Sunteți pe pagina 1din 187

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU” BACĂU

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE A
ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
POSTLICEAL CALIFICAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMĂTOR, ABSOLVENT,
Instr. GHINEA FLAVIA-SEMIDA CÎMPANU MONICA
CLASA III B

BACĂU – 2018
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU” BACĂU

PROIECT
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
COLICĂ RENALĂ

INDRUMĂTOR, ABSOLVENT,
Instr. GHINEA FLAVIA-SEMIDA CÎMPANU MONICA
CLASA III A

BACĂU – 2018
MOTTO...

„ ” Toate îmi sunt îngăduite,


dar nu toate îmi sunt de folos.
Toate îmi sunt îngăduite,
dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.”

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel,


Capitolul 6
CUPRINS

ARGUMENT ..................................................................................................................... 1

CAPITOLUL I
Anatomia şi fiziologia aparatului urinar.......................................................................... 2
1.1. Anatomia aparatului urinar .......................................................................... 2
1.1.1. Rinichiul .................................................................................................. 3
1.1.1.1. Structura rinichiului ............................................................. 4
1.1.1.2. Vascularizaţia şi inervaţia ................................................... 10
1.1.2. Căile excretoare ale urinei .................................................................. 11
1.1.2.1. Calicele mici ........................................................................ 11
1.1.2.2. Calicele mari ........................................................................ 11
1.1.2.3. Pelvisul renal ( bazinetul) ................................................... 11
1.1.2.4.Ureterul ................................................................................. 12
1.1.3. Vezica urinară ...................................................................................... 14
1.1.4. Uretra .................................................................................................... 17
1.2. Fiziologia aparatului urinar ......................................................................... 20
1.2.1. Generalităţi............................................................................................ 20
1.2.2. Filtrarea glomerulară ........................................................................... 22
1.2.3. Funcţiile tubulare ( fiziologia tubulară) ............................................. 24
1.2.4. Funcţia endocrină a rinichiului ........................................................... 29

CAPITOLUL II.
Colica renală .................................................................................................................... 32
2.1. Colica renală – definiție ................................................................................ 32
2.2. Etiopatologie .................................................................................................. 33
2.3. Factori declanșatori/ de risc/ predispozanți ............................................... 33
Teorii de litogeneză......................................................................................... 35
2.4. Simptome ....................................................................................................... 39
2.5. Examinări completare .................................................................................. 40
2.6. Evoluţie şi complicaţii ................................................................................... 42
2.7. Forme clinice ................................................................................................. 43
2.8. Diagnostic pozitiv .......................................................................................... 47
2.9. Diagnostic diferenţial .................................................................................... 48
2.10. Tratament .................................................................................................... 49

CAPITOLUL III.
Studii de caz ..................................................................................................................... 57
3.1. Cazul I ............................................................................................................ 57
3.1.1. Interviu de caz....................................................................................... 57
3.1.2. Plan de îngrijire a pacientei R.S.......................................................... 66
3.1.3. Evaluare de caz a pacientei R.S. ......................................................... 88
3.2. Cazul II........................................................................................................... 90
3.2.1. Interviu de caz....................................................................................... 90
3.2.2. Plan de îngrijire a pacientei P.M. ....................................................... 98
3.2.3. Evaluare de caz a pacientei P.M. ...................................................... 134
3.3. Cazul III ....................................................................................................... 135
3.3.1. Interviu de caz..................................................................................... 135
3.3.2. Plan de îngrijire a pacientei D.A. ...................................................... 145
3.3.3. Evaluare de caz a pacientei D.A. ....................................................... 164

ANEXE .......................................................................................................................... 165

