (31 decembrie 2017: 1.973).
Alpha Bank A.E., compania-mama a Bancii, cu sediul in Grecia, Str. Stadiou 40 Atena 102 52,
pregateste un set distinct de situatii financiare consolidate in conformitate cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara adoptate de Uniunea Europeana pentru exercitiul
financiar incheiat la 31 decembrie 2018, set disponibil pe website-ul www.alpha.gr.
La 31 decembrie 2018 si 31 decembrie 2017, Banca nu a avut subsidiare.
7
2. BAZELE INTOCMIRII
a) Declaratie de conformitate
Aceste situatii financiare se refera la exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2018 si au fost
intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS)
adoptate de catre Uniunea Europeana, in conformitate cu Regulamentul 1606/2002 al
Parlamentului European si al Consililului Uniunii Europene din 19 iulie 2002, preluate si de
Ordinul nr. 27/2010 emis de Banca Nationala a Romaniei.
Banca isi organizeaza contabilitatea si efectueaza inregistrarile contabile in RON.
b) Bazele evaluarii
Situatiile financiare ale Bancii au fost intocmite pe baza costului istoric, cu exceptia unor active
si datorii care au fost evaluate la valoarea justa:
- active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin alte elemente ale
rezultatului global (aplicabil in perioada curenta de raportare)
- instrumente de datorie disponibile pentru vanzare (aplicabil in anul 2017)
- active financiare desemnate ca fiind masurate la valoarea justa prin profit sau pierdere
(aplicabil in perioada curenta de raportare)
- instrumente financiare derivate.
La intocmirea situatiilor financiare pentru 31 decembrie 2018 Banca a aplicat principiul

continuitatii activitatii.
c) Moneda functionala si de prezentare
Conducerea Bancii considera ca moneda functionala, asa cum este definita in IAS 21, „Efectele
variatiei cursurilor de schimb valutar”, este RON. Situatiile financiare sunt prezentate in Lei
Romanesti („RON”), rotunjite la mie, daca nu se specifica altfel.
Cursurile de schimb valutar ale principalelor monede straine au fost:
Moneda 31 decembrie 2018 31 decembrie 2017 % Crestere
Euro (EUR) 1: RON 4,6639 1: RON 4,6597 0,09%
Dolarul American (USD) 1: RON 4,0736 1: RON 3,8915 4,68%
d) Utilizarea de estimari si judecati semnificative

Pregatirea situatiilor financiare in conformitate cu IFRS presupune utilizarea unor rationamente,
estimari si ipoteze emise de catre conducere care afecteaza aplicarea politicilor contabile,
precum si valoarea raportata a activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor.
Estimarile si rationamentele aplicate de Banca in intocmirea situatiilor financiare se bazeaza pe
informatii istorice si ipoteze care sunt considerate adecvate in prezent.
Estimarile si ipotezele care stau la baza acestor rationamente sunt revizuite periodic pentru a
lua in calcul conditiile actuale, iar efectul revizuirilor estimarilor contabile sunt recunoscute in
perioada in care acestea se realizeaza.
In particular, informatiile legate de estimarile si rationamentele semnificative in aplicarea
politicilor contabile care au un efect semnificativ asupra valorilor prezentate in Situatiile
financiare sunt prezentate in Notele 4 si 6.
8
2. BAZELE INTOCMIRII (CONTINUARE)

e) Modificari in politicile contabile
Toate modificarile aparute in politicile contabile reprezinta efectul modificarilor survenite in
Standardele Internationale de Raportare Financiara adoptate de Uniunea Europeana.
Politicile contabile pentru intocmirea situatiilor financiare au fost aplicate in mod consecvent de
catre Banca in anii 2017 si 2018. Se remarca totusi ca adoptarea IFRS 9 a avut ca rezultat
modificari semnificative ale politicilor contabile pentru activele si pasivele financiare. Politicile
contabile aplicabile incepand cu 1.01.2018 sunt prezentate in sectiunea Politici contabile.
Informatiile comparative pentru anul 2017 nu au fost retratate, conform permisiunii prevazute de
IFRS 9.
In plus, politicile contabile aplicate in perioada curenta de raportare au tinut seama de
urmatoarele noi standarde si amendamente ale standardelor, precum si de IFRIC 22, care au
fost emise de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB), adoptate de
Uniunea Europeana si aplicate la 1.01 .2018:
• Amendament la Standardul International de Raportare Financiara 2 „Platile asimilate in
actiuni”: Clasificare si masurare a tranzactiilor cu plata in actiuni (Regulamentul 2018/289/
26.02.2018)
Se aplica pentru exercitiile financiare incepand cu sau dupa 1.01.2018.
La data de 20.06.2016, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis un
amendament la IFRS 2 prin care au fost clarificate urmatoarele:
- la estimarea valorii juste a unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni decontate in numerar,
contabilizarea efectelor conditiilor de intrare sau nu in drepturi trebuie sa urmeaze aceeasi
abordare ca si pentru platile pe baza de actiuni decontate in actiuni,
- in cazul in care legislatia fiscala impune unei entitati sa retina un anumit impozit (care
constituie o obligatie fiscala a salariatului) aferent platilor pe baza de actiuni si sa-l vireze
autoritatilor fiscale, un astfel de aranjament este clasificat drept decontat in actiuni in
ansamblul sau, cu conditia ca plata pe baza de actiuni sa fi fost clasificata drept decontata
pe baza de actiuni daca nu ar fi inclus elementul de decontare neta,
- in cazul in care termenii si conditiile unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni decontate in
numerar se modifica, astfel incat aceasta devine o tranzactie cu plata pe baza de actiuni
decontate in actiuni, tranzactia este contabilizata ca atare de la data modificarii.
Amendamentul de mai sus nu a avut impact asupra situatiilor financiare ale Bancii.
• Amendament la Standardul International de Raportare Financiara 4 „Contracte de
asigurari’: aplicarea IFRS 9 „Instrumente financiare” impreuna cu IFRS 4 „ Contracte de
asigurari” (Regulamentul 2017/1988 / 3.11.2017)
amendament la IFRS 4 prin care:
- permite asiguratorilor, ale caror activitati sunt legate preponderent de asigurare, o scutire
temporara de la aplicarea IFRS 9 pana la 1.1.2021 si
- in urma adoptarii IFRS 9 si pana la aplicarea IFRS 17, ofera entitatilor cu contracte de
asigurare posibilitatea de a prezenta modificari ale valorii juste asupra activelor financiare
desemnate ca fiind evaluate prin alte elemente ale rezultatului global in loc de profit sau
pierdere.
Amendamentul de mai sus nu se aplica situatiilor financiare ale Bancii.
9

e) Modificari in politicile contabile (continuare)
• Standardul International de Raportare Financiara 9 "Instrumente financiare"
(Regulamentul 2016/2067 / 22.11.2016)
Se aplica pentru pentru exercitiile financiare anuale incepand cu sau dupa 1.01.2018.
In 24.07.2014, Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate a finalizat emiterea
textului final pentru IFRS 9 Instrumente financiare, care inlocuieste prevederile IAS 39. Noul
standard prevede diferentieri semnificative atat in clasificarea si evaluarea instrumentelor
financiare, cat si privind contabilitatea de acoperire. Noile cerinte sunt rezumate mai jos:
Clasificare si masurare
La momentul recunoasterii initiale, instrumentele financiare trebuie clasificate fie la cost
amortizat, fie la valoare justa. Criteriile care trebuie luate in considerare la momentul clasificarii
initiale a instrumentelor financiare sunt urmatoarele:
i. Modelul de afaceri al Bancii aplicat pentru administrarea activelor financiare. Sunt
definite trei categorii de modele de afaceri:
• modelul de afaceri care are drept scop detinerea activelor financiare pentru a
colecta fluxurile de trezorerie contractuale (detinute in vederea colectarii)
• modelul de afaceri care urmareste atat colectarea fluxurilor de numerar
contractuale, cat si vanzarea activului financiar (detinute pentru a colecta si a
vinde)
• Alte modele
ii. Caracterisiticile contractuale ale fluxurilor de numerar generate de activele financiare.
Un activ financiar este evaluat la cost amortizat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
• activul este detinut in cadrul unui model de afaceri al carui obiectiv este de a detine
active in vederea colectarii de fluxuri de numerar contractuale si
• termenii contractuali ai activului financiar dau nastere, la anumite date, la fluxuri de
numerar care reprezinta exclusiv plati ale principalului si ale dobanzii („SPPI”) aferente
valorii principalului datorat.
Daca un instrument indeplineste criteriile de mai sus, dar este detinut cu obiectivul atat de a
colecta fluxurile de trezorerie contractuale cat si de a vinde instrumentul, atunci acesta este
evaluat la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului global.
Activele financiare care nu sunt incluse in niciuna dintre categoriile de mai sus sunt obligatoriu
evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere.
De asemenea, IFRS 9 permite, la momentul recunoasterii initiale, si clasificarea instrumentelor
de capitaluri la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global. Aceasta optiune nu se
aplica si in cazul instrumentelor de capitaluri detinute pentru tranzactionare.
Mai mult decat atat, in ceea ce priveste instrumentele derivate incorporate pentru care
contractul hibrid contine un element care se afla in aria de aplicare a IFRS 9, instrumentul
derivat nu se separa si tratamentul contabil aplicat pentru contractul hibrid se bazeaza pe
cerintele de clasificare ale instrumentelor financiare precizate mai sus.
In ceea ce priveste datoriile financiare, principala deosebire consta in tratamentul modificarilor
de valoare justa aferente unei datorii financiare desemnata initial la valoare justa prin profit sau
pierdere care vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere, cu exceptia efectului modificarilor
riscului de credit asociat datoriei, care va fi recunoscut direct in alte elemente ale rezultatului
global.
10

Deprecierea
Contrar dispozitiilor IAS 39, conform carora o entitate recunoaste numai pierderile de credit
suportate, noul standard impune recunoasterea pierderilor de credit asteptate. In special, la
recunoasterea initiala a unui activ, sunt recunoscute pierderile de credit asteptate pe 12 luni.
Totusi, in cazul in care riscul de credit al emitentilor a crescut semnificativ de la recunoasterea
initiala, precum si in cazul activelor financiare depreciate la momentul achizitionarii sau
originarii, sunt recunoscute pierderi de credit asteptate pe toata durata de viata.
• Standardul International de Raportare Financiara 15 „Venituri din contractele cu clientii”
(Regulament 2016/1905/22.09.2016) si Amendament la Standardul International de
Raportare Financiara 15 "Venituri din Contracte cu Clientii": Clarificari la IFRS 15 Venituri
din Contracte cu Clientii (Regulamentul 2017/1987 / 31.10.2017)
Se aplica pentru exercitiile financiare anuale incepand cu sau dupa 1.01.2018.
IFRS 15 „Venituri din contractele cu clientii” a fost emis in data de 28.05.2014 de catre Consiliul
pentru Standarde Internationale de Contabilitate. Noul standard este rezultatul unui proiect
comun al Consiliului pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) si al Consiliului
pentru Standarde de Raportare Financiara (FASB), in scopul de a elabora cerinte comune
privind principiile de recunoastere a veniturilor.
Noul standard se aplica tuturor contractelor cu clientii, cu exceptia celor care se afla in aria de
aplicare a altor standarde, cum ar fi contractele de leasing financiar, contractele de asigurare si
instrumente financiare.
Conform noului standard, o entitate recunoaste venitul aferent transferului de bunuri sau servicii
promise clientilor la o valoare care sa reflecte contravaloarea la care entitatea considera ca are
dreptul, in schimbul acelor bunuri sau servicii.
Este introdus un nou model de recunoastere a veniturilor, prin aplicarea urmatoarelor cinci
etape:
− Etapa 1: Identificarea contractului cu un client
− Etapa 2: Identificarea obligatiilor de executare in contract
− Etapa 3: Stabilirea pretului tranzactiei
− Etapa 4: Alocarea pretului tranzactiei la obligatiile de executare din contract
− Etapa 5: Recunoasterea veniturilor atunci cand entitatea isi indeplineste obligatiile de
executare.
Notiunea de obligatie de executare este noua si reprezinta de fapt o promisiune contractuala de
a transfera clientului fie: (a) un bun sau serviciu (sau o categorie de bunuri sau servicii), care
este distinct; sau (b) o serie de bunuri sau servicii distincte care sunt in esenta identice si pentru
care exista aceeasi metoda de transfer catre client.
Noul IFRS 15 inlocuieste urmatoarele standarde:
(a) IAS 11 „Contracte de constructie“;
(b) IAS 18 „Venituri“;
(c) IFRIC 13 „Programe de fidelizare a clientilor“;
(d) IFRIC 15 „Acorduri de constructie a proprietatilor imobiliare“;
(e) IFRIC 18 „Transferul de active de la clienti“; si
(f) SIC-31 „Venituri - Tranzactii barter care presupun servicii de publicitate“.
Banca aplica noul standard incepand cu 1.1.2018 fara a retrata informatiile comparative pentru
anul 2017.
11

De notat ca cea mai mare parte a veniturilor Bancii este reprezentata de veniturile nete din
dobanzi care nu sunt afectate de aplicarea IFRS 15. In cadrul Bancii, contractele cele mai
afectate de noul standard se refera la clauzele serviciilor bancare (taxe legate de executarea
operatiunilor bancare, de administrarea activelor sau de sindicalizarea imprumuturilor).
Pentru serviciile furnizate pe parcursul unei perioade de timp, venitul este recunoscut pe
masura ce serviciul este furnizat clientului.
Daca o obligatie de executare nu este indeplinita in timp, ea este satisfacuta la un moment dat.
Pentru servicii cum ar fi executarea de tranzactii ( de exemplu, tranzactiile de schimb valutar,
tranzactionarea de valori mobiliare ale clientilor) si coordonarea si organizarea tranzactiilor de
imprumut sindicalizat, executarea si finalizarea tranzactiei solicitate de client semnaleaza
momentul in care serviciul este transferat clientului.
Aplicarea IFRS 15 nu a necesitat modificari in tratamentul contabil aplicat de Banca pentru
recunoasterea veniturilor.
amendament la IFRS 15, prin care a furnizat clarificari cu privire la aplicarea acestuia.
• Amendament la Standardul International de Contabilitate 40 “Investitii imobiliare”:
Transferuri ale investitiilor imobiliare (Regulament 2018/400/14.03.2018)
Emisa de catre Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate in data de
08.12.2016, modificarea adusa clarifica notiunea de transfer a unei proprietati in sau dintr-o
investitie imobiliara, in sensul ca, un transfer are loc atunci si numai atunci cand exista o
modificare a utilizarii acesteia. O schimbarea in utilizare are loc atunci si numai atunci cand
proprietatea indeplineste sau inceteaza sa indeplineasca definitia unei investitii imobiliare si
exista dovezi ale modificarii in utilizarea acesteia. Spre exemplu, o modificare in intentiile
managementului de a utiliza proprietatea nu constitue o dovada a unei modificari in utilizare. In
plus, printre exemplele de dovezi ale unei schimbari de utilizare au fost incluse si activele in
constructie si nu doar transferurile de proprietati finalizate.
Adoptarea amendamentului de mai sus nu a avut impact asupra situatiilor financiare ale Bancii.
• Imbunatatiri la Standardele Internationale de Contabilitate – ciclul 2014-2016
(Regulament 2018/182/7.2.2018)
In vigoare pentru exercitiile financiare anuale incepand cu sau dupa 1.01.2018.
In cadrul proiectului anual de imbunatatire a standardelor, Consiliul pentru Standarde
Internationale de Contabilitate a emis, pe 8 decembrie 2016, modificari care nu sunt urgente,
dar sunt necesare la IFRS 1 si IAS 28.
Modificarile de mai sus nu au avut impact asupra situatiilor financiare ale Bancii.
• IFRIC 22 “Contabilitatea tranzactiilor in valuta, care implica plata sau incasarea in
avans” (Regulament 2018/519/28.03.2018)
Modificarile aduse Standardului intra in vigoare pentru exercitiile financiare anuale incepand cu
sau dupa 1.01.2018.
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis in data de 8.12.2016 IFRIC
22. Interpretarea se refera la tranzactiile valutare in cazurile in care entitatea recunoaste un
activ sau o datorie nemonetara in urma unei plati sau in urma recunoasterii unei consideratii in
avans, inainte de a recunoaste activul, cheltuiala sau venitul aferent. Prin aceasta interpretare
12

se clarifica faptul ca data tranzactiei, in scopul determinarii ratei de schimb care se utilizeaza la
recunoasterea initiala a activului, venitului sau cheltuielii, este data recunoasterii initiale a
activului sau datoriei nemonetare (spre exemplu a contravalorii primita/data in avans). In plus,
daca sunt mai multe plati sau incasari in avans, entitatea va determina data tranzactiei pentru
fiecare plata sau incasare in avans a consideratiei.
Adoptarea interpretarilor de mai sus nu a avut impact asupra situatiilor financiare ale Bancii.
Cu exceptia standardelor mentionate mai sus, Uniunea Europeana a adoptat urmatoarele

standarde noi si amendamente ale standardelor, precum si IFRIC 23 care sunt valabile pentru
perioadele anuale care incep dupa 1.01.2019 si nu au fost adoptate anticipat de catre Banca.
• Amendament la Standardul International de Raportare Financiara 9 „Instrumente
financiare”: Caracteristicile de plata in avans cu compensare negativa (Regulamentul
2018/498/22.03.2018)
La data de 12.10.2017, Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis un
amendament la IFRS 9 care permite evaluarea la cost amortizat sau la valoarea justa prin alte
elemente ale rezultatului global a anumitor active financiare platite in avans, cu caracteristici
negative de compensare, care altfel ar fi fost evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere.
Modificarea IFRS 9 clarifica faptul ca un activ financiar indeplineste conditiile testului SPPI
indiferent de evenimentul sau imprejurarile care determina incetarea anticipata a contractului si
indiferent de partea care plateste sau primeste o compensatie rezonabila pentru incetarea
anticipata a contractului.
Banca analizeaza impactul adoptarii modificarii de mai sus asupra situatiilor sale financiare
• Standardul International de Raportare Financiara 16 "Contracte de leasing" (Regulamentul
2017/1986 / 31.10.2017)
La data de 13.01.2016, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis IFRS
16 "Contracte de leasing" care inlocuieste:
• IAS 17 „Contracte de leasing”
• IFRIC 4 „Determinarea masurii in care un angajament contine un contract de leasing”
• SIC 15 „Leasing operational – stimulente” si
• SIC 27 „Evaluarea fondului economic al tranzactiilor care implica forma legala a unui
contract de leasing”
Noul standard diferentiaza in mod semnificativ contabilizarea contractelor de leasing pentru
locatari, in timp ce, in esenta, mentine cerintele existente ale IAS 17 pentru locatori. In
conformitate cu noile cerinte, pentru locatari se elimină clasificarea contractelor de leasing in
leasing operational sau financiar. Un locatar este obligat sa recunoasca, pentru toate
contractele de leasing cu termen mai mare de 12 luni, dreptul de utilizare, precum si obligatia
corespunzatoare de a plati ratele de leasing. Tratamentul de mai sus nu este necesar cand
valoarea activului este mica.
Impactul estimat din implementarea IFRS 16
Banca va aplica standardul retroactiv cu efectul cumulativ al aplicarii initiale a standardului
recunoscut la data de 1.01.2019 si nu va furniza informatii comparative.
13

Banca a decis sa aplice solutia practica si sa nu reanalizeze la aplicarea initiala daca un
contract este sau contine un contract de leasing si va aplica standardul pentru contractele care
au fost identificate drept contracte de leasing in conformitate cu IAS 17.
In plus, Banca va utiliza urmatoarele solutii practice la tranzitie:
− va aplica o singura rata de discount la toate contractele de leasing,
− va exclude costurile initiale directe de la evaluarea activului reprezentand dreptul de
utilizare,
− va utiliza estimari bazate pe date retrospective pentru a determina termenul contractului
daca acesta contine optiuni de prelungire sau de terminare a contractului de inchiriere.
In plus, Banca a ales sa nu aplice cerintele standardului pentru contractele de leasing pentru
care termenul de incheiere este de 12 luni (pe termen scurt), precum si la contractele de leasing
pentru care valoarea activului suport este mica atunci cand este nou (mai putin de 5.000 EUR).
Este de remarcat faptul ca Banca a utilizat estimari privind prelungirea contractelor de leasing
care expira in 2019, dar care se preconizeaza a fi reinnoite.
Pentru a determina rata de imprumut incrementala, Banca va folosi ca rata de referinta rata de
finantare garantata a Alpha Bank A.E., ajustata pentru moneda sa, luand in considerare si
curbele de randament guvernamentale locale. Banca estimeaza ca vor fi recunoscute active
reprezentand drept de utilizare in valoare de 176.2 milioane RON si obligatii de leasing in
valoare de 173.8 milioane RON, fara impact asupra capitalurilor proprii.
• Amendament la IAS 19 "Beneficiile angajatilor": - Modificarea planului, reducerea sau
decontarea (Regulamentul 2019/402/13.3.2019)
amendament la IAS 19, in care a specificat modul in care societatile determina cheltuielile cu
pensiile atunci cand au loc modificari ale unui plan de pensii cu beneficii determinate. In cazul
in care are loc o modificare, o reducere sau o decontare, IAS 19 impune unei societati sa-si
reevalueze datoria sau activul net privind beneficiul determinat. Modificarile la IAS 19 impun
in mod specific unei societati sa utilizeze ipotezele actualizate din aceasta reevaluare pentru
a determina costul serviciului curent si dobanda neta pentru restul perioadei de raportare
dupa modificarea planului. In plus, amendamentul la IAS 19 clarifica efectul modificarii,
reducerii sau decontarii unui plan asupra cerintelor privind plafonul activului.
Banca analizeaza impactul adoptarii modificarii de mai sus asupra situatiilor sale financiare.
• Amandament la Standardul International de Contabilitate 28 "Investitii in asociatii":
Interese pe termen lung in entitatile asociate si in asocierile in participatie (Regumalentul
2019/237/8.02.2019)
amendament la IAS 28 pentru a clarifica faptul ca interesele pe termen lung intr-o entitate
asociata sau in asociere in participatie care fac parte din investitia neta in societatea asociata
sau in asociere in participatie, la care nu se aplica metoda punerii in echivalenta, ar trebui sa fie
contabilizate utilizand IFRS 9, inclusiv cerintele sale privind deprecierea. In aplicarea IFRS 9,
entitatea nu ia in considerare nicio ajustare a valorii contabile a intereselor pe termen lung care
rezulta din aplicarea IAS 28.
14

Modificarea de mai sus nu se aplica situatiilor financiare ale Bancii.
• Imbunatatiri la Standardele Internationale de Contabilitate – ciclul 2015-2017
(Regulamentul 2019/412/14.03.2019)
In cadrul proiectului anual de imbunatatire a standardelor, Consiliul pentru Standarde
Internationale de Contabilitate a emis, pe 12.12.2017, modificari care nu sunt urgente, dar
sunt necesare la diverse standarde.
Banca este in proces de evaluare a impactului adoptarii acestor modificari asupra situatiilor
sale financiare.
• Interpretarea IFRIC 23 "Incertitudinea privind tratamentele privind impozitul pe venit"
(Regulamentul 2018/1595/23.10.2018)
Se aplica pentru exercitiile financiare anuale incepand cu sau dupa 1.01.2019
La data de 7.06.2017, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis IFRIC
23. Interpretarea clarifica aplicarea cerintelor de recunoastere si evaluare din IAS 12 atunci
cand exista o incertitudine fata de tratamentele privind impozitul pe venit. Interpretarea
clarifica in mod special urmatoarele:
− O entitate trebuie sa stabileasca daca sa ia in considerare fiecare tratament fiscal incert
separat sau impreuna cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, pe baza caruia
abordarea sa prezica mai bine rezolvarea incertitudinii;
− Estimarile pentru controlul efectuat de catre autoritatile fiscale se bazeaza pe faptul ca o
autoritate fiscala va examina sumele pe care are dreptul sa le verifice si are cunostinta
deplina cu privire la toate informatiile conexe atunci cand efectueaza aceste verificari;
− Pentru a determina profitul fiscal (pierderea fiscala), bazele de impozitare, pierderile
fiscale neutilizate, creditele fiscale neutilizate si cotele de impozitare, o entitate trebuie sa
analizeze daca este probabil ca o autoritate fiscala sa accepte un tratament fiscal incert;
− O entitate trebuie sa reevalueze o estimare daca se schimba faptele si circumstantele sau
ca urmare a unor noi informatii.
Banca examineaza impactul adoptarii Interpretarii de mai sus asupra situatiilor sale financiare.
In plus, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis urmatoarele
standarde si modificari ale standardelor care nu au fost inca adoptate de Uniunea Europeana
si nu au fost aplicate anticipat de catre Banca.
• Amendament la Standardul International de Raportare Financiara 3 "Combinari de
intreprinderi"
amendament la IFRS 3 pentru a rezolva dificultatile care apar atunci cand o entitate determina
daca a dobandit o intreprindere sau un grup de active. Modificarile clarifica cerintele minime
pentru a fi o intreprindere, elimina evaluarea capacitatii participantului la piata de a inlocui
elementele lipsa, restrange definitia rezultatelor, adauga indrumari pentru a evalua daca un
proces achizitionat este substantial, introduce un test optional de concentrare a valorii juste si
adauga exemple ilustrative.
Amendamentul de mai sus nu se aplica situatiilor financiare ale Bancii.
15

• Amendament la Standardul International de Raportare Financiara 10 "Situatii financiare
consolidate” si la Standardul International de Contabilitate 28 “Investitii in entitati
asociate si in asocierile in participatie”: Vanzare sau aporturi de active intre un investitor si
societatea asociata.
In vigoare: la o data care va fi determinata.
In data de 11.09.2014, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis un
amendament la IFRS 10 si IAS 28 pentru a clarifica tratamentul contabil aplicabil unei tranzactii
de vanzare sau contributie de active intre un investitor si entitatea sociata sau asocierea in
participatie. In particular, IFRS 10 a fost modificat pentru a se clarifica faptul ca, in cazul in care,
in urma unei tranzactii cu o entitate asociata, o societate-mama isi pierde controlul asupra unei
filiale, care nu contine o intreprindere, astfel cum este definita in IFRS 3, aceasta recunoaste in
situatiile financiare numai acea parte a profitului sau pierderii care nu este legata de participatia
ramasa a investitorului in entitatea asociata sau asocierea in participatie in cauza. Partea
ramasa a castigului din tranzactie se elimina in contrapartida cu valoarea contabila a investitiei
ramase in respectiva entitate asociata sau asociere in participatie. In plus, in cazul in care
investitorul isi pastreaza o investitie in fosta filiala, iar aceasta este acum o entitate asociata sau
o asociere in participatie, investitorul recunoaste in situatiile sale financiare partea din castig
sau pierderea rezultata din reevaluarea la valoarea justa a investitiei pastrate in acea fosta
filiala doar in limita participatiei ramase in noua entitate asociata sau asociere in participatie.
Partea ramasa a castigului este eliminata in contrapartida cu valoarea contabila a investitiei
pastrate in fosta filiala.
In IAS 28 s-a clarificat faptul ca recunoasterea partiala a castigurilor sau pierderilor se aplica
numai atunci cand activele implicate nu constituie o intreprindere. In caz contrar, va fi
recunoscut totalul castigului sau pierderii.
La data de 17.12.2015, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a amanat
data intrarii in vigoare stabilita initial pentru aplicarea amendamentului. Noua data a intrarii in
vigoare va fi stabilita de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate la o data
ulterioara, dupa ce va lua in considerare rezultatele proiectului sau privind metoda punerii in
echivalenta.
• Standardul International de Raportare Financiara 14 „Conturi de amanare aferente
activitatilor reglementate”
La 30.01.2014, Consiliul Standardelor Internationale de Contabilitate a emis IFRS 14. Noul
standard abordeaza tratamentul contabil si informatiile necesare pentru conturile de amanare
aferente activitatilor reglementate care sunt mentinute in conformitate cu legislatia locala atunci
cand o entitate furnizeaza bunuri sau servicii la un pret sau tarif care face obiectul reglementarii
tarifare. Domeniul de aplicare al acestui standard se limiteaza la entitatile care recunosc pentru
prima data conturile de amanare aferente activitatilor reglementate in situatiile lor financiare in
conformitate cu GAAP-urile anterioare. Standardul IFRS 14 permite acestor entitati sa
capitalizeze cheltuielile pe care entitatile nereglementate le-ar recunoaste drept cheltuiala.
De remarcat ca Uniunea Europeana a decis sa nu lanseze aprobarea acestui standard si sa
astepte standardul final.
Standardul de mai sus nu se aplica situatiilor financiare ale Bancii.
16

e) Modificari in politicile contabile(continuare)
• Standardul International de Raportare Financiara 17 "Contracte de asigurare"
La 18.05.2017, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a emis IFRS 17
care inlocuieste IFRS 4 "Contracte de asigurare". Spre deosebire de IFRS 4, noul standard
introduce o metodologie consecventa pentru contabilizarea contractelor de asigurare.
Principiile prevederi din IFRS 17 sunt urmatoarele:
− o entitate identifica un contract de asigurare ca fiind un contract conform caruia entitatea
accepta un risc de asigurare semnificativ de la cealalta parte (detinatorul politei de
asigurare), convenind sa despagubeasca detinatorul politei de asigurare daca un
eveniment viitor incert specificat are un efect nefavorabil asupra acestuia din urma;
− separa instrumentele derivate, componentele investitionale si obligatiile de executare din
contractele de asigurare;
− imparte contractele in grupuri pe care le va recunoaste si le va masura;
− recunoaste si masoara grupuri de contracte de asigurare la:
i. o valoare actualizata ajustata la risc a fluxurilor viitoare de trezorerie (fluxuri
realizate) care include toate informatiile disponibile despre fluxurile de numerar
realizabile in concordanta cu informatiile observabile de pe piata; plus (daca aceasta
valoare este o datorie) sau minus (daca aceasta valoare este un activ)
ii. o suma reprezentand profitul nerealizat aferent grupului de contracte (marja
contractuala);
− recunoaste profitul dintr-un grup de contracte pe parcursul perioadei acoperirii
contractuale si dupa perioada asigurata. Daca un grup de contracte este sau devine o
pierdere, entitatea recunoaste imediat pierderea;
− prezinta separat veniturile si cheltuielile aferente serviciilor de asigurare de veniturile si
cheltuielile aferente componentei investitionale; si
− prezinta informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor financiare sa evalueze efectul pe
care contractele din domeniul de aplicare al IFRS 17 il au asupra situatiei financiare,
performantei financiare si fluxurilor de numerar ale unei entitati.
De asemenea, se remarca faptul ca, in noiembrie 2018 Consiliul pentru Standarde
Internationale de Contabilitate a propus amanarea datei de intrare in vigoare a IFRS 17 la
1.01.2022
Standardul de mai sus nu se aplica situatiilor financiare ale Bancii.
• Amendament la Standardul International de Contabilitate 1 si Standardul International
de Contabilitate 8 "Definitia materialului"
La 31.10.2018, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, ca parte a Initiativei
privind prezentarea de informatii, a emis amendamente la IAS 1 si IAS 8 pentru a alinia definitia
termenului "material" intre standarde si pentru a clarifica anumite aspecte ale definitiei.
Noua definitie prevede ca informatiile sunt semnificative in cazul in care este de asteptat in mod
rezonabil ca omiterea, denaturarea sau ascunderea acestora sa influenteze deciziile luate in
baza situatiilor financiare ale unei entitati raportoare de catre utilizatorii primari ai acestora.
Modificarile includ exemple privind circumstante care pot avea ca efect ascunderea informatiilor
materiale.
IASB a modificat, de asemenea, definitia termenului „material” din Cadrul Conceptual pentru
alinierea acestuia la definitia revizuita din IAS 1 si IAS 8.
17

Amendamentul de mai sus nu are impact asupra situatiilor financiare ale Bancii.
• Amendamente privind Referintele la Cadrul Conceptual in Standardele Internationale
de Raportare Financiara
La 29.03.2018, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate a publicat
Amendamentele privind Referintele la Cadrul Conceptual din Standardele Internationale de
Raportare Financiara, impreuna cu revizuirea Cadrului Conceptual pentru Raportare Financiara.
Banca analizeaza impactul adoptarii amendamentelor de mai sus asupra situatiilor sale
financiare.
f) Consolidare: Entitati asociate
Participatia Bancii la Alpha Finance Romania S.A se situeaza la nivelul de 26,68% din capital,
dupa cum se poate vedea in nota 16.
Banca contabilizeaza aceasta investitie folosind metoda punerii in echivalenta. In cadrul
metodei punerii in echivalenta, investitia este initial recunoscuta la cost si ajustata ulterior
conform modificarii post achizitie a cotei Bancii din activele nete ale entitatii asociate. In cazul in
care pierderile recunoscute in conformitate cu metoda punerii in echivalenta, depasesc
investitia in actiuni ordinare, acestea sunt recunoscute ca o reducere a altor elemente care
reprezinta in esenta o extensie a investitiei in entitatea asociata.
3. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE

Politicile contabile pentru intocmirea situatiilor financiare au fost aplicate in mod consecvent de
catre Banca in anii 2017 si 2018. Se remarca totusi ca adoptarea IFRS 9 a avut ca rezultat
modificari semnificative ale politicilor contabile pentru activele si pasivele financiare.
a) Operatiunile denominate in moneda straina
Operatiunile denominate in moneda straina sunt exprimate in moneda functionala a Bancii la
cursul oficial de schimb de la data tranzactiei. Activele si pasivele monetare inregistrate in
devize la data intocmirii bilantului contabil sunt exprimate in moneda functionala la cursul din
ziua respectiva. Castigurile sau pierderile rezultate din conversia activelor si datoriilor monetare
denominate in moneda straina sunt recunoscute in contul de profit si pierdere. Activele si
pasivele nemonetare inregistrate la cost istoric in devize sunt exprimate in moneda functionala
la cursul din ziua tranzactiei. Activele si pasivele nemonetare exprimate in moneda straina care
sunt evaluate la valoarea justa sunt inregistrate in moneda functionala la cursul din data la care
a fost determinata valoarea justa. Diferentele de conversie sunt prezentate in contul de profit si
pierdere cu exceptia diferentelor rezultate din conversia instrumentelor financiare nemonetare
clasificate ca fiind evaluate la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global, care sunt
incluse in rezerva provenind din modificarea valorii juste a acestor instrumente financiare.
b) Raportarea pe segmente
Un segment operational reprezinta o parte componenta a Bancii angajata in activitati
comerciale din care rezulta venituri si cheltuieli, inclusiv venituri si cheltuieli din tranzactii cu
oricare alte componente ale Bancii.
Segmentele de activitate sunt determinate si evaluate pe baza informatiilor furnizate Comitetului
Executiv al Bancii, care este organismul responsabil pentru alocarea resurselor intre
segmentele operationale ale Bancii si evaluarea performantei acestora.
18
3. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

b) Raportarea pe segmente (continuare)
Pe baza celor de mai sus, precum si a structurii administrative si a activitatilor Bancii, s-au
determinat urmatoarele segmente operationale:
• Persoane fizice
• Clienti corporativi
• Trezorerie
• Altele
Se remarca faptul ca metodele utilizate pentru a evalua segmentele operationale in scopul
raportarii catre Comitetul Executiv nu sunt diferite de cele impuse de Standardele Internationale
de Raportare Financiara.
c) Venituri si cheltuieli din dobanzi

Veniturile si cheltuielile din dobanzi sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pentru toate
instrumentele financiare purtatoare de dobanzi. Veniturile si cheltuielile din dobanzi sunt
recunoscute si masurate pe masura aparitiei lor, folosind metoda dobanzii efective.
Rata dobanzii efective este rata care actualizeaza fluxurile viitoare estimate de numerar, platite
sau incasate, pe perioada de viata a instrumentului financiar la valoarea contabila a activului
financiar sau costul amortizat al datoriei financiare. Pentru calculul ratei dobanzii efective,
Banca estimeaza fluxurile viitoare de numerar luand in considerare toti termenii contractuali ai
instrumentului financiar, dar nu tine cont de pierderi viitoare din credit. Metoda de calcul include
toate spezele si comisioanele platite sau primite intre partile contractuale care sunt parte
integranta a dobanzii efective.
In mod specific in cazul activelor financiare, se aplica urmatoarele:
- Pentru activele financiare clasificate in scopul masurarii pierderilor de credit asteptate in
stadiul 1 sau stadiul 2, veniturile din dobanzi se calculeaza prin aplicarea ratei efective a
dobanzii la valoarea contabila bruta a activului.
- Pentru active financiare clasificate in scopul masurarii pierderilor de credit asteptate in
stadiul 3, veniturile din dobanzi se calculeaza prin aplicarea ratei efective a dobanzii la
costul amortizat al activului.
- Pentru activele financiare depreciate la recunoasterea initiala veniturile din dobanzi se
calculeaza prin aplicarea ratei efective a dobanzii ajustate la riscul de credit la costul
amortizat al activului.
Costurile indatorarii direct atribuibile activelor care necesita o perioada substantiala de timp
pentru a putea fi utilizate sau vindute, sunt capitalizate ca parte a costului activului.
Capitalizarea inceteaza atunci cand toate activitatile necesare pentru pregatirea activului pentru
utilizarea prevazuta sunt complete.
d) Speze si comisioane
Veniturile si cheltuielile din speze si comisioane care fac parte integranta din rata efectiva a
dobanzii pentru un activ sau pasiv financiar sunt incluse in calculul ratei efective a dobanzii.
Alte venituri din speze si comisioane aferente serviciilor financiare furnizate de Banca sunt
recunoscute dupa cum urmeaza:
- Pentru serviciile furnizate de Banca pe parcursul unei perioade de timp, incluzand servicii
de administrare a numerarului, servicii de brokeraj, consultanta si planificare financiara,
venitul este recunoscut pe masura ce serviciul respectiv este prestat clientului.
19

d) Speze si comisioane (continuare)
- Daca o obligatie de executare nu este indeplinita in timp, ea este satisfacuta la un moment

dat. Pentru servicii cum ar fi executarea de tranzactii si servicii (de exemplu transferul de
bani, tranzactiile de schimb valutar, tranzactionarea de valori mobiliare ale clientilor si
coordonarea si organizarea tranzactiilor de imprumut sindicalizat), executarea si finalizarea
tranzactiei solicitate de client semnaleaza momentul in care serviciul este transferat
clientului si veniturile aferente comisioanelor/spezelor sunt recunoscute.
e) Venitul net din tranzactii financiare
Venitul net din tranzactiile financiare include:
- modificari ale valorii juste ale activelor sau datoriilor financiare;
- castigurile si pierderile rezultate din modificarea termenilor contractuali pentru activele
financiare evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere;
- castigurile si pierderile rezultate din derecunoasterea activelor sau datoriilor financiare
ca urmare a rambursarii anticipate, eliminarii sau modificarii semnificative a conditiilor
contractuale, cu exceptia castigurilor si pierderilor rezultate din derecunoasterea
activelor financiare masurate la cost amortizat care sunt recunoscute intr-o linie distincta
in contul de profit si pierdere;
- castigurile si pierderile rezultate din deprecierea sau eliminarea entitatilor din Banca,
entitati care nu au fost clasificate ca operatiuni intrerupte;
- diferentele de curs valutar rezultate din conversia instrumentelor financiare denominate
in valuta.
f) Venitul net rezultat din derecunoasterea activelor financiare masurate la cost
amortizat
Venitul net rezultat din derecunoasterea activelor financiare masurate la cost amortizat include:
- Castigurile si pierderile din derecunoasterea activelor financiare masurate la cost
amortizat;
- Diferenta intre valoarea nominala si valoarea justa la recunoasterea initiala a unui activ
financiar masurat la cost amortizat, activ rezultat la derecunoasterea unui alt activ
financiar ca urmare a modificarii semnificative a termenilor contractuali.
g) Dividende
Veniturile din dividende sunt recunoscute in contul de profit sau pierdere la data la care este
stabilit dreptul de a primi aceste venituri.
h) Plati de leasing
Banca in calitate de locatar
Activele detinute de Banca prin contracte de leasing care transfera acesteia, in mod substantial,
riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, sunt clasificate ca leasing financiar. Activul
preluat in leasing financiar este recunoscut ca imobilizare corporala si datoria aferenta este
recunoscuta in „Alte Datorii”. Activul preluat in leasing este evaluat initial la o valoare egala cu
minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minime de leasing. Ulterior
recunoasterii initiale, activele inchiriate sunt amortizate pe durata lor de viata, cu exceptia
cazului in care durata contractului de leasing este mai mica decat durata de viata a activului
inchiriat, iar Banca nu se astepta sa obtina dreptul de proprietate la sfarsitul contractului de
leasing, caz in care activul este depreciat pe durata contractului de leasing. Platile de leasing
sunt impartite intre taxa de finantare si reducerea datoriei restante.
20
h) Plati de leasing (continuare)