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 181


ARGUMENT
Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilor sunt
obiective importante în actualul sistem de sănătate. Medicina zilelor noastre are un
caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a
păstra sănătatea.
Preocupată de aprofundarea informațiilor într-o manieră cât mai aproape de
exigențele actuale, în lucrarea propusă „Îngrijirea pacientului cu colică renală”,
prezint de o manieră integrativă studierea particularităţilor clinice şi analiza rolului
asistentului medical în evaluarea clinică şi paraclinică a pacienţilor şi analiza
metodelor de tratament prin observaţia directă şi indirect, asfel încât recomandările să
fie orientate spre optimizarea managementului urologic al pacienţilor cu colică renală.
Doar cine a trecut printr-o colică renală ştie cât de multă suferinţă poate provoca o
piatră la rinichi, fie ea şi de mici dimensiuni.
Colica renală este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, însoţit
de agitaţie şi iradieri uretro-vezico-genitale, provocat de un spasm al căilor urinare
excretoare superioare. Apărând la toate vârstele, are de regulă un diagnostic cu atât
mai sever cu cât se instalează la o vârstă mai timpurie. Consecinţele şi rapiditatea
instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa frecventă la recidive m-au impresionat, iar
empatia manifestată faţă de pacienţii cu această afecţiune m-a ajutat să înţeleg mai bine
această boală, fapt pentru care colica renală mi s-a părut potrivită ca subiect al acestei
lucrări.
Am ales ca temă „Îngrijirea pacientului cu colica renală”, datorită faptului că
în activitatea practică pe care am desfăşurat-o în timpul stagiului clinic în cei trei ani
am acordat îngrijiri de nursing mai multor pacienţi care sufereau de această boală.
Motivul care m-a determinat să abordez această temă este şi unul personal deoarece eu
am suferit de această boală, pe care am tratat-o medicamentos. Acest lucru a fost
suficient pentru a mă determina să studiez în profunzime subiectul legat de tot ce
înseamnă colica renală.
În lucrare sunt prezentate simptomele, factorii de risc, cauzele, metodele de
diagnostic, tratamentul medical şi chirurgical indicat în cazul colicii renale şi a celei
mai frecvente cauze – litiaza renală. Am analizat şi importantele complicaţii ce pot să
apară în cazul în care această stare patologică este neglijată, care pot conduce la
pierderea funcţiei renale. Așadar, un diagnostic precoce și tratamentul corect ales,
conform protocoalelor şi particularităţilor cazului sunt imperios necesare.
Folosind o bogată bibliografie de specialitate şi însuşindu-mi noţiuni de nursing
din cadrul orelor la care am participat la cursuri şi în cadrul stagiului clinic efectuat la
Spitalul Județean de Urgenţă Bacău, voi încerca să subliniez importanţa asigurării
asistenţei medicale acestei afecţiuni.
1
CAPITOLUL I.
Anatomia şi fiziologia aparatului urinar
Omul este supus permanent unor agresiuni exogene, precum și vibrațiilor
propriului metabolism. În ciuda fluctuațiilor permanente în jurul valorilor ideale,
compoziția mediului intern ( constituit din fluidele intra și pericelulare) este menținută
constantă printr-o reglare complexă, definind homeostazia mediului intern.
Energia pe seama căreia corpul omului trăieşte şi munceşte rezultă din
descompunerea substanţelor nutritive aduse de sânge la celule. Din aceste descompuneri,
pe lânga eliberarea de energie, rezultă şi apă, CO2 şi alţi produşi care prin acumulare
devin toxici pentru organism.
Ureea şi acidul uric rezultă din descompunere şi trebuie eliminate pe mai multe
căi:
- CO2 şi o parte din apă se elimină pe cale pulmonară, prin expiraţie,
sau prin piele (sub forma de sudoare)
- organele la nivelul cărora se formeaza urina: rinichii - împreună cu
organele mari care conduc urina la exterior - căile urinare, alcătuiesc
APARATUL EXCRETOR1. (Anexa 1)

1.1. Anatomia aparatului urinar


Aparatul urinar cu rol în formarea și eliminarea urinii are o structură complexă în
alcătuirea sa intrând organe parenchimatoase (rinichii), tubulare (sisteme pielocaliceale,
uretere și uretra) și cavitare (vezica urinară).

1
Organismul are mai multe metode de a elimina produșii de degradare – substanțe care trebuie îndepărtate datorită
toxicității lor pentru organism. Acest lucru este realizat prin diferitele sisteme de excreție care depind de diverse organe și
glande pentru eliminarea deșeurilor: sistemul urinar ale cărui componente principale sunt rinichii și vezica urinară; colonul
sau intestinul gros; glandele sudoripare din piele. Sistemul urinar reprezintă unul din mecanismele de excreție ale
organismului.
2
1.1.1. Rinichiul

Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, în regiunea lombară, de o


parte şi de alta a coloanei vertebrale (Anexa 2). Lungimea rinichilor se întinde pe trei
vertebre şi jumătate, polul superior plasându-se la nivelul T12, iar polul inferior la nivelul
L32. (Anexa 3)
Conturul lateral extern este convex, în timp ce partea medială este concavă, având
în centru zona hilară. Hilul primeşte vase de sânge, limfatice şi nervi; la nivelul hilului
este situat sinusul renal, în care se deschide ureterul, formând pelvisul renal.
Dimensiunile rinichiului sunt de 11-12 cm în lungime, 5-7 cm în lăţime, 2-3 cm în
grosime, iar greutatea este de 125 – 170 g pentru fiecare rinichi; aceste dimensiuni se
corelează cu aria suprafeţei corporale.3 Rinichii sunt în contact cu diafragmul şi se
deplasează odată cu respiraţia. Sunt înveliţi într-o capsulă fibroasă înconjurată de
grăsimea perirenală4.
Rinichii au o forma asemanatore cu cea de bob de fasole, de culoare brun-roșcată
și se descriu astfel: două fețe, două margini și doii poli.
Fețele rinichiului sunt una anterioară și alta posterioară. Fața anterioară este
convexă și are raporturi diferite în dreapta și în stânga. În dreapta, fața anterioară vine în
raport cu ficatul, cu duodenul (porțiunea descendentă) și cu colonul ascendent, cu
unghiul colic drept și cu ansele intestinale, în timp ce în stânga vine în raport cu splina
(fața renală), stomacul (fața posterioară), cu coada pancreasului, cu colonul descendent,
cu unghiul colic stâng, iar în partea inferioară cu ansele intenstinale.