Activele detinute sub alte tipuri de leasing sunt clasificate ca leasing operational si nu sunt
recunoscute in bilantul Bancii. Platile de leasing operational sunt recunoscute in contul de profit
si pierdere pe baza metodei liniare pe durata contractului de leasing. Stimulentele de leasing
primite sunt recunoscute ca parte integranta din cheltuiala totala, pe perioada contractului de
leasing.
Platile minime de leasing financiar sunt repartizate intre cheltuiala cu dobanda si reducerea
datoriei de leasing. Cheltuiala cu dobanda este alocata fiecarei perioade pe tot parcursul
contractului de leasing astfel incat sa se obtina o rata constanta a dobanzii la soldul ramas al
datoriei. Platile de leasing contingente sunt contabilizate prin revizuirea platilor minime de
leasing pe durata contractuala ramasa in cazul in care modificarea contractului de leasing este
confirmata.
Banca in calitate de locator
Banca actioneaza ca locator numai pentru activele in leasing operational. Activele inchiriate
sunt recunoscute si amortizarea se percepe pe durata lor estimata de viata. Veniturile rezultate
din activul preluat in leasing sunt recunoscute ca alte venituri conform contabilitatii de
angajament.
i) Cheltuiala cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit aferent perioadei cuprinde impozitul curent si impozitul amanat. Impozitul pe
profit este recunoscut in contul de profit si pierdere, mai putin in masura in care se refera la
elemente recunoscute direct in capitalurile proprii, caz in care este recunoscut in capitalurile
proprii.
Impozitul curent este impozitul pe profitul fiscal al anului, de platit sau de recuperat, determinat
pe baza cotelor de impozitare aplicate la data situatiilor financiare, plus orice ajustare adusa
impozitului de platit aferente perioadelor precedente.
Impozitul amanat este determinat folosind metoda bilantiera pentru acele diferente temporare
care apar intre valoarea contabila a activelor si datoriilor folosita pentru raportare in situatiile
financiare si baza fiscala a acestora. Diferentele temporare deductibile reprezinta diferenta
dintre valoarea contabila a unui activ sau unei datorii din bilant si baza sa fiscala, care va avea
ca rezultat sumele deductibile in determinarea profitului impozabil pentru perioadele viitoare in
care valoarea contabila a activului sau datoriei este recuperata sau decontata.
Existenta unei diferente temporare deductibile depinde numai de o comparatie a valorii
contabile a unui activ si a bazei sale fiscale la sfarsitul perioadei de raportare si nu este afectata
de nicio modificare ulterioara a valorii contabile.
Impozitul amanat este calculat pe baza modalitatii previzionate de realizare sau decontare a
valorii contabile a activelor si datoriilor, folosind cotele de impozitare prevazute de legislatia in
vigoare ca aplicabile la data situatiilor financiare.
Creanta privind impozitul amanat este recunoscuta numai in masura in care este probabil sa se
obtina profit impozabil in viitor dupa compensarea cu pierderea fiscala a anilor anteriori si cu
impozitul pe profit de recuperat. Creanta privind impozitul amanat este diminuata in masura in
care beneficiul fiscal aferent este improbabil sa se realizeze.
Impozitele suplimentare care apar din distribuirea de dividende sunt recunoscute la aceeasi
data cu obligatia de plata a dividendelor.
Cota de impozitare utilizata pentru calcularea impozitului curent si amanat la 31 decembrie
2018 este de 16% (2017: 16%).
21

j) Active si datorii financiare
i) Recunoasterea initiala
Banca recunoaste un activ financiar sau o datorie financiara atunci si numai atunci cand
entitatea devine parte la dispozitiile contractuale ale instrumentului.
La recunoasterea initiala, Banca evalueaza activele si datoriile financiare la valoarea justa. In
cazul unui activ financiar sau a unei datorii financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa
prin contul de profit si pierdere, se adauga costurile de tranzactionare si se scad veniturile sau
comisioanele care pot fi atribuite direct achizitiei sau emiterii instrumentului financiar.
Se remarca faptul ca imprumuturile si obligațiunile sunt recunoscute in bilant la data decontarii.
Pentru obligatiunile care sunt evaluate la valoarea justa, modificarea valorii juste in perioada
cuprinsa intre data tranzactiei si data decontarii este recunoscuta in profit sau pierdere sau în
alte elemente ale rezultatului global pe baza categoriei de clasificare a obligatiunii.
ii) Clasificarea si evaluarea ulterioara a activelor financiare
Activele financiare sunt clasificate si evaluate ulterior conform urmatoarelor categorii:
− Active financiare evaluate la cost amortizat
− Active financiare evaluate la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului global
(FVOCI), castigurile si pierderile cumulate fiind clasificate ca profit sau pierdere la
derecunoastere
− Instrumente de capitaluri proprii evaluate la valoarea justa prin alte elemente ale
rezultatului global (FVOCI), fara reciclarea castigurilor sau pierderilor prin profit sau
pierdere la derecunoastere
− Active financiare evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere (FVPL).
Pentru fiecare dintre categoriile de mai sus se aplica urmatoarele:
a)Active financiare evaluate la cost amortizat
In aceasta categorie sunt clasificate activele financiare care indeplinesc concomitent criteriile
urmatoare:
- Activul este detinut in cadrul unui model de afaceri al carui obiectiv este de a detine active
in vederea colectarii de fluxuri de numerar contractuale.
- Termenii contractuali ai activului financiar dau nastere, la anumite date, la fluxuri de
numerar care reprezinta exclusiv plati de principal si dobanda aferenta principalului
datorat.
Categoria de mai sus este evaluata la cost amortizat utilizand metoda dobanzii efective si este
evaluata periodic pentru pierderile de credit asteptate, asa cum este descris in nota 3.p.i).
b) Active financiare evaluate la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global
(FVOCI), castigurile si pierderile cumulate fiind clasificate ca profit sau pierdere la
derecunoastere
In aceasta categorie sunt clasificate activele financiare care indeplinesc concomitent criteriile
urmatoare:
- Activul este detinut in cadrul unui model de afaceri in care activele sunt administrate in
vederea realizarii unui anumit obiectiv atat prin colectarea fluxurilor de trezorerie
contractuale, cat si prin vanzarea activelor financiare,
- Termenii contractuali ai activului financiar dau nastere, la anumite date, la fluxuri de
numerar care reprezinta exclusiv plati de principal si dobanda aferenta principalului
datorat.
Categoria de mai sus este evaluata periodic pentru pierderile de credit asteptate, asa cum este
descris in nota 3.p.i).
22

j) Active si datorii financiare (continuare)
c) Instrumente de capitaluri proprii evaluate la valoare justa prin alte elemente ale
rezultatului global, fara reciclarea castigurilor sau pierderilor prin profit sau pierdere la
derecunoastere
In aceasta categorie sunt clasificate instrumentele de capitaluri proprii care nu sunt detinute in
vederea tranzactionarii si nici nu constituie o contravaloare contingenta recunoscuta de un
dobanditor intr-o combinare de intreprinderi, instrumente pe care Banca alege sa le clasifice in
alte elemente ale rezultatului global la recunoasterea initiala. Această decizie este irevocabila.
Cu exceptia dividendelor, care sunt recunoscute direct in profit sau pierderi, toate celelalte
castiguri si pierderi rezultate din aceste instrumente sunt recunoscute direct in alte elemente ale
rezultatului global si nu se reclasifica in profit sau pierdere.
Pentru aceste instrumente de capitaluri proprii nu exista o evaluare a deprecierii.
d) Active financiare evaluate la valoarea justa prin contul de profit si pierdere
Activele financiare incluse in aceasta categorie sunt:
- cele achizitionate in principal in scopul vanzarii cu scopul de a obtine profit pe
termen scurt (detinute pentru tranzactionare),
- cele care nu indeplinesc criteriile pentru a fi clasificate intr-una din categoriile de mai
sus,
- cele pe care Banca le-a desemnat, la recunoasterea initiala, la valoarea justa prin
profit sau pierdere. Aceasta optiune de clasificare, care este irevocabila, se
utilizeaza atunci cand desemnarea elimina o nepotrivire contabila care altfel ar
aparea ca urmare a masurarii activelor si pasivelor financiare pe o baza diferită (ex.
costul amortizat) in raport cu un alt activ sau datorie financiara (ex. instrumente
derivate care sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere).
La data de raportare, Banca nu a desemnat, la recunoasterea initiala, niciun activ financiar ca
fiind evaluat la valoarea justa prin contul de profit si pierdere.
iii) Evaluarea modelului de afaceri
Modelul de afaceri al Bancii reflecta modul in care aceasta isi gestioneaza activele financiare
pentru a genera fluxuri de numerar. Modelul de afaceri determina daca fluxurile de numerar
sunt generate din colectarea de fluxuri de numerar contractuale, din vanzarea activelor
financiare sau din ambele. Modelul de afaceri al bancii este determinat la un nivel care reflecta
cum sunt administrate impreuna grupuri de active financiare pentru a atinge un anumit obiectiv
de afaceri. In acest sens, modelul de afaceri nu depinde de intentia managementului cu privire
la un instrument individual, ci este determinat la un nivel de agregare mai inalt.
Modelele de afaceri aplicabile activelor financiare sunt determinate de Comitetul de
Administrare a Activelor si Datoriilor (ALCO) sau Comitetul Executiv (ExCo) care decid cu
privire la aplicarea unui nou model de afaceri atat pentru portofoliul de credite si avansuri catre
clienti, cat si pentru portofoliul de titluri de creanta. In acest context:
- Creditele si avansurile catre clienti si plasamentele la banci au fost incluse intr-un
model de afaceri care urmareste mentinerea instrumentelor financiare pentru a
colecta fluxurile de numerar contractuale (detinute in vederea colectarii)
- Pentru obligatiunile si pentru investitiile cu venit fix, in general, se aplica urmatoarele
modele de afaceri:
• modelul de afaceri care are drept scop detinerea instrumentelor financiare
pentru a colecta fluxurile de trezorerie contractuale (detinute in vederea
colectarii)
23
• modelul de afaceri care urmareste atat colectarea fluxurilor de numerar

contractuale, cat si vanzarea activului financiar (detinut pentru a colecta si a
vinde)
• portofoliul de tranzactionare.
Evaluarea modelului de afaceri se bazeaza pe:
- Modul in care performanta modelului de afaceri si a portofoliilor de active detinute in
cadrul acestuia sunt evaluate si raportate Conducerii Bancii.
- Riscurile care afecteaza performanta modelului de afaceri (si a activelor financiare
detinute in cadrul acestuia) si in special modul in care sunt gestionate aceste riscuri.
- Modul in care sunt evaluate cadrele de conducere (de exemplu, daca evaluarea se
efectueaza pe baza valoarii juste a activelor gestionate sau pe baza fluxurilor de
numerar contractuale colectate).
- Frecventa si valoarea asteptata a vanzarilor.
Banca isi reevalueaza modelele de afaceri la fiecare perioada de raportare, pentru a stabili
daca au aparut modificari de la precedenta perioada de raportare. In cadrul acestei evaluari,
trebuie monitorizate si documentate atat vanzarile anterioare, cat si vanzarile ulterioare
preconizate. Urmatoarele tipuri de vanzari au fost considerate ca fiind compatibile cu obiectivul
de a detine active financiare in scopul de a colecta fluxuri de numerar contractuale:
a) Vanzarile de credite neperformante ca urmare a deteriorarii riscului de credit asociat
debitorului, mai putin vanzari de credite considerate depreciate la originare.
b) Vanzarile efectuate aproape de scadenta activelor financiare, iar incasarile din vanzari
sunt aproximativ echivalente cu cele din colectarea fluxurilor de numerar contractuale
ramase. In aceste cazuri, Banca defineste ca fiind „apropiata” o perioada ramasa, la
momentul vanzarii, mai mica de 5% din durata de viata totala a instrumentului.
c) Vanzarile din alte motive (fata de a) sau b)), daca aceste vanzari sunt rare (chiar si in
cazul in care valoarea lor este semnificativa) sau nesemnificative ca valoare atat la nivel
individual, cat si agregat (chiar si in cazul in care sunt frecvente). Banca a definit
urmatoarele praguri:
• Semnificatie: Vanzarile care depasesc 5% din soldul brut al respectivului
portofoliu din perioada de raportare anterioara
• Frecventa: Tranzactii de vanzari semnificative care apar de mai mult de doua
ori pe an.
iv) Evaluarea caracteristicilor fluxurilor de numerar contractuale ale instrumentului
In vederea aplicarii testului caracteristicilor fluxurilor de numerar contractuale se definesc
urmatoarele:
- Principalul este „valoarea justa a activului financiar la recunoasterea initiala” (care se
poate modifica de-a lungul duratei de viata a activului financiar, de exemplu, daca au loc
rambursari ale principalului).
- Dobanda este compensatia pentru valoarea in timp a banilor, pentru riscul de credit
asociat principalului datorat intr-o anumita perioada de timp si alte riscuri asociate unui
acord de creditare de baza (de ex. riscul de lichiditate), costuri asociate cu detinerea unui
activ financiar pentru o anumita perioada de timp, precum si o marja de profit.
Termenii contractuali care introduc expunere la riscuri si volatilitate in fluxurile de numerar
contractuale care nu sunt legate de un acord de imprumut de baza, cum ar fi expunerea la
modificari in preturile actiunilor sau preturile marfurilor, nu dau nastere unor fluxuri de trezorerie
contractuale care sunt numai plati de principal si dobanda aferenta principalului datorat.
24
In acest context, in evaluarea caracteristicilor fluxurilor de trezorerie contractuale, Banca

analizeaza daca instrumentele contin termeni contractuali care modifica momentul sau valoarea
fluxurilor de numerar. Mai precis, sunt luate în considerare următoarele aspecte:
- Plati care produc efect de levier
- Plati exprimate in valuta sau legate de un curs de schimb valutar
- Conversia in capitaluri proprii
- Rata a dobanzii indexata in functie de variabile non-dobanda
- Optiuni de plata in avans sau prelungire
- Clauze care ar putea impune pierderi Bancii in anumite circumstante sau ar limita
posibilitatea ca Banca sa poata pretinde in mod legal sumele neincasate
- Plati amanate fara dobanda
- Clauze in baza carora performanta instrumentelor este afectata de preturile actiunilor
sau ale marfurilor
In special in situatia finantarii unei entitati investitionale cu destinatie speciala (SPV), pentru ca
fluxurile de trezorerie sa fie considerate ca fiind strict plati de capital si dobanda aferenta
capitalului datorat, printre altele, macar una dintre urmatoarele conditii trebuie sa fie adevarata:
- La recunoasterea initiala, raportul imprumut/garantii (LTV) nu trebuie sa depaseasca
80% sau rata de acoperire pe durata creditului (LLCR) ar trebui sa fie cel putin egala cu
1.25.
- Capitalul entitatii investitionale cu destinatie speciala ar trebui sa fie cel putin egal 20%
din totalul activelor sale.
- Exista suficiente garantii care nu au legatura cu activul finantat.
In plus, pentru a determina daca fluxurile de trezorerie contractuale reprezinta numai plati de
principal si dobanda aferenta principalului datorat, se evalueaza daca elementul de valoare in
timp a banilor este modificat. Valoarea in timp a banilor este componenta de dobanda care
remunereaza numai trecerea timpului. Elementul de valoare in timp a banilor nu remunereaza
alte riscuri sau costuri asociate detinerii activului financiar. Totusi, in anumite situatii, elementul
de valoare in timp a banilor poate fi modificat. Acesta ar fi cazul, spre exemplu, cand dobanda
asociata unui activ financiar este actualizata periodic insa frecventa actualizarilor nu este
corelata cu perioada reflectata de rata de dobanda utilizata sau dobanda este actualizata
periodic cu o medie de anumite rate de dobanda pe termen scurt si termen lung. In astfel de
cazuri Banca analizeaza modificarea pentru a determina daca fluxurile de trezorerie
contractuale reprezinta numai plati de principal si doabanda aferenta principalului datorat.
Obiectivul analizei este de a determina cat de diferite pot fi fluxurile de trezorerie contractuale
(neactualizate) comparativ cu fluxurile de trezorerie (neactualizate) care ar fi generate daca
elementul de valoare in timp a banilor nu ar fi fost modificat (test de referinta). Efectul modificarii
elementului de valoare in timp a banilor trebuie analizat pentru fiecare perioada de raportare si
cumulativ pe toata durata de viata a instrumentului. In cazul in care Banca va concluziona ca
fluxurile de trezorerie contractuale (neactualizate) pot fi semnificativ diferite de fluxurile de
trezorerie de referinta (neactualizate), rezulta ca aceastea nu reprezinta numai plati de principal
si dobanzi aferente principalului datorat. Conform politicii definite de Banca, in urma testului nu
vor rezulta fluxuri de trezorerie contractuale semnificativ diferite daca diferenta totala pe durata
de viata a instrumentului nu depaseste 10% si in acelasi timp numarul fluxurilor de trezorerie
individuale cu o diferenta mai mare de 10% nu depaseste 5% din numarul total de perioade de
raportare pana la maturitatea activului.
25

v) Reclasificarea activelor financiare
Reclasificarea activelor financiare intre categoriile de evaluare se produce numai atunci cand
Banca isi modifica modelul de afaceri pentru gestionarea activelor. In acest caz, reclasificarea
se aplica prospectiv. Este de asteptat ca modificarile modelului de afaceri al Bancii sa fie foarte
rare. Modificarile apar in urma deciziilor Conducerii Bancii, ca rezultat al schimbarilor
semnificative si demonstrabile care afecteaza operatiunile Bancii, datorate factorilor interni sau
externi.
Daca Banca reclasifica un activ financiar din categoria masurarii la cost amortizat in categoria
de evaluare la valorea justa prin profit sau pierdere, valoarea sa justa este masurata la data
reclasificarii.
Orice castig sau pierdere care rezulta dintr-o diferenta intre costul amortizat anterior al activului
financiar si valoarea justa este recunoscut/(a) in profit sau pierdere. Acelasi lucru se intampla
daca Banca reclasifica un activ financiar din categoria de masurare la cost amortizat in
categoria de evaluare la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului global, insa in acest
caz diferenta dintre costul amortizat anterior al activului financiar si valoarea justa este
recunoscuta prin alte elemente ale rezultatului global. Rata efectiva a dobanzii si evaluarea
pierderilor din credit asteptate nu sunt ajustate ca urmare a reclasificarii. Cu toate acestea,
provizionul pentru pierderi se va derecunoaste (nu va mai fi recunoscut ca ajustare a valorii
contabile brute), in schimb se va recunoaste in alte elemente ale rezultatului global.
Daca Banca reclasifica un activ financiar din categoria de evaluare la valoarea justa prin profit
sau pierdere in categoria de masurare la cost amortizat, valoarea sa justa la data reclasificarii
devine noua sa valoare contabila bruta. Rata efectiva a dobanzii este calculata la acea data, iar
data reclasificarii este tratata ca fiind data recunoasterii initiale pentru calculul deprecierii.
Daca Banca reclasifica un activ financiar din categoria de evaluare la valoare justa prin profit
sau pierdere in categoria de masurare la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului
global, activul financiar continua sa fie evaluat la valoarea justa. Ca si in cazul de mai sus, rata
efectiva a dobanzii a activului se va calcula la data reclasificarii, aceasta fiind data recunoasterii
initiale pentru calculul deprecierii.
Daca un activ financiar este reclasificat din evaluarea la valoarea justa prin alte elemente ale
rezultatului global in categoria de masurare la cost amortizat, activul este reclasificat la valoarea
justa la data evaluarii. Cu toate acestea, castigurile sau pierderile cumulate recunoscute
anterior in alte elemente ale rezultatului global sunt reversate si ajustate in valoarea justa a
activului financiar la data reclasificarii. Ca rezultat, activul financiar este evaluat la data
reclasificarii ca si cum ar fi fost intotdeauna masurat la costul amortizat. Aceasta reversare
afecteaza alte elemente ale rezultatului global, dar nu afecteaza profitul sau pierderea si, prin
urmare, nu este o reclasificare conform IAS 1. Rata efectiva a dobanzii si calculul pierderilor
asteptate din credit nu sunt afectate. Cu toate acestea, provizionul pentru pierderi este
recunoscut ca o ajustare a valorii contabile brute a activului financiar de la data reclasificarii.
Daca Banca reclasifica un activ financiar din evaluarea la valoarea justa prin alte elemente ale
rezultatului global si in categoria de evaluare a valorii juste prin profit sau pierdere, activul
financiar continua sa fie evaluat la valoarea justa. Castigul sau pierderea cumulat(a)
recunoscut(a) anterior in alte elemente ale rezultatului global este reclasificat(a) din capitaluri
proprii in profit sau pierdere ca ajustare de reclasificare (in conformitate cu IAS 1) la data
reclasificarii.
26

vi) Derecunoasterea activelor financiare
Banca trebuie sa derecunoasca un activ financiar in urmatoarele cazuri:
• dreptul contractual asupra fluxurilor de numerar ale activului expira;
• dreptul contractual de a primi fluxurile de numerar ale activelor financiare se transfera si,
in acelasi timp, se transfera atat riscurile, cat si beneficiile de proprietate;
• imprumuturile sau investitiile in titluri de valoare nu mai sunt recuperabile si, prin urmare,
sunt scoase in afara bilantului;
• modificarea substantiala a termenilor contractuali asupra fluxurilor de numerar ale
activului.
In cazul tranzactiilor in care, desi a fost transferat dreptul contractual de recuperare a fluxurilor
de numerar din activele financiare, atat riscul, cat si beneficiile asociate raman la Banca, nu se
produce derecunoasterea acestor active financiare. Suma primita in urma transferului este
recunoscuta ca datorie financiara.
In cazul tranzactiilor, prin care Banca nici nu retine, nici nu transfera riscurile si beneficiile
asociate activelor financiare, dar pastreaza controlul asupra acestora, activele financiare sunt
recunoscute in masura implicarii continue a Bancii. In cazul in care Banca nu pastreaza
controlul asupra activelor, acestea sunt derecunoscute si Banca va recunoaste in locul lor,
distinct, activele si datoriile create sau retinute in timpul transferului.
In cazul unei modificari a termenilor contractuali ai unui activ financiar, modificarea este
considerata semnificativa si poate duce la derecunoasterea activului financiar existent si ulterior
la recunoasterea unui activ financiar „nou”, atunci cand este indeplinit unul dintre urmatoarele
criterii:
• Schimbarea emitentului / debitorului;
• Modificarea valutei;
• Consolidarea diferitelor tipuri de contracte;
• Adaugarea sau stergerea termenilor (clauzelor) de conversie a actiunilor;
• Separarea unui instrument de datorie non-SPPI in doua sau mai multe instrumente noi,
astfel incat motivul care conduce la esecul testului SPPI al instrumentului original sa nu
fie inclus in toate instrumentele noi.
In cazul derecunoasterii ca urmare a unei modificari semnificative, diferenta dintre valoarea
contabila a activului existent si valoarea justa a noului activ este direct recunoscuta in contul de
profit sau pierdere. In plus, in cazul in care activul initial a fost evaluat la valoarea justa prin alte
elemente ale rezultatului global, castigurile sau pierderile cumulate recunoscute in alte
elemente ale rezultatului global vor fi inregistrate in contul de profit si pierdere.
In schimb, daca modificarea fluxurilor de numerar contractuale nu este semnificativa, valoarea
contabila bruta a activului este recalculata prin actualizarea noilor fluxurilor de numerar cu rata
efectiva initiala a dobanzii, iar diferenta fata de valoarea contabila bruta curenta este
recunoscuta direct in profit sau pierdere (castigul sau pierdere in urma modificarii). Spezele
aferente modificarii ajusteaza valoarea contabila a activului si sunt amortizate pe durata de
viata ramasa a activului financiar modificat, prin metoda dobanzii efective.
27

vii) Evaluarea ulterioara a datoriilor financiare
In scopul evaluarii, Banca clasifica datoriile financiare in urmatoarele categorii:
i. Datorii financiare evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere
i. Aceasta categorie cuprinde datoriile financiare detinute pentru tranzactionare,
mai exact:
- datoriil financiare achizitionate in principal cu intentia de vanzare sau
rascumparare in viitorul apropiat in scopul obtinerii profitului pe termen scurt;
- instrumentele financiare derivate; datoriile aparute din instrumente financiare
derivate detinute in vederea tranzactionarii sunt prezentate drept “datorii
financiare derivate” si sunt masurate conform principiilor enuntate in nota
3.j.x).
ii. Aceasta categorie include, de asemenea, datoriile financiare desemnate de
Banca pentru a fi masurate la valoare justa prin profit si pierdere la
recunoasterea initiala atunci cand:
- Informatiile obtinute astfel sunt mai relevante, deoarece:
• se elimina sau se reduce semnificativ o inconsistenta de masurare
sau recunoastere care altfel ar aparea din masurarea activelor si
datoriilor sau din recunoasterea veniturilor si cheltuielilor generate de
aceste pe baze diferite; sau
• un grup de datorii financiare sau active financiare si datorii financiare
este gestionat si performanta ii este evaluata pe baza valorii juste, in
concordanta cu strategia documentata de management al riscului
sau cu strategia investitionala, si informatii despre grup sunt
transmise intern pe acea baza catre Conducerea Bancii;
sau
- contractul contine unul sau mai multe instrumente derivate incorporate, iar
Banca masoara instrumentul financiar compus ca datorie financiara, evaluata
la valoarea justa prin contul de profit si pierdere, cu exceptia cazului in care:
• instrumentul financiar derivat incorporat nu modifica in mod
semnificativ fluxurile de trezorerie care ar fi rezultat din contract sau
• cand un instrument hibrid similar este recunoscut pentru prima data
este evident ca separarea instrumentelor derivate incorporate este
interzisa.
Se remarca faptul ca in cazul de mai sus, valoarea modificarii valorii juste atribuibile propriului
risc de credit al Bancii este recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global, cu exceptia
cazului in care acest tratament ar crea sau ar amplifica o nepotrivire contabila in profit sau
pierdere. Sumele recunoscute in alte elemente ale rezultatului global nu sunt niciodata reciclate
in profit sau pierdere.
b) Datorii financiare inregistrate la cost amortizat
Datoriile financiare clasificate in aceasta categorie sunt masurate la cost amortizat folosind
metoda dobanzii efective.
Toate instrumentele financiare de datorie care nu se califica pentru clasificarea ca datorii
financiare la valoarea justa prin profit sau pierdere sunt clasificate in aceasta categorie.
28
c) Datorii rezultate din garantii financiare si angajamente de creditare la o rata a dobanzii

sub nivelul pietei
Un contract de garantie financiara este un contract care impune emitentului sa efectueze plati
specifice pentru a rambursa titularului o pierdere suferita ca urmare a inabilitatii unui debitor
specific sa efectueze o plata.
Contractele de garantie financiara si angajamentele de creditare la o rata a dobanzii sub nivelul
pietei sunt recunoscute initial la valoarea justa si evaluate ulterior la cea mai mare dintre:
a. valoarea provizionului determinata in timpul calcularii pierderilor de credit
asteptate,
b. suma recunoscuta initial, mai putin amortizarea acumulata.
viii) Derecunoasterea datoriilor financiare
Banca derecunoaste o datorie financiara (sau o parte din ea) cand obligatiile contractuale ale
acesteia sunt achitate, anulate sau au expirat.
In cazul in care o datorie financiara este schimbata cu o alta cu termeni substantial diferiti,
schimbul este considerat o stingere a datoriei financiare initiale si recunoasterea uneia noi.
Acelasi lucru se aplica in cazul unei modificari semnificative a termenilor unei datorii financiare
existente sau a unei parti a acesteia (atribuibila sau nu dificultatii financiare a unui debitor).
Termenii sunt considerati substantial diferiti daca valoarea prezenta actualizata a fluxurilor de
numerar in cadrul noilor termeni (incluzand taxele platite nete de taxele primite), actualizata
folosind dobanda efectiva initiala, este cu cel putin 10% diferita de valoarea prezenta a fluxurilor
de numerar ramase din datoria financiara initiala.
In cazul derecunoasterii, diferenta dintre valoarea contabila a datoriei financiare (sau parte a
datoriei financiare) stinse sau transferate catre o terta parte si plata facuta, incluzand activele
nemonetare transferate sau datorii asumate, este recunoscuta in profit si pierdere.
ix) Compensarea activelor financiare si datoriilor financiare
Activele si datoriile financiare sunt compensate, iar rezultatul net este prezentat in situatia
pozitiei financiare, atunci si numai atunci cand exista in acelasi timp un drept legal de a
compensa sumele recunoscute si intentia decontarii lor pe o baza neta, sau daca se
intentioneaza realizarea activului si stingerea datoriei in mod simultan.
x) Instrumente financiare derivate
Instrumentele financiare derivate sunt instrumente care la originare au valoare foarte mica sau
zero, valoare care ulterior se modifica in concordanta cu un anume instrument suport (curs
valutar, rata a dobanzii, cotatii sau alte variabile).
Toate instrumentele financiare derivate sunt recunoscute ca active cand valoarea lor justa este
pozitiva si ca datorii cand aceasta este negativa.
Banca intra in operatiuni cu instrumente financiare derivate in scop de tranzactionare, iar aceste
instrumente sunt evaluate la valoare justa.
In cazul in care un instrument financiar derivat este incorporat intr-un activ financiar, acesta nu
se separa iar contractul hibrid este contabilizat conform cerintelor de clasificare pentru active
financiare.
29
k) Numerar si echivalente in numerar

La intocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie se considera ca numerar si echivalente de
numerar soldurile cu o maturitate mai mica de 90 de zile, incluzand: numerarul efectiv, conturile
curente la banci, plasamentele pe termen scurt la banci si contracte Reverse Repo.
Plasamentele pe termen scurt la banci sunt sume care ajung la maturitate in termen de trei luni.
In situatia pozitiei financiare numerarul este inregistrat la valoarea nominala, iar echivalentele
de numerar sunt inregistrate la valoarea amortizata.
l) Evaluarea la valoarea justa
Valoarea justa este pretul care ar fi primit ca urmare a vanzarii unui activ sau pretul care ar fi
platit pentru a transfera o datorie intr-o tranzactie normala intre participantii la piata la data
evaluarii, care are loc pe o piata principala sau, in absenta unei piete principale, pe cea mai
avantajoasa piata la care Banca are acces la acea data. Valoarea justa a unei datorii reflecta
efectul riscului nerespectarii obligatiilor (riscul de neperformanta).
Atunci cand este disponibil, Banca masoara valoarea justa a unui instrument utilizand pretul
cotat pe o piata activa pentru acest instrument. O piata este considerata activa in cazul in care
tranzactiile cu activul sau datoria au loc cu o frecventa si un volum suficiente pentru a furniza
constant informatii pentru stabilirea pretului.
Valoarea justa a instrumentelor financiare care nu sunt tranzactionate pe o piata activa este
determinata de utilizarea tehnicilor de evaluare adecvate circumstantelor si pentru care sunt
disponibile date suficiente pentru a masura valoarea justa, maximizand utilizarea intrarilor
observabile relevante si minimizand utilizarea intrarilor neobservabile. Daca nu sunt disponibile
intrari observabile, se utilizeaza alte date de intrare pentru modelare care se bazeaza pe
estimari si ipoteze, cum ar fi determinarea fluxurilor de numerar viitoare preconizate, ratele de
actualizare, probabilitatea de neplata a contrapartidei si platile anticipate.
In toate cazurile, Banca foloseste ipotezele pe care "participantii la piata" le-ar folosi la stabilirea
pretului activului sau pasivului, presupunand ca participantii pe piata actioneaza in interesul lor
economic.
Activele si pasivele, care sunt evaluate la valoarea justa sau pentru care valoarea justa este
prezentata, sunt clasificate in functie de datele de intrare utilizate pentru a evalua valoarea lor
justa dupa cum urmeaza:
- Date de intrare de nivelul 1: preturile de piata cotate (neajustate) pe pietele active,
- Date de intrare de nivelul 2: date de intrare observabile direct sau indirect,
- Date de intrare de nivelul 3: date de intrare neobservabile utilizate de Banca, in
masura in care datele de intrare observabile relevante nu sunt disponibile.
Cel mai bun indicator al valorii juste a instrumentului financiar la recunoasterea initiala este, in
mod normal, pretul tranzactiei - adica valoarea justa a sumei date sau primite. Daca Banca
considera ca valoarea justa la momentul recunoasterii initiale difera fata de pretul tranzactiei si
nu este bazata nici pe pretul de cotatie pe o piata activa pentru un activ sau datorie similara,
nici pe o tehnica de evaluare ce foloseste doar date de pe piete observabile, atunci instrumentul
financiar este recunoscut initial la valoarea justa ajustata cu diferenta dintre valoarea justa
recunoscuta initial si pretul de tranzactie. Ulterior, diferenta este recunoscuta in contul de profit
si pierdere pe durata de viata a instrumentului financiar, dar nu mai tarziu de momentul in care
evaluarea este sustinuta in intregime de date observabile de pe piata activa sau de momentul
incheierii tranzactiei.
30
l) Evaluarea la valoarea justa (continuare)

Principalele date de intrare pentru tehnicile de evaluare utilizate de Banca sunt:
- Preturile obligatiunilor - preturile cotate disponibile pentru obligatiunile de stat si
anumite valori mobiliare corporative.
- Marje de credit - acestea sunt derivate din preturi ale pietei active, preturile
swapurilor pe riscul de credit sau alte instrumente bazate pe credite, cum ar fi
datoria. Valorile dintre si dincolo de punctele de date disponibile sunt obtinute prin
interpolare si extrapolare.
- Ratele dobanzilor - acestea sunt, in principal, ratele de referinta ale dobanzii, cum ar
fi LIBOR (rata de oferta pe piata interbancara din Londra), OIS (swap-uri pe indici de
overnight) si alte rate cotate ale dobanzilor pe pietele swap, bond si futures. Valorile
dintre si dincolo de punctele de date disponibile sunt obtinute prin interpolare si
extrapolare.
- Ratele de schimb valutar - piete observabile atat pentru spot cat si pentru contracte
forward si contracte futures.
- Preturile pentru actiuni si indici de pret pentru actiuni - preturile cotate sunt, in
general, usor disponibile pentru actiunile cotate la bursa si pentru indicii majori ai
acestor actiuni.
- Volatilitatea si corelatiile preturilor – sunt obtinute din serviciile de stabilire a
preturilor sau derivate din pretul optiunilor;
- Actiuni nelistate - informatii financiare specifice companiilor sau industriei
comparabile.
- Imprumuturi si depozite - date de piata si parametri specifici bancii / clientului.
Banca recunoaste transferurile intre nivelurile ierarhiei de valoare justa la sfarsitul perioadei de
raportare in timpul careia a avut loc modificarea.
Cand Banca are pozitii cu riscuri compensabile intre ele, aceste pozitii sunt masurate folosind
preturile medii din piata, iar ajustari ale preturilor ask sau bid sunt aplicate, dupa caz, doar
pozitiilor nete deschise. Valorile juste reflecta riscul de credit al instrumentului si includ ajustari
pentru a lua in considerare riscul de credit al Bancii si al contrapartidei, acolo unde este cazul.
Estimarile valorilor juste obtinute prin folosirea modelelor de evaluare sunt ajustate si de alti
factori precum riscul de lichiditate sau alte elemente neprevazute ale modelului, in masura in
care Banca considera ca un tert participant la piata le-ar lua in considerare in stabilirea pretului
unei tranzactii.
Cea mai importanta categorie de active nefinanciare pentru care se estimeaza valoarea justa
este proprietatea imobiliara. Procesul urmarit in principal pentru determinarea valorii juste este
rezumat mai jos:
- Angajarea inginerului - evaluator
- Studiu de caz - Stabilirea datelor suplimentare
- Autopsie - Inspectie
- Prelucrarea datelor - Calcule
- Pregatirea raportului de evaluare
Pentru a determina valoarea justa a bunurilor imobile, evaluatorul alege dintre cele trei tehnici
de evaluare urmatoare:
- abordarea de piata (sau abordarea comparatiei vanzarilor), care masoara valoarea
justa prin compararea proprietatii cu proprietati similare pentru care sunt disponibile
informatii despre tranzactii
- abordarea veniturilor, care valorifica viitoarele fluxuri de trezorerie provenite din
proprietate folosind o rata de actualizare adecvata
31

l) Evaluarea la valoarea justa (continuare)
- abordarea costurilor, care reflecta suma care ar fi necesara in prezent pentru

inlocuirea activului cu un alt activ cu specificatii similare, dupa luarea in considerare
a ajustarii necesare pentru depreciere
Exemple de date de intrare utilizate pentru a determina valoarea justa a proprietatilor si care
sunt analizate la evaluarile individuale sunt urmatoarele:
- Proprietate comerciala: pretul pe metru patrat, cresterea anuala a chiriei, rata de
neocupare pe termen lung, rata de actualizare, rata de rentabilitate a cheltuielilor,
termenul de leasing, rata proprietatilor / unitatilor neinchiriate.
- Proprietate rezidentiala: randament net, randament reversibil, rentabilitate neta pe
metru patrat, rata a proprietatilor / unitatilor neinchiriate in mod continuu, valoarea
chiriilor preconizate pe metru patrat, rata de actualizare, rata de rentabilitate a
cheltuielilor, termenul de leasing etc.
- In analiza evaluarilor individuale sunt incluse si ipoteze generale precum varsta
cladirii, durata de viata reziduala, numarul de metri patrati pe cladire etc.
Evaluarea la valoarea justa a unei proprietati ia in considerare capacitatea participantului la
piata de a genera beneficii economice prin utilizarea activului in cea cea mai buna si mai
eficienta modalitate de utilizare a acestuia sau prin vanzarea acestuia unui alt participant la
piata care ar folosi activul in cea cea mai buna si mai eficienta modalitate de utilizare a acestuia
m) Imobilizari corporale
i) Recunoastere si evaluare
Imobilizarile corporale se evalueaza la cost istoric mai putin amortizarea acumulata si pierderile
din depreciere. Cheltuielile de capital pentru imobilizari corporale in curs se capitalizeaza si se
amortizeaza incepand cu darea in folosinta a activelor. Costul include toate cheltuielile direct
atribuibile achizitionarii activului.
ii) Costuri ulterioare
Banca recunoaste in valoarea contabila a unei imobilizari corporale costul de inlocuire partiala a
acesteia cand acest cost este suportat sau daca este probabil ca beneficiile economice viitoare
incluse in acea imobilizare sa fie transferate Bancii si costul poate fi masurat in mod credibil.
Toate celelalte costuri sunt recunoscute drept cheltuieli in contul de profit si pierdere in
momentul efectuarii lor. Cheltuielile generate de inlocuirea unei componente a elementelor de
imobilizari corporale care este evidentiata separat, inclusiv inspectii sau reparatii generale, sunt
capitalizate. Alte cheltuieli ulterioare sunt capitalizate numai in masura in care acestea cresc
beneficiile economice viitoare ale acelor elemente de imobilizari corporale. Toate celelalte
cheltuieli sunt inregistrate in contul de profit si pierdere in momentul efectuarii lor.
iii) Amortizarea
Amortizarea se recunoaste in contul de profit si pierdere liniar, in functie de durata utila de viata
estimata pentru fiecare element de imobilizari corporale. Duratele de viata sunt urmatoarele:
Cladiri 33 ani
Echipamente 3 – 18 ani
Autovehicule 5 – 9 ani
Alte imobilizari corporale 3 – 24 ani
Terenul nu se amortizeaza, dar este testat pentru depreciere. Metodele de amortizare, duratele
utile de viata si valorile reziduale se reanalizeaza periodic si se ajusteaza dupa cum este
necesar.
32
n) Imobilizari necorporale
Imobilizarile necorporale constau in software cumparat sau dezvoltat in regie proprie.
Costurile asociate cu dezvoltarea sau mentenanta aplicatiilor informatice sunt recunoscute ca o
cheltuiala pe masura aparitiei lor. Costurile direct asociate cu productia de aplicatii informatice
identificabile si unice, controlate de Banca, si care probabil vor genera beneficii economice ce
vor depasi costurile de productie pe o perioada mai mare de un an sunt recunoscute ca
imobilizari necorporale. Cheltuielile ulterioare cu dezvoltarea aplicatiilor informatice sunt
capitalizate doar atunci cand ele cresc beneficiile economice viitoare incorporate in activul
respectiv. Toate celelalte cheltuieli sunt reflectate in contul de profit si pierdere, pe masura ce
sunt efectuate. Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere prin metoda liniara in
functie de durata utila de viata a aplicatiei informatice, din momentul darii in exploatare. Durata
utila de viata estimata pentru produse informatice este de 3-5 ani.
o) Active detinute in vederea vanzarii

Activele neutilizate in activitatea curenta sau grupurile de active destinate cedarii, a caror
valoare se asteapta a fi recuperata in principal printr-o tranzactie de vanzare, impreuna cu
obligatiile aferente, sunt clasificate ca fiind detinute pentru vanzare. Clasificarea de mai sus
este utilizata in cazul in care activul este disponibil pentru vanzare imediata in starea sa actuala
si vanzarea acestuia este foarte probabila. Activele detinute in vederea vanzarii sunt
recunoscute initial si ulterior reevaluate la cea mai mica valoare dintre valoarea contabila si
valoarea justa minus costurile ocazionate de vanzare. Orice pierdere rezultata din evaluarea de
mai sus se inregistreaza in contul de profit si pierdere si poate fi reluata in viitor. Activele din
aceasta categorie nu sunt depreciate. Castigurile sau pierderile din vanzarea acestor active
sunt recunoscute in contul de profit si pierdere.
Activele imobilizate, dobandite in urma procedurilor de executare, dar care nu sunt disponibile
imediat pentru vanzare sau nu se asteapta sa fie vandute in urmatorul an, sunt incluse in
categoria „Alte active” si sunt masurate la valoarea minima dintre cost (sau valoare contabila) si
valoarea de piata. Activele imobilizate pe care Banca decide fie sa le utilizeze fie sa le
inchirieze, se reclasifica in una din categoriile de imobilizari corporale sau investitii imobiliare.
La momentul reclasificarii, valoarea lor se determina ca minimul dintre valoarea recuperabila si
valoarea contabila, inainte de a fi clasificate ca detinute in vederea vanzarii, neta de
deprecierea, amortizarea sau reevaluarea care ar fi putut fi recunoscuta in cazul in care nu ar fi
fost clasificate ca fiind disponibile in vederea vanzarii.
p) Identificarea si evaluarea deprecierii

i) Pierderile din deprecierea activelor financiare
Pierderi din deprecierea creditelor și avansurilor acordate clienților, angajamente de
creditare netrase, acreditive și scrisori de garanție
La fiecare data de raportare, Banca recunoaste o ajustare pentru pierderile asteptate din credite
si avansuri acordate clientilor, care nu sunt masurate la valoarea justa prin profit si pierdere,
precum și pentru expunerile din afara bilanțului (scrisori de garanție, acreditive, angajamente
netrase).
Ajustarea pentru pierderi din credite si a expuneri din afara bilantului este bazata pe pierderile
din credit asteptate aferente probabilitatii de neplata in urmatoarele douasprezece luni, cu
excepția cazului in care a avut loc o crestere semnificativă a riscului de credit de la data
recunoasterii initiale, caz in care sunt recunoscute pierderile asteptate pe durata de viata a
instrumentului.
33

p) Identificarea si evaluarea deprecierii (continuare)
In plus, in cazul in care activele financiare se incadreaza in definitia activelor financiare
depreciate la data recunoasterii initiale (POCI), se recunoaste o ajustare pentru pierdere egala
cu pierderile asteptate pe durata de viata a creditului.
a) Definitia deprecierii
Banca a adoptat ca definitie a deprecierii expunerile neperformante (NPE), asa cum sunt ele
definite in Regulamentul CE No. 227/2015 din 9 ianuarie 2015 care modifica Regulamentul de
Implementare UE No. 680/2014 al Comisiei cu modificarile ulterioare, armonizand astfel
definitia utilizata in scopuri contabile cu cea utilizata in scopuri de reglementare.
b) Clasificarea expunerilor pe stadii, pe baza riscului de credit
In scopul calcularii pierderilor asteptate, expunerile sunt clasificate pe stadii, dupa cum
urmeaza:
- Stadiul 1: Stadiul 1 include expuneri performante care nu au o crestere semnificativa a
riscului de credit de la recunoasterea initiala. Stadiul 1 include de asemenea expuneri
pentru care riscul de credit s-a imbunatatit si a fost reclasificat din stadiile 2 sau 3. In
acest stadiu, pierderile asteptate sunt recunoscute pe baza probabilitatii de neplata in
urmatoarele douasprezece luni.
- Stadiul 2: Stadiul 2 include expuneri performante pentru care a existat o crestere
semnificativa a riscului de credit de la recunoasterea initiala. Stadiul 2 include de
asemenea expuneri pentru care riscul de credit s-a imbunatatit si a fost reclasificat din
stadiul 3. In acest stadiu, sunt recunoscute pierderile asteptate pe durata de viata a
creditului.
- Stadiul 3: Stadiul 3 include expuneri neperformante/depreciate. In acest stadiu, sunt
recunoscute pierderile asteptate pe durata de viata a creditului.
Ca o exceptie a celor prezentate mai sus, in cazul creditelor depreciate la recunoasterea initiala
(POCI) intotdeauna se recunosc pierderi asteptate pe toata durata de viata a creditului.
Expunerile depreciate la recunoasterea initiala includ:
− Expuneri care la momentul achizitiei indeplinesc criteriile pentru a fi clasificate drept

expuneri neperformante.
− Expuneri pentru care au existat modificari in termenii de plata, din pricina
dificultatilor financiare sau din alte motive, ceea ce a condus la derecunoastere si
ulterior la recunoasterea unei noi expuneri depreciate (POCI). Daca expunerea de
dinaintea derecunoasterii a fost clasificata drept depreciata, creditul nou va fi
clasificat drept POCI. Totusi, in special in cazul expunerilor Wholesale, in cazul in
care creditul nou recunoscut rezulta din schimbarea debitorului, iar conform evaluarii
Comitetului de Credit riscul de credit asociat acestuia este mai bun decat al
debitorului anterior, noul debitor nu are dificultati financiare, prezinta un plan de
afacere viabil si nu are datorii scoase din evidente (write-down), atunci expunerea nu
va fi clasificata drept POCI
c) Cresterea semnificativa a riscului de credit
In scopul determinarii unei cresteri semnificative a a riscului de credit asociat unei expuneri de
la recunoasterea initiala si a necesitatii de a recunoaste pierderi asteptate pe durata de viata a
creditului in loc de pierderi asteptate pe douasprezece luni, Banca evalueaza la fiecare data de
raportare riscul de neplata comparat cu riscul de neplata de la recunoasterea initiala pentru
toate expunerile performante, inclusiv cele fara restante.
34

Evaluarea cresterii semnificative a riscului de credit se bazeaza pe urmatoarele:
- Indicatori cantitativi: se refera la informatia cantitativa folosita, mai specific la
compararea probabilitatii de neplata (PD) intre data de raportare si data
recunoasterii initiale. In cazul expunerilor din credite specializate (ex. IPRE) pentru
care ratingul privind riscul de credit asociat s-a deteriorat comparativ cu cel de la
recunoasterea initiala, acest aspect este considerat un indicator al cresterii
semnificative a riscului de credit.
- Indicatori calitativi: se refera la informatia calitativa folosita care nu este neaparat
reflectata in probabilitatea de neplata, precum clasificarea expunerilor drept
performante (FPL, conform EBA ITS). Alti indicatori de calitate, atat pentru portofolii
corporate cat si pentru retail, sunt de asemenea furnizati de indicatorii de avertizare
timpurie unde, in functie de evaluarea existenta, expunerea poate fi considerata a
avea o crestere semnificativa in riscul de credit sau nu. In special pentru portofoliul
de creditare specializata, indicatorii calitativi suplimentari sunt surprinsi prin
categoria de impartire.
- Indicatori de ultima instanta: in plus fata de cele de mai sus si pentru a surprinde
cazuri in care nu exista alte evenimente care sa reflecte cresterea riscului de credit
bazat pe indicatori cantitativi si calitativi, indicatorul pentru 30 de zile de intarziere la
plata este folosit drept criteriu de ultima instanta.
d) Calculul pierderilor asteptate
Masurarea pierderilor asteptate se face dupa cum urmeaza:
- In cazul activelor financiare, pierderea din credit este valoarea prezenta a diferentei
dintre:
i. fluxurile de numerar contractuale; si
ii. fluxurile de numerar pe care Banca se asteapta sa le incaseze
− Pentru angajamente netrase, pierderea de credit este valoarea prezenta a diferentei
dintre:
i. fluxurile de numerar datorate de titularul creditului in cazul tragerii creditului; si
ii. fluxurile de numerar pe care Banca se asteapta sa le incaseze daca este tras
creditul.
− Pentru scrisori de garantie si acreditive, pierderea este egala cu platile asteptate pentru
a recompensa beneficiarul privind eventuala pierdere aparuta din care se deduc sumele
pe care Banca se asteapta sa le primeasca de la titular.
Banca efectueaza calculul de pierderi din depreciere fie la nivel colectiv (evaluare colectiva), fie
la nivel individual (evaluare individuala), luand in considerare gradul de materialitate al unei
expuneri sau limita stabilita pentru debitor. In plus, expunerile care nu au caracteristici de credit
comune sau pentru care nu exista suficiente date legate de comportamentul istoric sunt
evaluate la nivel individual.
Banca isi calculeaza pierderile asteptate pe baza probabilitatilor ponderate din trei scenarii, care
sunt utilizate in calculul parametrilor de risc prospectivi cum ar fi probabilitatea de neplata (PD)
si pierderea in caz de neplata (LGD), calculate ca medie ponderata. In mod specific, folosind
scenarii macroeconomice alternative Economistul Sef realizeaza si revizuieste prognoze
trimestriale pentru evolutia posibila a variabilelor macroeconomice care afecteaza nivelul
pierderilor asteptate la nivelul portofolilor de credite pe un scenariu de baza si pe scenarii
macroeconomice alternative, stabilind de asemenea, probabilitatile cumulate asociate acestor
scenarii.
35

Mecanismul pentru calculul pierderilor de credit asteptate este bazat pe urmatorii parametri de
risc:
- Probabilitatea de neplata (PD): este o estimare a probabilitatii ca un debitor sa nu
plateasca intr-un orizont de timp specific;
- Expunerea la momentul la care obligatiile nu mai sunt onorate (EAD): expunerea la
neplata este o estimare a valorii expunerii la momentul nerambursarii luand in
considerare: (a) modificari asteptate in expunere dupa data de raportare, incluzand
plati de principal si dobanda; (b) utilizarea asteptata a limitelor de credit si (c) dobanda
acumulata. Limita de credit aprobata care nu a fost platita in intregime reprezinta o
expunere potentiala si este convertita intr-o expunere de credit egala cu limita de
credit netrasa multiplicata cu Factorul de Conversie a Creditului (CCF). Factorul de
Conversie a Creditului aferent unei expuneri este calculat pe baza modelelor statistice;
- Pierderea in caz de neplata (LGD): pierderea in caz de neplata este o estimare a
pierderii care se va materializa in momentul in care intervine un eveniment de neplata.
Este bazata pe diferente dintre fluxurile de numerar contractuale scadente si cele
asteptate sa fie primite, incluzand lichidarea garantiilor si rata de insanatosire.
e) Prezentarea pierderilor de credit asteptate in situatiile financiare
Ajustarile pentru pierderi asteptate sunt prezentate in Bilant dupa cum urmeaza:
- Activele financiare masurate la cost amortizat: ajustarea pentru pierdere este prezentata
ca o deducere din valoarea contabila bruta a activelor.
- Activele financiare masurate la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global:
ajustarea pentru depreciere este inclusa in valoarea contabila a activului, insa este
prezentata in notele situatiilor financiare.
- Angajamentele netrase si scrisorile de garantie/acreditive: ajustarea pentru pierdere
este recunoscuta in linia “Provizioane” in pasivul bilantier.
Valoarea pierderilor de credit asteptate inregistrate in perioada contabila este prezentata in
pozitia “Pierderi din depreciere si provizioane pentru acoperirea riscului de credit”. Pe aceeasi
pozitie sunt de asemenea recunoscute: recuperarile din creditele scoase in afara bilantului
(writen-off) masurate la cost amortizat sau la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului
global, castigul/pierderea din modificari ale creditelor masurate la cost amortizat sau la valoare
justa prin alte elemente ale rezultatului global si schimbarile favorabile in pierderile de credit
asteptate pentru activele POCI, in cazul in care pierderile asteptate sunt mai mici decat
valoarea pierderilor de credit asteptate incluse in estimarea fluxurilor de numerar de la
recunoasterea initiala.
f) Scoaterea in afara bilantului (Write-off)
Banca scoate din evidenta contabila credite si avansuri catre clienti cand nu are asteptari
rezonabile asupra recuperarii acestora. Atunci cand se efectueaza scoaterea din evidenta,
valoarea contabila bruta a activului este redusa prin utilizarea soldului ajustarilor pentru pierderi.
g) Date comparative
In masura considerata necesara, informatiile comparative au fost ajustate pentru a facilita
prezentarea modificarilor sumelor din anul curent. Se observa totusi ca adoptarea IFRS 9 a avut
ca rezultat modificari semnificative in politicile contabile privind activele si pasivele financiare si
in special in clasificarea, evaluarea si deprecierea acestora. Banca nu a ajustat informatiile
comparative, utilizand exceptia la tranzitie prevazuta de IFRS 9.
Setul complet de politici contabile care au fost aplicate pentru instrumente financiare pana la
31.12.2017, in conformitate cu IAS 39, este prezentat in situatiile financiare anuale la
31.12.2017.
36

Pierderi din depreciere pentru sume datorate de banci si pentru instrumente de debit
La fiecare data de raportare Banca recunoaste ajustari pentru pierderi de credit asteptate din
creantele asupra bancilor si instrumente de debit care nu sunt masurate la valoarea justa prin
profit si pierdere.
Ajustarea este bazata pe pierderile din credit asteptate aferente probabilitatii de neplata in
urmatoarele douasprezece luni, cu excepția cazului in care a avut loc o crestere semnificativă a
riscului de credit de la data recunoasterii initiale, caz in care pierderile preconizate sunt
recunoscute pe durata de viata a instrumentului. In plus, in cazul in care activele financiare se
incadreaza in definitia activelor financiare depreciate la data recunoasterii initiale (POCI), se
recunoaste o ajustare pentru pierdere egala cu pierderile asteptate pe durata de viata a
creditului.
a) Definitia deprecierii
Creantele fata de banci si instrumentele de debit sunt considerate depreciate atunci cand
rating-ul extern al emitentului/contrapartidei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiilor (“default” –
D). In cazul in care nu exista rating extern, atunci instrumentul este considerat depreciat in baza
rating-ului intern. Daca exista o expunere din credite fata de emitent/contrapartida care a fost
clasificata ca depreciata, instrumentul este de asemenea caracterizat drept depreciat.
b) Clasificarea creantelor fata de banci si a instrumentelor de debit pe stadii in baza riscului

de credit
In scopul calcularii pierderilor asteptate, expunerile sunt clasificate in stadii dupa cum urmeaza:
- Stadiul 1: Stadiul 1 include instrumente nedepreciate care nu au o crestere semnificativa
a riscului de credit de la recunoasterea initiala. Stadiul 1 include de asemenea
instrumente pentru care riscul de credit s-a imbunatatit si au fost reclasificate din stadiile
2 sau 3. In acest stadiu, pierderile asteptate sunt recunoscute pe baza probabilitatii de
neplata in urmatoarele douasprezece luni.
- Stadiul 2: Stadiul 2 include instrumente nedepreciate pentru care a existat o crestere
semnificativa a riscului de credit de la recunoasterea initiala. Stadiul 2 include de
asemenea expuneri pentru care riscul de credit s-a imbunatatit si au fost reclasificate din
stadiul 3. In acest stadiu, sunt recunoscute pierderile asteptate pe durata de viata a
creditului.
- Stadiul 3: Stadiul 3 include instrumente depreciate. In acest stadiu, sunt recunoscute
pierderile asteptate pe durata de viata a creditului.
Ca o exceptie a celor prezentate mai sus, in cazul instrumentelor depreciate la recunoasterea
initiala (POCI) intotdeauna se recunosc pierderi asteptate pe toata durata de viata a creditului.
Un instrument este considerat depreciat la recunoasterea initiala cand:
- Instrumentul (sau emitentul) are rating extern care corespunde cu neindeplinirea
obligatiilor (default) in momentul achizitiei
- Obligatiunile corporative rezultate din restructurarea datoriilor sunt clasificate drept
depreciate la recunoasterea initiala, similar cu abordarea pentru portofoliul de credite.
Cand un titlu de creanta este achizitionat la un discount mare si nu se incadreaza in niciuna
dintre categoriile mentionate anterior, Banca examineaza tranzactia in detaliu (pret de
tranzactie, rata de recuperare, conditia financiara a emitentului la momentul achizitiei etc.) astfel
incat sa determine daca ar trebui recunoscut ca depreciat la recunoasterea initiala (POCI).
Clasificarea in aceasta categorie necesita documentare si aprobare de catre comitetele
relevante ale Bancii.
37

c) Cresterea semnificativa a riscului de credit
Clasificarea pe stadii in scopul masurarii pierderii de credit asteptate este bazata pe rating-ul de
credit evaluat de agentiile de rating (scale de evaluare disponibile de la Moody’s, Fitch, S&P) si
pe probabilitatea de nerambursare (PD) a emitentului/ contrapartidei (12 luni).
Determinarea cresterii semnificative a riscului de credit pentru titlurile care nu sunt cotate in
categoria investitii se bazeaza pe urmatoarele doua conditii:
- Degradarea rating-ului de credit al emitentului/contrapartidei la datele de raportare
comparativ cu rating-ul de credit de la data recunoasterii initiale.
- Cresterea probabilitatii de neplata a emitentului/contrapartidei pentru urmatoarele 12
luni comparativ cu aceeasi probabilitate de neplata de la data recunoasterii initiale.
In plus, Banca monitorizeaza modificarea marjei de credit fata de nivelul de la recunoasterea
initiala. O modificare a marjei de credit la data raportarii care trece peste un anumit prag
comparativ cu marja creditului in vigoare la data recunoasterii initiale este un eveniment care
declanseaza verificarea clasificarii pe stadii a titlurilor respective.
d) Calculul pierderilor asteptate
Pierderea din credit asteptata este valoarea prezenta a diferentei dintre:
i. fluxurile de numerar contractuale si
ii. fluxurile de numerar pe care Banca se asteapta sa le incaseze.
Pentru calculul pierderilor de credit asteptate, sunt folositi urmatorii parametri:
- Probabilitatea de nerambursare (PD): probabilitatea de neplata in urmatoarele 12 luni
este folosita pentru calculul pierderii de credit asteptate pentru 12 luni, iar probabilitatea
de neplata de-a lungul duratei de viata a instrumentului este folosita pentru calcularea
pierderilor din credit asteptate pe durata de viata.
- Expunerea la momentul in care obligatiile nu mai sunt indeplinite (EAD): In cazul
titlurilor de valoare, Banca estimeaza costul viitor neamortizat pentru a calcula EAD. In
mod specific, pentru fiecare perioada, EAD este pierderea maxima care ar rezulta din
potentiala neplata a emitentului / contrapartidei.
- Pierderea in caz de neplata (LGD): este procentul estimat de Banca din expunerea
totala ca fiind irecuperabil in momentul in care obligatiile nu mai sunt indeplinite. Banca
face deosebire intre emitentii / contrapartidele suverane si cele non-suverane in ceea
ce priveste estimarea LGD. In cazul in care Banca a si acordat un credit emitentului /
contrapartidei titlurilor, LGD-ul estimat este armonizat cu estimarea corespunzatoare
pentru portofoliul de credite (considerand si eventualele garantii pe care portofoliul de
credite le-ar putea avea spre deosebire de titlurile fara garantii).
e) Prezentarea pierderilor de credit asteptate in situatiile financiare

Ajustarile pentru pierderile asteptate sunt prezentate in Bilant dupa cum urmeaza:
- Activele financiare masurate la cost amortizat: ajustarea pentru pierdere este
prezentata ca o deducere din valoarea contabila bruta a activelor.
- Activele financiare masurate la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global:
ajustarea pentru depreciere este inclusa in valoarea contabila a activului, insa este
prezentata in notele situatiilor financiare.
Valoarea pierderilor de credit asteptate inregistrate este prezentata pe pozitia “Pierderi din
depreciere si provizioane pentru acoperirea riscului de credit”. Pe aceeasi pozitie sunt
recunoscute si schimbarile favorabile in pierderile de credit asteptate pentru activele POCI, in
cazul in care pierderile asteptate sunt mai mici decat valoarea pierderilor de credit asteptate
incluse in estimarea fluxurilor de numerar de la recunoasterea initiala.
38

ii.Deprecierea activelor - altele decat activele financiare
Banca evalueaza, la data fiecarui bilant, activele sale nefinanciare pentru depreciere, in special
imobilizarile corporale, investitiile imobiliare si alte active necorporale.
O pierdere din depreciere este recunoscuta in profit sau pierdere atunci cand valoarea
recuperabila a unui activ este mai mica decat valoarea sa contabila.
Valoarea recuperabila a unui activ este valoarea cea mai mare dintre valoarea sa justa minus
costurile de vanzare si valoarea de utilizare.
Pentru a evalua daca exista un indiciu ca un activ poate fi depreciat, sunt luate in considerare
atat sursele externe, cat si cele interne, din care sunt mentionate urmatoarele:
- Valoarea de piata a activului a scazut semnificativ, mai mult decat ar fi de asteptat ca
urmare a trecerii timpului sau a utilizarii normale.
- Modificari cu efecte negative semnificative care au avut loc in perioada respectiva sa
sau vor avea loc in viitorul apropiat, in mediul tehnologic, economic sau juridic in care
opereaza entitatea sau pe piata pe care functioneaza activul.
- Schimbari nefavorabile semnificative ale cursurilor de schimb valutar.
- Ratele dobanzilor de pe piata sau alte rate de rentabilitate a investitiilor au crescut in
cursul perioadei, iar aceste cresteri pot afecta rata de actualizare utilizata la calcularea
valorii in folosinta a unui activ.
- Valoarea contabila a activelor nete ale entitatii este mai mare decat capitalizarea sa de
piata.
- Exista dovezi privind uzura morala sau daunele fizice ale unui activ.
Valoarea justa minus costurile de vanzare reprezinta suma primita din vanzarea unui activ
(minus costul de vanzare) intr-o tranzactie normala intre participantii la piata.
Valoarea de utilizare este valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare care se
preconizeaza a fi derivate dintr-un activ sau o unitate generatoare de numerar prin utilizarea lor
si nu prin cedarea acestora. Pentru evaluarea imobilizarilor corporale, valoarea de utilizare
incorporeaza valoarea activului, precum si toate imbunatatirile care fac ca activul sa fie perfect
adecvat pentru utilizarea acestuia de catre Banca.
q) Provizioane
Provizioanele sunt recunoscute in situatiile financiare atunci cand, ca urmare a unui eveniment
trecut, Banca are o obligatie legala sau implicita care poate fi estimata in mod credibil, si este
probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta
obligatie.
Pentru determinarea provizionului, fluxurile viitoare de numerar sunt actualizate folosind o rata
de actualizare inainte de impozitare care reflecta conditiile curente de piata si riscurile specifice
datoriei respective. Un provizion pentru restructurare este recunoscut atunci cand Banca a
aprobat un plan oficial si detaliat de restructurare, iar restructurarea fie a inceput, fie a fost
anuntata in mod public. Nu se constituie provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare.
r) Beneficiile angajatilor
i. Beneficii pe termen scurt
Beneficiile pe termen scurt ale angajatilor includ salarii, indemnizatii, bonusuri si contributii la
asigurarile sociale. Beneficiile pe termen scurt ale angajatilor sunt evaluate fara actualizare si
sunt recunoscute drept cheltuieli pe masura ce serviciile sunt prestate. Beneficiile pe termen
scurt includ elemente care in mod obisnuit se lichideaza in intregime inainte de douasprezece
luni de la sfarsitul perioadei in care angajatii au prestat serviciile aferente.
39

r) Beneficiile angajatilor (continuare)
Se recunoaste o datorie pentru valoarea de platit in cadrul planurilor pe termen scurt de prime
in numerar sau de participare a angajatilor la profit, atunci cand Banca are o obligatie prezenta
legala sau implicita de a plati aceasta suma ca rezultat al serviciului prestat de angajat in trecut
si obligatia poate fi estimata in mod fiabil.
ii. Planuri de contributii determinate
Un plan de contributii determinate este un plan de beneficii post-angajare in cadrul caruia
Banca plateste contributii fixe catre o entitate si nu va avea nicio obligatie legala sau implicita
de a plati sume suplimentare.
In cursul normal al activitatii, Banca efectueaza plati in numele angajatilor sai catre fondurile de
pensii, asigurari de sanatate si somaj ale Statului Roman. Toti angajatii Bancii sunt membri si,
de asemenea, au obligatia legala de a contribui (prin intermediul contributiilor sociale) la
sistemul de pensii al Statului Roman (un plan de contributii determinate al statului). Toate
contributiile aferente sunt recunoscute in contul de profit si pierdere al perioadei atunci cand
sunt efectuate. Banca nu are alte obligatii viitoare.
Banca nu opereaza nici un plan de pensii independent si, prin urmare, nu are nici o obligatie in
ceea ce priveste pensiile. Banca nu opereaza nici un alt plan de beneficii post-pensionare.
Banca nu are nici o obligatie sa asigure alte servicii fostilor angajati.
iii) Beneficii in cazul incetarii contractului de munca
Atunci cand banca decide sa desfaca contractul de munca inainte de pensionare sau angajatul
accepta oferta de beneficii a Bancii in schimbul incheierii contractului de munca, raspunderea si
cheltuiala cu beneficiile generate de incetarea contractului de munca sunt recunoscute la prima
dintre urmatoarele date:
• cand Banca nu mai poate retrage oferta acestor beneficii; si
• cand Banca recunoaste costurile de restructurare care implica plata de compensatii
pentru incetarea contractului de munca.
40
4. GESTIONAREA RISCULUI
a) Introducere si prezentare generala
Banca este expusa la urmatoarele riscuri principale:
• risc de credit
• risc de lichiditate
• risc de piata, incluzand riscul de rata a dobanzii si riscul valutar
• risc financiar aferent portofoliului bancar
• risc aferent impozitarii
• risc operational
Aceasta nota prezinta informatii referitoare la expunerea Bancii la fiecare dintre riscurile de mai
sus, obiectivele Bancii, politicile si procesele pentru masurarea si gestionarea riscurilor, precum
si gestionarea capitalului.
Cadrul gestionarii riscurilor
Vicepresedintele Executiv Risc coordoneaza Directia de Management a Riscului si raporteaza
in mod regulat sau ori de cate ori este necesar Comitetelor de Management, Comitetului de
Administrare a Riscului si Consiliului de Administratie. In ceea ce priveste gestionarea riscului
de credit, raportarile catre comitetele mentionate anterior si Comitetului de Risc de Credit
acopera urmatoarele domenii:
• Profilul de risc al portofoliului in functie de rating
• Migrarea intre clasele de rating si/sau stari (matricea de migrare)
• Estimarea parametrilor relevanti de risc in functie de rating, grup de clienti etc.
• Estimarea probabilitatii de nerambursare (PD) si a pierderii in caz de nerambursare
(LGD) in scopul determinarii deprecierii
• Modificarile procesului de rating, ale criteriilor sau ale fiecarui parametru
• Riscul de concentrare (in functie de tipul de risc, sector economic, tara, moneda,
garantii si portofoliu etc.)
Directia de Management a Riscului, sub coordonarea Vicepresedintelui Executiv Risc are
responsabilitatea de implementare a cadrului de gestionare a riscului, conform liniilor directive
ale Comitelui de Administrare a Riscului:
• Departamentul de management si planificare a capitalului
• Departamentul de management al riscului de credit persoane juridice
• Departamentul de management al riscului de credit persoane fizice
• Departamentul de management al riscului de piata si al riscului de lichiditate
• Departamentul de management al riscului operational.
• Departamentul de control al riscului.
Directia de Management al Riscului asigura conformitatea si monitorizeaza punerea in aplicare
a politicilor de risc in conformitate cu cerintele Grupului si cu reglementarile locale. Comitetul de
Audit al Bancii este responsabil cu monitorizarea conformitatii cu politicile si procedurile Bancii
de administrare a riscurilor si cu revizuirea adecvarii cadrului de administrare a riscurilor la care
este expusa Banca. Comitetului de Audit al Bancii i se ofera asistenta in exercitarea acestor
functii de catre Auditul Intern. Auditul Intern desfasoara atat in mod regulat, cat si ad-hoc,
revizuiri ale controalelor si procedurilor de administrare a riscurilor, iar rezultatele acestora sunt
raportate Comitetului de Audit.
41
4. GESTIONAREA RISCULUI (CONTINUARE)

b) Riscul de credit
i) Gestionarea riscului de credit
Riscul de credit reprezinta riscul Bancii de a inregistra pierderi financiare ca urmare a
neindeplinirii de catre client sau contrapartida a obligatiilor contractuale. Sursele riscului de
credit sunt in principal creditele si avansuri acordate clientilor si bancilor, precum si titlurile de
investitii.
In vederea raportarii activitatii de administrare a riscurilor, Banca ia in considerare si
consolideaza toate elementele expunerii la riscul de credit.
A. Portofoliul de credite aferent persoanelor juridice
Facilitatile de credit acordate persoanelor juridice sunt incadrate in una din categoriile de mai
jos, in functie de caracteristicile facilitatii de credit si ale debitorului:
Portofoliu Caracteristici
Corporatii Companii cu cifra de afaceri > 50 milioane euro
Debitorii aflati in Companii cu cifra de afaceri intre 2,5 milioane
compententa Unitatii Intreprinderi mici si euro si 50 milioane euro sau companii cu limita
Wholesale mijlocii de credit > 1 milioane euro
Debitorii aflati in Intreprinderi mici si Companii cu cifra de afaceri < 2,5 milioane euro
competenta Unitatii Retail mijlocii si limita de credit < 1 milion euro
1. Procesul de aprobare
Limitele comitetelor de credit sunt stabilite in functie de expunerea totala care poate fi aprobata
de catre Banca. Expunerea totala din credit: riscul global de credit al unei societati este definit
ca suma tuturor riscurilor de credit care rezulta din toate facilitatile de credit acordate de Banca
in ansamblu, unei singure societati sau unui grup de societati asociate, inclusiv orice finantare
acordata proprietarilor acestora (ipoteci, imprumuturi pentru achizitionarea de actiuni,
imprumuturi personale / de consum, carduri de credit, etc.). Expunerea totala la credit (societate
sau grup de societati si proprietarii acestora) include următoarele:
• Limite de capital de lucru si linii de credit
• Limite pentru scrisori de garantie/ acreditive
• Limite pentru carduri de credit
• Limite pentru carduri corporate
• Credite pe termen mediu si lung (sold curent/expunere pentru facilitatile trase integral
sau limita pentru facilitatile netrase)
• Credite sau limite speciale, sau orice forma de finantare personala acordata actionarilor
societatii (ipotecare, nevoi personale, achizitie de actiuni, carduri de credit etc.).
1.1 Limitele de aprobare a creditelor – Comitetele de credit
Structura comitetelor de creditare ale Bancii, pentru clientii persoane juridice este urmatoarea:
- Comitetul de credit al Bancii
- Comitetul de credit I
- Comitetul de credit II
In plus, pe langa limitele de aprobare ale comitetelor de credit, Banca a stabilit si limite de tara
pentru expunerile directe si indirecte, care se folosesc in evaluarea riscului de credit pentru
contrapartidele straine.
42

b) Riscul de credit (continuare)
i) Gestionarea riscului de credit (continuare)
A. Portofoliul de credite aferent persoanelor juridice (continuare)
1.2. Data de expirare/reinnoire a limitei totale de credit
Data de expirare/reinnoire a limitelor de credit este stabilita de catre Comitetul de Credit
competent. Factorul determinant al limitei de expirare il constitue rating-ul de risc de credit al
clientului, care nu reprezinta un criteriu unic de aprobare sau respingere, ci baza determinarii
garantiei minime solicitate si a pretului. De regula, in cazul clientilor care au fost incadrati in
zone de risc de credit Scazut, Mediu si Acceptabil se efectueaza revizii anuale, in cazul
clientilor din zona de risc de credit Sub Supraveghere se efectueaza revizii bianuale, in timp ce
relatiile cu clientii care au fost incadrati ca fiind cu risc Ridicat sunt revizuite in fiecare trimestru.
Nu sunt permise abateri de la regula, cu exceptia cazurilor in care cererea Unitatii de business
responsabile este aprobata de catre Comitetul de Credit competent.
1.3. Risc de mediu si social
In cadrul reglementarilor interne aferente gestionarii riscului de credit si al Politicii de creditare
a fost inclusa si o evaluare privind stricta respectare a principiilor privind o finantare a
companiilor responsabila din punct de vedere social si de mediu. Principalul scop este
gestionarea riscurilor potentiale rezultand din operatiunile debitorilor cu efecte daunatoare
asupra mediului inconjurator sau asupra societatii sau cu orice amenintare directa a unei astfel
de daune, cu un impact negativ atat asupra activitatii companiei cat si asupra rezultatelor
financiare ale Bancii.
2. Evaluarea riscului de credit si modele de rating interne

Evaluarea solvabilitatii debitorilor si incadrarea acestora in zonele de risc de credit se realizeaza
prin modelele de rating.
Atribuirea de rating-uri debitorilor Bancii cu ajutorul modelelor de rating a riscului de credit
constituie un instrument de baza pentru:
• Procesul de luare a deciziilor desfasurat de Comitetele de Credit la aprobarea/revizuirea
limitelor de credit si la determinarea unei politici corespunzatoare de stabilire a preturilor
(marje de dobanda etc.);
• Anticiparea comportamentului debitorilor care fac parte dintr-un grup cu caracteristici
similare
• Recunoasterea din timp a facilitatilor de credit cu probleme potentiale (mecanism de alerta
timpurie) si luarea de masuri eficace si prompte in vederea minimizarii posibilelor pierderi
ale Bancii
• Analiza atat a calitatii portofoliului de credite a Bancii, cat si a riscului total asumat.
Scopul sistemului de evaluare a riscului de credit consta in estimarea probabilitatii de
neindeplinire a obligatiilor contractuale de catre debitorii Bancii.
Modelul de rating implementat de Banca este Sistemul de Rating Alpha Bank (ABRS) care
utilizeaza modele diferite de evaluare a riscului de credit. Modelul ABRS este folosit pentru
companiile cu situatii financiare complete, iar IPRE Slotting Criteria este un model de rating
dedicat tranzactiilor imobiliare.
Atat clientii existenti cat si cei potentiali sunt evaluati pe baza unui model de risc de credit
corespunzator si la intervale de timp prestabilite.
43

A. Portofoliul de credite aferent persoanelor juridice (continuare)
Pentru estimarea riscului de credit al debitorului, Banca utilizeaza modele de risc de credit
pentru a evalua o serie de parametrii, care pot fi grupati dupa cum urmeaza:
• Analiza financiara: capacitatea financiara a debitorului (rate de lichiditate, gradul de
indatorare etc.)
• Analiza comparativa: pozitia debitorului pe piata comparativ cu companiile din acelasi
sector de activitate;
• Comportamentul financiar actual si anterior al debitorului fata de Banca si terti (arierate,
tranzactii dezavantajoase etc.);
• Date calitative (administrare solida si sanatoasa, conducere stabila, infrastructura si
echipamente adecvate etc.).
Modelele de rating utilizate in prezent de Banca se diferentiaza in functie de:
• Elemente specifice ale facilitatii de credit
• Informatiile disponibile in scopul evaluarii situatiei debitorului
In cadrul fiecarui model de rating pot fi considerati diferiti parametrii, fiecare contribuind la
realizarea unei evaluari corespunzatoare.
Categorii de rating clienti

Debitorii Bancii sunt repartizati cu ajutorul scalei de rating ABRS - AA, A+, A, A-, BB+, BB, BB-,
B+, B, B-, CC+, CC, CC-, C, D, D0, D1,D2.
Pentru finantarile cu scop specializat (Proiectele Imobiliare Generatoare de Venituri / IPRE) au
fost dezvoltate modele de rating cu scale intre 1 si 5, categoria 5 reprezentand clienti in stare de
nerambursare.
In scopul prezentarii informatiilor in tabelul "Analiza creditelor in functie de calitate si stadiile
IFRS 9”, ratingul "standard (risc scazut)" include ratingurile ABRS AA, A+, A, A-, BB +,
respectiv ratingul IPRE 1, „satisfacator” include ratingurile ABRS BB, BB-, B+, B, B-, CC+ si CC,
respectiv ratingul IPRE 2 si 3, "in observatie (risc ridicat)" include scarile de evaluare ABRS CC-
si C, respectiv ratingul IPRE 4. Ultima categorie, „in stare de nerambursare”, include ratingurile
ABRS D, D0, D1,D2 si ratingul IPRE 5.
B. Portofoliul de credite aferent persoanelor fizice

Creditarea retail cuprinde facilitatile acordate debitorilor din categoria produselor si serviciilor
traditionale cum sunt:
• Credite ipotecare/imobiliare
• Credite pentru consum si carduri de credit
• Altele, acordate intreprinderilor micro si foarte mici, cum sunt persoanele fizice
autorizate sau liber-profesionistii, indiferent de cifra de afaceri sau de limita de credit.
1. Procesul de aprobare
Banca monitorizeaza expunerea totala a debitorului la riscul de credit (pentru persoane fizice si
Mici Intreprinzatori), care cuprinde suma tuturor limitelor reinnoibile ale debitorului, soldurile
facilitatilor acordate pe termen lung si in cazul intreprinderilor micro si mici, expunerea totala a
facilitatilor acordate actionarilor societatii.
44

B. Portofoliul de credite aferent persoanelor fizice (continuare)
In plus, se iau in considerare si facilitatile in cadrul carora debitorul este garant sau co-debitor.
Persoane fizice:
• Suma solicitata sau limita
• Limitele cardurilor de credit, linii de credit reinnoibile, facilitatile de descoperit de cont,
dar si soldurile datorate pentru credite de consum;
• Credite ipotecare (soldurile datorate ale creditelor utilizate integral sau valoarea
creditului aprobat initial in cazul in care facilitatile nu au fost integral utilizate).
2. Evaluarea riscului de credit
Un parametru fundamental utilizat in evaluarea riscului de credit in cazul persoanelor fizice il
reprezinta modelele de rating de credit dezvoltate si aplicate de Banca pe parcursul procesului
de creditare. Modelele mentionate anterior segmenteaza portofoliul de clienti in grupe de risc
omogene si se clasifica dupa cum urmeaza:
• Modele comportamentale, care evalueaza performanta clientilor si anticipeaza
probabilitatea de nerambursare in perioada urmatoare;
• Modele de scoring, care evalueaza informatiile disponibile – in principal din punct de
vedere demografic - si anticipeaza probabilitatea de nerambursare in perioada
urmatoare.
Atat aceste modele, cat si probabilitatile de nerambursare rezultate, au un rol semnificativ in
gestionarea riscurilor si in procesul de luare a deciziilor la nivelul Bancii.
In mod specific, modelele sunt utilizate in urmatoarele segmente:
• In procesul de luare a deciziilor de evaluare a creditului si de acordare a limitelor de
credit;
• In estimarea performantelor viitoare ale clientilor care fac parte din grupuri cu
caracteristici similare;
• Pentru identificarea din timp a conturilor cu risc ridicat, in vederea planificarii actiunilor
necesare pentru reducerea pierderilor potentiale ale Bancii;
• La evaluarea calitatii portofoliului de credite si a riscului de credit al Bancii.
Parametrii considerati depind de modelul de rating si tipul de produs pe care il evalueaza. Cu
titlu informativ, sunt enumerati urmatorii factori:
• Date personale/demografice: varsta, profesia, starea civila
• Caracteristicile creditului: produsul solicitat, perioada, suma, scopul finantarii
• Date privind comportamentul: platile efectuate in ultima perioada, numarul maxim de zile
de intarziere, soldul creditului datorat comparativ cu limita de credit, tipul de operatiune.
In plus, modelele sunt revizuite, validate si actualizate anual si sunt supuse unui control
continuu al calitatii, pentru a se asigura in orice moment functionalitatea lor predictiva.
Totodata, in mod regulat, Banca efectueaza exercitii de simulare a situatiilor de criza (teste de
stres) in care se analizeaza impactul posibil asupra situatiilor financiare a unor evolutii
nefavorabile atat ale comportamentului tranzactional al debitorilor, cat si ale mediului financiar-
macroeconomic.
45

B. Portofoliul de credite aferent persoanelor fizice (continuare)
In scopul prezentarii informatiilor in tabelul "Clasificarea creditelor in functie de ratingul riscului

de credit si Stadiile IFRS 9”, clasificarea in categoriile "Standard", "Satisfacator" si "In
observatie" pentru creditele acodate persoanelor fizice se bazeaza pe probabilitatea de
nerambursare pe o perioada de 12 luni. Plaja de probabilitati care determina aceasta clasificare
a derivat dintr-o analiza care vizeaza optimizarea repartizarii intre categorii; prin urmare,
intervalele pot diferi pentru fiecare categorie asa cum este prezentat mai jos:
Interval de probabilitate de nerambursare

Clasificare Credite garantate Credite negarantate Carduri de credit
Standard Pana la 1% Pana la 1,30% Pana la 1%
De la 1% pana la De la 1,3% pana la De la 1% pana la
Satisfacator 18,50% 18,50% 18,50%
In observatie Peste 18,5% Peste 18,5% Peste 18,5%
Definitii
Pentru completarea notelor explicative de mai jos au fost aplicate urmatoarele definitii:
Sectorul public include:
➢ Administratiile centrale (toate departamentele sau ministerele si administratiile publice);
➢ Administratiile locale;
➢ Societatile aflate in subordinea administratiilor publice.
Expuneri restante
Creditele si avansurile restante sunt definite ca expunerile care au mai mult de o zi de restanta.
Expuneri neperformante
O expunere este considerata neperformanta in cazul in care cel putin una din conditiile de mai
jos se aplica la momentul evaluarii ratingului de risc de credit:
• Expunerea are mai mult de 90 de zile de restanta (NPL);
• Au fost initiate actiuni legale de catre Banca (NPL);
• Expunerea este calificata ca fiind neperformanta cu masuri de restructurare, conform
Regulamentului (UE) de punere in aplicare nr. 227/09.01.2015;
• Este improbabil ca debitorul sa-si indeplineasca integral obligatiile de plata (UTP).
Atunci cand un debitor corporate are o expunere cu peste 90 de zile de restanta si valoarea
acestei expuneri depaseste 20% din expunerile totale ale debitorului, atunci toate expunerile
debitorului sunt considerate neperformante.
In vederea incetarii clasificarii unei expuneri ca fiind neperformanta si a reclasificarii acesteia ca
expunere performanta, orice incertitudine privind capacitatea debitorului de a-si indeplini
obligatiile contractuale trebuite eliminata (absenta incertitudinii).
46