2
Repere de suprafață ale rinichiului – vedere posterioară: polul superior al rinichiului stâng ajunge până la nivelul coastei
XI, dar rinichiul drept este mai coborat (datorită împingerii sale în jos de către ficat, a cărui parte dreaptă este mai
voluminoasă). Hilul fiecarui rinichi este situate la 5 cm de linia mediană. Marginea inferioară a recesului costodiafragmatic
pleural intersectează coasta XII.
3
Numărul rinichilor este 2, rareori 1 sau 3 (în anumite malformaţii). Rinichiul adultului cântărește 120-175 grame, iar
la15 ani cântărește aproximativ 100-120 grame. Rinichiul adultului măsoară 5-6 cm lungime, lăţimea de 2-2,5 cm şi
grosimea de 2 cm.
4
Rinichii ocupă o loja proprie, loja renală, delimitată de o fascie fibroasă, fascia renală, care prezintă o porțiune prerenală și
alta retrorenală. În interiorul lojei renale se găsește un strat de grăsime, grăsime perirenală, care învelește rinichii. În afara
lojei se găsește un alt strat de grăsime, grăsime pararenală, mai groasă posterior. Atât grăsimea prerenală cât și cea
pararenală au rol protector împotriva traumatismelor din regiunea lombară.
3
Fața posterioară este tot convexă și are raporturi cu peretele posterior al cavității
abdominal, format de mușchii psoas și pătratul lombar. Vine în raport și cu nervii
ilioinghinal și iliohipogastric.
Marginile sunt una externă și alta internă. Marginea externă este convexă, iar cea
internă este concavă numai în porțiunea mijlocie, cea care corespunde hilului renal,
adică locului de intrare și ieșire a elementelor vasculo-nervoase, și bazinului.
Polii rinichiului sunt unul superior și altul inferior. Polul superior vine în raport cu
glanda suprarenală. (Anexa 4)

1.1.1.1. Structura rinichiului

Rinichiul este alcătuit din parenchim şi sistemul colector (Anexa 4). Pe secţiunea
frontală, la nivelul parenchimului se delimitează o zonă corticală externă şi o zonă
medulară internă.
Zona corticală externă (cortexul) se întinde de la capsulă până la bazele
piramidelor Malpighi. La adult, grosimea medie a cortexului este de 14 mm şi cuprinde
o zonă îngustă subcapsulară, lipsită de corpusculi Malpighi (cortex corticis) şi cortexul
subjacent, bogat în corpusculi Malpighi (labirintul).
Zona medulară se întinde de la baza piramidelor până la papile; fiecare rinichi
are 10-18 piramide conice (piramide Malpighi), cu aspect striat. Piramida prezintă o
bază şi o papilă care se bombează în lumenul unui calice mic. De la baza fiecărei
piramide se proiectează prelungiri radiare medulare cu vârfurile spre exterior –
piramidele Ferrein, în jur de 500 pentru fiecare piramidă Malpighi. Piramidele sunt
separate unele de altele printr-o bandă de ţesut cu aspect asemănător labirintului, numită
coloana Bertin. Teritoriul centrat de o piramidă Malpighi limitată lateral printr-o linie
care trece prin mijlocul unei coloane Bertin, constituie un lob renal. Teritoriul centrat de
o piramidă Ferrein constituie un lobul renal.5 (Fig. 1)

5
Rinichiul este divizat în lobi renali, lobuli și tubi uriniferi.
4
Fig. 1. Secțiune prin rinichi6

Sistemul colector cuprinde calicele, formaţiuni în formă de pâlnie în care


drenează piramidele renale; vârfurile piramidelor formează papila renală în care intră
calicele minore. Fiecare papilă prezintă 15-20 de mici perforaţii, formînd area cribrosa.
Calicele minore, în număr de 8-10, dau naştere la 2-3 calice majore. Calicele majore se
unesc şi formează pelvisul renal. Pelvisul renal drenează în ureter, care conectează
rinichiul la vezica urinară.
Nefronul reprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiului şi este
alcătuit din corpusculul renal, tubul proximal, ansa Henle şi tubul distal (Anexa 5).
Fiecare nefron se prelungeşte cu un tub colector care se leagă cu canalul colector.
Canalul colector nu face parte din nefron, deoarece embriologic derivă din mugurele
ureteric, în timp ce nefronul derivă din blastemul metanefric. Fiecare rinichi conţine
între 300.000 şi 1.200.000 de nefroni. (Fig. 2)