Mai exact:
• O expunere de peste 90 de zile de restanta (NPL) poate fi reclasificata numai prin plata
in numerar a sumei restante (criterii de iesire NPL);
• O expunere poate fi clasificata in improbabilitate de plata (UTP) pentru o perioada de
raportare, cu toate acestea, in cazul in care factorul declansator nu mai este aplicabil,
atunci expunerea poate sa nu mai fie marcata ca UTP (criterii de iesire UTP);
• Pentru reclasificarea expunerilor neperformante restucturate (FNPL), este necesar sa se
evalueze capacitatea debitorului de a se conforma conditiilor stabilite dupa restructurare
(criterii de iesire din FNPL).
Expunerile restructurate care indeplinesc oricare dintre urmatoarele criterii sunt clasificate ca
neperformante:
1. Sunt sustinute de planuri de rambursare inadecvate (fie planuri de rambursare initiale,

fie ulterioare, in functie de caz);
2. Includ clauze contractuale care amana termenul de la care platile regulate sunt
efectuate intr-un mod care impiedica evaluarea adecvata a clasificarii, cum ar fi
perioadele de gratie de peste doi ani pentru rambursarea capitalului;
3. Au fost reclasificate din categoria expunerilor performante, inclusiv expunerile
remodificate sau expunerile cu peste 30 de zile de intarziere.
Expuneri in stare de nerambursare/default

O expunere este clasificata in stare de nerambursare/default atunci cand sunt indeplinite
criteriile specificate in definitia expunerilor neperformante.
Expuneri depreciate
O expunere este clasificata ca depreciata atunci cand sunt indeplinite criteriile specificate in
definitia expunerilor neperformante.
Improbabilitatea de plata
O expunere este marcata ca fiind in "improbabilitate de plata" (UTP), atunci cand are sub 90 de
zile de intarziere si Banca estimeaza ca este putin probabil ca debitorul sa isi indeplineasca
integral obligatiile de plata fara lichidarea garantiei, indiferent de existenta unei sume restante
sau a unor zile de intarziere, cu exceptia garantiilor care fac parte din procesul de productie sau
comercializare ale debitorului (ex: proprietatile pentru societatile imobiliare, actiunile corporative
pentru societatile holding).
Pentru clientii corporate, procedura se desfasoara pe doi piloni:
(a) Factori declansatori severi ai improbabilitatii de plata (Hard UTP Triggers) – Evenimente
care, atunci cand apar, determina clasificarea expunerii ca fiind neperformanta, fara a fi
necesara evaluarea din partea vreunui Comitet de Credit,
(b) Factorii declansatori de tip soft ai improbabilitatii de plata (Soft UTP Triggers) - debitorul
trebuie evaluat de catre Comitetele de credit competente pentru a decide daca expunerile
debitorului ar trebui recunoscute ca neperformante sau nu. Aceasta evaluare are loc la data
revizuirii limitelor de credit ale debitorului pe baza ratingului de risc de credit, asa cum este
definit in Manualul de Creditare pentru Clientii Corporate si IMM.
47

Urmatorii factori declansatori severi ai improbabilitatii de plata, sunt aplicabili in cazul
debitorilor persoane juridice:
• Denuntarea contractului de credit;

• Lichidarea garantiilor si initierea de catre Banca a masurilor de executare silita in cazul
in care debitorul nu dispune de fluxuri de numerar operationale pentru rambursarea
obligatiilor sale (cu exceptia cecurilor);
• Actiuni pe cale legala, vanzarea sau executarea silita pentru a colecta creanta;
• Retragerea unei licente de importanta deosebita in cazul companiilor care necesita
autorizare publica specifica pentru a-si desfasura activitatile;
• Refinantarea/extinderea maturitatii creditelor cu o maturitate ce depaseste durata de
viata economica a investitiei finantate;
• Exista indicii solide ca debitorul nu este in masura sa-si indeplineasca obligatiile (de ex.:
incetarea activitatii);
• Cazurile de frauda;
• Depasirea nivelului minim acceptabil de acoperire cu garantii (LTV), prevazut in contract,
pentru creditele garantate cu valori mobiliare, de ex. obligatiuni, actiuni etc (finantare in
marja);
• Disparitia unei piete active pentru instrumentele financiare ale debitorului, detinute de
catre Banca;
• Stergerea datoriei (write-off) ca urmare a starii de nerambursare;
• Iertarea de plata a datoriilor cu sau fara restructurare (conditionata sau nu) pentru cel
putin primele 12 luni de la restructurare (debt forgiveness);
• Un eveniment de credit este declarat in conformitate cu cadrul Asociatiei Internationale
pentru Swapuri si Instrumente Derivate (ISDA);
• Solutionarea/negocierea extrajudiciara intre banci si debitor pentru rambursarea datoriei
debitorilor aflati in procedura insolventei;
• Debitorul a cerut sa intre in faliment sau in insolventa (cerere de intrare in insolventa);
• O alta banca a solicitat declansarea procedurii insolventei/falimentului (cerere de intrare
in insolventa) impotriva debitorului.
Urmatorii factori declansatori soft ai improbabilitatii de plata, sunt aplicabili in cazul

debitorilor persoane juridice:
• Expuneri modificate prin includerea unei plati de tip "balon", in timp ce termenii initiali ai
contractului de credit nu includ acest tip de rambursare, precum si expunerile pentru
care termenii initiali ai contractului de credit includeau plata tip "balon" si au fost
modificate prin includerea unei cresteri a valorii "balonului" si simultan prin reducerea
ratei curente;
• Modificari multiple ale aceleiasi expuneri;
• Deteriorarea indicatorului grad de indatorare (datorii / capitaluri) cu cel putin 25% fata de
momentul finantarii initiale, care nu se datoreaza unui eveniment pozitiv pentru
companie (de ex: cresterea vanzarilor, planul de dezvoltare a investitiilor), respectiv
scaderea capitalului propriu cu 50% comparativ cu momentul finantarii initiale;
• O expunere a fost cumparata sau vanduta la un discount mare, care reflecta calitatea
scazuta a debitorului;
48

• Rata de acoperire a serviciului datoriei indica faptul ca datoria nu este viabila si in
special rata de acoperire a dobanzii din profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere
si amortizare este mai mica decat 1 (EBITDA / dobanda datorata <1);
• Swap-urile pe 5 ani pe riscul de credit depasesc 1000 bps (puncte de baza procentuale)
in ultimele 12 luni;
• Pierderea unui client important sau locatar reprezentand cel putin 20% din cifra de
afaceri sau din veniturile totale generate de proprietate;
• O scadere a cifrei de afaceri care are ca rezultat o reducere a fluxurilor de numerar de
cel putin 30%;
• Un client afiliat, reprezentand cel putin 20% din cifra de afaceri, a depus cerere de
intrare in insolventa;
• Un raport de audit extern cu opinie contrara sau modificata (cu rezerve) sau care atrage
atentia asupra incertitudinii semnificative, care conduce la deteriorarea semnificativa a
indicatorilor financiari cheie ai debitorului si la inrautatirea viitoare a fluxurilor de numerar
estimate ale debitorului;
• Se asteapta ca o expunere cu rambursare la maturitate sau ca o rata scadenta sa nu
poata fi refinantata in conditiile actuale de piata;
• Disparitia unei piete active pentru instrumentele financiare ale debitorului, care nu sunt
detinute de catre Banca;
• Debitorul a incalcat termenii financiari ai contractului de credit cu cel putin 10%;
• Exista o deteriorare semnificativa a perspectivelor sectorului de activitate al debitorului;
• Modificari negative in structura actionariatului sau managementul companiei sau
probleme administrative grave;
• O terta parte (cu exceptia bancilor) a solicitat intrarea in insolventa a debitorului;
• Plati restante catre Autoritatile Fiscale si Fondurile de Asigurari Sociale.
Daca, in cele din urma, un debitor este marcat ca fiind in "improbabilitate de plata" atunci
ratingul sau de credit ar trebui sa fie D in sistemele Bancii sau categoria de incadrare 5 pentru
debitorii evaluati utilizand modelul IPRE Slotting. Se remarca faptul ca, in cazul in care un
debitor marcat ca fiind in "improbabilitate de plata", apartine unui grup de companii, acesta va fi,
de asemenea, evaluat la nivel consolidat de catre Comitetul de credit competent pentru
existenta sau nu a "improbabilitatii de plata".
In ceea ce priveste clientii persoane fizice, procedura este urmatoarea:
(a) Identificarea unor evenimente care, atunci cand apar, determina ca expunerea sa fie
recunoscuta ca fiind neperformanta (factori declansatori severi ai improbabilitatii de plata) fara a
fi necesara evaluarea din partea vreunui Comitet de Credit (Hard UTP Triggers),
(b) Identificarea unor factori declansatori care, atunci cand apar, debitorul ar trebui sa fie
evaluat de catre Comitetele de Credite Retail competente pentru a decide daca expunerile
debitorului ar trebui evaluate ca neperformante sau nu (Soft UTP Triggers).
Aceasta evaluare are loc la data cererii de restructurare. Daca o expunere este marcata ca fiind
in "improbabilitate de plata" atunci trebuie marcata ca fiind neperformanta de catre Banca.
49

Urmatorii factori declansatori severi ai improbabilitatii de plata, sunt aplicabili debitorilor
persoane fizice:
• A fost stabilita data infatisarii pentru inregistrare in cadrul Legii insolventei persoanelor
fizice;
• Frauda in detrimentul bancii a fost confirmata;
• Debitorul a decedat;
• Cel putin 3 restructurari pentru aceeasi expunere in decurs de 12 luni;
• Are loc solutionarea/negocierea extrajudiciara intre alte banci si debitor pentru
rambursarea datoriei debitorilor aflati in procedura insolventei;
• Denuntarea contractului de credit;
• Au fost initiate proceduri de lichidare a garantiilor si de executare silita a debitorilor de
catre Banca;
• Scutirea de la plata datoriilor cu sau fara restructurare (conditionata sau nu), pentru cel
putin primele 12 luni de la data scutirii de plata;
• Imprumutatul a notificat Banca cu privire la decizia de transmitere a dreptului de
proprietate asupra proprietatii imobiliare in vederea stingerii datoriei izvorand din
contractul de credit ipotecar, in baza prevederilor Legii nr. 77 din 2016 privind darea in
plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.
In plus, urmatorii factori declansatori soft ai improbabilitatii de plata, sunt aplicabili in cazul
debitorilor persoane fizice:
• Restructurari multiple ale aceleasi expuneri;
• Debitorul are alte expuneri clasificate in default;
• Debitorul este somer;
• Debitorul a solicitat insolventa (cererea de insolventa);
• Debitorul este unicul proprietar al unei companii cu expuneri in default si pentru care a
furnizat garantii personale.
C. Metodologia de estimare a pierderilor asteptate din credit
Procedura aplicata pentru calculul deprecierii expunerilor si a altor creante care rezulta din
activitatile sectoarelor Retail sau Wholesale este în conformitate cu Standardul International de
Raportare Financiara 9 (IFRS 9).
Banca recunoaste o expunere in pozitia financiara atunci cand devine parte in prevederile
contractuale pentru acea expunere. Ulterior, expunerile sunt clasificate in etape sau stadii pe
baza criteriilor definite mai jos.
50

Clasificarea portofoliului in stari pe baza riscului de credit (stadii)

Clasificarea creditelor pe stadii se bazeaza pe modificarile care au survenit in calitatea creditului
fata de recunoasterea initiala. Adoptarea acestui model urmareste: a) recunoasterea si
masurarea in perioada corespunzatoare a pierderilor asteptate din credite inaintea realizarii
acestora, b) clasificarea expunerilor in functie de deteriorarea calitatii creditului, c) masurarea
mai precisa a pierderilor asteptate din credite.
La recunoasterea initiala a unei expuneri, Banca trebuie sa stabileasca daca aceasta expunere
este considerata depreciata (depreciata la recunoasterea initiala). Este posibil ca Banca sa
clasifice expuneri ca fiind depreciate in urma unor modificari majore in termenii contractuali care
au rezultat in derecunoasterea expunerii initiale in bilantul Bancii. O expunere clasificata ca
POCI ramane POCI, pe tot parcursul duratei creditului si cu conditia sa nu fi avut loc o
derecunoastere in aceasta perioada.
Pentru expunerile care nu sunt clasificate ca POCI, clasificarea in stadii se efectueaza dupa
cum urmeaza:
Stadiul 1 include expuneri de credit performante care nu au o crestere semnificativa a riscului
de credit de la data recunoasterii initiale. Pierderile asteptate din credite calculate, sunt
pierderile survenite intr-o perioada de douasprezece luni de la data intocmirii situatiilor
financiare, iar evaluarea este efectuata in mod colectiv, cu exceptia debitorilor analizati
individual, in conformitate cu criteriile definite mai jos.
Stadiul 2 include expunerile de credit cu o crestere semnificativa a riscului de credit de la data
recunoasterii initiale, dar care nu sunt clasificate ca fiind neperformante. Pierderile asteptate din
credite calculate sunt pierderile pe durata de viata a creditului, iar evaluarea este efectuata
colectiv, cu exceptia debitorilor analizati individual.
Stadiul 3 include expunerile neperformante. Pierderile asteptate din credite calculate sunt
pierderile pe toata durata de viata a creditului, iar evaluarea este efectuata colectiv sau
individual, conform criteriilor de mai jos.
Cresterea semnificativa a riscului de credit

Pentru identificarea in timp util a cresterii semnificative a riscului de credit pentru o expunere
dupa recunoasterea initiala (SICR) si calcularea pierderii asteptate din credit pe durata de viata
a expunerii in locul pierderii asteptate din credit pe o perioada de douasprezece luni, riscul de
nerambursare la data de referinta este comparat cu riscul de nerambursare la data
recunoasterii initiale pentru toate expunerile performante, inclusiv cele fara zile de restanta.
Pentru a decide daca o expunere indica o crestere semnificativa a riscului de credit sau nu,
evaluarea se realizeaza pe baza urmatoarelor trei tipuri de indicatori:
• Indicatori cantitativi: Acestia se refera la utilizarea informatiilor cantitative si, in special, la
compararea intre probabilitatea de default (PD) la data de referinta si probabilitatea de
default la data recunoasterii initiale. Pentru creditele din finantari specializate (IPRE) al
caror rating de risc de credit s-a deteriorat comparativ cu ratingul de risc de credit la
recunoasterea initiala, se considera ca aceasta modificare indica o crestere
semnificativa a riscului de credit.
51

• Indicatori calitativi: Acestia se refera la utilizarea informatiilor calitative care nu sunt
implicit descrise in probabilitatea de nerambursare, cum ar fi evaluarea unei expuneri ca
restructurata performanta (FPL conform EBA ITS). Indicatorii calitativi sunt inclusi in
Politica de Avertizare Timpurie, indicatori care sunt identificati prin ratingul riscului de
credit (de ex: evolutia datelor economice, sectorul de activitate).
• Indicatori de ultima instanta (backstops): se adreseaza cazurilor in care nu exista dovezi

privind deteriorarea semnificativa a riscului de credit pe baza indicatorilor cantitativi si
calitativi, expunerile cu peste 30 de zile de intarziere sunt considerate, prin definitie, ca
indicand o crestere semnificativa a riscului de credit.
In ceea ce priveste expunerile fata de persoane juridice, urmatorii clienti sunt analizati
individual:
• Debitorii cu cel putin o expunere neperformanta a caror limita generala pe client fata de
Banca depaseste suma de 400.000 Euro.
• Expuneri care nu prezinta caracteristici comune de risc sau pentru care nu exista date
istorice relevante suficiente pentru analiza colectiva.
In cazul expunerilor fata de persoane fizice, expunerile sunt analizate individual, pe portofoliu,
daca sunt expuneri neperformante (NPE) si daca soldurile debitoare totale sunt peste 250.000
Euro.
Orice alta expunere care nu indeplineste criteriile de mai sus este evaluata in mod colectiv.
Calculul ajustarii de depreciere
Conform IFRS 9, recunoasterea pierderilor din credite poate sa apara indiferent daca a avut loc
sau nu un eveniment de credit. In schimb, o entitate intotdeauna estimeaza pierderile asteptate
din credite si modificarile acestor pierderii. Valoarea pierderilor asteptate din credite este
actualizata lunar, astfel incat sa reflecte modificarile riscului de credit de la recunoasterea
initiala si, astfel, sa furnizeze in timp util informatii privind pierderile asteptate din credite.
Evaluarea se efectueaza la nivel de client pentru debitorii analizati individual si la nivel de
facilitate de credit pentru debitorii analizati colectiv.
METODOLOGIA DE CALCUL A PIERDERILOR ASTEPTATE DIN CREDITE - ANALIZA

INDIVIDUALA
Fluxurile de numerar estimate reprezinta suma calculata in conformitate cu urmatoarea
metodologie:
• Estimarea viitoarelor fluxuri de numerar;
• Masurarea valorii recuperabile a expunerii acoperite cu garantii care reflecta fluxurile de
numerar care ar putea rezulta din lichidarea garantiei;
• Perioada de timp pana la lichidare/vanzare;
• Actualizarea fluxurilor de numerar descrise mai sus cu rata efectiva a dobanzii, unde
pentru expunerile cu rata fixa este rata efectiva a dobanzii initiala, in timp ce pentru
expunerile cu rata variabila este rata efectiva a dobanzii curente. Atunci cand rata
efectiva a dobanzii nu este disponibila, se utilizeaza rata dobanzii nominale.
52

Estimarea fluxurilor viitoare de numerar se realizeaza in conformitate cu urmatoarele doua

abordari:
• Scenariul “Continuitatea activitatii” (Going concern). In acest caz, fluxurile de numerar
operationale ale debitorului sau ale garantului continua sa fie utilizate si pot fi utilizate
pentru rambursarea datoriei, in timp ce exista o valoare limitata a garantiei pentru
expunere sau garantia nu poate fi lichidata fara a afecta fluxurile de numerar
operationale.
In acest caz, analiza detaliata a fluxulurilor de numerar necesita o analiza cuprinzatoare a

situatiei financiare a debitorului, a planurilor de afaceri, a proiectiilor etc, astfel incat sa se
determine viitoarele fluxuri de numerar disponibile pentru colectare.
• Scenariul “Imposibilitatea continuarii activitatii” (Gone Concern), in care garantiile sunt in
proces de lichidare. Aceasta se intampla daca:
a. Expunerea este restanta pentru o lunga perioada de timp.
b. Fluxurile viitoare de numerar operationale ale debitorului sunt estimate a fi la un
nivel scazut sau negative.
c. Expunerea este acoperita de garantii la un nivel semnificativ si aceste garantii
sunt esentiale pentru generarea fluxurilor de numerar.
d. Punerea in aplicare a scenariului "Going Concern" va afecta semnificativ intr-un
mod negativ suma pe care Banca o poate recupera.
e. Exista un grad semnificativ de incertitudine in ceea ce priveste estimarea
viitoarelor fluxuri de numerar operationale.
Banca utilizeaza trei scenarii pentru calculul pierderii așteptate din credit: scenariul de baza,
optimist și pesimist (advers). Ponderea atribuita fiecarui scenariu este propusa de catre Directia
de Management al Riscului și aprobata de catre Comitetul de Risc de Credit. Pentru 2018,
ponderile alocate fiecarui scenariu in conformitate cu previziunile Economistului Sef al Bancii
pentru evolutia mediului de afaceri au fost: scenariul de baza 50%, optimist 30% și pesimist
20%.
In scopul calcularii pierderilor asteptate din credite, valoarea garantiilor - daca lichidarea nu este
consensuala - este redusa cu un procent care depinde de tipul de garantie pentru a adapta
valoarea curenta a garantiei la valoarea de piata in executare.
Expunerile clasificate ca POCI sunt evaluate folosind metodologia individuală de evaluare.
53

METODOLOGIA DE CALCUL A PIERDERILOR ASTEPTATE DIN CREDITE - ANALIZA
COLECTIVA
Evaluarea colectiva se aplica expunerilor de credit care nu sunt analizate individual dupa ce au
fost clasificate pe baza unor caracteristici similare ale grupului de risc de credit si ale
portofoliului, de care apartine debitorul sau facilitatea de credit.
Pentru clasificarea facilitatilor de credit in grupuri cu caracteristici de risc de credit similare, sunt
luate in considerare urmatoarele:
• Clasificare pe stadiu in functie de riscul de credit

• Tipul produsului
• Numar de zile de intarziere
• Indicii de default
• Modificarea termenilor contractuali pentru debitorii care prezinta dificultati financiare
(masuri de restructurare)
• Existenta garantiilor tinand cont de tipul si procentul de acoperire cu garantii LTV
(indicator total expunere/total garantii)
• Write-offs
• Rating risc de credit
• Sectorul de activitate
• Perioada de timp in stare de nerambursare
Calculul pierderilor asteptate din credit
Valoarea asteptata a pierderii din credit este actualizata la fiecare data de raportare pentru a
reflecta modificarile riscului de credit de la recunoasterea initiala si, astfel, pentru a furniza
informatii in timp util privind evolutia pierderilor asteptate din credit.
Masurarea pierderilor asteptate din credit se realizeaza dupa cum urmeaza:
- Pentru activele financiare, o pierdere din credit reprezinta valoarea actualizata a diferentei
dintre:
o fluxurile de numerar contractuale si
o fluxurile de numerar pe care Banca se asteapta sa le primeasca
- Pentru angajamentele de creditare neutilizate, o pierdere din credit reprezinta valoarea
actualizata a diferentei dintre:
o fluxurile de numerar contractuale care sunt datorate in cazul in care angajamentul de
creditare este utilizat; și
o fluxurile de numerar pe care Banca se asteapta sa le primeasca in cazul in care
angajamentul de creditare este utilizat.
- In ceea ce privește scrisorile de garantie si acreditivele, pierderea este egala cu platile
preconizate pentru a rambursa titularului o pierdere din credit pe care o suporta minus orice
sume pe care Banca se asteapta sa le primeasca de la titular.
54

Includerea informațiilor prospective
Alpha Bank calculeaza pierderile asteptate din credit pe baza probabilitatii ponderate a trei
scenarii alternative. Mai exact, Economistul Sef al Bancii produce previziuni pentru posibila
evolutie a variabilelor macroeconomice care afecteaza nivelul pierderilor asteptate din credit ale
portofoliilor de credite in cadrul unui scenariu de baza si a doua scenarii macroeconomice
alternative (unul optimist si unul pesimist) si produce, de asemenea, probabilitatile cumulative
asociate cu aceste scenarii.
Variabilele macroeconomice care afecteaza nivelul pierderilor asteptate din credit sunt
produsul intern brut (PIB), rata somajului, randamentele obligatiunilor de stat pe termen lung si
preturile previzionate ale imobilelor rezidentiale si comerciale.
Media anuala pentru perioada 2018 - 2020 a variabilelor macroeconomice care afecteaza atat
probabilitatea de nerambursare, cat si pierderea estimata in caz de nerambursare se prezinta
dupa cum urmeaza:
2018-2020
Scenariul Scenariul Scenariul
pesimist de baza optimist
Cresterea PIB-ului real 1,4% 3,8% 6,1%
Rata somajului 5,3% 4,6% 3,9%
Preturile imobilelor
rezidentiale (modificare%) -3,2% 6,5% 11,3%
Indicele preturilor imobilelor
comerciale (modificare%) -4,1% 5,8% 10,8%
IAPC (modificare%) 3% 3,6% 4,2%
Producerea scenariului de baza, sustinuta de o descriere economica consecventa, reprezinta

cel mai probabil scenariu in conditiile economice actuale si pe baza evaluarilor Bancii privind
evolutia economiei. Probabilitatile cumulative de realizare a acestor scenarii macroeconomice
vor indica daca economia are o performanta mai buna sau mai slaba decat previziunile
scenariului de baza si ale scenariilor alternative, respectiv scenariul optimist si pesimist. Pentru
fiecare dintre scenariile alternative, pierderea asteptata din credit este calculata si ponderata in
functie de probabilitatea fiecarui scenariu.
Probabilitatea cumulativa atribuita scenariului de baza este de 50%, in timp ce probabilitatea
atribuita scenariului pesimist este de 20%, iar celui optimist este de 30%.
Parametrii riscului de credit
Banca va calcula pierderile asteptate din credite pe baza urmatorilor parametri de risc de credit
reprezentand parametrii dezvoltati prin metode statistice interne bazate pe date istorice:
55

• Probabilitatea de nerambursare (“PD”): este o estimare a probabilitatii de neindeplinire a
obligatiilor unui debitor pe o anumita perioada de timp.
Pentru evaluarea probabilitatii de nerambursare, modelele de evaluare a riscului de credit
utilizeaza o serie de parametri care pot fi grupati dupa cum urmeaza:
- Analiza financiara: capacitatea financiara a debitorului (indicatori de lichiditate, gradul de
indatorare etc.)
- Analiza concurentului: pozitia comparativa a debitorului pe piata in care opereaza, in
principal in raport cu concurentii sai (aplicabila in principal debitorilor din sectorul
companii)
- Datele comportamentale curente si istorice ale debitorului, fie fata de Banca, fie fata de
terti (comportament de rambursare, etc.)
- Caracteristici calitative ale debitorului (management puternic si solid, planuri de
identificare si dezvoltare a noilor lideri, dotari si echipamente adecvate etc.).
Ratingurile de credit constituie principalul criteriu pentru a determina probabilitatea de

nerambursare. Banca foloseste modele statistice pentru a analiza datele colectate si face
estimari ale probabilitatii de nerambursare pe durata de viata ramasa a expunerilor si modul in
care acestea vor evolua in timp, pe baza, printre altele, a variabilelor macroeconomice.
• Expunerea la nerambursare (EAD): Expunerea la nerambursare este o estimare a expunerii
la momentul cand intervine starea de nerambursare, luand in considerare: (a) modificarile
asteptate ale expunerii dupa data de raportare, inclusiv platile de principal si dobanda; (b)
utilizarea asteptata a limitelor de credit si (c) creantele atasate. Liniile de credit aprobate care nu
au fost integral utilizate reprezinta expunerea potentiala la credit si sunt convertite intr-o suma
echivalenta de expunere egala cu limita de credit netrasa aprobata inmultita cu un factor de
conversie (Factorul de conversie pentru o expunere de credit „CCF”). Factorul de conversie
pentru o expunere de credit (CCF) este calculat folosind modele statistice. Perioada maxima
pentru care se calculeaza ajustarile pentru depreciere este scadenta contractuala ramasa a
unui instrument financiar, cu exceptia cazului in care Banca are dreptul legal de a recupera
instrumentul financiar mai devreme. In particular, pentru cardurile de credit si expunerile
reinnoibile ale persoanelor fizice perioada maxima este de trei ani, in timp ce pentru expunerile
reinnoibile ale persoanelor fizice autorizate si a cabinetelor individuale perioada maxima este de
patru ani. In ceea ce priveste expunerile reinnoibile ale sectorului corporativ, perioada maxima
pentru care se calculeaza ajustarile pentru depreciere este de un an avand in vedere ca
revizuirea creditului se face cel putin o data pe an.
Banca foloseste modele EAD care reflecta caracteristicile portofoliului de credite.
• Pierdere estimata in caz de nerambursare (LGD): este o estimare a pierderii care se va
produce daca starea de nerambursare apare la un moment dat. Se bazeaza pe diferenta dintre
fluxurile de numerar contractuale datorate si cele estimate a fi rambursate, inclusiv executarea
garantiilor si probabilitatea de redresare. Informatiile utilizate se bazeaza pe date istorice
colectate sau pe baza planului de afaceri relevant, care include evolutia estimata a actiunilor de
management. In plus, in cazul în care se asteapta ca fluxurile de numerar sa provina din
vanzarea de credite, Banca a incorporat, ca scenariu de baza, pretul de vanzare estimat in
calculul pierderilor asteptate din credite.
In cazul creditelor negarantate, pierderile asteptate din credit la momentul aparitiei
improbabilitatii de plata, se iau in considerare si ratele de recuperare asteptate, care variaza pe
parcursul perioadei de recuperare, precum si de probabilitatea de vindecare.
56

Recuperarile asteptate din garantiile tangibile iau in considerare urmatoarele elemente: cea mai
recenta evaluare la valoarea de piata a garantiei (actualizata in decursul anului), timpul necesar
pentru lichidarea sau vanzarea garantiei tagibile (cuprinsa intre 1 si 3 ani in functie de stadiul
actiunii juridice in care se afla creditul), valoarea de piata asteptata la data lichidarii / vanzarii
bazata pe evolutia indicilor RRE / CRE pentru urmatorii 3 ani, recuperarile asteptate prin
procesul de executare sau vanzare, asa cum rezulta din datele istorice obtinute pentru
tranzactiile de executare si vanzare a garantiilor. In cele din urma, rata de recuperare la nivelul
grupului este ajustata pentru a reflecta valoarea creantelor preferentiale. Fluxurile de numerar
asteptate sunt actualizate utilizand rata efectiva initiala a dobanzii.
In plus, rata de insanatosire este conforma planului de afaceri a Bancii, in scopul diminuarii
expunerii neperformante (cesiuni, restructurari, etc).
In cele din urma, pentru expunerile garantate, LGD variaza in functie de scenariile
macroeconomice.
Angajamentele netrase
Conform IFRS 9, aceste contracte intra in sfera de aplicare a recunoasterii pierderilor asteptate
din credite. In estimarea pierderilor asteptate din credit pe durata de viata a unui angajament de
credit netras, Banca estimeaza partea angajamentului de credit care se asteapta a fi utilizata pe
durata de viata a creditului.
Pierderi din depreciere pentru sume datorate de banci si pentru obligatiuni

La fiecare data de raportare Banca recunoaste ajustari pentru pierderi de credit asteptate din
creantele asupra bancilor si obligatiuni care nu sunt masurate la valoarea justa prin profit si
pierdere.
Ajustarea este bazata pe pierderile din credit asteptate aferente probabilitatii de nerambursare
in urmatoarele douasprezece luni, cu excepția cazului in care a avut loc o crestere semnificativa
a riscului de credit de la data recunoasterii initiale, caz in care pierderile asteptate sunt
recunoscute pe durata de viata a instrumentului. In plus, in cazul in care activele financiare se
incadreaza in definitia activelor financiare depreciate la data recunoasterii initiale (POCI), se
recunoaste o ajustare pentru depreciere egala cu pierderile asteptate pe durata de viata a
instrumentului.
In scopul calcularii pierderilor asteptate, expunerile sunt clasificate in stadii.
Pierderea asteptata din credit este valoarea prezenta a diferentei dintre fluxurile de numerar
contractuale si fluxurile de numerar pe care Banca se asteapta sa le incaseze. Pentru calculul
valorii prezente, rata efectiva initiala a dobanzii este utilizata ca rata de actualizare.
Clasificarea pe stadii in scopul masurarii pierderii de credit asteptate este bazata pe rating-ul de
credit evaluat de agentiile de rating (Moody’s, Fitch, S&P) si de probabilitatea de nerambursare
a emitentului / contrapartidei (in urmatoarele 12 luni).
Determinarea cresterii semnificative a riscului de credit pentru titlurile care nu sunt cotate in
categoria investitii se bazeaza pe urmatoarele doua conditii:
- Degradarea rating-ului de credit al emitentului/contrapartidei la datele de raportare
comparativ cu rating-ul de credit de la data recunoasterii initiale (cel putin 2 trepte).
57

- Cresterea probabilitatii de nerambursare a emitentului/contrapartidei pentru perioada de

12 luni comparativ cu probabilitatea de nerambursare de la data recunoasterii initiale
(probabilitatea de nerambursare la data de raportare pentru o perioada de 12 luni este
peste 5% in termeni absoluti si a crescut cu mai mult de 50% fata de probabilitatea de
nerambursare de la data recunoasterii initiale).
In plus, Banca monitorizeaza modificarea in marja de credit fata de nivelul de la recunoasterea

initiala. O modificare in marja de credit la data raportarii care trece peste un anumit prag
(500pp) comparativ cu marja creditului in vigoare la data recunoasterii initiale este un eveniment
care declanseaza verificarea clasificarii pe stadii a titlurilor respective.
ii) Tehnici de diminuare a riscurilor de credit
1. Garantii
Rambursarea la termen a facilitatilor de credit depinde atat de viabilitatea debitorului actuala si
viitoare, de stabilitatea societatii si a actionarilor acesteia, sectorul de activitate in care isi
desfasoara operatiunile si conditiile actuale de piata, cat si de impactul pozitiv sau negativ al
factorilor neprevazuti care pot aparea in decursul activitatii.
Garantiile sunt necesare atat in activitatea de creditare a persoanelor juridice, cat si a celor
fizice, in scopul diminuarii riscului de credit care poate rezulta din incapacitatea debitorului de a-
si indeplini obligatiile contractuale.
Instrumentele folosite de Banca in diminuarea riscurilor de credit includ doua mari categorii de
garantii: reale si necorporale.
2. Garantii necorporale
Garantiile necoporale cuprind angajamentele si mecanismele de protectie sub forma drepturilor
si obligatiilor incluse si descrise in documentele contractuale specifice, care stau la baza relatiei
dintre Banca si debitor pe parcursul procesului de creditare. Banca are dreptul de a revendica
respectarea angajamentelor contractuale si rambursarea lor prompta atat fata de debitorul
insusi (persoane fizice sau juridice), cat si fata de o terta parte care substituie debitorul principal
in caz de neplata al acestuia din urma.
Principalele tipuri de garantii necorporale utilizate de Banca pentru acoperirea impotriva riscului
de neplata al debitorilor sunt garantiile personale, scrisorile de garantie bancara etc.
3. Garantii reale
Garantiile reale confera Bancii dreptul de proprietate asupra unui activ (mobiliar sau imobiliar).
Garantiile reale se impart in ipoteci asupra proprietatilor imobiliare si ipoteci (gajuri) asupra
activelor mobiliare (ex. marfuri, cecuri, cambii) sau asupra drepturilor si creantelor.
In vederea diminuarii riscurilor aferente facilitatilor de credit acordate, ipotecile si bunurile gajate
sunt asigurate, cu cesionarea contractului relevant de asigurare in favoarea Bancii.
58

ii) Tehnici de diminuare a riscurilor de credit (continuare)
3.1. Ipoteci
Ipotecile se constituie asupra proprietatilor imobiliare sau bunurilor imobile care pot fi executate,
cum sunt:
- Imobile rezidentiale
- Imobile comerciale
- Cladiri industriale
- Teren
- Nave si aeronave.
Reevaluarea periodica a proprietatilor ipotecate
Conform politicii de creditare, Banca monitorizeaza atent existenta si evaluarea proprietatilor
ipotecate. Frecventa de reevaluare a bunurilor imobiliare nu depaseste un an, exceptia fiind
imobilele rezidentiale care se reevalueaza la un interval de pana la trei ani pentru creditele
acordate persoanelor fizice.
Toate evaluarile sunt realizate de evaluatori autorizati (membri ANEVAR).
3.2. Gajuri
Un gaj este o garantie reala care confera prioritate asupra unui bun mobil care ramane in
proprietatea unui tert.
Gajurile se pot constitui asupra unor bunuri mobile sau asupra unor drepturi care nu au fost
excluse sau interzise tranzactionarii si pot fi transformate rapid in numerar, spre exemplu:
- Materie prima, produse sau marfuri;
- Utilaje (mobile);
- Conosament;
- Cambie;
- Cecuri si bilete la ordin;
- Valori mobiliare;
- Depozit;
- Orice alt tip de drept care poate fi gajat.
Reevaluarea periodica a gajurilor
In functie de natura drepturilor sau activelor suport asupra carora s-a constituit gajul,
reevaluarea periodica poate varia de la o luna la un an.
4. Valoare acceptabila
Banca calculeaza valoarea garantiilor primite in baza potentialelor beneficii ce ar putea aparea
daca si cand acestea vor fi lichidate. Acest calcul are in vedere valoarea acceptata / marjele de
deducere pentru garantiile acordate Bancii de catre debitorii sai.
Pentru calculul valorii de lichidare, urmatoarele aspecte vor fi luate in considerare:
• Calitatea garantiilor/activelor;
• Valoarea de piata a acestora;
• Gradul de dificultate a lichidarii;
• Perioada de timp necesara pentru lichidare;
• Costurile privind lichidarea;
• Servitutile curente asupra activelor;
• Prioritatea privilegiata a partilor terte cu privire la produsul lichidarii (de ex. Sectorul
public, angajatii, etc.).
59

ii) Tehnici de diminuare a riscurilor de credit (continuare)
Cele prezentate mai sus se vor lua in considerare in momentul in care se vor determina marjele
de deducere pentru fiecare garantie. Marjele de deducere, in functie de natura lor, sunt
exprimate sub forma unui procentaj al valorilor de piata, a valorii lor nominale sau a valorii
mediei ponderate.
iii) Expunerea la riscul de credit
Credite restructurate
Mentinerea unui portofoliu de credite sanatos impune monitorizarea si evaluarea constanta a
profilului de risc al debitorilor pentru a permite identificarea timpurie a problemelor viitoare de
lichiditate care vor afecta capacitatea de rambursare a obligatiilor acestora fata de Banca.
Instrumentele utilizate in general de Banca pentru gestionarea dificultatilor financiare
intampinate de debitori pentru a-si respecta angajamentele asumate prin contractele de credit,
sunt masurile de restructurare prin renegocierea termenelor si conditiilor stabilite prin contractul
de credit incheiat initial.
In conformitate cu Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2015/227 al Comisiei si standardele
tehnice publicate de Autoritatea Bancara Europeana, care au fost transpuse prin Ordinul Bancii
Nationale a Romaniei nr. 9/2017, Banca respecta cerintele de reglementare privind expunerile
cu masuri de restructurare.
Masurile de restructurare trebuie sa fie aplicate in functie de riscul, cooperarea si viabilitatea
fiecarui debitor, constand in concesiuni robuste si sustenabile, prin renegocierea conditiilor
contractuale initiale avand in vedere cauzele dificultatilor financiare ale debitorului.
Existenta unor conditii mai favorabile privind renegocierea si modificarea termenilor contractuali
prevazuti in acordul bilateral incheiat intre Banca si debitor, care se confrunta cu sau este pe
cale sa se confrunte cu dificultati in indeplinirea obligatiilor financiare („dificultati financiare”),
sunt definite tinand cont de urmatoarele:
• diferenta in favoarea debitorului intre termenii contractuali initiali si cei modificati;
• cazurile in care un contract modificat include termeni mai favorabili in comparatie cu
termenii care ar fi putut fi obtinuti de la aceeasi institutie de catre alti debitori cu un profil de
risc similar.
Derecunoasterea creantelor nerecuperabile (write-offs si write-downs)

Scoaterea in afara bilantului (write-offs) a creantelor nerecuperabile este definita ca fiind
reducerea valorii contabile brute a unui activ financiar cand nu exista nicio asteptare rezonabila
de recuperare a acestuia. Derecunoasterea activului se refera la reducerea din punct de vedere
contabil a unei datorii sau a unei parti din aceasta, adica eliminarea activului financiar sau a
unei parti din acesta din bilant, ceea ce nu presupune in mod necesar renuntarea la dreptul
legal de a recupera creanta respectiva.
In cazul in care Banca decide sa renunte la dreptul legal de a recupera datoria se numeste
„stergere a datoriei” si aceasta stergere poate sa includa fie elemente bilantiere, fie elemente
extrabilantiere.
60

iii) Expunerea la riscul de credit (continuare)
Derecunoasterea creantelor nerecuperabile (write-downs) este definita ca reducerea
definitiva a unei datorii sau a unei parti din aceasta, ca rezultat al unei decizii sau al unui acord
obligatoriu din punct de vedere juridic (hotarare judecatoreasca, intelegere contractuala etc.),
care nu mai poate fi atacat. Aceasta categorie include stergeri de datorie definitive care pot fi
conditionate sau neconditionate (stergeri de datorie contingente) in functie de anumite cerinte
de performanta care trebuie indeplinite de debitor (de regula, dupa implementarea a succes a
unui program specific de rambursare).
Conditiile pentru trimiterea propunerilor pentru derecunoasterera partiala sau totala a activelor
includ, dar nu se limiteaza, la urmatoarele:
- Au fost incheiate acordurile relevante cu clientii;
- Au fost emise ordinele de plata catre toate partile implicate;
- Actiunile privind investigatia proprietatii imobiliare au fost finalizate fara niciun rezultat;
- A fost initiata procedura de inregistrare a drepturilor asupra gajurilor in conformitate cu
Manualul privind inregistrarile write-off/write-down ale creantelor nerecuperabile;
- Cel putin o proprietate imobiliara a fost licitata, astfel incat creantele preferentiale
(conform listei finale de clasificare a creditorilor) si, prin extindere, pierderile posibile ale
Bancii au fost finalizate;
- In cazurile in care probabilitatea de recuperare ulterioara a datoriei este considerata a fi
deosebit de scazuta, datorita:
o faptului ca debitorii sunt plasati sub lichidare speciala;
o existentei dovedite a creantelor preferentiale cu valoare semnificativa si adoptarii
unei decizii de incetare a actiunilor in litigiu, pentru a evita costurile de executare
nerecuperabile;
o faptului ca alte actiuni in litigiu care urmaresc colectarea creantei sunt
neprofitabile din punct de vedere economic (ex. garantii cu valoare redusa)
Procesul de derecunoastere necesita existenta unei ajustari de depreciere cu aceeasi suma,

stabilita nu mai tarziu de trimestrul anterior transmiterii propunerii.
61

I. Expunerea la riscul de credit a activelor financiare
31.12.2018 31.12. 2017

Expunere
Expunere neta la
Expunere Ajustari de neta la riscul Expunere Ajustari de riscul de
bruta depreciere de credit bruta depreciere credit
Α. Expunere la riscul de credit a elementelor bilantiere
Disponibilitati la Banca Nationala a Romaniei 2.395.632 431 2.395.201 1.791.280 - 1.791.280
Plasamente la banci 1.706.417 388 1.706.029 914.671 - 914.671
Credite si avansuri acordate clientilor 11.647.312 493.874 11.153.438 11.372.182 433.847 10.938.335
Instrumente financiare derivate - - - 1.566 - 1.566
Active financiare disponibile pentru vanzare - - - 1.323.485 143 1.323.342

Instrumente de datorie masurate la FVOCI 1.218.582 217- 1.218.365 - - -
Active financiare detinute in vederea vanzarii (Nota 20) - - - 256.953 - 256.953
Total valoare contabila a elementelor bilantiere expuse la

riscul de credit (a) 16.967.943 494.910 16.473.033 15.660.137 433.990 15.226.147
Alte elemente bilantiere care nu sunt expuse la riscul de credit 481.641 - 481.641 409.771 - 409.771
Total active 17.449.584 494.910 16.954.674 16.069.908 433.990 15.635.918
B. Expunere la riscul de credit a elementelor

extrabilantiere:
Scrisori de garantie si acreditive (Nota 30) 493.285 4.623 488.662 429.373 3.117 426.256
Angajamente de creditare (Nota 30) 1.429.852 9.904 1.419.948 1.262.564 - 1.262.564
Total valoare contabila a elementelor extrabilantiere

expuse la riscul de credit (b) 1.923.137 14.527 1.908.610 1.691.937 3.117 1.688.820
Total expunere la riscul de credit (a+b) 18.891.080 509.437 18.381.643 17.352.074 437.107 16.914.967
62

I. Clasificarea activelor in functie de performanta financiara
31.12.2018
LA COST AMORTIZAT
Stadiul 1 Stadiul 2
Ajustari de Valoare Ajustari de Valoare
Curente Restante Total Curente Restante Total
depreciere contabila depreciere contabila
Creditare retail 4.724.472 280.920 5.005.392 8.037 4.997.355 503.986 415.494 919.480 25.719 893.761
Credite ipotecare 4.020.722 226.998 4.247.720 1.446 4.246.274 394.504 306.481 700.985 9.939 691.046
Credite pentru consum 634.265 49.730 683.995 6.348 677.647 98.863 100.546 199.409 14.139 185.270
Carduri de credit 66.196 4.192 70.388 196 70.192 9.709 8.194 17.903 1.636 16.267
Altele 3.289 - 3.289 47 3.242 910 273 1.183 5 1.178
Creditare corporate 3.561.466 18.908 3.580.374 21.983 3.558.391 1.401.666 15.104 1.416.770 63.820 1.352.950
Companii 3.119.415 8.239 3.127.654 19.004 3.108.650 1.323.808 7.206 1.331.014 60.337 1.270.677
Intreprinderi mici si
mijlocii 442.051 10.669 452.720 2.979 449.741 77.858 7.898 85.756 3.483 82.273
Sectorul public 8.986 - 8.986 87 8.899 1.333 1.235 2.568 158 2.410
Total 8.294.924 299.828 8.594.752 30.107 8.564.645 1.906.985 431.833 2.338.818 89.697 2.249.121
63

II. Clasificarea activelor in functie de performanta financiara (continuare)
31.12.2018
LA COST AMORTIZAT
Stadiul 3 POCI Valoare
Valoarea
Ajustari de Valoare Ajustari de Valoare contabila
Curente Restante Total Curente Restante Total garantiilor
depreciere contabila depreciere contabila neta
Creditare retail 32.378 355.407 387.785 216.336 171.449 2.361 555 2.916 1.096 1.820 6.064.385 5.357.978
Credite ipotecare 21.115 186.091 207.206 106.131 101.075 1.162 345 1.507 634 873 5.039.268 4.940.620
Credite pentru
consum 11.149 164.018 175.167 106.774 68.393 1.199 210 1.409 462 947 932.257 413.798
Carduri de credit 114 5.205 5.319 3.404 1.915 - - - - - 88.374 -
Altele - 93 93 27 66 - - - - - 4.486 3.560
Creditare corporate 83.563 236.097 319.660 156.638 163.022 - 3.381 3.381 - 3.381 5.077.744 4.535.629
Companii 81.315 215.073 296.388 147.562 148.826 - 3.381 3.381 - 3.381 4.531.534 4.118.572
mijlocii 2.248 21.024 23.272 9.076 14.196 - - - - - 546.210 417.057
Sectorul public - - - - - - - - - - 11.309 11.303
Total 115.941 591.504 707.445 372.974 334.471 2.361 3.936 6.297 1.096 5.201 11.153.438 9.904.910
64

II. Clasificarea activelor in functie de performanta financiara (continuare)
31.12.2017
Credite si avansuri Credite si avansuri
Valoare Ajustari de depreciere Valoare
nedepreciate depreciate Valoarea
contabila contabila
Evaluate Evaluate Evaluate Evaluate garantiilor
Curente Restante bruta neta
individual colectiv individual colectiv
Creditare retail 4.881.769 723.739 180.244 213.400 5.999.152 121.577 132.250 5.745.325 5.046.023
Credite ipotecare 4.099.993 565.969 101.583 125.700 4.893.245 69.510 63.965 4.759.770 4.585.484
Credite pentru consum 706.717 146.434 78.534 84.494 1.016.179 51.941 64.623 899.615 457.933
Carduri de credit 72.060 11.336 127 3.121 86.644 126 3.615 82.903 -
Altele 2.999 - - 85 3.084 - 47 3.037 2.606
Creditare corporate 4.999.252 68.688 272.650 14.620 5.355.210 141.172 38.824 5.175.214 4.680.742
Companii 4.528.086 50.305 263.287 3.787 4.845.465 136.079 29.580 4.679.806 4.284.305
Intreprinderi mici si mijlocii 471.166 18.383 9.363 10.833 509.745 5.093 9.244 495.408 396.437
Sectorul public 16.292 1.528 - - 17.820 - 24 17.796 17.795
Total 9.897.313 793.955 452.894 228.020 11.372.182 262.749 171.098 10.938.335 9.744.560
65

III. Clasificarea activelor in functie de ratingul riscului de credit
Cost amortizat
2018 2017
Pierderi
Pierderi Pierderi asteptate pe
asteptate asteptate pe durata de
intr-o durata de viata,
perioada viata, credite credite
de 12 luni nedepreciate depreciate POCI Total Total
Credite ipotecare
Standard 4.219.099 378.662 - - 4.597.761 4.355.955
Satisfacator 28.426 253.754 - - 282.180 248.789
In observatie
(risc ridicat) 195 68.569 - - 68.764 60.563
In stare de
nerambursare - - 207.206 1.507 208.713 227.938
Valoare bruta 4.247.720 700.985 207.206 1.507 5.157.418 4.893.245
Ajustari de depreciere 1.446 9.939 106.131 634 118.150 133.475
Valoare neta 4.246.274 691.046 101.075 873 5.039.268 4.759.770
Garantii detinute pentru
creditele depreciate - - 134.574 1.258 135.832 146.595
Credite de consum
Standard 531.637 21.236 - - 552.873 548.116
Satisfacator 150.757 141.525 - - 292.282 270.552
In observatie
(risc ridicat) 1.601 36.648 - - 38.249 34.242
In stare de
nerambursare - - 175.167 1.409 176.576 163.269
Valoare bruta 683.995 199.409 175.167 1.409 1.059.980 1.016.179
Ajustari de depreciere 6.348 14.139 106.774 462 127.723 116.564
Valoare neta 677.647 185.270 68.393 947 932.257 899.615
creditele depreciate - - 75.541 947 76.488 94.616
Carduri de credit
Standard 66.045 4.775 - - 70.820 66.372
Satisfacator 4.330 10.618 - - 14.948 15.261
In observatie
(risc ridicat) 13 2.510 - - 2.523 1.763
In stare de
nerambursare - - 5.319 - 5.319 3.248
Valoare bruta 70.388 17.903 5.319 93.610 86.644
Ajustari de depreciere 196 1.636 3.404 - 5.236 3.741
Valoare neta 70.192 16.267 1.915 - 88.374 82.903
creditele depreciate - - - - - -
66

III. Clasificarea activelor in functie de ratingul riscului de credit (continuare)
Cost amortizat
2018 2017
Pierderi
Altele
Standard - - - - - -
Satisfacator 3.289 1.183 - - 4.472 2.999
In observatie
(risc ridicat) - - - - 0 85
In stare de
nerambursare - - 93 - 93 -
Valoare bruta 3.289 1.183 93 - 4.565 3.084
Ajustari de depreciere 47 5 27 - 79 47
Valoare neta 3.242 1.178 66 - 4.486 3.037
creditele depreciate - - 93 - 93 85
Companii
Standard 899.681 33 - - 899.714 682.629
Satisfacator 2.227.973 1.254.503 - - 3.482.476 3.790.027
In observatie
(risc ridicat) - 76.478 - - 76.478 105.735
In stare de
nerambursare - - 296.388 3.381 299.769 267.074
Valoare bruta 3.127.654 1.331.014 296.388 3.381 4.758.437 4.845.465
Ajustari de depreciere 19.004 60.337 147.562 - 226.903 165.659
Valoare neta 3.108.650 1.270.677 148.826 3.381 4.531.534 4.679.806
creditele depreciate - - 270.601 3.381 273.982 247.810
mijlocii
Standard 73.164 10 - - 73.174 26.464
Satisfacator 379.594 63.857 - - 443.451 442.458
In observatie
(risc ridicat) - 21.889 - - 21.889 23.334
In stare de
nerambursare - - 23.272 - 23.272 17.489
Valoare bruta 452.720 85.756 23.272 - 561.748 509.745
Ajustari de depreciere 2.979 3.483 9.076 - 15.538 14.338
Valoare neta 449.741 82.273 14.196 - 546.210 495.408
creditele depreciate - - 17.398 - 17.398 15.261
67

III. Clasificarea activelor in functie de ratingul riscului de credit (continuare)
Cost amortizat
2018 2017
Pierderi
Sectorul Public
Standard 672 - 672 741
Satisfacator 8.314 2.568 - - 10.882 17.079
In observatie (risc ridicat) - - - - - -
In stare de nerambursare - - - - - -
Valoare bruta 8.986 2.568 - - 11.554 17.820
Ajustari de depreciere 87 158 - - 245 24
Valoare neta 8.899 2.410 - - 11.309 17.796
creditele depreciate - - - - -
Scrisori de garantie,
acreditive si alte
garantii
Standard 228.249 - - - 228.249 103.486
Satisfacator 222.831 8.832 - - 231.663 290.653
In observatie (risc ridicat) - 1.598 - - 1.598 30.785
In stare de nerambursare - - 31.775 - 31.775 4.450
Expunerea la riscul de
credit 451.080 10.430 31.775 - 493.285 429.373
Ajustari de depreciere 668 172 3.783 - 4.623 3.117
Valoare neta 450.412 10.258 27.992 - 488.662 426.256
creditele depreciate - - 19.157 - 19.157 18.497
Angajamente de
creditare
Standard 720.910 13.827 - - 734.737 562.232
Satisfacator 529.204 122.436 - - 651.640 683.061
In observatie (risc ridicat) 1.429 39.386 - - 40.815 7.371
In stare de nerambursare - - 2.660 - 2.660 9.899
Expunerea la riscul de
credit 1.251.543 175.649 2.660 - 1.429.852 1.262.564
Ajustari de depreciere 5.460 4.123 321 - 9.904 -
Valoare neta 1.246.083 171.526 2.339 - 1.419.948 1.262.564
creditele depreciate - - 127 - 127 145
Prezentarea activelor in functie de ratingul riscului de credit pentru anul 2017 a fost reclasificata
conform metodologiei utilizate in anul 2018.
68

III. Analiza creditelor si avansurilor in functie de zilele de intarziere pe tipuri de produse
31.12.2018
Creditare retail
Credite ipotecare Credite de consum Carduri
Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 POCI Total Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 POCI Total Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 POCI Total
Fara restante 4.019.494 391.264 13.336 748 4.424.842 628.717 94.371 8.014 808 731.910 66.065 8.986 30 - 75.081
1-30 zile 226.780 165.007 10.274 36 402.097 48.930 50.366 4.406 - 103.702 4.127 5.247 11 - 9.385
31-60 zile - 82.525 8.687 89 91.301 - 27.633 5.147 - 32.780 - 1.468 2 - 1.470
61-90 zile - 52.250 12.023 - 64.273 - 12.900 4.698 139 17.737 - 566 5 - 571
91-180 zile - - 9.094 - 9.094 - - 10.361 - 10.361 - - 589 - 589
181-360 zile - - 5.252 - 5.252 - - 6.126 - 6.126 - - 571 - 571
>360 zile - - 42.409 - 42.409 - - 29.641 - 29.641 - - 707 - 707
Total valoare -
neta 4.246.274 691.046 101.075 873 5.039.268 677.647 185.270 68.393 947 932.257 70.192 16.267 1.915 88.374
Valoarea
garantiilor 4.129.136 675.652 134.574 1.258 4.940.620 269.632 67.678 75.541 947 413.798 - - - - -
69

IV. Analiza creditelor si avansurilor in functie de zilele de intarziere pe tipuri de produse (continuare)
31.12.2018
Creditare retail Creditare corporate
Altele Companii Intreprinderi mici si mijlocii
Fara restante 3.242 907 - - 4.149 3.100.467 1.264.500 74.937 - 4.439.904 439.140 74.853 2.186 - 516.179
1-30 zile - 271 - - 271 8.183 5.937 26.231 - 40.351 10.601 5.860 843 - 17.304
31-60 zile - - - - - - 239 1.536 793 2.568 - 811 622 - 1.433
61-90 zile - - - - - - 1 - - 1 - 749 1.388 - 2.137
91-180 zile - - - - - - - 5 2.588 2.593 - - 935 - 935
181-360 zile - - - - - - - 1.462 - 1.462 - - 3.101 - 3.101
>360 zile - - 66 - 66 - - 44.655 - 44.655 - - 5.121 - 5.121
Total valoare
neta 3.242 1.178 66 - 4.486 3.108.650 1.270.677 148.826 3.381 4.531.534 449.741 82.273 14.196 - 546.210
Valoarea
garantiilor 2.667 800 93 - 3.560 2.683.440 1.161.150 270.601 3.381 4.118.572 327.495 72.164 17.398 - 417.057
Sectorul public
Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 POCI Total
Fara restante 8.899 1.297 - - 10.196
1-30 zile - 1.113 - - 1.113
31-60 zile - - - - -
61-90 zile - - - - -
91-180 zile - - - - -
181-360 zile - - - - -
>360 zile - - - - -
Total valoare neta 8.899 2.410 - - 11.309
Valoarea garantiilor 8.735 2.568 - - 11.303
70

IV. Analiza creditelor si avansurilor in functie de zilele de intarziere pe tipuri de produse (continuare)
31.12.2017
Intreprinderi Total credite si
Credite Credite de mici si avansuri
ipotecare consum Carduri Altele Companii mijlocii Sectorul public nedepreciate
Fara restante 4.090.449 695.436 71.133 2.979 4.506.322 466.924 16.269 9.849.512
1-30 zile 433.572 103.226 9.158 - 40.425 13.044 - 599.425
31-60 zile 82.805 19.732 1.175 - 5.349 1.434 - 110.495
61-90 zile 40.079 13.167 336 - 0 1.918 1.527 57.027
91-180 zile - - - - - - - -
181-360 zile - - - - - - - -
>360 zile - - - - - - - -
Valoarea contabila neta 4.646.905 831.561 81.802 2.979 4.552.096 483.320 17.796 10.616.459
Valoarea garantiilor 4.439.430 363.558 - 2.521 4.036.495 381.176 17.795 9.240.975

Intreprinderi Total credite si
Credite Credite de mici si avansuri
ipotecare consum Carduri Altele Companii mijlocii depreciate
Fara restante 20.731 15.645 16 - 64.530 848 101.770

1-30 zile 9.006 5.841 9 - 8.795 915 24.566
31-60 zile 4.197 1.936 17 - 262 3.329 9.741
61-90 zile 20.542 10.867 3 - - 57 31.469
91-180 zile 11.224 5.780 407 - 1.189 178 18.778
181-360 zile 6.146 4.958 418 - - 4.304 15.826
>360 zile 41.019 23.027 231 58 52.934 2.457 119.726
Valoarea contabila
neta 112.865 68.054 1.101 58 127.710 12.088 321.876
Valoarea garantiilor 146.054 94.375 - 85 247.810 15.261 503.585
71

V. Gradul de acoperire cu garantii a creditelor ipotecare
Credite ipotecare 31.12.2018 31.12.2017
Sub 50% 604.447 414.342
50%-70% 955.910 695.642
71%-80% 859.666 770.728
81%-90% 969.570 724.685
91%-100% 816.449 926.214
101%-120% 464.620 677.425
121%-150% 260.410 348.910
Peste 150% 226.346 335.299
Total expunere bruta 5.157.418 4.893.245
Grad de acoperire
mediu 77% 80%
VI. Executarea garantiilor
Detalii privind activele recunoscute de Banca in cursul anului prin luarea in posesie a garantiilor
reale detinute in vederea acoperirii riscului de neplata a creditelor si avansurilor, se prezinta la
sfarsitul anului dupa cum urmeaza:
31.12.2018
Solduri bilantiere Vanzari in cursul anului
Valoarea
contabila a Pretul Castig/
Din care
garantiilor reale Vanzari net de (Pierdere)Neta
in 2018
executate vanzare din vanzare
31.12.2018
Imobile 9.440 377 4.909 4.312 (597)
- Rezidentiale 7.937 377 4.909 4.312 (597)
- Comerciale 1.503 - - - -
Altele - - - - -
31.12.2017
Solduri bilantiere Vanzari in cursul anului
Valoarea
contabila a Pretul Castig/
Din care
garantiilor reale Vanzari net de (Pierdere)Neta
in 2017
executate vanzare din vanzare
31.12.2017
Imobile 13.972 3.666 1.695 584 172
- Rezidentiale 12.469 3.666 1.695 584 172
- Comerciale 1.503 - - - -
Altele - - - - -
72

VII. Defalcarea colateralelor si garantiilor primite
31.12.2018
Valoarea colateralelor primite
Garantii
Garantii Garantii
Alte garantii Total primite
imobiliare financiare
Creditare retail 4.754.847 29.173 573.958 5.357.978 30.603
Creditare
companii 3.096.046 557.697 881.886 4.535.629 4.331.795
Sectorul public - - 11.303 11.303 500
Total 7.850.893 586.870 1.467.147 9.904.910 4.362.898
31.12.2017
Valoarea colateralelor primite
Garantii
Garantii Garantii primite
Alte garantii Total
imobiliare financiare
Creditare retail 4.274.222 30.442 741.359 5.046.023 32.735
Creditare
companii 3.230.332 567.141 883.269 4.680.742 5.421.228
Sectorul public - - 17.795 17.795 300
Total 7.504.554 597.583 1.642.423 9.744.560 5.454.263
Garantiile primite includ garantiile primite de la persoane fizice si juridice.
VIII. Analiza creditelor si creantelor restructurate
31.12.2018
Total
portofoliu Credite si creante Credite si creante
credite si restructurate restructurate (%)
creante
Stadiul 1 8.594.752 - 0%
Stadiul 2 2.338.818 265.111 11%
Stadiul 3 707.445 427.062 60%
POCI 6.297 2.430 39%
Expunere bruta 11.647.312 694.603 6%
Depreciere Stadiul 1 30.107 0 0%
Depreciere Stadiul 2 89.697 26.992 30%
Depreciere Stadiul 3 372.974 191.944 51%
Depreciere POCI 1.096 1.027 94%
Total valoare neta 11.153.438 474.640 4%
Valoarea garantiilor 9.904.910 516.494 5%
73

VIII. Analiza creditelor si creantelor restructurate (continuare)
31.12.2017
Total portofoliu Credite si creante Credite si creante
credite si creante restructurate restructurate (%)
Curente 9.897.313 127.355 1%
Restante nedepreciate 793.955 36.272 5%
Depreciate 680.914 434.911 64%
Total valoare bruta 11.372.182 598.538 5%
Ajustari de depreciare la nivel
262.749 152.044
individual 58%
Ajustari de depreciare la nivel
171.098 71.075
colectiv 42%
Total valoare neta 10.938.335 375.419 3%
Valoarea garantiilor 9.744.560 424.894 4%
Alte active expuse riscului de credit sunt clasificate in functie de riscul de tara, dupa cum
urmeaza:
IX. Riscul de credit pentru alte categorii de active financiare
31.12.2018 31.12.2017
Pierderi Pierderi
Pierderi asteptate pe asteptate pe
asteptate intr- durata de viata*, durata de POCI Total Total
o perioada de credite viata, credite
12 luni nedepreciate depreciate
Disponibilitati la
Banca Centrala
AAA - - - - - -
AA+ la AA- - - - - - -
A+ la A- - - - - - -
BBB+ la BBB- 2.395.632 - - - 2.395.632 1.791.280
Sub BBB- - - - - - -
Fara rating - - - - - -
Valoare bruta 2.395.632 - - - 2.395.632 1.791.280
Ajustari de depreciere (431) - - - (431) -
Valoare neta 2.395.632 - - - 2.395.201 1.791.280
Plasamente la banci
AAA - - - - - -
AA+ la AA- 328.281 - - - 328.281 4.364
A+ la A- 48.217 - - - 48.217 39.900
BBB+ la BBB- 76.330 122.808 - - 199.138 181.345
Sub BBB- 810.677 - - - 810.677 689.062
Fara rating - 320.104 - - 320.104
Valoare bruta 1.263.505 442.912 - - 1.706.417 914.671
Ajustari de depreciere (288) (100) - - (388) -
Valoare neta 1.263.217 442.812 - - 1.706.029 914.671
*Pierderile asteptate pe durata de viata includ expuneri (cu scadenta scurta sau foarte scurta)
ale entitatilor clasificate ca avand pierderi asteptate pe durata de viata pe baza diferentei de
rating de la recunoasterea initiala sau pentru entitati care nu au un rating extern.
74

IX. Riscul de credit pentru alte categorii de active financiare (continuare)
31.12.2018 31.12.2017
Pierderi
Pierderi Pierderi asteptate
asteptate asteptate pe pe durata
POCI Total Total
intr-o durata de de viata,
de 12 luni nedepreciate depreciate
Instrumente de
datorie masurate
la FVOCI
AAA - - - - - -
AA+ la AA- 111 - - - 111 73
A+ la A- 12.295 - - - 12.295 10.737
BBB+ la BBB- 1.206.099 - - - 1.206.099 1.312.598
Sub BBB- 77 - - - 77 77
Fara rating - - - - - -
Valoare bruta 1.218.582 - - - 1.218.582 1.323.485
Ajustari de
depreciere (217) - - - (217) (143)
Valoare neta 1.218.365 - - - 1.218.365 1.323.342
Instrumente
financiare
derivate 31.12.2018 31.12.2017
AAA - -
AA+ la AA- - -
A+ la A- - -
BBB+ la BBB- - -
Sub BBB- - 1.566
Fara rating - -
Valoare neta - 1.566
X. Concentrarea expunerilor maxime la riscul de credit
Riscul de concentrare este o forma a riscului de credit si apare datorita gradului redus de
diversificare a contrapartidelor sau a grupurilor de parteneri, sectoare, regiuni geografice sau
colaterale.
Banca monitorizeaza, in mod regulat, riscul de concentrare prin rapoarte detaliate catre Membrii
Conducerii si Consiliului de Administratie. Conform cadrului de supraveghere, Banca respecta
directivele de reglementare privind expunerile mari, in timp ce cerintele de capital si riscul de
concentrare sectoriala sunt estimate conform Pilonului 2 din Basel III.
Analiza activelor financiare ale Bancii expuse la riscul de credit pe sectoare de activitate, la 31
decembrie 2018 este urmatoarea:
75

X. Concentrarea expunerilor maxime la riscul de credit (continuare)
31.12.2018
Comert cu Servicii si Clienti
Institutii Imobiliare si amanuntul Sectorul Hoteluri alte persoane
financiare Industrie constructii si en-gros public Transport si turism sectoare fizice Total
Expunerea la riscul de credit a
elementelor bilantiere
Disponibilitati la Banca Centrala 2.395.632 - - - - - - - - 2.395.632
Plasamente la banci 1.706.417 - - - - - - - - 1.706.417
Credite si avansuri la cost amortizat 331.221 576.036 2.365.605 765.009 11.554 377.817 237.891 666.607 6.315.572 11.647.312
Instrumente de datorie masurate la
FVOCI 13.394 - - - 1.205.188 - - - - 1.218.582
Total expuneri bilantiere la riscul de
credit (a) 4.446.664 576.036 2.365.605 765.009 1.216.742 377.817 237.891 666.607 6.315.572 16.967.943
Alte active 481.641 - - - - - - - - 481.641
Total active 4.446.664 576.036 2.365.605 765.009 1.216.742 377.817 237.891 666.607 6.315.572 17.449.584

elementelor extrabilantiere
Scrisori de garantie si acreditive 68.394 35.352 131.561 67.163 - 8.485 13.608 168.670 52 493.285
Angajamente de creditare 129.295 151.220 249.094 303.331 500 22.459 56.013 257.061 260.879 1.429.852
Total expuneri extrabilantiere la

riscul de credit (b) 197.689 186.572 380.655 370.494 500 30.944 69.621 425.731 260.931 1.923.137
Total expuneri la riscul de credit
(a+b) 4.644.353 762.608 2.746.260 1.135.503 1.217.242 408.761 307.512 1.092.338 6.576.503 18.891.080
76

X. Concentrarea expunerilor maxime la riscul de credit (continuare)
31.12.2017
Comert cu Servicii si Clienti
Institutii Imobiliare si amanuntul Sectorul Hoteluri alte persoane
financiare Industrie constructii si en-gros public Transport si turism sectoare fizice Total
elementelor bilantiere
Disponibilitati la Banca Centrala 1.791.280 - - - - - - - - 1.791.280
Plasamente la banci 914.671 - - - - - - - - 914.671
Credite si avansuri acordate clientilor 258.814 546.551 2.478.995 824.093 17.820 393.697 215.844 637.216 5.999.152 11.372.182
Instrumente financiare derivate 1.566 - - - - - - - - 1.566
Investitii financiare disponibile
pentru vanzare 11.941 - - - 1.311.544 - - - - 1.323.485
Active detinute in vederea vanzarii 256.953 256.953
Total expuneri bilantiere la riscul de
credit (a) 3.235.225 546.551 2.478.995 824.093 1.329.364 393.697 215.844 637.216 5.999.152 15.660.137
Alte active 409.771 - - - - - - - - 409.771
Total active 3.644.996 546.551 2.478.995 824.093 1.329.364 393.697 215.844 637.216 5.999.152 16.069.908

elementelor extrabilantiere
Scrisori de garantie si acreditive 73.303 27.963 126.519 67.751 - 7.731 12.174 113.932 - 429.373
Angajamente de creditare 147.463 146.983 157.645 327.941 300 18.515 28.048 199.852 235.817 1,262.564
Total expuneri extrabilantiere la

riscul de credit (b) 220.766 174.946 284.164 395.692 300 26.246 40.222 313.784 235.817 1.691.937
Total expuneri la riscul de credit
(a+b) 3.455.991 721.497 2.763.159 1.219.785 1.329.664 419.943 256.066 951.000 6.234.969 17.352.074
77

iii) Expunerea la riscul de credit (continuare
XI. Expunerile pe tarile din zona EURO cu grad mare de risc
Pentru scopul acestei note, tara din zona EURO considerata ca avand grad mare de risc este
Grecia, asadar tabelul de mai jos prezinta expunerea directa a Bancii fata de aceasta tara:
31 decembrie 2018 31 decembrie 2017
Plasamente la banci 810.611 688.996

Ajustari de depreciere (182) -
Total 810.429 688.996
La 31 decembrie 2018 expunerea directa reprezinta depozite plasate la banci (in cea mai mare
parte la Alpha Bank Grecia). Conform cerintelor IFRS 9, a fost constituita o ajustare de
depreciere in valoare de 182 mii RON aferenta expunerilor prezentate mai sus.
XII. Riscul de credit pentru instrumentele financiare

Aceasta nota prezinta informatii privind riscul de credit pentru categoriile de instrumente
financiare pentru care sunt recunoscute pierderi asteptate din credit, in conformitate cu IFRS 9.
Este prezentata in special clasificarea instrumentelor financiare si o reconciliere a pierderilor din
depreciere pe stadii la 31.12.2018.
a. Plasamente la banci
31.12.2018
Plasamente la banci
Valoarea contabila bruta 1.263.505 442.912 - - 1.706.417
Pierderi asteptate din credit (288) (100) - - (388)
Valoarea contabila neta 1.263.217 442.812 - - 1.706.029
Totalul ajustarilor de depreciere

Sold la 1.1.2018 15 9 - - 24
Modificari in perioada 1.1. –
31.12.2018
Transfer in Stadiul 1 (din 2 sau 3) (29) 29 - - -
Transfer in Stadiul 2 (din 1 sau 3) 526 (526) - - -
Reevaluarea pierderilor asteptate
din credit (1.831) 92 - - (1.739)
Deprecierea la recunoasterea
initiala 2.098 - - - 2.098
Diferente de curs valutar (491) 496 - - 5
Sold la 31.12.2018 288 100 - - 388
78

XII. Riscul de credit pentru instrumentele financiare (continuare)
b. Credite masurate la cost amortizat
Urmatorul tabel prezinta valoarea creditelor evaluate la cost amortizat, repartizate pe stadii
conform IFRS 9, la 31.12.2018:
31.12.2018
Credite ipotecare
Valoare contabila bruta 4.247.720 700.985 207.206 1.507 5.157.418
Pierderi asteptate din credit (1.446) (9.939) (106.131) (634) (118.150)
Valoare contabila neta 4.246.274 691.046 101.075 873 5.039.268
Credite de consum
Valoare contabila bruta 683.995 199.409 175.167 1.409 1.059.980
Pierderi asteptate din credit (6.348) (14.139) (106.774) (462) (127.723)
Valoare contabila neta 677.647 185.270 68.393 947 932.257
Carduri de credit
Valoare contabila bruta 70.388 17.903 5.319 - 93.610
Pierderi asteptate din credit (196) (1.636) (3.404) - (5.236)
Valoare contabila neta 70.192 16.267 1.915 - 88.374
Persoane fizice autorizate,
cabinete individuale
Valoare contabila bruta 3.289 1.183 93 - 4.565
Pierderi asteptate din credit (47) (5) (27) - (79)
Valoare contabila neta 3.242 1.178 66 - 4.486
Total credite retail
Valoare contabila bruta 5.005.392 919.480 387.785 2.916 6.315.573
Pierderi asteptate din credit (8.037) (25.719) (216.336) (1.096) (251.188)
Valoare contabila neta 4.997.355 893.761 171.449 1.820 6.064.385
Creditare corporate si
sectorul public
Valoare contabila bruta 3.589.360 1.419.338 319.660 3.381 5.331.739
Pierderi asteptate din credit (22.070) (63.978) (156.638) - (242.686)
Valoare contabila neta 3.567.290 1.355.360 163.022 3.381 5.089.053
Credite si avansuri acordate
clientilor
Valoare contabila bruta 8.594.752 2.338.818 707.445 6.297 11.647.312
Pierderi asteptate din credit (30.107) (89.697) (372.974) (1.096) (493.874)
Valoare contabila neta 8.564.645 2.249.121 334.471 5.201 11.153.438
Creditele depreciate la recunoasterea initiala (POCI) includ credite in valoare de 2 milioane
RON, care la 31.12.2018 nu sunt depreciate / neperformante.
79

Miscarile ce au avut loc in categoria ajustarilor pentru deprecierea creditelor sunt evidentiate mai jos:
Creditare retail Creditare corporate si sectorul public Total
Sold la 1.1.2018 4,985 18,760 210,207 905 234,857 14,774 66,726 145,702 - 227,202 19,759 85,486 355,909 905 462,059
Transfer in stadiul 1
(din 2 sau 3) 3,692 (3,415) (277) - - 10,724 (10,724) - - - 14,416 (14,139) (277) - -
(din 1 sau 3) (408) 8,477 (8,069) - - (793) 1,101 (308) - - (1,201) 9,578 (8,377) - -
(din 1 sau 2) (132) (2,795) 2,927 - - (266) (1,364) 1,630 - - (398) (4,159) 4,557 - -
Reevaluarea neta a
pierderilor asteptate (3,749) (1,882) 6,610 168 1,147 (15,747) (2,096) 20,684 - 2,841 (19,496) (3,978) 27,294 168 3,988
Pierderi din
deprecierea activelor
noi 9,328 - - - 9,328 10,885 - - - 10,885 20,213 - - - 20,213
Modificari ale
modelelor/ parametrilor
de risc 2,842 (750) (3,641) (106) (1,655) 3,214 8,658 1,378 - 13,250 6,056 7,908 (2,263) (106) 11,595
Derecunoasterea
creditelor (2) (9) (1,323) - (1,334) (8) (12) - - (20) (10) (21) (1,323) - (1,354)
Scoaterea in afara
bilantului - - (1,118) - (1,118) - - (22,594) - (22,594) - - (23,712) - (23,712)
Diferente din cursul de
schimb si alte miscari (8,519) 7,333 10,406 36 9,256 (713) 1,689 3,569 - 4,545 (9,232) 9,022 13,975 36 13,801
Ajustari pentru dobanzi
aferente creditelor
depreciate - - 614 93 707 - - 6,577 - 6,577 - - 7,191 93 7,284
Sold la 31.12.2018 8,037 25,719 216,336 1,096 251,188 22,070 63,978 156,638 - 242,686 30,107 89,697 372,974 1,096 493,874
Unde:
Reevaluarea neta a pierderilor asteptate prezinta pierderile din depreciere inregistrate pentru contractele care si-au schimbat stadiul in perioada analizata.
Pierderi din deprecierea activelor noi se refera la pierderile din depreciere inregistrate pentru contractele noi in perioada analizata.
Modificari ale modelelor/ parametrilor de risc cuprind pierderi din depreciere inregistrate in perioada, aferente contractelor care au ramas in acelasi stadiu de depreciere, in perioada analizata.
80

iii) Expunerea la riscul de credit (continuare
Miscarile care au avut loc in creditele masurate la cost amortizat pe stadii conform IFRS 9 sunt evidentiate mai jos:
Creditare retail Creditare corporate si sectorul public Total
Sold brut la
1.1.2018 4.925.350 679.233 392.444 2.137 5.999.164 3.501.327 1.583.812 287.879 - 5.373.018 8.426.677 2.263.045 680.323 2.137 11.372.182
Transfer in stadiul
1 (din 2 sau 3) 193.529 (192.003) (1.526) - - 293.313 (293.313) - - - 486.842 (485.316) (1.526) - -
Transfer in stadiul
2 (din 1 sau 3) (313.622) 337.461 (23.839) - - (296.938) 297.809 (871) - - (610.560) 635.270 (24.710) - -
Transfer in stadiul
3 (din 1 sau 2) (12.124) (32.155) 44.279 - - (41.311) (31.452) 72.763 - - (53.435) (63.607) 117.042 - -
Credite noi
achizitionate sau
emise 937.180 - - 641 937.821 1.322.194 - - 3.381 1.325.575 2.259.374 - - 4.022 2.263.396
Derecunoasterea
activelor financiare (7.294) (668) (3.678) - (11.640) (48.202) (23.362) - - (71.564) (55.496) (24.030) (3.678) - (83.204)
Dobanda la
valoarea contabila
bruta 259.008 48.385 11.100 37 318.530 167.404 43.465 16.574 - 228.138 426.412 91.850 27.674 732 546.668
Modificari care nu
au ca efect
derecunoasterea
creditelor (207) (25) 16 - (216) (6.172) (158) (210) - (6.540) (6.379) (183) (194) - (6.756)
Scoaterea in afara
bilantului - - (1.118) - (1.118) - - (22.594) - (22.594) - - (23.712) - (23.712)
Rambursari,
diferente de curs
valutar si alte
modificari (976.428) 79.252 (29.893) 101 (926.968) (1.302.255) (157.463) (33.881) (695) (1.494.294) (2.278.683) (78.211) (63.774) (594) (2.421.262)
Sold brut la
31.12.2018 5.005.392 919.480 387.785 2.916 6.315.573 3.589.360 1.419.338 319.660 3.381 5.331.739 8.594.752 2.338.818 707.445 6.297 11.647.312
Ajustari cumulate
pentru depreciere (8.037) (25.719) (216.336) (1.096) (251.188) (22.070) (63.978) (156.638) - (242.686) (30.107) (89.697) (372.974) (1.096) (493.874)
Sold la 31.12.2018 4.997.355 893.761 171.449 1.820 6.064.385 3.567.290 1.355.360 163.022 3.381 5.089.053 8.564.645 2.249.121 334.471 5.201 11.153.438
81

Elementele extrabilantiere includ angajamente de creditare si scrisori de garantie / acreditive,

ale caror miscari sunt prezentate mai jos:
Angajamente de creditare si contracte de garantii

financiare
Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 Total
Sold brut la 1.1.2018 1.349.503 323.202 16.116 1.688.821
Transfer in stadiul 1 (din 2 sau 3) 204.116 (204.101) (15) -
Transfer in stadiul 2 (din 1 sau 3) (49.981) 50.388 (407) -
Transfer in stadiul 3 (din 1 sau 2) (40.860) (1.049) 41.909 -
Credite noi achizitionate sau emise 628.932 - - 628.932
Credite derecunoscute - - - -
Dobanda la valoarea contabila bruta - - - -
Modificari care nu au ca efect
derecunoasterea creditelor - - - -
Credite scoase in afara bilantului - - - -
Rambursari, diferente de curs
valutar si alte modificari (389.087) 17.639 (23.168) (394.616)
Sold brut la 31.12.2018 1.702.623 186.079 34.435 1.923.137
Ajustari cumulate pentru depreciere (6.127) (4.295) (4.105) (14.527)
Sold la 31.12.2018 1.696.496 181.784 30.330 1.908.610
Banca a recunoscut pierderi asteptate pentru angajamentele de creditare, scrisorile de garantie
si acreditive, a caror miscare este prezentata in tabelul de mai jos:
31.12.2018
Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 Total

Balance 1.1.2018 1.945 6.451 2.963 11.359
Transfer in stadiul 1 (din 2 sau 3) 2.364 (2.364) - -
Transfer in stadiul 2 (din 1 sau 3) (131) 155 (24) -
Transfer in stadiul 3 (din 1 sau 2) (203) (2) 205 -
Reevaluarea neta a pierderilor
asteptate (1.093) (1.437) 1.118 (1.412)
Deprecierea elementelor
extrabilantiere noi 3.579 - - 3.579
Modificari ale modelelor/
parametrilor de risc (365) 1.122 228 985
Diferente de curs valutar si alte
miscari 31 370 (385) 16
Sold la 31.12.2018 6.127 4.295 4.105 14.527
82

c. Titluri desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului
global
Tabelul urmator prezinta clasificarea titlurilor pe stadii si reconcilierea deprecierii cumulate la
31.12.2018:
31.12.2018
Obligatiuni de stat
Pierderi asteptate (217) - - - (217)
Valoarea justa 1.204.971 - - - 1.204.971
Alte titluri
Pierderi asteptate - - - - -
Valoarea justa 13.394 - - - 13.394
Total desemnate ca fiind evaluate la
valoarea justa prin alte elemente
ale rezultatului global
Pierderi asteptate (217) - - - (217)
Valoarea justa 1.218.365 - - - 1.218.365
Ajustari pentru deprecierea titlurilor

Modificari in perioada 1.1. –
31.12.2018
Sold la 1.1.2018 - - - - -
Reevaluarea neta a pierderilor
asteptate (a) - - - - -
Titluri noi achizitionate sau emise (b) 62 - - - 62
Modificari ale modelelor/
parametrilor de risc (c) 155 - - - 155
Deprecierea titlurilor desemnate
ca fiind evaluate la valoarea justa
prin alte elemente ale rezultatului
global (a+b+c) 217 - - - 217
Derecunoasterea activelor
financiare - - - - -
Diferente de curs valutar si alte
miscari - - - - -
Sold la 31.12.2018 217 - - - 217
83
c) Riscul de piata
Riscul de piata este riscul de diminuare a valorii economice ca urmare a modificarilor
nefavorabile de valoare sau volatilitatii ratelor dobanzii, cursurilor de schimb valutar, indicilor
bursieri, inflatiei. Pierderile pot aparea fie la nivelul portofoliului de tranzactionare, fie in urma
gestionarii activelor si datoriilor.
Banca identifica, masoara, monitorizeaza si controleaza riscul de piata prin intermediul cadrului
normativ de gestiune a riscurilor – politici, proceduri, norme de serviciu. Politica de gestiune a
riscului de piata ofera cadrul si principiile pentru gestionarea eficace a riscurilor de piata.
In cadrul elaborarii politicilor pentru managementul riscului financiar au fost stabilite limite de
expunere si limite pentru pierderea maxima (stop pierdere). In special, au fost stabilite limite
pentru urmatoarele riscuri:
• Riscul valutar
• Riscul de rata a dobanzii pentru titluri
• Riscul de credit in ceea ce priveste tranzactiile interbancare
Pozitiile detinute sunt monitorizate zilnic, se urmareste respectarea limitelor procentuale, orice
depasire fiind analizata.
d) Riscul valutar
Banca este expusa riscului de curs valutar prin tranzactiile derulate in alta moneda decat RON.
Banca isi gestioneaza expunerea la variatiile cursului valutar prin modificarea mixului de active
si datorii. Principalele valute detinute de Banca sunt EUR si USD. Pe piata romaneasca,
cursurile de schimb au un anumit grad de volatilitate, prin urmare, pozitiile valutare deschise
reprezinta o sursa de risc valutar. Pentru a limita pierderile rezultate din miscarile adverse ale
cursului de schimb, Banca urmareste in prezent o politica de mentinere a unei pozitii valutare
echilibrate.
Riscul valutar reprezinta riscul de a inregistra o pierdere pe pozitiile bilantiere si extrabilantiere
sau de a nu atinge profitul estimat datorita fluctuatiilor de pe piata valutara. Obiectul identificarii,
evaluarii, monitorizarii si managementului riscului valutar este reprezentat, in conformitate cu
politicile si procedurile Bancii, de elementele exprimate in valuta din portofoliul Bancii.
84

d) Riscul valutar (continuare)
Expunerea activelor si datoriilor la riscul valutar:

Moneda Alte
2018 locala EUR valute Total
RON’000 RON’000 RON’000 RON’000
ACTIVE
Casa si disponibilitati
la Banca Nationala a Romaniei 600.125 2.045.713 48.610 2.694.448
Plasamente la banci 320.033 834.417 551.579 1.706.029
Active financiare desemnate ca
fiind evaluate la valoarea justa prin
alte elemente ale rezultatului global 921.697 284.373 12.295 1.218.365
Investitii in entitati asociate 409 - - 409

Credite si avansuri catre clienti 4.644.713 6.467.298 41.427 11.153.438
Instrumente financiare derivate - - - -
Imobilizari corporale 99.082 - - 99.082
Imobilizari necorporale 27.701 - - 27.701

Alte active 46.623 7.048 1.531 55.202
TOTAL ACTIVE 6.660.383 9.638.849 655.442 16.954.674
DATORII
Depozite atrase de la banci 30.745 2.229.102 570 2.260.417
Depozite atrase de la clienti 4.975.647 5.959.500 637.479 11.572.626
Alte fonduri imprumutate 303.200 185.351 488.551
Instrumente financiare derivate 1.420 - - 1.420

Datorii subordonate - 724.574 - 724.574
Alte datorii si provizioane 140.656 11.621 528 152.805
Datorii privind impozitul amanat 406 406
TOTAL DATORII 5.452.074 9.110.148 638.577 15.200.799
Pozitie neta bilantiera 1.208.309 528.701 16.865 1.753.875

Pozitie valutara din derivative 454.667 (450.936) (3.729) 2
Total pozitia valutara 1.662.976 77.765 13.136 1.753.877
85

Moneda Alte
2017 locala EUR valute Total
RON’000 RON’000 RON’000 RON’000
ACTIVE
Casa si disponibilitati
719.365 1.296.224 28.725 2.044.314
la Banca Nationala a Romaniei
Plasamente la banci 120.024 713.761 80.886 914.671
Active financiare disponibile pentru
vanzare si investitii in entitati 1.313.326 83 10.737 1.324.146
asociate
Credite si avansuri catre clienti 4.207.548 6.691.620 39.167 10.938.335
Imobilizari corporale 91.803 - - 91.803
Imobilizari necorporale 17.800 - - 17.800
Alte active 93.643 205.401 4.239 303.283
TOTAL ACTIVE 6.565.075 8.907.089 163.754 15.635.918
DATORII
Depozite atrase de la banci 3.072 3.363.847 2.379 3.369.298
Depozite atrase de la clienti 4.618.713 4.247.504 574.079 9.440.296
Alte fonduri imprumutate 234.546 (1.755) - 232.791
Datorii subordonate - 723.978 - 723.978
Alte datorii si provizioane 90.332 10.194 1.759 102.285
Datorii privind impozitul amanat 1.346 - - 1.346
TOTAL DATORII 4.949.723 8.343.768 578.217 13.871.708
Pozitie neta bilantiera 1.615.352 563.321 (414.463) 1.764.210

Pozitie valutara din derivative 109.081 (528.395) 420.561 1.247
Total pozitia valutara 1.724.433 34.926 6.098 1.765.457
86

Analiza senzitivitatii riscului valutar
Impact in rezultatul net

Sold la 31/12/18 Variatia cursului de schimb inainte de impozit
+ - + -
Active 9.638.850 5,00% -5,00% 481.943 (481.943)

EUR Datorii (9.561.085) 5,00% -5,00% (478.054) 478.054
Active 517.386 5,00% -5,00% 25.869 (25.869)
USD Datorii (513.143) 5,00% -5,00% (25.657) 25.657
Active 7.115.048 5,00% -5,00% - -
RON Datorii (5.452.075) 5,00% -5,00% - -
4.101 (4.101)
Impact in rezultatul net
Sold la 31/12/17
Variatia cursului de schimb inainte de impozit
+ - +
Active 8.907.089 5,00% -5,00% 445.354 (445.354)
EUR Datorii (8.872.163) 5,00% -5,00% (443.608) 443.608
Active 460.403 5,00% -5,00% 23.020 (23.020)
USD Datorii (460.783) 5,00% -5,00% (23.039) 23.039
Active 6.674.176 5,00% -5,00% - -
RON Datorii (4.949.811) 5,00% -5,00% - -
1.727 (1.727)
Masurarea riscului valutar se realizeaza pe baza metodologiei valoarea la risc (VaR). Metoda
folosita pentru calcularea VaR se bazeaza pe date istorice. Banca ia in considerare o perioada
de detinere intre una si zece zile, in functie de timpul necesar lichidarii portofoliului.
Total VaR in valuta, interval de incredere 99% (date istorice din ultimul an)
2018 2017
Zilnic 10 zile Zilnic 10 zile
mii EUR mii EUR mii EUR mii EUR
31 Decembrie 107,66 136,93 16,08 40,86

pierderea medie zilnica 28,8 32,17
pierderea maxima zilnica 107,66 80,97
pierderea minima zilnica 8,17 9,95
Metodologia VaR este completata cu o analiza de scenariu si teste de stres pentru a estima
dimensiunea potentiala a pierderilor care ar putea aparea din portofoliul de tranzactionare
pentru miscarile ipotetice, precum si pentru miscarile extreme istorice ale parametrilor de piata.
e) Riscurile financiare ale portofoliului bancar
Riscurile financiare ale portofoliului bancar deriva din structura activelor si pasivelor si in primul
rand din portofoliul de credite si depozite. Riscurile financiare ale portofoliului bancar se refera
la riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate.
87

e) Riscurile financiare ale portofoliului bancar (continuare)
Expunerea Bancii la riscul de rata a dobanzii apare in cadrul activitatii de intermediere

financiara, in principal datorita expunerii la fluctuatiile nefavorabile ale ratei dobanzii de pe piata.
Analiza gap pe rata dobanzii este efectuata in contextul analizarii portofoliului bancar. Activele
si pasivele sunt alocate pe categorii in functie de data de recalculare a pretului pentru
instrumente cu rata variabila a dobanzii sau in functie de data scadentei pentru instrumente cu
rata fixa. Exceptie fac activele si datoriile fara maturitate sau alte elemente bilantiere care
prezinta caracteristici comportamentale puternice. Pentru alocarea acestor produse in
categoriile de scadenta reziduala, conventiile se aplica in functie de comportamentul lor
tranzactional (pe baza modelelor statistice).
Principalele surse ale riscului de dobanda deriva din necorelatiile dintre data maturitatii (pentru
ratele fixe ale dobanzii) sau data actualizarii pretului (pentru rate variabile ale dobanzii) aferente
activelor si pasivelor purtatoare de dobanda, evolutia nefavorabila a randamentului (evolutia
neparalela a randamentului ratelor dobanzii a activelor purtatoare de dobanda si a pasivelor
purtatoare de dobanda), necorelatia dintre ajustarea ratelor castigate si platite pentru diferite
instrumente financiare ce au caracteristici asemanatoare de actualizare a pretului si optiunile
incorporate in produsele Bancii.
Activitatile de gestionare a activelor si datoriilor purtatoare de dobanda se desfasoara in
contextul expunerii Bancii la fluctuatiile ratei dobanzii. In general Banca acorda credite cu rate
variabila ale dobanzii, in conformitate cu politicile de creditare ale Bancii si cu ratele indexate
ale dobanzii (care se actualizeaza in functie de ratele dobanzii de referinta precum ROBOR,
EURIBOR, LIBOR). Pe partea de depozite, banca ofera in principal produse cu rate fixe ale
dobanzii.
Banca este expusa unor riscuri variate asociate efectului dat de fluctuatiile pricipalelor rate ale
dobanzii din piata asupra situatiei pozitiei financiare si a fluxurilor de trezorerie.
Marjele dobanzii pot creste ca rezultat al acestor schimbari, dar se pot reduce si pot crea
pierderi in cazul aparitiei unor miscari neasteptate. Conform cadrului privind apetitul la risc,
Conducerea Bancii stabileste nivelul de risc aferent ratei dobanzii pe care Banca este dispusa
sa si-l asume in vederea indeplinirii obiectivelor sale de afaceri, nivel care este monitorizat
trimestrial (mecanism de revizuire in situatii de urgenta).
88

Tabelul de mai jos analizeaza activele si pasivele purtatoare de dobanda ale Bancii pe grupuri relevante de actualizare ale ratei dobanzii la
31 decembrie 2018:
Sub 1 1–3 3 – 12 Peste Nepurtatoare
luna luni luni 1 an de dobanda Total
Active
Casa si disponibilitati la Banca Nationala a Romaniei 2.395.201 - - - 299.247 2.694.448
Plasamente la banci 1.355.963 163.798 186.268 - - 1.706.029
Active financiare desemnate ca fiind evaluate la
valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului global 216.988 619.919 285.702 82.362 13.394 1.218.365
Investitii in entitati asociate - - - - 409 409
Credite si avansuri acordate clientilor 9.265.689 13.886 118.327 1.755.536 - 11.153.438
Imobilizari corporale - - - - 99.082 99.082
Imobilizari necorporale - - - - 27.701 27.701
Instrumente financiare derivate - - - - - -
Alte active - - - - 55.202 55.202
Total active 13.233.841 797.603 590.297 1.837.898 495.035 16.954.674
Datorii
Depozite atrase de la banci 228.123 2.032.294 - - - 2.260.417
Depozite atrase de la clienti 3.770.236 2.532.674 3.457.461 1.812.255 - 11.572.626
Alte fonduri imprumutate 3.467 299.474 187.073 (1.463) - 488.551
Datorii subordonate 233.195 491.379 - - - 724.574
Alte datorii - - - - 152.805 152.805
Instrumente financiare derivate - - - - 1.420 1.420
Datorii privind impozitul amanat - - - - 406 406
Total Datorii 4.235.021 5.355.821 3.644.534 1.810.792 154.631 15.200.799
Capital - - - - 1.753.875 1.753.875
Total datorii si capitaluri 4.235.021 5.355.821 3.644.534 1.810.792 1.908.506 16.954.674

Gap Marginal 8.998.820 (4.558.218) (3.054.237) 27.106 (1.413.471) -
Gap Cumulativ 8.998.820 4.440.602 1.386.365 1.413.471 - -
89

Tabelul de mai jos analizeaza activele si pasivele purtatoare de dobanda ale Bancii pe grupuri relevante de actualizare ale ratei dobanzii la
31 decembrie 2017:
Sub 1 1–3 3 – 12 Peste Nepurtatoare
luna luni luni 1 an de dobanda Total
Active
Casa si disponibilitati la Banca Nationala a Romaniei 1.791.280 - - - 253.034 2.044.314
Plasamente la banci 680.806 233.865 - - - 914.671
Active financiare disponibile pentru vanzare 314.026 109.623 762.522 125.373 11.798 1.323.342
Investitii in entitati asociate - - - - 804 804
Credite si avansuri acordate clientilor 8.996.988 46.784 350.774 1.543.789 - 10.938.335
Alte active - - - - 303.283 303.283
Total active 11.783.100 390.272 1.113.296 1.669.162 680.088 15.635.918
Datorii
Depozite atrase de la banci 480.284 2.889.014 - - - 3.369.298
Alte fonduri imprumutate 2.558 230.233 - - - 232.791
Datorii subordonate 233.026 490.952 - - - 723.978
Alte datorii - - - - 102.285 102.285
Datorii privind impozitul amanat - - - - 1.346 1.346
Total Datorii 3.530.523 5.835.285 2.750.736 1.649.819 105.345 13.871.708
Capital - - - - 1.764.210 1.764.210
Total datorii si capitaluri 3.530.523 5.835.285 2.750.736 1.649.819 1.869.555 15.635.918

Gap Marginal 8.252.577 (5.445.013) (1.637.440) 19.343 (1.189.467) -
Gap Cumulativ 8.252.577 2.807.564 1.170.124 1.189.467 - -
90

Dobanda medie pentru activele

purtatoare de dobanda
2018 2017
Casa si disponibilitati la Banca Nationala a

0,13% 0,05%
Romaniei
Plasamente la alte banci 1,11% 1,65%
Active financiare 2,58% 2,32%
Credite si avansuri acordate clientilor: 4,64% 4,02%
- Alpha Housing 4,54% 3,79%
- Credite pentru investitii 3,60% 3,49%
- Alpha Personal 7,81% 6,67%
- Credite auto 7,04% 5,74%
- Institutii financiare 2,71% 2,15%
- Credite de trezorerie 5,30% 4,54%
- Credite pentru echipamente si stocuri 4,17% 3,25%
- Alte credite 4,01% 3,56%
Analiza senzitivitatii – Riscul de rata a dobanzii
Senzitivitatea elementelor de venituri si cheltuieli reprezinta efectul modificarilor posibile ale

ratelor dobanzii reflectat in venitul net din dobanzi pentru un an, pe baza activelor si pasivelor
financiare netranzactionabile purtatoare de dobanda variabila detinute la 31 decembrie 2018.
In scopul realizarii analizei de sensitivitate a ratei dobanzii, activele fara maturitate care prezinta
importante caracteristici asemanatoare sunt grupate in functie de maturitatea reziduala utilizand
conventii referitoare la comportamentul tranzactional (in baza unor modele statistice).
Variatia ratei Senzitivitatea venitului

Sold la dobanzii anuale net din dobanzi
31/12/18 + - + -
Fixa 2.682.732 2,00 (2,00) 150.295 (27.540)

Active Variabila 6.852.018 2,00 (2,00)
Fixa (6.452.403) 2,00 (2,00) 133.251 (30.060)
EUR Datorii Variabila (3.105.455) 2,00 (2,00)
Fixa 456.967 2,00 (2,00) 9.788 (598)
Active Variabila 33.002 2,00 (2,00)
Fixa (513.088) 2,00 (2,00) 8.417 (2.225)
USD Datorii Variabila - 2,00 (2,00)
Fixa 2.244.540 2,00 (2,00) 122.626 (117.079)
Active Variabila 4.554.395 2,00 (2,00)
Fixa (5.009.647) 2,00 (2,00) 66.262 (51.226)
RON Datorii Variabila (303.938) 2,00 (2,00)
Fixa 102.506 2,00 (2,00) 2.049 (928)
Active Variabila 531 2,00 (2,00)
Alte Fixa (128.689) 2,00 (2,00) 2.054 (903)
valute Datorii Variabila - 2,00 (2,00)
TOTAL venit net din
dobanzi 74.774 (61.731)
91

Variatia ratei Senzitivitatea venitului
Sold la dobanzii anuale net din dobanzi
31/12/17 + - + -
Fixa 2.337.374 2,00 (2,00)

Active Variabila 6.273.074 2,00 (2,00) 129.695 ( 35.493)
Fixa (4.829.152) 2,00 (2,00)
EUR Datorii Variabila (4.036.229) 2,00 (2,00) 129.362 ( 18.698)
Fixa 398.533 2,00 (2,00)
Active Variabila 36.982 2,00 (2,00) 8.511 ( 8.375)
Fixa (459.538) 2,00 (2,00)
USD Datorii Variabila - 2,00 (2,00) 7.617 ( 1.805)
Fixa 2.034.981 2,00 (2,00)
Active Variabila 4.288.718 2,00 (2,00) 101.621 ( 96.755)
Fixa (4.607.812) 2,00 (2,00)
RON Datorii Variabila (234.545) 2,00 (2,00) 60.648 ( 42.470)
Fixa 105.620 2,00 (2,00)
Active Variabila 2.894 2,00 (2,00) 2.133 (105)
Alte Fixa (120.333) 2,00 (2,00)
valute Datorii Variabila - 2,00 (2,00) 1.979 ( 948)
TOTAL venit net din
dobanzi 42.354 ( 76.807)
f) Riscul de lichiditate
i) Gestionarea riscului de lichiditate
Riscul de lichiditate este riscul ca Banca sa intampine dificultati in indeplinirea obligatiilor

potentiale generate de plata datoriilor sale financiare prin livrarea de numerar sau cedarea unui
alt activ financiar cand devin scadente.
Riscul de lichiditate este generat de politica de gestionare a resurselor atrase precum si cea a
pozitiilor de active detinute. Acesta include atat riscul ca Banca sa intampine dificultati in
procurarea fondurilor necesare pentru refinantarea activelor la scadentele si ratele dobanzii
aferente, cat si riscul rezultat din incapacitatea de a lichida un activ la un pret acceptabil si intr-o
perioada de timp rezonabila.
Banca are acces la surse de finantare diversificate. Fondurile sunt atrase printr-o gama variata
de instrumente incluzand depozite, imprumuturi si capital social. Aceasta imbunatateste
flexibilitatea atragerii de fonduri, limiteaza dependenta fata de o singura sursa de finantare si
conduce la o scadere generala a costurilor implicate de atragerea de fonduri. Banca isi
concentreaza eforturile pentru mentinerea unei lichiditati adecvate prin asigurarea fondurilor
necesare acoperirii, in orice moment, a angajamentelor financiare pe toate intervalele de
maturitate. Banca evalueaza in permanenta riscul de lichiditate prin identificarea si
monitorizarea modificarilor in finantarea pe termen scurt si lung, precum si diversificarea
surselor de finantare.
Pozitia zilnica de lichiditate se monitorizeaza si periodic au loc teste de senzitivitate pe baza
unor scenarii variate care acopera conditii de piata normale si conditii de piata nefavorabile.
Toate procedurile si normele de lichiditate sunt inaintate spre revizuire si aprobare Comitetului
de Administrare al Activelor si Pasivelor sau Comitetului Executiv.
92

f) Riscul de lichiditate (continuare)
In contextul Planului Alternativ de Finantare, Banca monitorizeaza in fiecare zi indicatorii

declasantori de avertizare timpurie, in timp ce orice eveniment declansator privind riscul de
lichiditate sau depasire a limitelor pentru un indicator de lichiditate este raportat catre
comitetului competent, incluzand si propuneri pentru eventuale masuri care pot fi aplicate.
Incepand cu aprilie 2009 Banca a semnat un acord stand-by cu Alpha Bank Grecia in valoare
de 130.000.000 EUR, fiind prelungit succesiv in urmatorii anii. Acordul a fost prelungit si in anul
2018, cu acelasi scop, de a acoperi eventualele necesitati temporare de lichiditate ale Bancii.
ii) Expunerea la riscul de lichiditate
Calculul indicatorilor de lichiditate se face in mod regulat, cu informarea corespunzatoare a
Comitetului de Administrare al Activelor si Pasivelor si a Comitetului de Administrare a
Riscurilor.
Un alt indicator folosit de Banca pentru monitorizarea lichiditatii curente este indicatorul de
acoperire a necesarului de lichiditate (LCR). In determinarea acestuia se iau in considerare:
o Intrarile nete de lichiditati din urmatoarele 30 de zile, determinate in baza unor scenarii de
criza de lichiditate predefinite, denumite nevoi de finantare pe termen scurt;
o Amortizorul de lichiditate necesar pentru acoperirea nevoilor de finantare pe termen scurt.
Conform Directivelor Basel III si reglementarilor nationale, indicatorul de acoperire a
necesarului de lichiditate calculat periodic este:

494% 779%
Diferenta dintre nivelurile inregistrate in 2018 si 2017 rezulta din revizuirea modalitatii de
calculul a LCR si nu indica o deteriorare a pozitiei de lichiditate a bancii. Incepand cu luna
septembrie 2018, banca a inclus in iesiri depozitele neoperationale atrase de la societatile
nefinanciare si din sectorul public cu scadenta reziduala mai mare de 30 de zile. Indicatorul
pentru decembrie 2017, recalculat pe baza abordarii utilizate pentru decembrie 2018, conduce
la un nivel LCR de 349%.
Banca mentine un portofoliu de active tranzactionabile si alte active care pot fi vandute cu
usurinta in situatia aparitiei unei necesitati de finantare. De asemenea, Banca a contractat linii
de credit pe care le poate accesa pentru a satisface eventuala necesitate de lichiditati.
Datoriile financiare ale Bancii sunt masurate pe baza fluxurilor de numerar viitoare, cumuland
principalul si dobanda corespunzatoare.
Sub 1 1–3 3 – 12 Peste

2018 luna luni luni 1 an Total
Datorii
Depozite atrase de la banci 64.891 163.237 674.167 1.358.128 2.260.423
Depozite atrase de la clienti 5.749.950 2.491.230 3.274.977 92.715 11.608.872
Alte fonduri imprumutate 380 3.666 239.782 300.067 543.895
Instrumente financiare derivate 1.420 - - - 1.420
Datorii subordonate - 23.392 479.416 258.930 761.738
Datoriile din leasing financiar 3 5 22 25 55
Total datorii 5.816.644 2.681.530 4.668.364 2.009.865 15.176.403
93

ii) Expunerea la riscul de lichiditate (continuare)
Sub 1 1–3 3 – 12 Peste

2017 luna luni luni 1 an Total
Datorii
Depozite atrase de la banci 55.293 232.985 948.742 2.132.279 3.369.299
Depozite atrase de la clienti 4.592.594 2.097.727 2.552.396 222.577 9.465.294
Alte fonduri imprumutate 384 2.695 9.237 268.599 280.915
Instrumente financiare derivate 1.714 - - - 1.714
Datorii subordonate - 3.423 10.270 757.628 771.321
Datoriile din leasing financiar 15 16 21 58 110
Total datorii 4.650.000 2.336.846 3.520.666 3.381.141 13.888.653
Tabelul de mai jos analizeaza angajamentele si datoriile contingente ale Bancii pe benzi de
scadenta, in functie de perioada ramasa de la data bilantului pana la scadenta contractuala.
Sub 1 1–3 3 – 12 1–5 Peste

luna luni luni ani 5 ani Total
2018
Datorii contingente 3.908 164.971 204.655 107.696 12.055 493.285
Angajamente 1.948 255.033 735.885 103.607 333.379 1.429.852
Total 5.856 420.004 940.540 211.303 345.434 1.923.137
2017
Datorii contingente 4.263 127.065 127.449 165.068 5.528 429.373
Angajamente 1.504 276.598 691.912 149.954 142.595 1.262.563
Total 5.767 403.663 819.361 315.022 148.123 1.691.936
Banca se asteapta ca doar o parte din datoriile contingente sau angajamente sa fie utilizate
inainte de expirare.
Tabelul urmator analizeaza necesarul de lichiditate al Bancii pe benzi de scadenta, in principal

in functie de perioada ramasa de la data bilantului pana la scadenta contractuala la data de 31
decembrie 2018. Exceptiile de la regula sunt activele si datoriile fara maturitate sau alte
elemente bilantiere care prezinta caracteristici comportamentale puternice. In cazul acestora,
alocarea pe maturitati reziduale rezulta prin aplicarea unor conventii privind comportamentul
tranzactional (in baza unor modele statistice).
94

Tabelul de mai jos analizeaza necesarul de lichiditate al Bancii la 31 decembrie 2018:
Fara maturitate
<1 luna 1 – 3 luni 3-12 luni Peste 1 an contractuala Total
ACTIVE
Romaniei 2.694.448 - - - - 2.694.448
Plasamente la banci 1.355.963 163.798 186.268 - - 1.706.029
Active financiare desemnate la FVOCI 216.987 619.919 285.702 95.757 - 1.218.365
Investitii in entitati asociate - - - 409 - 409
Credite si avansuri acordate clientilor 174.404 584.976 1.172.788 9.221.270 - 11.153.438
Instrumente financiare derivate - - - - - -
Alte active - - - - 46.139 46.139
Active detinute in vederea vanzarii -- - - - 9.063 9.063
TOTAL ACTIVE 4.441.802 1.368.693 1.644.758 9.317.436 181.985 16.954.674

Angajamente de la Grup 746.224 - - - - 746.224
DATORII
Depozite atrase de la banci 64.887 163.237 674.167 1.358.126 - 2.260.417
Alte fonduri imprumutate - - 225.449 263.102 - 488.551
Instrumente financiare derivate 1.420 - - - - 1.420
Datorii subordonate - 20.066 471.313 233.195 - 724.574
Alte datorii 3 5 22 25 152.750 152.805
Datorii privind impozitul amanat - - - - 406 406
Capitaluri - - - - 1.753.875 1.753.875
TOTAL DATORII SI CAPITALURI 3.604.385 2.725.570 4.874.196 3.843.492 1.907.031 16.954.674
Angajamente date Grupului 14.403 - - 14.403 - 28.806
Gap de lichiditate
GAP contractual 1.569.238 (1.356.877) (3.229.438) 5.459.541 (1.725.046) 717.418

GAP contractual cumulat 1.569.238 212.361 (3.017.077) 2.442.464 717.418
95

Tabelul de mai jos analizeaza necesarul de lichiditate al Bancii la 31 decembrie 2017:
Fara maturitate
<1 luna 1 – 3 luni 3-12 luni Peste 1 an contractuala Total
ACTIVE
Romaniei 2.044.314 - - - - 2.044.314
Plasamente la banci 660.304 233.864 20.503 - - 914.671
Active financiare disponibile pentru vanzare 314.026 109.623 762.522 137.171 - 1.323.342
Investitii in entitati asociate - - - 804 - 804
Credite si avansuri acordate clientilor 237.904 400.587 1.889.287 8.410.557 - 10.938.335
Alte active - - - - 36.992 36.992
Active detinute in vederea vanzarii - - - - 266.291 266.291
TOTAL ACTIVE 3.258.114 744.074 2.672.312 8.548.532 412.886 15.635.918

Angajamente de la Grup 745.552 - - - - 745.552
DATORII
Depozite atrase de la banci 55.293 232.985 932.899 2.148.121 - 3.369.298
Alte fonduri imprumutate - - - 232.791 - 232.791
Datorii subordonate - - - 723.978 - 723.978
Alte datorii 15 16 21 58 102.175 102.285
Datorii privind impozitul amanat - - - - 1.346 1.346
Capitaluri - - - - 1.764.210 1.764.210
TOTAL DATORII SI CAPITALURI 2.665.213 2.466.463 3.719.875 4.916.636 1.867.731 15.635.918
Angajamente date Grupului 37.480 - - 37.480 - 74.960
Gap de lichiditate
GAP contractual 1.300.973 (1,722,389) (1.047.563) 3.594.416 (1.454.845) 670.592

GAP contractual cumulat 1.300.973 (421.416) (1.468.979) 2.125.437 670.592
96


Conducerea Bancii considera ca, desi o parte substantiala a depozitelor au scadenta mai mica
de trei luni, diversificarea acestor depozite ca numar si tipuri, precum si experienta Bancii,
indica faptul ca aceste depozite ofera o sursa de finantare stabila pe termen lung.
Pentru a gestiona riscul de lichiditate, Banca detine active lichide care cuprind numerar si
echivalente de numerar si active financiare pentru care exista o piata activa si lichida. Aceste
active pot fi vandute intr-un timp scurt pentru a satisface cerintele de lichiditate.
g) Mediul operational
Pentru a realiza estimari asupra mediului economic in care opereaza, Banca ia in considerare
evolutiile economice curente ale mediului financiar si bancar romanesc. Totodata, activitatile
Bancii sunt influentate de evolutiile economice din Grecia, unde opereaza actionarii sai.
I. Tendintele macroeconomice si ale pietei bancare din Grecia
Recesiunea prelungita pe care a inregistrat-o economia Greciei in ultimii ani a condus la

deteriorarea semnificativa a bonitatii clientilor si in consecinta, la cresterea rapida a creditelor
neperformante, rezultand in recunoasterea unor pierderi din depreciere importante de catre
Alpha Bank Grecia si sistemul bancar grecesc in general.
Criza datoriilor suverane din Grecia si masurile luate pentru a face fata acestei situatii,
combinate cu incertitudinile create in timpul negocierilor dintre Grecia pe de o parte si Comisia
Europeana, Banca Centrala Europeană si Fondul Monetar International pe de alta parte in
vederea finantarii Greciei in prima jumatate a anului 2015, au condus la diminuarea
semnificativa a depozitelor bancare, la impunerea controalelor de capital si a unor zile
nelucratoare bancare care au fost anuntate in 28.06.2015 si au durat pana la 19.07.2015. In
prezent, controalele de capital au fost eliminate intr-o masura semnificativa, in timp ce
dispozitiile detaliate privind aplicarea acestora sunt modificate, dupa caz, prin adoptarea unui
act legislativ.
La data intocmirii situatiilor financiare, nevoile de lichiditate ale institutiilor de credit din Grecia
continua sa fie partial acoperite prin Mecanismul European de Stabilitate, iar valoarea totala a
imprumuturilor este redusa treptat. În cursul anului, in special in august 2018, a fost incheiat cu
succes cel de-al treilea program de sprijin financiar al Greciei, oferind in acelasi timp
posibilitatea de a forma o rezerva de lichiditati in valoare de 24,1 miliarde EUR, in vederea
acoperirii necesitatilor Greciei pentru o perioadă de aproximativ 22 de luni, incepând cu august
2018, fapt care reduce semnificativ riscurile financiare potentiale după finalizarea programului.
De asemenea, se remarca faptul ca Grecia ia masuri pentru a-si recupera treptat accesul pe
pietele financiare in vederea acoperirii nevoilor de finantare. In plus, Banca Mama a incheiat cu
succes testul de stres efectuat de Banca Centrala Europeana, in conformitate cu metodologia
Autoritatii Bancare Europene. Pe baza exercitiului, pentru 2020, intr-un scenariu nefavorabil
raportul CET 1 a fost de 9,7%, in timp ce in scenariul de bază CET1 a fost de 20,4%. Conform
rezultatului primit de la Mecanismul Unic de Supraveghere (SSM), nu este necesar un plan de
capital.
97

g) Mediul operational (continuare)
Pe baza celor de mai sus si luand în considerare:
- nivelul ridicat al gradului de adecvare a capitalului la nivel de Grup, care acopera si
impactul aplicarii IFRS 9
- faptul ca există o crestere a depozitelor si a finantarii din surse atrase din afara zonei
Euro
- valoarea garantiilor eligibile disponibile prin care se obtine lichiditatea la nivelul cerut,
prin intermediul mecanismelor Eurosistemului,
Grupul Alpha estimeaza ca, cel puţin pentru urmatoarele 12 luni, sunt indeplinite conditiile
pentru aplicarea principiului continuitatii activitatii in pregatirea situatiilor sale financiare.
Dupa cum este descris in Nota 16 "Titluri de valoare", la 31.12.2018, Alpha Bank Romania nu
detinea in portofoliu active financiare de natura titlurilor emise de societati din Grecia. De
asemenea, nivelul costului finantarii de la Alpha Bank Grecia a ramas la nivelul negociat inainte
de decembrie 2015 (a se vedea nota 21 și 24 din Situatiile financiare).
Avand in vedere aceste incertitudini legate de evolutia economiei grecesti, conducerea Bancii
nu poate estima cu precizie toate evolutiile viitoare ale mediului operational care ar putea avea
un impact asupra sectorului bancar romanesc si ce efect ar putea avea acestea, daca este
cazul, asupra situatiilor financiare.
II. Tendintele macroeconomice si ale pietei bancare din Romania
In prezent, in Romania, exista mai multe proiecte legislative care pot avea un impact asupra
sistemului bancar national. Avand in vedere aceste incertitudini legate de evolutia proiectelor
legislative, conducerea Bancii nu poate estima cu precizie impactul acestora asupra sectorului
bancar romanesc si ce efect ar putea avea acestea, daca este cazul asupra acestor situatii
financiare.
Managementul considera ca se iau toate masurile necesare pentru a sprijini sustenabilitatea si
cresterea activitatii bancii in conditiile actuale prin:
• elaborarea unei strategii de lichiditate in conditii de criza si stabilirea unor masuri
specifice, inclusiv masuri pentru accesarea finantarii locale, pentru a putea rezolva o
posibila criza de lichiditate;
• monitorizarea zilnica a situatiei lichiditatii si a dependentei prea mari a bancii de
anumite fonduri; proiectarea pozitiei nete a lichiditatii pe termen scurt;
• obtinerea unor angajamente scrise a principalului actionar privind suportul continuu al
acestuia pentru operatiunile bancii in România;
• monitorizarea intrarilor si iesirilor fluxurilor de numerar zilnic si evaluarea efectelor
asupra debitorilor sai ale accesului limitat la finantare si asupra viabilitatii cresterii
afacerilor in Romania;
• examinarea termenilor si a conditiilor angajamentelor financiare si analiza implicatiilor
obligatiilor impuse si a riscurilor identificate precum abordarea privind datele de
maturitate sau implicatiile anumitor clauze care ar fi putut fi incalcate sau care pot fi
incalcate in viitorul apropiat.
98
h) Riscul fiscal
Legislatia romaneasca ofera detalii si reguli complexe privind reglementarile fiscale, care au
suferit modificari importante in ultimii ani. In plus, contribuabilii locali care desfasoara tranzactii
cu parti afiliate trebuie sa intocmeasca si sa puna la dispozitia autoritatilor fiscale romane, la
cererea lor scrisa, dosarul cu documentele privind preturile de transfer, in termenul stabilit de
legislatie.
Neindeplinirea obligatiei de intocmire a dosarului privind preturile de transfer sau prezentarea
unui dosar incomplet poate genera aplicarea de penalitati pentru nerespectarea legii.
Desi Banca ia toate masurile care se impun pentru respectarea legislatiei fiscale, interpretarea
textelor si implementarea practica a procedurilor si reglementarilor fiscale ar putea varia de la
entitate la entitate, si exista riscul ca anumite tranzactii sa fie tratate diferit de catre autoritatile
fiscale comparativ cu tratamentul aplicat de Banca. Mai mult, trecerea la IFRS a bancilor
romanesti aduce in discutie noi implicatii fiscale care nu sunt inca pe deplin clarificate in
legislatie, implicatii care pot genera un potential risc aferent impozitarii.
Guvernul Romaniei detine un numar de agentii autorizate sa efectueze auditul (controlul)
companiilor care opereaza pe teritoriul Romaniei. Aceste controale sunt similare controalelor
fiscale conduse de catre autoritatile fiscale din alte tari, si pot acoperi nu numai aspecte fiscale
dar si alte aspecte legale de reglementare care prezinta interes pentru aceste agentii. Este
posibil ca Banca sa fie supusa in continuare controalelor fiscale pe masura emiterii unor noi
reglementari fiscale.
Managementul Bancii considera ca nu vor exista pierderi semnificative in cazul unui audit fiscal.
Cu toate acestea insa, impactul potential al interpretarilor diferite al autoritatilor fiscale nu poate
fi estimat de catre Banca.
i) Riscul operational
Definitia riscului operational

Riscul operational este riscul de a inregistra o pierdere cauzata de erori, incalcari ale normelor,
intreruperi ale activitatii, pagube cauzate de procese interne, de personal, de sisteme ori
cauzate de evenimente externe.
Riscul operational include si riscul legal asociat cu erori in cadrul actiunilor legale intreprinse,
incertitudine in ceea ce priveste textul legislativ, conducand la interpretari inadecvate si posibil
ineficiente ale cadrului legal.
Cadrul de risc operational

Cadrul de gestionare a riscului operational al Bancii este aliniat la strategia de gestionare a
riscului operational a Grupului, aplicandu-se la toate nivelurile.
Identificarea si gestionarea riscului operational se realizeaza in scopul mentinerii unui flux
constant de informatii si facilitarii procesului de luare a deciziilor.
Instrumentele principale de diminuare a riscului operational sunt politicile, procedurile si
controlul intern.
99
i) Riscul operational (continuare)

Gestionarea si atenuarea riscului operational
In scopul gestionarii riscului operational, Banca a dezvoltat o structura organizatorica adecvata,
cu atributii si responsabilitati clar definite, atat pentru personal cat si pentru unitati.
Principalele componente sunt:
• Comitetul de Administrare a Riscurilor delegat de catre Consiliul de Administratie sa
supravegheze cadrul de gestionare al riscului
• Comitetul de Risc Operational, delegat de Comitetul de Administrare a Riscurilor sa
supravegheze activitatile de gestionare a riscului operational.
Directia de Management a Riscului dezvolta instrumente, procese, proceduri si tehnici adecvate
relevante activitatii de gestionare a riscului operational, monitorizeaza implementarea actiunilor
necesare gestionarii si atenuarii riscului operational.
Fiecare unitate a bancii are desemnat un coordonator si un initiator al riscului operational.
Gestionarea riscului operational presupune urmatoarele: identificarea riscului, evaluarea,
monitorizarea, raportarea si masurile de atenuare.
In gestionarea riscurilor operationale sunt stabilite limite de monitorizare.
5. ESTIMARI CONTABILE SI JUDECATI SEMNIFICATIVE

Estimarile si judecatile aplicate de Banca in pregatirea situatiilor financiare sunt bazate pe
informatii istorice si presupuneri considerate adecvate in prezent.
Estimarile si judecatile sunt revizuite continuu pentru a lua in considerare conditiile actuale, iar
efectul oricarei revizuiri este recunoscut in perioada in care estimarea este revizuita.
Pierderi din deprecierea creditelor si avansurilor acordate clientilor

In conformitate cu metodologia interna de evaluare a deprecierii (vezi Nota 3.p), Banca
revizuieste portofoliul de credite pentru a evalua deprecierea acestor active si a determina daca
trebuie inregistrata o pierdere din depreciere in contul de profit si pierdere. Banca emite judecati
cu privire la existenta unor date observabile care sa indice o depreciere cu impact asupra
fluxurilor de numerar viitoare estimate ale unui credit sau portofoliu de credite. Conducerea
Bancii foloseste estimari bazate pe experienta pierderilor trecute pentru credite cu caracteristici
similare ale riscului de credit. Evaluarea individuala se bazeaza pe cea mai buna estimare a
conducerii Bancii asupra valorii actualizate a fluxurilor de numerar care se asteapta sa fie
primite. In estimarea acestor fluxuri de numerar, conducerea Bancii face rationamente cu privire
la situatia financiara a contrapartidei si valoarea realizabila neta a oricarei garantii. Metodologia
si ipotezele folosite pentru estimarea atat a valorilor cat si a periodicitatii fluxurilor de numerar
viitoare sunt revizuite periodic pentru a reduce diferentele intre pierderile estimate si pierderile
efective din credite.
100
5. ESTIMARI CONTABILE SI JUDECATI SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Pierderi din deprecierea activelor nefinanciare
Banca desfasoara activitatea de evaluarea a activelor nefinanciare in vederea identificarii
eventualelor pierderi din depreciere, la fiecare data de intocmire a situatiilor financiare, in
special in cazul imobilizarilor corporale si activelor disponibile pentru vanzare. Estimarile interne
se utilizeaza in mod semnificativ in vederea determinarii valorii recuperabile a acestor active,
adica cea mai mare valoare dintre valoarea de piata neta de costurile cu vanzarea si valoarea
de utilizare a activului.
Provizioane si datorii contingente

Provizioanele sunt recunoscute in situatiile financiare atunci cand, ca urmare a unui eveniment
trecut, Banca are o obligatie legala sau implicita care poate fi estimata in mod credibil, si este
probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta
obligatie. In schimb, atunci cand este probabila iesirea de resurse economice sau valoarea unei
datorii nu poate fi determinata in mod credibil, Banca nu recunoaste un provizion, ci prezinta
datoriile contingente, luand in considerare pragul de semnificatie a acestora. In cazul
expunerilor extrabilantiere estimarea probabilitatii de iesire de resurse, precum si valoarea
datoriei depind de factori necontrolati de Banca, cum sunt decizii judecatoresti, aplicarea
legislatiei si probabilitatea de nerambursare a contrapartidei.
Valoarea justa a instrumentelor financiare

Banca masoara valoarea justa a instrumentelor financiare folosind metode de ierarhizare, care
reflecta relevanta informatiei folosite pentru masurare (a se vedea nota 3.l).
Disponibilitatea datelor si modelelor observabile din piata reduce necesitatea unor estimari si
judecati ale Conducerii si, de asemenea, reduce nesiguranta asociata determinarii valorii juste.
Disponibilitatea datelor si modelelor observabile din piata depinde de produsele din piata si este
predispusa sa se schimbe in urma unor evenimente specifice si conditii generale din piata
financiara.
Valoarea justa a instrumentelor financiare care nu sunt tranzactionate pe o piata activa este
determinata folosind tehnici de evaluare. Conducerea foloseste judecata sa profesionala pentru
a selecta metoda de evaluare si emite ipoteze bazate in principal pe conditiile pietei existente la
data intocmirii bilantului.
Modelele de evaluare care folosesc un numar semnificativ de date neobservabile necesita un
procent mai mare de estimari si judecati ale Conducerii in determinarea valorii juste. Estimarile
si judecatile Conducerii sunt necesare de obicei pentru a selecta modelul de evaluare adecvat,
determinarea fluxurilor de numerar viitoare ale instrumentului supus evaluarii, determinarea
probabilitatii de nerambursare din partea contrapartidei, platilor in avans si selectarea ratelor de
actualizare.
In determinarea valorilor juste, Banca foloseste media unor alternative plauzibile de date. Atunci
cand presupunerile alternative sunt disponibile in limita unei plaje intinse, judecatile exercitate in
selectarea punctului cel mai potrivit din plaja de date includ evaluarea calitatii surselor de date
(de exemplu, experienta si expertiza brokerilor care furnizeaza cotatii diferite intr-un anumit
interval - se va da o mai mare pondere unei cotatii de la brokerul original al instrumentului care
are datele cele mai detaliate despre instrument) si disponibilitatea de a investiga informatiile
referitoare la datele incluse in multimea selectata.
101
5. ESTIMARI CONTABILE SI JUDECATI SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)
Activele și datoriile care sunt evaluate la valoarea justa sau pentru care valoarea justa este
prezentata, sunt clasificate în functie de datele utilizate pentru a evalua valoarea lor justa, dupa
cum urmeaza:
• Date de nivelul 1: preturi de piata cotate (neajustate) pe pietele active
• Date de nivelul 2: date observabile direct sau indirect
• Date de nivelul 3: date neobservabile utilizate de Banca, in masura in care datele
observabile relevante nu sunt disponibile
6. PREZENTAREA VALORII JUSTE
Tabelul de mai jos reprezinta o analiza a instrumentelor financiare inregistrate la valoare justa,
impartite intre cele a caror valoare justa se bazeaza pe preturi cotate pe piata, cele a caror
evaluare se bazeaza pe modele de date observabile pe piata si cele ale caror tehnici de
evaluare implica folosirea de informatii neobservabile pe piata.
Active si datorii financiare evaluate la valoare justa:
2.2) Active
financiare
2.1)Active masurate la 2.1)Active 2.2)Active
1)Instrumente 3)Instrumente 1)Instrumente
financiare FVOCI: financiare financiare
financiare financiare financiare
masurate Titluri de disponibile disponibile
derivate. derivate. derivate.
la FVOCI: stat si pentru pentru 3)Instrumente
Active Datorii Active
Actiuni certificate vanzare: vanzare: financiare
de Instrumente Titluri de derivate.
trezorerie de capital investitii datorii
Nivel 1 - - 1.204.971 - - - 1.311.544 -
Nivel 2 - 12.295 - 1.420 1.566 10.737 - 1.714
Nivel 3 - 1.099 - - - 1.061 - -
Total - 13.394 1.204.971 1.420 1.566 11.798 1.311.544 1.714
Active financiare evaluate la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului global: Banca
foloseste un model de evaluare pe baza unor cotatii existente in piata.
Active financiare disponibile pentru vanzare: Pentru determinarea valorii juste a activelor
financiare detinute in vederea vanzarii, Banca foloseste un model de evaluare pe baza unor
cotatii existente in piata.
La 31 decembrie 2018, Banca a prezentat conform ierarhiei valorii juste urmatoarele active si
datorii:
Nivel 1 – obligatiuni guvernamentale in suma de 1.205 milioane RON (31 decembrie 2017:
1.312 milioane RON).
Nivel 2 – active privind instrumente financiare derivate (doar la 31 decembrie 2017: 1,6 milioane
RON), datorii privind instrumentele financiare derivate in valoare de 1,4 milioane RON (31
decembrie 2017: 1,7 milioane RON) si instrumente de capitaluri proprii in valoare de 12,3
milioane RON (31 decembrie 2017: 10,7 milioane RON)
Nivel 3 – instrumente de capitaluri proprii clasificate ca active financiare masurate la valoarea
justa prin alte elemente ale rezultatului global (aplicabil anului curent) si ca active financiare
disponibile pentru vanzare-actiuni (aplicabil in 2017).
102
6. PREZENTAREA VALORII JUSTE (CONTINUARE)

Reconcilierea miscarii instrumentelor financiare masurate la valoare justa la nivelul 3 este
prezentata mai jos:
Active financiare evaluate la
FVOCI: Actiuni
Sold la 31.12.2017 1.061
Impact din implementarea IFRS 9 38
Sold la 01.01.2018 1.099
Pierdere totala recunoscuta in contul de profit si pierdere -
Castig total recunoscut in capitalurile proprii -
Achizitie/Emitere -
Vanzari/Rambursari/Decontari -
Transferuri in Nivelul 3 din Nivelul 2 -
Sold la 31.12.2018 1.099
Instrumente financiare derivate: Banca evalueaza valoarea justa pentru instrumentele financiare
derivate folosind preturi observabile sau datele modelului disponibil pe piata.
Tabelul de mai jos prezinta valorile contabile si valorile juste ale activelor si datoriilor financiare
ale Bancii care nu sunt masurate la valoare justa:
31 decembrie 2018
Credite si Alte
avansuri instrumente Valoare Valoare
acordate tinute la cost contabila justa
clientilor amortizat
Active financiare
Credite si avansuri
Nivel 3 11.153.438 - 11.153.438 12.313.533
acordate clientilor
Alte active imobilizate
detinute in vederea Nivel 2 - - - -
vanzarii
Total active financiare 11.153.438 - 11.153.438 12.313.533
Datorii financiare
Depozite atrase de la
Nivel 3 -
banci 2.260.417 2.260.417 2.251.791
Nivel 3 -
clienti 11.572.626 11.572.626 11.107.517
Alte fonduri
Nivel 3 -
imprumutate 488.551 488.551 481.088
Datorii subordonate Nivel 3 - 724.574 724.574 725.017
Total datorii
-
financiare 15.046.168 15.046.168 14.565.413
103
31 decembrie 2017
Credite si Alte
avansuri instrumente Valoare Valoare
acordate tinute la cost contabila justa
clientilor amortizat
Active financiare
Credite si avansuri
Nivel 3 10.938.335 - 10.938.335 12.413.574
acordate clientilor
Alte active imobilizate
detinute in vederea Nivel 2 - 256.953 256.953 256.953
vanzarii
Total active financiare 10.938.335 256.953 11.195.288 12.670.527
Datorii financiare
Nivel 3 -
banci 3.369.298 3.369.298 3.355.421
Nivel 3 -
clienti 9.440.296 9.440.296 9.096.610
Alte fonduri
Nivel 3 -
imprumutate 232.791 232.791 226.073
Datorii subordonate Nivel 3 - 723.978 723.978 723.215
Total datorii
-
financiare 13.766.363 13.766.363 13.401.319
In continuare sunt prezentate pe scurt principalele metode si ipoteze folosite la estimarea valorii
juste a instrumentelor financiare reflectate in tabelul de mai sus care nu sunt inregistrate la
valoare justa si care fac parte din Nivelul 2 si 3 al ierarhiei valorii juste.
Credite si avansuri acordate clientelei: Acestea sunt prezentate nete de ajustarile pentru
depreciere. Valoarea justa estimata a creditelor si avansurilor cu rata fixa si variabila a dobanzii
si care prezinta schimbari in conditiile initiale ale creditului sunt evaluate pe baza actualizarii
fluxurilor viitoare de numerar.
Alte active imobilizate detinute in vederea vanzarii: Valoarea justa estimata a creditelor si
avansurilor prezentate ca fiind detinute in vederea vanzarii in concordanta cu IFRS 5, se
bazeaza pe fluxurile de numerar estimate a fi incasate din vanzarea lor.
Depozite de la banci si de la clienti: In cazul depozitelor la termen, valoarea justa se estimeaza
pe baza actualizarii fluxurilor de numerar. Pentru depozitele la vedere si conturi curente, se
presupune ca valoarea justa a acestora nu este semnificativ diferita de valoarea contabila.
Creditele si depozitele aferente clientelei nebancare sunt clasificate ca instrumente financiare
de Nivel 3, valoarea justa fiind determinata in baza actualizarii fluxurilor viitoare de numerar
deoarece sunt instrumente care nu se bazeaza pe date observabile din piata.
Analiza fluxurilor viitoare de numerar este o metoda de evaluare a unui activ sau o datorie in
baza conceptului de valoare in timp a banilor. Toate fluxurile viitoare de numerar sunt estimate
si actualizate pentru obtinerea valorii actualizate – suma tuturor fluxurilor de numerar, atat intrari
cat si iesiri, este valoarea actualizata neta care este considerata valoarea sau pretul fluxurilor
de numerar.
Determinarea valorii actualizate presupune urmatoarele:
- O estimare a fluxurilor viitoare de numerar pana la maturitatea creditului sau depozitului, cu
ajutorul evolutiei viitoare a randamentelor specifice;
104
- Estimarea valorilor si duratelor fluxurilor de numerar pentru produsele care nu au maturitate

contractuala si un model de actualizare (de ex. credite reinnoibile, depozite la vedere,
conturi curente) conform conditiilor contractuale;
- Valoarea in timp a banilor este reprezentata de rata dobanzii existente pe piata la datele de
maturitate a fluxurilor de numerar;
- Costul asumarii riscurilor inerente fluxurilor de trezorerie (prima de risc de lichiditate);
- Riscul de credit (pierderea asteptata) asociat bonitatii clientilor, luand in considerare
probabilitatea de nerambursare (PD) si pierderea in caz de nerambrusare (LGD).
In cazul creditelor acordate clientilor nebancari, elementele ratei de actualizare sunt: rata de
piata + prima de lichiditate + pierderi asteptate.
Rata de actualizare pentru depozitele atrase de la clienti are urmatoarele componente: rata de
piata + prima de lichiditate.
In anul 2018, Banca a actualizat metodologia valorii juste pentru credite si depozite, prin
includerea in fluxurile viitoare a sumelor rezultate atat din principal cat si din dobanda. Banca a
ajustat datele din 2017 utilizand metodologia din 2018 pentru a asigura comparabilitatea
informatiilor.
Imprumuturi de la banci si institutii financiare: Valoarea justa a imprumuturilor de la banci se
calculeaza pe baza valorii prezente a fluxurilor de numerar viitoare, actualizate cu rata dobanzii,
existenta la dispozitia Bancii la data bilantului pentru un imprumut cu o maturitate reziduala
similara, tinand cont ca nu sunt disponibile preturi de piata cotate.
Valoarea justa a altor active si datorii financiare care sunt evaluate la cost amortizat nu difera
semnificativ de valoarea lor contabila.
7. VENITURI NETE DIN DOBANZI
Anul incheiat Anul incheiat

Venituri din dobanzi si asimilate
Cont curent si depozite la vedere la Banca Nationala
a Romaniei 3.181 858
Credite acordate si plasamente la banci 18.174 14.520
Credite si avansuri acordate clientilor evaluate la cost
amortizat 546.670 458.976
Active financiare evaluate la valoarea justa prin alte
elemente ale rezultatului global 20.307 -
Active financiare detinute in vederea vanzarii - 10.154
Alte venituri din dobanzi 81 80
Total venituri din dobanzi si asimilate 588.413 484.588
Cheltuieli cu dobanzile
Depozite ale bancilor si credite de la banci (19.330) (8.760)

Depozite la vedere si la termen ale clientilor (98.505) (69.680)
Datorii subordonate (13.349) (13.090)
Total cheltuieli cu dobanzile (131.184) (91.530)
105
7. VENITURI NETE DIN DOBANZI (CONTINUARE)
Venituri din dobanzi aferente instrumentelor

financiare derivate 6.892 9.148
Cheltuieli cu dobanzile aferente instrumentelor
Venituri nete din dobanzi aferente instrumentelor

Total venituri din dobanzi si asimilate 595.305 493.736

Total cheltuieli cu dobanzi (129.894) (87.676)
Venituri nete din dobanzi 465.411 406.060
8. VENITURI DIN SPEZE SI COMISIOANE

Comisioane aferente activitatii de creditare 2.211 1.710

Comisioane aferente scrisorilor de garantie 5.167 5.104
Comisioane aferente angajamentelor de plata 542 358
Comisioane din tranzactii cu numerar 24.752 21.540
Comisioane legate de transferuri de fonduri 44.600 38.370
Alte speze si comisioane 31.310 27.693
Venituri din speze si comisioane 108.582 94.775
Comisioane interbancare (23.715) (17.744)

Alte speze si comisioane (38) (47)
Cheltuieli cu speze si comisioane (23.753) (17.791)
Venituri nete din speze si comisioane 84.829 76.984
Comisioanele si spezele din activitatea de bancassurance sunt incluse in tabelul de mai sus la
pozitia „Alte speze si comisioane”
Tabelul de mai jos prezinta veniturile din contracte pe segmente operationale, conform
cerintelor IFRS 15:
31 decembrie 2018
Clienti Persoane
corporativi fizice Trezorerie Altele Total
Venituri din speze si
comisioane 17.924 90.039 619 - 108.582
106
9. CASTIGURI MINUS PIERDERI DIN OPERATIUNI FINANCIARE

Venituri din tranzactii in valuta, nete 35.281 2.981

Pierderi din operatiuni cu derivative, nete (8.043) (29.854)
Venituri din reevaluarea activelor si datoriilor
in valuta, nete 8.120 58.282
Venituri din active financiare disponibile
- 6.266
pentru vanzare
Alte venituri/(pierderi) din active financiare 3.670 (72)
Venituri nete din operatiuni 39.028 37.603
10. CASTIGURI MINUS PIERDERI DIN DERECUNOASTEREA ACTIVELOR FINANCIARE

EVALUATE LA COST AMORTIZAT

Venituri/(pierderi) din vanzarea creditelor

evaluate la cost amortizat (i) (13.291) 67.266
Venituri/(pierderi) din modificari semnificative ale
creditelor evaluate la cost amortizat 1.288 -
Total (12.003) 67.266
(i) Rezultatul se refera la vanzarea unui portofoliu de credite neperformante inceputa in anul
2017 si finalizata in anul 2018 (a se vedea si nota 20).
11. PIERDERI DIN DEPRECIEREA ACTIVELOR FINANCIARE SI PROVIZIOANE

Castiguri/(Pierderi) nete din deprecierea

creditelor acordate clientilor (a se vedea nota
17b.) (35.796) 32.116
Pierderi din modificarea termenilor contractuali ai
creditelor si avansurilor acordate clientilor (6.756) -
Recuperari din creante scoase in afara bilantului 2.107 9.274
Pierderi din deprecierea creditelor si

avansurilor acordate clientilor (40.445) 41.390
Provizioane aferente elementelor extrabilantiere

(a se vedea nota 25)(i) (3.152) -
Total pierderi din depreciere si provizioane
pentru acoperirea riscului de credit aferente
creditelor si avansurilor acordate clientilor (43.597) 41.390
107
11. PIERDERI DIN DEPRECIEREA ACTIVELOR FINANCIARE SI PROVIZIOANE

(CONTINUARE)
Pierderi din deprecierea instrumentelor de

datorie si a altor active financiare evaluate la
-
valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului
global (a se vedea nota 4.b.iii XII) (217)
Pierderi din deprecierea plasamentelor la banci (790) -
Total pierderi nete din deprecierea altor

instrumente financiare (1.007) -
Total pierderi din deprecierea activelor
financiare si provizioane (44.604) 41.390
(i) In anul 2017, provizioanele aferente elementelor extrabilantiere au fost prezentate ca “Alte
cheltuieli din exploatare” conform IAS 37 (a se vedea nota 13).
12. CHELTUIELI CU PERSONALUL

2018 2017
Salarii (159.524) (124.213)

Contributii la asigurari sociale (4.957) (29.166)
Alte cheltuieli cu personalul (9.540) (7.155)
Total (174.021) (160.534)
Pana la 31.12.2017, contributiile de asigurari sociale reprezinta contributiile platite de angajator

la sistemul de pensii al statului roman. Incepand cu 01.01.2018, mare parte din aceste
contributii au fost trecute in sarcina angajatului, exceptie facand contributia asiguratorie de
munca.
Banca nu are obligatii suplimentare catre angajatii sai in ceea ce priveste beneficii post
angajare sau compensatii pentru incetarea contractului de munca.
108
13. ALTE CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2018 2017
Chirii (41.473) (40.614)

Cheltuieli cu asigurarile (2.418) (4.109)
Impozite, altele decat impozitul pe profit (28.505) (23.828)
Consumabile (3.877) (3.419)
Reclama si publicitate (24.752) (21.886)
Telecomunicatii (8.699) (7.930)
Tehnologia informatiei (12.953) (10.551)
Costuri privind energia electrica (5.589) (5.359)
Consultanta si alte servicii de specialitate (31.439) (25.069)
Contributiile la schema de garantare si fondul de
rezolutie bancara (7.505) (12.353)
Pierderi din depreciere si casari aferente mijloacelor
fixe (a se vedea nota 18) (368) (953)
Provizioane pentru litigii, angajamente si alte datorii
contingente (a se vedea nota 25) 1.875 5.073
Alte cheltuieli din exploatare (63.351) (53.323)
Total (229.054) (204.321)
14. CASA SI DISPONIBILITATI LA BANCA NATIONALA A ROMANIEI
Numerar in casierie 242.580 190.853

Numerar in ATM-uri 56.667 62.181
Cont curent la Banca Nationala a Romaniei (BNR) 2.395.632 1.791.280
Pierderi asteptate (431) -
Total 2.694.448 2.044.314
Soldul contului curent pe valute cu BNR la 31 decembrie 2018 a fost de: 457.164 mii RON (31
decembrie 2017: 591.777 mii RON) si 415.632 mii EUR (31 decembrie 2017: 257.421 mii EUR).
Banca trebuie sa detina un cont curent in EUR la BNR pentru a facilita tranzactiile interbancare
cu Banca Centrala si alte institutii financiare prin intermediul Sistemului Automatizat Trans-
European de Decontare in Timp Real (TARGET).
BNR solicita tuturor institutiilor financiare de pe teritoriul Romaniei, sa mentina la Banca
Centrala o rezerva minima obligatorie. Rezerva minima obligatorie poate fi utilizata de catre
Banca in activitatile zilnice cu conditia respectarii soldului mediu lunar ce trebuie mentinut. La
31 decembrie 2018 nivelul rezervei minime obligatorii stabilita de catre Banca Nationala a
Romaniei pentru depozitele atrase cu maturitate mai mica de 2 ani si pentru depozitele atrase
cu maturitate reziduala mai mare de 2 ani, care prevad clauze contractuale referitoare la
rambursari, retrageri, transferuri anticipate, este de 8% atat pentru fondurile atrase in RON cat
si pentru fondurile in valuta (31 decembrie 2017: 8% atat pentru fondurile atrase in RON cat si
pentru cele atrase in valuta).
109
14. CASA SI DISPONIBILITATI LA BANCA NATIONALA A ROMANIEI (CONTINUARE)

Rezerva minima obligatorie este denominata in EUR pentru depozitele si creditele in devize si
in RON pentru depozitele in lei. Rata de dobanda platita de catre Banca Nationala a Romaniei
in perioada incheiata la 31 decembrie 2018 a crescut de la 0,09% la 0,20% pentru rezervele
mentinute in RON, in timp ce pentru rezervele tinute in EUR rata dobanzii s-a mentinut la
0,02%.
15. PLASAMENTE LA ALTE BANCI
Conturi curente la alte banci 587.142 101.367

Depozite la termen la alte banci 1.090.577 787.314
Depozite colaterale la alte banci 28.698 25.990
Pierderi asteptate (a se vedea nota 4.b.iii.XII) (388) -
Total plasamente la banci 1.706.029 914.671
Conturile curente, depozitele la vedere si la termen sunt libere de sarcini si la dispozitia

imediata a Bancii atat la 31 decembrie 2018, cat si la 31 decembrie 2017.
16. TITLURI DE VALOARE
Active financiare si investitii in entitati asociate
I. Active financiare
Active financiare evaluate la FVOCI

Titluri de stat si certificate de trezorerie(i) 1.204.971 -
Instrumente de capitaluri proprii (ii) 13.394 -
Active financiare disponibile pentru vanzare

Titluri de stat si certificate de trezorerie(i) - 1.311.544
Instrumente de capitaluri proprii (ii) - 11.798
Total 1.218.365 1.323.342
(i) La 31 decembrie 2018, Banca detine titluri de stat cu cupon si certificate de trezorerie cu
discount emise in RON si EUR de Ministerul Finantelor Publice. Portofoliul titlurilor
guvernamentale in RON are ratele de cupon cuprinse intre 1,35% si 4,75% pe an si in EUR
cuprinse intre 1,25% si 3,40% pe an la 31 decembrie 2018 (31 decembrie 2017: numai in RON
intre 0,65% si 5,60%).
Randamentul mediu ponderat pentru titlurile de stat a fost de 2,39% la 31 decembrie 2018 (31
decembrie 2017: 1,87%).
La 31 decembrie 2018 si 31 decembrie 2017 toate activele financiare se aflau la dispozitia
Bancii si erau libere de sarcini.
(ii) De asemenea, sunt incluse in active financiare investitiile in actiuni la companii din grupul
Alpha Bank si alte companii.
110
16. TITLURI DE VALOARE (CONTINUARE)

I. Active financiare (continuare)
Miscarea si defalcarea participatiilor a fost dupa cum urmeaza:
Investitii in instrumente de capital 31 decembrie 2018 31 decembrie 2017
Sold la 31 decembrie 11.798 9.354

Impact din implementarea IFRS 9 38 -
Sold la 01 ianuarie 11.836 9.354
Alte ajustari 1.558 2.444
Sold 31 decembrie 13.394 11.798

Tara de
Societate Participare Valoarea Participare Valoarea
origine
detinuta % participatiei detinuta % participatiei
Biroul de Credite S.A. Romania 3,85% 206 3,85% 206
Societatea de Transfer
de Fonduri si Decontari Romania 2,98% 700 2,98% 700
TransFonD S.A.
Alpha Leasing
Romania 1,00% 77 1,00% 77
Romania IFN S.A.
Casa de Compensare Romania 1,71% 5 1,71% 5
Bucuresti S.A.
Statele
VISA Inc Unite ale mai putin de 1% 12.295 mai putin de 1% 10.737
Americii
SWIFT SCRL Belgia mai putin de 1% 111 mai putin de 1% 73
II. Investitii in entitati asociate
Investitii in entitati asociate 409 804

Total 409 804
Miscarea si defalcarea investitiilor in entitati asociate au fost dupa cum urmeaza:

Tara de
Societate Participare Valoarea Participare Valoarea
origine
detinuta % participatiei detinuta % participatiei
SSIF Alpha Finance
Romania 26,68% 409 26,68% 804
Romania S.A.
111
16. TITLURI DE VALOARE (CONTINUARE)

II. Investitii in entitati asociate (continuare)
Investitii in entitati asociate 31 decembrie 2018 31 decembrie 2017
Sold la 01 ianuarie 804 966

Achizitii investitii in entitati asociate - -
Modificari ca urmare a aplicarii metodei de
punere in echivalenta (395) (162)
Sold la sfarsitul perioadei 409 804
17. CREDITE SI AVANSURI ACORDATE CLIENTILOR
La data de 31 decembrie 2018, toate creditele si avansurile acordate clientilor sunt evaluate la
cost amortizat.
Companii 4.769.991 4.863.285

Intreprinderi mici si mijlocii 561.748 509.745
Persoane fizice autorizate,cabinete individuale 4.565 3.084
Persoane fizice 6.311.008 5.996.068
- Credite de consum 1.059.980 1.016.179
- Credite imobiliare 5.157.418 4.893.245
- Carduri de credit 93.610 86.644
Total credite, brute 11.647.312 11.372.182
Pierderi asteptate din deprecierea creditelor (493.874) (433.847)
Total credite, nete 11.153.438 10.938.335
Creditele pot fi rambursate inainte de maturitate.
(a) Analiza pe tipuri de clienti

Persoane fizice
- in RON 3.215.515 2.649.079
- in devize 3.095.493 3.346.989
Persoane juridice
- in RON 1.639.356 1.721.877
- in devize 3.696.948 3.654.237
Total credite, valoare bruta 11.647.312 11.372.182
Pierderi asteptate din deprecierea creditelor (493.874) (433.847)
Credite si avansuri acordate clientilor, nete 11.153.438 10.938.335
112
17. CREDITE SI AVANSURI ACORDATE CLIENTILOR (CONTINUARE)
(a) Analiza pe tipuri de clienti (continuare)
In contextul reevaluarii modelului de afaceri al carui obiectiv este de a detine active financiare in
vederea colectarii de fluxuri de trezorerie contractuale, vanzarile anterioare sunt luate in
considerare.
Avand in vedere urmatoarele:
- majoritatea cesiunilor efectuate de Banca sunt conform modelului de afaceri al Bancii,

constand in vanzarea de credite neperformante ca urmare a deteriorarii ratingului debitorului
- cesiunile sunt nesemnificative valoric, atat individual cat si cumulat,
cesiunile sunt considerate in conformitate cu modelul de afaceri al Bancii pentru credite si

avansuri acordate clientilor.
113
17. CREDITE SI AVANSURI ACORDATE CLIENTILOR (CONTINUARE)
(b) Pierderi asteptate din deprecierea creditelor si avansurilor acordate clientelei
In cursul anului 2018 Banca a derecunoscut credite in valoare bruta de 24 milioane RON (31 decembrie 2017: 30 milioane RON), implicit
diminuarea ajustarilor de depreciere aferente.
Miscarile ce au avut loc in categoria ajustarilor pentru deprecierea creditelor sunt evidentiate mai jos:
Credite Credite de Carduri de Persoane

imobiliare consum credit juridice Total credite
Sold la 1 ianuarie 2017 160.178 165.228 16.486 724.446 1.066.338

Depreciere neta aferenta perioadei (nota 11) (17.565) 3.327 1.652 (19.530) (32.116)
Ajustari pentru dobanzi aferente creditelor
825 1.734 - 15.239 17.798
depreciate
Diferente curs valutar 3.450 2.367 (829) 13.393 18.381
Vanzari/transferuri de credite depreciate (9.453) (45.146) (10.918) (7.155) (72.672)
Reclasificari in active detinute in vederea vanzarii - (1.879) (98) (531.730) (533.707)
Credite scoase in afara bilantului (3.960) (9.067) (2.552) (14.596) (30.175)
Sold la 31.12.2017 133.475 116.564 3.741 180.067 433.847
Impactul din implementarea IFRS 9 (3.604) (14.142) (1.229) 47.187 28.212

Sold la 1 ianuarie 2018 129.871 102.422 2.512 227.254 462.059
Depreciere neta aferenta perioadei (nota 11) (11.292) 24.926 3.135 19.027 35.796
Ajustari pentru dobanzi aferente creditelor
depreciate 56 651 0 6.577 7.284
Diferente curs valutar 436 1.255 (411) 12.523 13.803
Derecunoasterea activelor financiare (537) (797) - (21) (1.355)
Credite scoase in afara bilantului (384) (734) - (22.595) (23.713)
Sold la 31 decembrie 2018 118.150 127.723 5.236 242.765 493.874
114
18. IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE
Terenuri si Mobilier Imobilizari Imobilizari

cladiri si echipamente Altele corporale necorporale
COST
01 ianuarie 2018 122.105 92.101 40.830 255.036 59.997
Achizitii 1.968 15.596 4.787 22.351 15.592

Vanzari - (8) - (8) -
Casari (94) (15.096) (13.085) (28.275) (207)
Reclasificari - 1.379 (1.379) - -
31 decembrie 2018 123.979 93.972 31.153 249.104 75.382
AMORTIZARE
01 ianuarie 2018 64.924 63.225 35.084 163.233 42.197
Cheltuieli cu amortizarea 5.066 7.967 1.877 14.910 5.485
Depreciere - - - - -
Vanzari - (8) - (8) -
Casari (58) (15.013) (13.042) (28.113) (1)
Reclasificari - - - - -
31 decembrie 2018 69.932 56.171 23.919 150.022 47.681
VALOARE CONTABILA
NETA
31 decembrie 2018 54.047 37.801 7.234 99.082 27.701
1 ianuarie 2018 57.181 28.876 5.746 91.803 17.800
COST
01 ianuarie 2017 122.226 88.359 39.979 250.564 46.506
Achizitii 1.533 5.988 2.745 10.266 13.491
Vanzari - - - - -
Casari (1.654) (3.132) (1.008) (5.794) -
Reclasificari - 886 (886) - -
31 decembrie 2017 122.105 92.101 40.830 255.036 59.997
AMORTIZARE
01 ianuarie 2017 60.288 59.429 34.295 154.012 39.170
Cheltuieli cu amortizarea 5.441 6.851 1.771 14.063 3.027
Depreciere - - - - -
Vanzari - - - - -
Casari (805) (3.056) (981) (4.842) -
Reclasificari - 1 (1) - -
31 decembrie 2017 64.924 63.225 35.084 163.233 42.197
VALOARE CONTABILA
NETA
31 decembrie 2017 57.181 28.876 5.746 91.803 17.800
1 ianuarie 2017 61.938 28.930 5.684 96.552 7.336
115
18. IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE (CONTINUARE)

Mijloacele fixe casate in cursul anului 2018 au rezultat in principal ca urmare a inlocuirii
echipamentelor IT si procesului anual de inventariere, comparativ cu 31 decembrie 2017 cand
mijloacele fixe casate, in valoare de 1 milion RON, au rezultat in principal in urma reorganizarii
sau relocarii unitatilor si procesului anual de inventariere.
Imobilizarile necorporale contin in principal aplicatii informatice. In categoria alte mijloace fixe
sunt incluse: mobilier, autovehicule, echipamente de uz casnic, echipamente de aer conditionat,
etc.
La 31 decembrie 2018, valoarea contabila a mijloacelor fixe achizitionate prin contracte de
leasing financiar era de 831 mii RON (31 decembrie 2017: 1.575 mii RON).
19. INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

Pentru activele si datoriile financiare derivate detinute nu se aplica contabilitatea de acoperire,
dar sunt detinute in vederea gestionarii riscului.
La 31 decembrie 2018 si la 31 decembrie 2017, Banca are in sold doar swap-uri pe cursul de
schimb; toate tranzactile au fost incheiate cu Alpha Bank AE (sume exprimate in RON).
31 decembrie 2018
Valoare nominala Valoare justa
Suma vanduta Suma cumparata Activ Pasiv
Swap pe cursul de schimb 454.667.468 454.000.000 - 1.419.963
Total 454.667.468 454.000.000 - 1.419.963
31 decembrie 2017
Valoare nominala Valoare justa
Suma
vanduta Suma cumparata Activ Pasiv
Swap pe cursul de schimb 330.098.477 331.346.000 1.566.380 1.713.833
Total 330.098.477 331.346.000 1.566.380 1.713.833
20. ALTE ACTIVE SI ACTIVE DETINUTE IN VEDEREA VANZARII

Debitori diversi 9.075 8.791
Alte creante (in numerar) 2.232 2.149
Total active financiare 11.307 10.940
Cheltuieli inregistrate in avans 3.454 3.133
Active recuperate de Banca de la clienti in cazul
contractelor incheiate 377 4.634
Alte active 31.001 18.285
Total active nefinanciare 34.832 26.052
Total alte active 46.139 36.992
116
20. ALTE ACTIVE SI ACTIVE DETINUTE IN VEDEREA VANZARII (CONTINUARE)
2018 2017
Active imobilizate detinute in vedera vanzarii 9.063 9.338
Alte active imobilizate detinute in vederea vanzarii (i) - 256.953
Total active detinute in vederea vanzarii 9.063 266.291

Total alte active si active detinute in vederea
vanzarii 55.202 303.283
(i) In cursul anului 2017, Banca a inceput procesul de vanzare a unui portofoliu de credite
neperformante care include atat expuneri ale clientilor persoane fizice, cat si expuneri ale
persoanelor juridice. La 31.12.2017, partea din portofoliul respectiv care nu a fost
derecunoscuta a fost prezentata ca „Active detinute in vederea vanzarii” in conformitate cu
IFRS 5 (31.12.2017: 257 milioane RON). In cursul anului 2018 a fost finalizata vanzarea
intregului portofoliu.
21. DEPOZITE ATRASE DE LA BANCI
Conturi curente si depozite la vedere 34.879 55.293

Depozite la termen 594.756 1.776.720
Depozite colaterale 1.630.782 1.537.285
Total depozite de la banci 2.260.417 3.369.298
Depozitele atrase de la banci reprezinta in principal depozite de la Alpha Bank Grecia.

Perioada Perioada Perioada Perioada
Depozite atrase de la Alpha cea mai cea mai cea mai cea mai
Bank AE scurta / lunga / Rata scurta / lunga / Rata
Rata cea cea mai Rata cea cea mai
mai mica mare mai mica mare
maturitate contractuala 166 zile 4.018 zile 111 zile 4.018 zile
EUR
rata de dobanda 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
22. DEPOZITE ATRASE DE LA CLIENTI
Conturi curente si depozite la vedere 2.984.312 2.525.034

Depozite la termen 8.354.829 6.742.893
Depozite colaterale 233.485 172.203
Certificate de depozit - 166
Depozite de la clienti 11.572.626 9.440.296
117
22. DEPOZITE ATRASE DE LA CLIENTI (CONTINUARE)

Persoane fizice
- in RON 2.483.703 2.437.086
- in devize 3.763.217 2.989.107
Persoane juridice
- in RON 2.473.062 2.169.952
- in devize 2.816.928 1.822.974
Total depozite 11.536.910 9.419.119
Datorii atasate (dobanzi) 35.716 21.177

Total 11.572.626 9.440.296
Depozitele atrase de la clientela pot fi retrase anticipat, caz in care veniturile din dobanzi se
calculeaza pe baza ratei de dobanda aferente contului curent, in vigoare la data retragerii.
Dobanzi la depozitele la termen
Clienti Moneda 1 luna 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 24 luni
EUR 0,21% 0,38% 0,77% 0,98% 1,02% 0,88%

Persoane
RON 0,92% 1,58% 2,04% 2,01% 2,21% 1,16%
fizice
USD 0,65% 0,92% 1,30% 1,33% 1,29% 0,60%
EUR 0,29% 0,81% 0,74% 0,86% 1,19% 1,14%

Persoane
RON 1,06% 1,82% 3,19% 3,40% 3,16% -
juridice
USD 0,56% 0,75% 0,93% 0,99% 1,30% -
Tabelul de mai sus prezinta rata medie ponderata a dobanzii oferite de Banca la sfarsitul anului
2018 pentru depozitele la termen.
23. ALTE FONDURI IMPRUMUTATE
Alte fonduri imprumutate reprezinta facilitati de credit incheiate cu Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare („BERD”)‚ Corporatia Financiara Internationala (“IFC”), Banca
pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (“BSTDB”) si Fondul European pentru Europa de
Sud-Est (“EFSE”).
Pe 24 noiembrie 2005 Banca a semnat un acord de imprumut cu BERD pentru finantarea
municipalitatilor mici si mijlocii si/sau companiilor detinute sau controlate de municipalitati in
valoare de 20 milioane EUR scadent in luna aprilie 2021. In 2009 Banca a accesat doar 0,3
milioane EUR si 13,75 milioane RON din contractul initial, in valoare de 20 milioane EUR. Suma
ramasa de accesat a fost anulata in conformitate cu dispozitiile acordului incheiat in cursul
anului 2010. La 31 decembrie 2018 Banca mai are in sold 0,07 milioane EUR si 3,06 milioane
RON din sumele utilizate mentionate mai sus.
Pe 18 mai 2017 Banca a semnat un acord de imprumut cu IFC, in valoare de 50 milioane EUR,
cu scadenta in martie 2022, care a fost complet accesat pana la sfarsitul anului 2017.
Pe 29 august 2018 Banca a semnat un acord de imprumut cu BSTDB, in valoare de 40
milioane EUR, cu scadenta in 2019, care a fost complet accesat pana la sfarsitul anului 2018.
118
23. ALTE FONDURI IMPRUMUTATE (CONTINUARE)
Pe 19 decembrie 2018 Banca a semnat un acordul de imprumut cu EFSE pentru finantarea

microintreprinderilor si intreprinderilor mici private, in valoare de 139,5 milioane RON, cu
scadenta in noiembrie 2023, din care a accesat doar jumatate pana la sfarsitul anului 2018.
Imprumuturi BERD 3.400 4.749

Imprumuturi IFC 228.590 228.042
Imprumuturi BSTDB 186.710 -
Imprumuturi EFSE 69.851 -
Alte fonduri imprumutate 488.551 232.791
Modificarile datoriilor generate de activitatea de finantare, inclusiv fluxurile de numerar si cele

nemonetare sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Fluxuri nemonetare Fluxuri nemonetare
Fluxul de
numerar din 1 Diferente 31 Diferente 31
activitatile ianuarie Flux de Dobanda de curs decembrie Flux de Dobanda de curs decembrie
de finantare 2017 numerar acumulata valutar 2017 numerar acumulata valutar 2018
Alte fonduri
imprumutate
- BERD 6.076 (1.346) 5 14 4.749 (1.347) (2) - 3.400
Alte fonduri
imprumutate
- IFC - 229.724 (1.682) - 228.042 - 548 - 228.590
Alte fonduri
imprumutate
- BSTDB - - - - - 186.555 155 - 186.710
Alte fonduri
imprumutate
- EFSE - - - - - 69.750 101 - 69.851
24. DATORII SUBORDONATE

In luna noiembrie 2004, Banca a semnat un contract de credit subordonat cu Alpha Bank
Grecia in suma de 16.000.000 EUR pentru o perioada de 7 ani. Acest credit a fost prelungit si
va fi rambursat intr-o singura transa la scadenta, in luna noiembrie 2019. Rata de dobanda este
egala cu EURIBOR la 3 luni plus 2,0%.
In luna septembrie 2005, Banca a semnat al doilea contract de credit subordonat cu Alpha Bank
Grecia in suma de 60.000.000 EUR pentru o perioada de 7 ani. Contractul de credit subordonat
a fost prelungit, iar rambursarea lui se face intr-o singura transa la scadenta, in luna septembrie
2019. Rata dobanzii aferenta acestui contract este egala cu EURIBOR la 3 luni plus 2,0%.
In luna februarie 2006, Banca a semnat al treilea contract de credit subordonat cu Alpha Bank
Grecia in suma de 4.300.000 EUR pentru o perioada de 7 ani. Contractul de credit subordonat
a fost prelungit, iar rambursarea imprumutului se face intr-o singura transa la scadenta, in luna
februarie 2019. Rata dobanzii aferenta acestui contract este egala cu EURIBOR la 3 luni plus
2,0%.
119
23. DATORII SUBORDONATE (CONTINUARE)
In luna noiembrie 2006, Banca a semnat al patrulea contract de credit subordonat cu Alpha
Bank Grecia in valoare de 13.000.000 EUR pentru o perioada de 7 ani. Contractul de credit
subordonat a fost prelungit, iar rambursarea lui se face intr-o singura transa la scadenta, in luna
octombrie 2019. Rata dobanzii aferenta acestui contract este egala cu EURIBOR la 3 luni plus
2,0%.
In luna septembrie 2009, Banca a semnat al cincilea contract de credit subordonat cu Alpha
Bank Grecia in valoare de 12.000.000 EUR pentru o perioada de 7 ani. Contractul de credit
subordonat a fost prelungit, iar rambursarea lui se face intr-o singura transa la scadenta, in luna
septembrie 2019. Rata dobanzii aferenta acestui contract este egala cu EURIBOR la 3 luni plus
2,0%.
In luna mai 2011, Banca a semnat al saselea contract de credit subordonat cu Alpha Bank
Grecia in valoare de 80.000.000 EUR. Banca a utilizat doar 50.000.000 EUR pana la 31
decembrie 2018, conform prevederilor contractuale. Graficul de rambursare se bazeaza pe rate
lunare si nu cuprinde o data finala de scadenta. Rata dobanzii stabilita pentru fiecare transa
lunara se bazeaza pe EURIBOR la 1 luna plus 2,5%.
La 31 decembrie 2018 si 31 decembrie 2017, soldurile imprumuturilor subordonate erau:
Datorii subordonate 724.574 723.978
Total 724.574 723.978
Modificarile datoriilor subordonate generate de activitatea de finantare, inclusiv fluxurile de

numerar si cele nemonetare sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Fluxuri nemonetare Fluxuri nemonetare

Fluxul de
numerar din 1 Diferente 31 Diferente 31
activitatile de ianuarie Dobanda de curs decembrie Dobanda de curs decembrie
finantare 2017 acumulata valutar 2017 acumulata valutar 2018
Subordinated
debt 705.540 20 18.418 723.978 (56) 652 724.574
25. PROVIZIOANE
Provizioanele includ: provizioane pentru litigii, fraude si alte angajamente in cuantum de 8,6
milioane RON (31 Decembrie 2017: 10,5 milioane RON) si provizioane pentru garantii si
angajamente de creditare in cuantum de 14,5 milioane RON (31 Decembrie 2017: 3,1 milioane
RON) (a se vedea nota 30).
120
25. PROVIZIOANE (CONTINUARE)

Miscarea in cadrul acestor provizioane a fost urmatoarea:
Sold la 1.1.2017 18.638
Modificari in perioada 1.1.- 31.12.2017
Provizioane pentru expuneri extrabilantiere (8.022)
Provizioane pentru alte datorii contingente 2.836
Provizioane pentru litigii 113
Diferente de curs 62
Sold la 31.12.2017 13.627
Impactul aplicarii IFRS 9 asupra provizioanelor pentru expuneri

extrabilantiere 8.242
Sold la 1.1.2018 21.869
Provizioane pentru expuneri extrabilantiere (a se vedea nota 11) 3.152
Provizioane pentru alte datorii contingente (1.846)
Provizioane pentru litigii (29)
Diferente de curs 16
Sold la 31.12.2018 23.162
26. DATORII PRIVIND IMPOZITUL CURENT SI ALTE DATORII
Datoriile din leasing financiar (i) 55 110

Creditori diversi 9.626 9.485
Total datorii financiare 9.681 9.595
Cheltuieli privind asigurarile sociale 6.168 5.586
Cheltuieli de platit – plan de stimulare a
vanzarilor 6.330 7.783
Sume in tranzit 8.869 8.187
Datoria cu impozitul pe profitul curent 50.034 24.184
Alte datorii 48.561 33.323
Total datorii nefinanciare 119.962 79.063
Datori privind impozitul curent si alte datorii 129.643 88.658
(i) Platile de leasing financiar sunt detaliate dupa cum urmeaza:

Total plati minime de leasing
< 1 an 35 59
Intre 1 – 5 ani 23 58
58 117
Minus: cheltuiala cu dobanda (3) (7)
Valoarea actuala a platilor de leasing 55 110
< 1 an 33 55
Intre 1 – 5 ani 22 55
121
27. IMPOZIT PE PROFIT
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Modificarile in cheltuiala cu impozitul pe profit din perioada au fost:

Exercitiul financiar Exercitiul financiar
incheiat la incheiat la
Cheltuiala cu impozitul curent 92.062 40.764
Cheltuiala/(Venitul) cu impozitul pe profit amanat (726) 911
Total cheltuiala cu impozitul pe profit 91.336 41.675
Datoria/(Creanta) cu impozitul pe profit amanat, net 31 decembrie 2018 31 decembrie 2017
Sold la 31 decembrie datorie / (creanta) 1.346 708

Impactul din implementarea IFRS 9 (1.319) -
Sold la 1 ianuarie datorie / (creanta) 27 708
Cheltuiala/(Venitul) aferente perioadei in contul de profit
si pierdere (726) 911
Impozitul amanat inregistrat direct in capitaluri proprii (i) 1.105 (273)
Soldul la 31 decembrie datorie / (creanta), din care 406 1.346
Datoria cu impozitul pe profit amanat 4.514 4.500

Creanta cu impozitul pe profit amanat 4.108 3.154
(i) Suma inregistrata in capitalurile proprii reprezinta miscarea in soldul impozitului pe profit
amanat pentru rezervele aferente activelor financiare (31 decembrie 2018: 1,1 milioane RON si
31 decembrie 2017: 0,3 milioane RON).
Reconcilierea impozitului pe profitului brut al Bancii si suma teoretica ce rezulta folosind cota de
impozitare din Romania este urmatoarea:
Exercitiul financiar Exercitiul financiar

incheiat la incheiat la
Profit brut 112.379 256.409

Impozitul calculat folosind cota de impozitare de
16% 17.981 41.025
Cresteri/(diminuari) din:
- venituri neimpozabile (10.399) (4.214)
- cheltuieli nedeductibile in scopuri fiscale 14.137 9.828
- alte diferente (i) 69.617 (4.964)
Total cheltuiala cu impozitul pe profit 91.336 41.675
122
27. IMPOZIT PE PROFIT (CONTINUARE)
(i) Suma reprezinta in principal impozitul curent calculat conform Legii 72/2008 ca urmare a
finalizarii tranzactiei de cesiune a portofoliului de credite corporate neperformante, in prima
jumatate a anului 2018 (a se vedea si nota 20).
Recunoscut
in contul de 31
Miscari in impozitul pe profit amanat
1 ianuarie profit si Recunoscut decembrie
2018 pierdere in capitaluri 2018
Impozitul pe profit amanat
datorie/(creanta)
Credite si avansuri acordate clientilor (1.818) (506) - (2.324)
Imobilizari corporale 3.887 (167) - 3.720
Rezerva aferenta activelor financiare -
obligatiuni (995) - 858 (137)
Rezerva aferenta activelor financiare - alte
titluri 547 - 247 794
Alte diferente temporare (1.594) (53) - (1.647)
27 (726) 1.105 406
Recunoscut
in contul de 31
Miscari in impozitul pe profit amanat
1 ianuarie profit si Recunoscut decembrie
2017 pierdere in capitaluri 2017
Impozitul pe profit amanat
datorie/(creanta)
Credite si avansuri acordate clientilor (1.774) 1.275 - (499)
Imobilizari corporale 3.772 115 - 3.887
Rezerva aferenta activelor financiare
disponibile pentru vanzare-obligatiuni (311) - (684) (995)
Rezerva aferenta activelor financiare
disponibile pentru vanzare-alte titluri 134 - 413 547
Alte diferente temporare (1.113) (479) (2) (1.594)
708 911 (273) 1.346
Banca nu a recunoscut impozit pe profit aferent rezervelor statutare in valoare de 160.183 mii
RON (31 decembrie 2017: 154.564 mii RON), care au fost constituite conform legislatiei
bancare romanesti si nu pot fi distribuite.
Conform Codului Fiscal Roman, aceste rezerve sunt scutite de impozit si vor ramane netaxate
pana la utilizare (exemplu: transferarea in cadrul profitului de distribuit, acoperirea pierderilor,
etc). Banca nu intentioneaza sa-si reduca sau sa-si dizolve activitatea si, conform planului de
afaceri actual, este putin probabil ca rezervele bancare generale sa fie utilizate.
La 31 decembrie 2018 Banca a inregistrat o creanta privind impozitul amanat in valoare de 4,1
milioane RON (31 decembrie 2017: 3,2 milioane RON), din care 4 milioane RON din credite si
alte diferente temporare (31 decembrie 2017: 2,1 milioane RON) si 0,1 milioane RON din
rezerva aferenta activelor financiare - obligatiuni si alte titluri (31 decembrie 2017: 1,1 milioane).
Datoria cu impozitul pe profit amanat la 31 decembrie 2018 a fost in valoare de 4,5 milioane
RON (31 decembrie 2017: 4,5 milioane RON) din care 3,7 milioane RON din deprecierea
mijloacelor fixe (31 decembrie 2017: 3,9 milioane RON) si 0,8 milioane RON din rezerva
aferenta activelor financiare - alte titluri (31 decembrie 2017: 0,6 milioane RON).
Banca preconizeaza ca sumele de mai sus vor fi recuperate din profitul impozabil viitor.
123
28. CAPITAL SOCIAL

Capital social varsat conform Actului Constitutiv 958.811 958.811
Retratarea capitalului social in conformitate cu
IAS 29 24.334 24.334
Total 983.145 983.145

Capitalul social al Bancii autorizat, emis si platit in totalitate (conform Actului Constitutiv) la 31
decembrie 2018 este de 8.323.016 actiuni avand valoarea nominala de 115,2 RON (31
decembrie 2017: 8.323.016 actiuni cu valoare nominala de 115,2 RON). Toate actiunile emise
sunt in totalitate platite.
Structura capitalului social la 31 decembrie 2018 si 31 decembrie 2017 este dupa cum
urmeaza:
31 decembrie 2018
Actionari Numar de Valoare
actiuni % nominala
Alpha Bank A.E 8.316.223 99,91838% 958.029

Alpha Bank (Grecia) 8.316.223 99,91838% 958.029
Alti actionari (cetateni greci) 6.793 0,08162% 782

Total 8.323.016 100% 958.811
31 decembrie 2017
Actionari Numar de Valoare
actiuni % nominala
Alpha Bank A.E 8.316.223 99,91838% 958.029

Alpha Bank (Grecia) 8.316.223 99,91838% 958.029
Alti actionari (cetateni greci) 6.793 0,08162% 782

Total 8.323.016 100% 958.811
Alpha Bank a fost listata la Bursa de la Atena inca din 1925. Pe langa bursa din Grecia,
actiunile sunt tranzactionate la Bursa de la New York sub forma de certificate de depozit
americane (ADR). Banca este, de asemenea, inclusa in indici internationali, cum ar fi MSCI
Emerging Markets, MSCI Grecia, FTSE All World si FTSE4Good Emerging Index.
29. REZERVE

Rezerve statutare 160.183 154.564
Rezerve din reevaluarea titlurilor (509) (2.356)
Total 159.674 152.208
124
30. ANGAJAMENTE EXTRABILANTIERE, ACTIVE SI DATORII CONTINGENTE
Datorii extrabilantiere
Banca, in desfasurarea obisnuita a operatiunilor, este obligata sa-si asume angajamente
contractuale care, in viitor, pot duce la modificari in structura activelor sale. Aceste angajamente
se regasesc in conturile extrabilantiere si se refera la acreditive, scrisori de garantie, facilitati de
credit neutilizate si limite de credit.
In plus, datoriile contingente ale Bancii rezulta din facilitatile de credit neutilizate si limitele
acordate care nu pot fi indeplinite imediat sau pot fi indeplinite partial, atat timp cat contrapartile
indeplinesc conditiile agreate.
Acreditivele sunt emise in scopul de a facilita activitatea de tranzactionare, in special pentru
asigurarea finantarii acordurilor contractuale de transfer de bunuri pe plan intern sau
international, prin preluarea platilor catre terti ca urmare a obligatiilor contractuale fata de
clientul Bancii. Atat garantiile cat si acreditivele reprezinta angajamente emise de Banca in
anumite conditii cu scopul de a se asigura ca, clientii sai isi vor indeplini obligatiile contractuale.
Incepand cu 1.1.2018, ca urmare a implementarii IFRS 9, Banca evalueaza pierderile asteptate
pentru facilitatile acordate neutilizate si scrisori de garantie/acreditive, care sunt incluse la
pozitia „Provizioane”.
Soldul pierderilor asteptate mentionate mai sus este de 14,5 milioane RON la 31.12.2018 (a se
vedea nota 25).
Valoarea agregata a garantiilor, angajamentelor financiare si a altor elemente in afara bilantului,
la sfarsitul perioadei, este prezentata mai jos:

Scrisori de garantie emise in RON 233.512 184.899
Scrisori de garantie emise in devize 207.182 207.704
Total scrisori de garantie emise 440.694 392.603
Acreditive emise 52.591 36.770
Facilitati de credit netrase in RON 625.332 606.530

Facilitati de credit netrase in devize 804.520 656.034
Total facilitati de credit netrase 1.429.852 1.262.564
Din care:
- Irevocabile 560.812 470.201
- Revocabile 869.040 792.363
Angajamente privind chiriile
La 31 decembrie 2018 Banca are angajamente privind chiriile in valoare de 211.471 mii RON
(31 decembrie 2017: 204.631 mii RON), iar la companii din cadrul grupului angajamentele
privind chiriile se ridica la 4,9 milioane RON (31 decembrie 2017: 7,2 milioane RON).
Platile viitoare de chirii din contractele de leasing operational sunt dupa cum urmeaza:
125
30. ANGAJAMENTE EXTRABILANTIERE, ACTIVE SI DATORII CONTINGENTE

(CONTINUARE)
< 1 an 46.160 39.118

Intre 1 si 5 ani 123.854 102.891
> 5 ani 41.457 62.622
TOTAL 211.471 204.631
Principalele diferente intre platile minime viitoare de leasing si impactul estimat conform IFRS
16 "Leasing" se datoreaza urmatoarelor motive:
• Sumele reprezentand chirii viitoare sunt actualizate

• Sunt utilizate urmatoarele ipoteze:
• excluderea proprietatilor inchiriate pentru care contractele de inchiriere expira in 2019 si
nu vor fi reinnoite (exceptarea aplicabila contractelor pe termen scurt),
• ipoteza referitoare la prelungirea duratei de inchiriere pentru contracte care desi expira
in 2019, vor fi reinnoite de Banca,
• in cazul in care exista o clauza contractuala privind cresteri de valoare, platile viitoare de
leasing sunt ajustate la data de la care cresterea respectiva produce efecte.
Litigii
Litigiile la care Banca participa in calitate de parat, atat la 31 decembrie 2018 cat si la 31
decembrie 2017, nu implica pretentii semnificative asupra Bancii. Provizionul constituit in acest
sens la 31 decembrie 2018 este in valoare de 3.084 mii RON (31 decembrie 2017: 3.112 mii
RON) .
Alte datorii contingente
Guvernul Romaniei are cateva agentii autorizate pentru auditul (controlul) companiilor care
opereaza in Romania. Aceste controale sunt similare auditurilor fiscale din alte tari si pot
acoperi numai aspectele fiscale si alte probleme legale si de reglementare de interes pentru
aceste agentii. Este posibil ca Banca sa fie in continuare supusa controalelor fiscale ca urmare
a emiterii de noi norme fiscale. Ultima verificare a impozitelor de catre autoritatile fiscale a
acoperit perioada de pana la 31 decembrie 2006.
31. FONDURI PROPRII

Banca mentine un nivel al fondurilor proprii care sa poata fi utilizat in orice moment si cu
prioritate pentru a acoperi riscurile inerente din activitate. Adecvarea capitalului Bancii este
monitorizata cu ajutorul normelor si ratelor stabilite de Autoritatea Bancara Europeana („EBA”)
si adoptate de Banca Nationala a Romaniei (“BNR”) pentru supervizarea Bancii.
Regulamentele impun ca rata de adecvare a capitalului sa se calculeze pe baza informatiilor
financiare intocmite in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene si BNR, privind cerintele
prudentiale. Pentru a avea o „capitalizare suficienta”, in conformitate cu reglementarile BNR, o
institutie de credit trebuie sa aiba rata a fondurilor proprii de nivel 1 de baza de cel putin 4,5% si
6% pentru fondurile de nivel 1, in timp ce nivelul minim al ratei fondurilor proprii totale este
mentinut la 8%.
126
31. FONDURI PROPRII (CONTINUARE)

La data de 31 decembrie 2018 rata de adecvare a capitalului, determinata conform
regulamentului BNR, este de 24,45% (31 decembrie 2017: 25,43%).
Pe parcursul ultimului an, Banca a respectat in totalitate toate cerintele de capital impuse.
Adecvarea capitalului
Obiectivele principale ale Bancii in ceea ce priveste adecvarea capitalului sunt respectarea
reglementarilor externe legate de cerintele de capital, mentinerea unor rate de credit si rate de
capital sanatoase pentru sustinerea activitatii si maximizarea valorii actionarilor.
Banca isi gestioneaza structura capitalului si face ajustarile necesare pentru a se alinia la
modificarile conditiilor economice si a riscului caracteristic activitatii sale. Pentru a mentine sau
ajusta structura capitalului, Banca poate modifica suma platita sub forma de dividende
actionarilor, poate returna capital actionarilor sau poate emite titluri de capital. Nu a aparut nicio
modificare in obiective, politici si proceduri fata de anii anteriori.
Capitalul reglementat (bazat pe reglementarile BNR)

Actual Reglementat Actual Reglementat
Fondurile proprii de nivel 1 de baza 1.666.032 363.537 1.636.621 359.061

Fondurile proprii de nivel 1 1.666.032 484.716 1.636.621 478.748
Fondurile proprii de nivel 2 309.307 N/A 392.617 N/A
Total fonduri proprii 1.975.339 646.288 2.029.238 638.331
Active si elemente din afara

bilantului, ajustate in functie de
risc 8.078.602 8.078.602 7.979.136 7.979.136
Fondurile proprii de nivel 1 de baza 20,62% 4,50% 20,51% 4,50%

Fondurile proprii de nivel 1 20,62% 6,00% 20,51% 6,00%
Rata de adecvare cumulata 24,45% 8,00% 25,43% 8,00%
Capitalul reglementat este format din fondurile proprii de nivel 1, capital social, rezultatul
reportat, inclusiv profitul perioadei curente, rezerve si alte elemente ale rezultatului global.
Cealalta componenta a capitalului reglementat o reprezinta fondurile proprii de nivel 2, pozitie
ce include datoriile subordonate si actiunile preferentiale.
127
32. TRANZACTII CU PARTI AFILIATE

Conform Standardului International de Contabilitate 24, prin parte afiliata se intelege o persoana
sau o entitate care este afiliata entitatii care intocmeste situatiile financiare.
In special pentru Banca, sunt considerate parti afiliate urmatoarele:
1. Actionarul majoritar, Alpha Bank si entitatile care reprezinta pentru Banca sau pentru
societatea-mama una din urmatoarele:
- o filiala
- o asociere in participatie
- un asociat
- un plan de beneficii post-angajare.
2. O persoana si membrii apropiati ai familiei, in cazul in care acea persoana face parte din
personalul-cheie de conducere.
Banca considera ca fiind personal-cheie din conducere toti membrii Consiliului de Administratie
si Comitetului Executiv ai Bancii si ai Companiei Mama, inclusiv membrii apropiati ai familiei
acestora.
Pe parcursul anului 2018, Banca a derulat tranzactii bancare cu Alpha Bank Grecia, entitate ce
detine 99,92% din actiunile Bancii, precum si cu alte societati din cadrul Grupului (Alpha Bank
London Ltd, Alpha Finance A.E.P.E.Y., Alpha Asset Management A.E.D.A.K, Alpha Astika
Akinita A.E., SSIF Alpha Finance Romania S.A., Alpha Supporting Services A.E, Alpha Bank
Cyprus Ltd , Alpha Insurance Brokers S.R.L.(Romania), Alpha Leasing Romania IFN S.A., AGI-
RRE Participations 1 L.T.D., Alpha Real Estate Services S.R.L., AGI - RRE Participations 1
S.R.L., AGI - RRE Poseidon Ltd, S.C. Romfelt Real Estate S.A., AGI - RRE Zeus SRL, AGI -
RRE Poseidon SRL, AGI - RRE Hera S.R.L., AGI - RRE Artemis Ltd, S.C. Cordia Residence
S.R.L., S.C. Carmel Residential S.R.L., AGI-RRE Cleopatra S.R.L., AGI-RRE Hermes S.R.L.,
Asmita Gardens S.R.L., Ashtrom Residents S.R.L., Cubic Center Development S.A., TH Top
Hotels S.R.L). Tranzactiile au avut loc in termenii si conditiile comerciale ale pietei.
128
32. TRANZACTII CU PARTI AFILIATE (CONTINUARE)

Aceste tranzactii includ credite, depozite si schimburi valutare. Sumele rezultate din tranzactiile cu partile aflate in relatii speciale cu Banca la
sfarsitul exercitiului financiar, precum si veniturile si cheltuielile aferente, sunt urmatoarele:
Personalul-cheie din
Banca - mama Entitati asociate Altele
conducere
31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec
2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017
Active
Plasamente la banci - - 810.611 688.996 - - 65 66
Credite si avansuri acordate clientilor 871 935 - - - - 197.463 269.163
Instrumente financiare derivate - - - 1.566 - - - -
Active financiare evaluate la valoarea justa
prin alte elemente ale rezultatului global - - - - - - 77 -
Investitii financiare disponibile pentru vanzare - - - - - - - 77
Investii in entitati asociate - - - - 409 804 - -
Alte active - - 29 265 15 7 20 20
Total active 871 935 810.640 690.827 424 811 197.625 269.326
Datorii
Depozite de la banci - - 2.229.927 3.366.947 - - 69 147
Depozite de la clienti 8.051 7.123 - - 8.586 8.595 144.625 101.116
Datorii subordonate - - 724.574 723.978 - - - -
Instrumente financiare derivate - - 1.420 1.714 - - - -
Alte datorii - - - - - - 10.184 9.238
Total datorii 8.051 7.123 2.955.921 4.092.639 8.586 8.595 154.878 110.501
Garantii date - - 43.264 46.023 - - - 384

Garantii primite - - 68.988 72.584 - - - -
Angajamente de credit neutilizate 264 240 746.224 745.552 933 932 90.316 130.971
Pozitia „Depozite de la banci” din tabelul de mai sus include depozite colaterale primite de la Alpha Bank Grecia, in suma de 1.630.783 mii
RON (31 decembrie 2017: 1.537.286 mii RON).
129
32. TRANZACTII CU PARTI AFILIATE (CONTINUARE)

Personalul-cheie
Banca - mama Entitati asociate Altele
din conducere
31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec 31-dec
2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017
Venituri din dobanzi 22 23 17.904 22.475 - - 5.652 6.292

Cheltuieli cu dobanzi 68 58 12.079 9.292 14 22 498 54
Venituri nete din
comisioane 12 14 455 583 10 11 155 244
Alte venituri din
exploatare 3 - - 6 37 40 557 1.016
Alte cheltuieli de
exploatare 9 - - - - 571 19.393 16.997
Tranzactii privind personalul cheie din conducere
Remuneratiile pentru anul 2018 au fost in valoare de 7.226 mii RON (31 decembrie 2017: 6.954
mii RON).
Credite transferate
In cursul anului 2018 Banca a preluat un portofoliu de credite neperformante de la Alpha Bank
A.E., prezentate ca depreciate la data recunoasterii initiale (POCI), cu o valoare justa de 4,4
milioane RON.
In cursul anului 2017 nu au existat transferuri de credite cu partile afiliate.
33. ONORARII AUDIT

In cursul anului 2018, onorariilor platite auditorului financiar al Bancii sunt analizate mai jos:
Servicii audit statutar 364 395

Alte servicii de audit conexe - 80
Servicii non-audit 349 118
Total 713 593
34. NUMERAR SI ECHIVALENTE DE NUMERAR
Plasamente la banci 1.356.155 660.200

Romaniei 2.694.879 2.044.314
Total 4.051.034 2.704.514
130
35. SEGMENTE OPERATIONALE
Segmentele operationale sunt componente ale Bancii care sunt centre de profit, pentru care
sunt disponibile informatii financiare punctuale si ale caror rezultate sunt revizuite in mod
regulat de catre Banca, in scopul evaluarii performantei si alocarii resurselor.
Asa cum se prezinta in nota 3.b), au fost identificate urmatoarele segmente operationale:
• Persoane fizice
• Clienti corporativi
• Trezorerie
• Altele
Segmentele sunt descrise mai jos:
Persoane fizice
Acest segment include persoane fizice, persoane fizice autorizate, entitati mici si foarte mici
care opereaza in Romania si in strainatate. Banca ofera toate tipurile de produse de depozit
(depozite la termen / vedere, conturi de economii, conturi curente), facilitati de credit (credite
ipotecare, credite de consum) si carduri de debit si de credit.
Clienti corporativi
Acest segment include toate companiile mijlocii si mari, corporatiile cu activitati de afaceri
internationale. Banca ofera facilitati de capital de lucru, imprumuturi corporative si scrisori de
garantie pentru societatile mentionate mai sus. Acest sector include si serviciile de factoring.
Trezorerie
Acest segment include operatiunile pe pietele interbancare (swap-uri pe cursul de schimb,
obligatiuni, plasamente interbancare – credite etc.). Acest segment include, de asemenea,
schimburi valutare, servicii de brokeraj si de consultanta, servicii legate de piata de capital.
Altele
Acest segment cuprinde departamentele administrative ale Bancii si veniturile si cheltuielile care
nu au legatura cu activitatile sale de exploatare sau care nu sunt recurente si se datoreaza unor
factori externi.
31 decembrie 2018
Clienti Persoane
Venituri nete din dobanzi 171.278 276.988 17.145 - 465.411
Venituri nete din speze si
comisioane 15.377 72.959 (3.507) - 84.829
Alte venituri operationale 4.087 20.964 5.008 154 30.213
Total venituri 190.742 370.911 18.646 154 580.453
Depreciere si amortizare (5.081) (15.264) (50) - (20.395)
Alte cheltuieli
operationale (71.124) (322.432) (4.703) (4.816) (403.075)
131
35. SEGMENTE OPERATIONALE (CONTINUARE)
Pierderi din deprecierea

activelor financiare si
provizioane (17.917) (19.362) (7.325) - (44.604)
Total cheltuieli (94.122) (357.058) (12.078) (4.816) (468.074)
Profit/(Pierdere) inainte
de impozitare 96.620 13.853 6.568 (4.662) 112.379
Cheltuiala cu impozitul pe
profit (67.386) (6.525) - (17.425) (91.336)
Profit/(Pierdere) net/(a) 29.234 7.328 6.568 (22.087) 21.043
Total Active 4.577.855 6.704.152 5.619.697 52.970 16.954.674
Total Datorii 2.609.421 8.963.204 3.473.543 154.631 15.200.799
Achizitii mijloace fixe 9.406 28.279 258 - 37.943
31 decembrie 2017
Clienti Persoane
Venituri nete din dobanzi 165.019 224.277 16.764 - 406.060
Venituri nete din speze si
comisioane 14.573 65.038 (2.627) - 76.984
Alte venituri operationale 20.034 82.734 11.101 51 113.920
Total venituri 199.626 372.049 25.238 51 596.964
Depreciere si amortizare (4.253) (12.822) (15) - (17.090)
Alte cheltuieli operationale (69.380) (284.095) (9.136) (2.244) (364.855)
Castiguri/(Pierderi) nete
din deprecierea activelor
financiare 27.859 9.791 3.740 - 41.390
Total cheltuieli (45.774) (287.126) (5.411) (2.244) (340.555)
Profit/(Pierdere) inainte
de impozitare 153.852 84.923 19.827 (2.193) 256.409
Cheltuiala cu impozitul pe
profit - - - (41.675) (41.675)
Profit/(Pierdere) net/(a) 153.852 84.923 19.827 (43.868) 214.734
Total Active 4.724.773 6.325.118 4.283.326 302.701 15.635.918
Total Datorii 1.775.893 7.664.403 4.326.006 105.406 13.871.708
Achizitii mijloace fixe 5.896 17.826 35 - 23.757
132
36. IMPACTUL IMPLEMENTARII IFRS 9
Noul standard de contabilitate IFRS 9 a inlocuit IAS 39 incepand cu 1 ianuarie 2018 si a impus
schimbari fundamentale in modul de clasificare si masurare a instrumentelor financiare. Pentru
aplicarea noului standard, Banca a lansat un Program de Implementare, care a fost organizat in
jurul a doua fluxuri principale de lucru: fluxul de lucru privind clasificarea si masurarea si fluxul
de lucru privind deprecierea. Comitetele Consiliului de Administratie (Comitetul de Audit si
Comitetul de Management al Riscului) si-au asumat un rol activ, inclusiv implicarea in procesul
decizional privind ipotezele principale si deciziile referitoare la Programul de Implementare.
La finalizarea Programului de Implementare au fost elaborate noi politici pentru clasificarea,

masurarea si deprecierea instrumentelor financiare, care au fost aprobate de Comitetele
Consiliului de Administratie. De asemenea, au fost implementate noi norme si proceduri pentru
a veni in sprijiniul acestor politici.
133
36. IMPACTUL IMPLEMENTARII IFRS 9 (CONTINUARE)
Tabelul urmator prezinta reconcilierea tranzitiei de la IAS 39 la IFRS 9 la 1 ianuarie 2018:

Sold IAS 39 Sold IFRS 9
31.12.2017 Reclasificari Reevaluari 1.1.2018
ACTIVE
Casa si disponibilitati la
Banca Nationala a Romaniei 2.044.314 2.044.314
Instrumente financiare
derivate 1.566 1.566
Plasamente la banci 914.671 (24) 914.647
Active financiare:
- Disponibile pentru vanzare 1.323.342 (1.323.342)
- La valoarea justa prin alte
elemente ale rezultatului
global 1.323.342 38 1.323.380
Investitii in entitati asociate 804 804
Credite si avansuri acordate
clientilor 10.938.335 (28.212) 10.910.123
Imobilizari corporale 91.803 91.803
Imobilizari necorporale 17.800 17.800
Alte active 36.992 36.992
Active detinute in vederea
vanzarii 266.291 (2.275) 264.016
Total active 15.635.918 - (30.473) 15.605.445

DATORII
Depozite atrase de la banci 3.369.298 3.369.298
Instrumente financiare
derivate 1.714 1.714
Depozite atrase de la clienti 9.440.296 9.440.296
Alte fonduri imprumutate 232.791 232.791
Datorii subordonate 723.978 723.978
Provizioane 13.627 8.242 21.869
Datorii privind impozitul
amanat 1.346 (1.319) 27
Alte datorii 88.658 88.658
Total datorii 13.871.708 - 6.923 13.878.631
Capital social 983.145 983.145

Rezerve 152.208 (2.875) 149.333
Rezultatul reportat 628.857 2.875 (37.396) 594.336
Total capitaluri proprii 1.764.210 - (37.396) 1.726.814
Total datorii si capitaluri
proprii 15.635.918 - (30.473) 15.605.445
134
Portofoliul existent la 1 ianuarie 2018 a fost clasificat dupa cum urmeaza:

• Imprumuturile si avansurile acordate clientilor si plasamentele la banci au fost incluse in
modelele de afaceri care permit clasificarea instrumentelor la cost amortizat (detinute in
vederea colectarii) in masura in care, din evaluarea clauzelor contractuale, se ajunge la
concluzia ca fluxurile de numerar corespund definitiei principalului si dobanzii definite de noul
standard (testul SPPI). La momentul aplicarii IFRS 9, toate creditele au trecut testul SPPI.
• Pentru titluri de datorie si, in general, pentru investitii cu venit fix, s-au aplicat urmatoarele
modele de afaceri:
• modelul de afaceri care are drept scop detinerea instrumentelor financiare pentru a
colecta fluxurile de trezorerie contractuale (detinute in vederea colectarii)
• modelul de afaceri care urmareste atat colectarea fluxurilor de numerar contractuale, cat
si vanzarea activului financiar (detinut pentru a colecta si a vinde)
• portofoliul de tranzactionare
In timpul tranzitiei la noul standard, toate titlurile de datorie au fost clasificate in cadrul unui
model de afaceri al carui obiectiv este realizat atat prin colectarea fluxurilor de trezorerie
contractuale, cat si prin vanzarea activelor financiare si, prin urmare, in masura in care fluxurile
lor de numerar reprezinta exclusiv plati ale principalului si ale dobanzii aferente valorii
principalului datorat, ele au fost clasificate la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului
global. La momentul aplicarii IFRS 9, toate titlurile de datorie si investitiile cu venit fix au trecut
testul SPPI.
• Banca a optat sa masoare la valoarea justa prin alte elemente ale rezultatului global
instrumentele sale de capitaluri proprii si toate detinerile de capital pe termen lung care
indeplinesc definitia unui instrument de capitaluri proprii. Modificarile in valoarea justa, precum
si orice castiguri sau pierderi sunt recunoscute direct in capitalurile proprii. Orice dividende care
vor fi primite vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere.
Pe baza clasificarii de mai sus, active financiare disponibile pentru vanzare, in valoare de
1.323.342 RON la 31.12.2017 au fost reclasificate in active financiare evaluate prin alte
elemente ale rezultatului global. Ca urmare a acestei reclasificari, capitalurile proprii totale au
fost afectate pozitiv cu 38 RON.
• Instrumentele derivate nu au fost afectate deoarece sunt masurate la valoarea justa prin profit
sau pierdere atat inainte, cat si dupa punerea in aplicare a IFRS 9.
•Banca a optat sa nu desemneze instrumente de datorie la recunoastere initiala ca fiind
evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere.
• Datoriile financiare sunt evaluate la cost amortizat; astfel, acestea nu sunt afectate de punerea
in aplicare a IFRS 9 si nu a fost nevoie sa se masoare sau sa prezinte separat modificarile in
valoarea justa datorate riscului de credit.
Tabelele urmatoare prezinta impactul asupra rezultatului reportat si rezervelor ca urmare a
trecerii la IFRS 9:
Rezultatul reportat
Sold la 31.12.2017 conform IAS 39 628.857
Reclasificarea si reevaluarea actiunilor la valoarea justa prin alte
elemente ale rezultatului global 2.913
Pierderile de credit asteptate si reevaluarea activelor financiare
conform IFRS 9 (38.753)
Impozit rezultat 1.319
Sold la 1.1.2018 conform IFRS 9 594.336
135
Rezerve
Sold la 31.12.2017 conform IAS 39 152.208
Reclasificarea actiunilor la valoarea justa prin alte elemente ale
rezultatului global (2.875)
Sold la 1.1.2018 conform IFRS 9 149.333
Tabelul urmator prezinta o reconciliere a pierderilor din deprecierea activelor financiare intre
IAS 39 si IFRS 9 la 31.12.2017, respectiv la 1.1.2018:
31 decembrie 2017 1 ianuarie 2018

(IAS 39/IAS 37) Reevaluare (IFRS 9)
Plasamente la banci - 24 24
Credite si avansuri acordate clientilor 433.847 28.212 462.059
Alte active 533.707 2.275 535.982
Total ajustari pentru activele
evaluate la cost amortizat 967.554 30.511 998.065
Provizioane pentru expunerile

extrabilantiere 3.117 8.242 11.359
Tabelul urmator prezinta creditele si avansurile acordate clientilor masurate la cost amortizat pe
stadii de depreciere conform IFRS 9 la 1.1.2018:

Credite ipotecare
Valoarea contabila bruta 4.163.976 501.306 226.811 1.152 4.893.245
Pierderi asteptate (1.342) (10.414) (117.638) (478) (129.872)
Valoarea contabila neta 4.162.634 490.892 109.173 674 4.763.373
Credite pentru consum
Valoarea contabila bruta 689.540 163.354 162.300 985 1.016.179
Valoarea contabila neta 687.082 155.636 70.482 558 913.758
Carduri de credit
Valoarea contabila bruta 69.686 13.710 3.248 - 86.644
Pierderi asteptate (1.160) (625) (726) - (2.511)
Valoarea contabila neta 68.526 13.085 2.522 - 84.133
Intreprinderi mici
Valoarea contabila bruta 2.148 863 85 - 3.096
Pierderi asteptate (25) (3) (25) - (53)
Valoarea contabila neta 2.123 860 60 - 3.043
136
Total credite retail

Valoarea contabila bruta 4.925.350 679.233 392.444 2.137 5.999.164
Valoarea contabila neta 4.920.365 660.473 182.237 1.232 5.764.307
Creditare corporate si
sectorul public
Valoarea contabila bruta 3.501.327 1.583.812 287.879 - 5.373.018
Pierderi asteptate (14.774) (66.726) (145.702) - (227.202)
Valoarea contabila neta 3.486.553 1.517.086 142.177 - 5.145.816
Total credite si avansuri
acordate clientilor
Valoarea contabila bruta 8.426.677 2.263.045 680.323 2.137 11.372.182
Valoarea contabila neta 8.406.918 2.177.559 324.414 1.232 10.910.123
“Creditele depreciate la data recunoasterii initiale” (POCI) includ credite in valoare de 0,56
milioane RON care nu sunt depreciate/neperformante la data de 1.1.2018.
Tabelul urmator prezinta activele financiare (exceptand creditele si avansurile acordate

clientelei) pe stadii IFRS 9 la 1.1.2018:

Casa si disponibilitati la bancile
centrale 1.791.280 - - - 1.791.280
Plasamente la banci 730.701 183.970 - - 914.671
Titluri de datorie evaluate la
valoare justa prin alte elemente
ale rezultatului global 1.311.544 - - - 1.311.544
Pierderile asteptate (16) (8) - - (24)
Impactul implementarii IFRS 9 asupra capitalului
La 25 octombrie 2017, Parlamentul European, Consiliul si Comisia au convenit asupra

propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 in ceea ce priveste masurile
tranzitorii pentru diminuarea impactului introducerii IFRS 9 asupra fondurilor proprii.
Regulamentul convenit (2395/2017) a fost aprobat de Parlamentul European si de Consiliu si a
fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 12 decembrie 2017.
Conform dispozitiilor tranzitorii, pe o perioada de cinci ani incepand cu data aplicarii IFRS 9,
institutiilor li se permite sa includa in fondurile proprii de nivel 1 de baza valoarea dupa
impozitare a diferentei dintre ajustarile pentru depreciere de la data tranzitiei la IFRS 9 si
ajustarile pentru depreciere la 31.12.2017 in conformitate cu IAS 39 (suma "statica").
137
Valoarea diferentei care ar fi adaugata la acest raport ar trebui sa scada anual, pe baza unor
coeficienti, pentru ca valoarea ajustarilor pentru depreciere sa scada in timp pana la zero pentru
a asigura implementarea completa a impactului IFRS 9 dupa incheierea perioadei de 5 ani (in
etape). Coeficientii care trebuie aplicati sunt urmatorii:
• 0,95 pentru primul an,
• 0,85 pentru al 2-lea an,
• 0,25 pentru ultimul an.
In plus, institutiilor li se permite, pentru o perioada de cinci ani incepand cu data aplicarii initiale
a IFRS 9, sa adauge la fondurile proprii de nivel 1 de baza suma valorii dupa impozitare a
pierderilor nete din ajustarile pentru depreciere a expunerilor aflate in Stadiul 1 si Stadiul 2 la
data raportarii, ponderata cu coeficientii mentionati mai sus, in masura in care aceasta suma
depaseste valoarea ajustarilor respective la data aplicarii initiale a IFRS 9 (1.1.2018). Stadiile 1
si 2 sunt definite ca pierderi asteptate din credite survenite intr-o perioada de 12 luni si pierderi
asteptate din credite pe durata de viata, excluzand activele financiare depreciate.
Alpha Bank Romania recurge la articolul 473a din Regulamentul mentionat anterior si aplica
dispozitiile tranzitorii prevazute pentru calcularea Adecvarii Capitalului pe baza individuala.
Banca este capitalizata corespunzator pentru a satisface nevoile care decurg din aplicarea
noului standard, deoarece rata fondurilor proprii de nivel 1 de baza (CET 1) a fost de 20,62% la
31.12.2018 (a se vedea nota 31).
37. EVENIMENTE ULTERIOARE
In februarie 2019, Alpha Bank Romania a devenit prima banca din Romania care a primit
aprobarea BNR pentru un Program de Obligațiuni Ipotecare. Alpha Bank Romania a finalizat
lansarea Programului de Obligatiuni Ipotecare in valoare de de 1 miliard de euro ("Programul").
Este primul program de obligatiuni garantate din Romania de la introducerea legii privind
obligatiunile ipotecare in 2015. Programul va fi listat atat la Bursa de Valori din Luxembourg, cat
si la Bursa de Valori Bucuresti. Prima emisiune in valoare de 200.000.000 de euro va avea loc
in viitorul apropiat, obligatiunile fiind evaluate de Agentia Moody's cu ratingul Baa2 (recomandat
pentru investitii).
Alpha Bank Romania va utiliza fondurile atrase pentru a continua politica de finantare a pietei
romanesti - persoane fizice si companii. Ulterior primei emisiuni, Banca va evalua contextul
macroeconomic si conditiile de piata si va decide asupra urmatoarelor etape ale Programului de
Obligatiuni Ipotecare.
138

Alpha 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alpha 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALPHA BANK ROMANIA S.A.

Intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de

RAPORTUL AUDITORULUI FINANCIAR

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 1

SITUATIA ALTOR ELEMENTE ALE REZULTATULUI GLOBAL 2

SITUATIA POZITIEI FINANCIARE 3

SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR PROPRII 4

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE 5-6

NOTE LA SITUATIILE FINANCIARE 7-138

Venituri din dobanzi si asimilate 7 595.305 493.736

Venituri nete din dobanzi 465.411 406.060

Venituri din speze si comisioane 8 108.582 94.775

Venituri nete din speze si comisioane 84.829 76.984

Dividende si alte venituri asimilate 1.025 886

Venituri nete din operatiuni 580.848 597.114

Pierderi din deprecierea activelor financiare si

Cheltuieli operationale (468.074) (340.555)

Profit inainte de impozitare 112.379 256.409

Cheltuiala cu impozitul pe profit 27 (91.336) (41.675)

Profitul net al perioadei 21.043 214.734

Situatiile financiare au fost autorizate de catre Consiliul de Administratie in data de 24 aprilie

Sergiu Oprescu Gabriel Mateescu

Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

Profitul net al perioadei 21.043 214.734

Alte elemente ale rezultatului global:

Elemente care nu vor fi reclasificate in contul

Total rezultat global aferent perioadei 27.061 213.311

Situatiile financiare au fost autorizate de catre Consiliul de Administratie in data de 24 aprilie

Sergiu Oprescu Gabriel Mateescu

Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

Casa si disponibilitati la Banca

TOTAL ACTIVE 16.954.674 15.635.918

DATORII SI CAPITALURI PROPRII

Depozite atrase de la banci 21 2.260.417 3.369.298

Total datorii 15.200.799 13.871.708

Capital social 28 983.145 983.145

TOTAL DATORII SI CAPITALURI PROPRII 16.954.674 15.635.918

Situatiile financiare au fost autorizate de catre Consiliul de Administratie in data de 24 aprilie

Sergiu Oprescu Gabriel Mateescu

Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

Capital social Rezerve Rezultatul reportat Total

Impact din implementarea IFRS 9 (2.875) (34.521) (37.396)

Total rezultat global aferent exercitiului financiar - 10.341 16.720 27.061

Sold la 31 decembrie 2018 983.145 159.674 611.056 1.753.875

Sergiu Oprescu Gabriel Mateescu

Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

Modificarea activelor din exploatare:

Modificarea datoriilor din exploatare:

Numerar net din operatiuni 1.077.652 (395.689)

Impozit pe profit platit (66.213) -

Fluxuri de numerar din activitati de investitii

Numerar net folosit in activitatea de investitii 80.394 (94.865)

Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

Fluxuri de numerar din activitatea de finantare

Efectul diferentelor de curs valutar asupra

Dobanzi primite 568.112 523.334

Situatiile financiare au fost autorizate de catre Consiliul de Administratie in data de 24 aprilie

Sergiu Oprescu Gabriel Mateescu

Notele explicative fac parte integranta din situatiile financiare

Sediul social al Bancii este:

La 31 decembrie 2018, Consiliul de Administratie era format din:

• Dl. Christos Giampanas, Presedinte al Consiliului de Administratie