Lobul renal este format dintr-o piramidă renală împreună cu piramidele Ferrein corespunzătoare și corticala. Lobii se împart
în lobi corticali alcatuiăi dintr-o piramidă Ferrein și substanța labirintului renal din jur. Lobulii renali sunt în medie în număr
de 400-500 pentru fiecare lob. Lobulul renal are o parte centrală în medulară și o parte periferică, în corticală în jurul
piramidelor Ferrein. Tubii uriniferi intră în alcătuirea lobulilor renali, fiecare dintre aceștia funcționează independent fiind
asimilat cu un mic rinichi.
6
Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008
5
Fig. 2. Structura unui nefron7

Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular şi un
pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă care se împarte în 4 - 6 ramuri,
drenate apoi de arteriola eferentă care părăseşte polul vascular. La polul urinar, camera
urinară se deschide în tubul proximal. Corpusculul renal este alcătuit din glomerul,
capsula Bowman şi aparatul juxta glomerular. (Fig. 3)

Fig. 3. Structura unui corpuscul renal8

7
Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008, 2008
8
Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008, 2008
6
Glomerulul este format dintr-o reţea capilară; fiecare capilar reprezintă o ansă
vasculară, dispusă între două arteriole realizând o reţea admirabilă. Capilarele sangvine
se înfăşoară în jurul axelor mezangiale, alcătuite din matricea mezangială9.
Capsula Bowman are două foiţe, foiţa parietală şi foiţa viscerală, care
delimitează camera urinară.
 Foiţa viscerală a capsulei Bowman (epiteliu podocitar) înveleşte
capilarele glomerulare şi suporturile lor.
 Foiţa parietală (epiteliu pavimentos simplu) se sprijină pe membrana
bazală, la polul vascular se răsfrânge şi se prelungeşte cu foiţa viscerală;
la polul urinar se continuă cu epiteliul tubului proximal. (Fig. 3)
Formarea urinii începe la nivelul barierei de filtrare glomerulară (Fig. 4), cu o
suprafaţă de 0,27 mp pentru fiecare rinichi. Filtrul glomerular este alcătuit din trei
straturi: endoteliu fenestrat (celulele endoteliale prezintă pori de 70-100 nm diametru),
membrana bazală glomerulară10 şi epiteliu podocitar11 (Anexa 6). Această structură
complexă este permeabilă pentru apă şi moleculele mici, dar reţine cea mai mare parte a
proteinelor şi alte molecule mai mari, precum şi elementele figurate ale sângelui.

9
Mezangiul glomerular reprezintă suportul structural pentru capilarele glomerulare şi este alcătuit din celulele mezangiale
şi matricea mezangială. Celulele mezangiale se comportă ca celule musculare netede şi prezintă proprietăţi contractile, dar
şi fagocitare.
10
Membrana bazală glomerulară este o structură fibrilară densă, cu o grosime de 350 nm şi reprezintă singura barieră
anatomică între sânge şi urină. Este mărginită de o parte de endoteliul fenestrat al capilarelor şi, de cealaltă parte, de
învelişul podocitar. Membrana bazală glomerulară are trei straturi cu densitate optică diferită: un strat mijlociu dens (lamina
densa) şi două straturi cu densitate optică joasă, situate de o parte şi de alta a laminei densa (lamina rara internă şi lamina
rara externă). Membrana bazală glomerulară conţine colagen de tip IV şi V, proteoglicani şi laminină. Proteoglicanii
(heparan sulfatul) conferă încărcătură negativă a membranei bazale. Din cauza sarcinilor negative, filtrarea albuminelor este
împiedicată la omul sănătos.
11
Epiteliul podocitar (foiţa viscerală a capsulei Bowman) este format din celule voluminoase (podocitele) care prezintă
prelungiri citoplasmatice de ordinul 1, 2 şi 3. Prelungirile de ordinul 1 corespund proceselor majore, iar cele de ordinul 3,
corespund proceselor minore sau pedicelelor. Podocitul se sprijină pe membrana bazală glomerulară prin extremitatea
pedicelelor. Spaţiul dintre pedicelele adiacente este numit fantă de filtrare („slit pore”) şi este obturat de o membrană
subţire numită diafragmă. Aceasta conţine o proteină (nefrina) care constituie elementul cheie în bariera de filtrare.
Procesele pediculate au la suprafaţa lor un înveliş încărcat negativ, bogat în acid sialic, cu rol important în menţinerea
structurii şi funcţiei normale a barierei de filtrare. Îndepărtarea acestui strat anionic de pe suprafaţa pedicelelor produce
dispariţia pedicelelor şi înlocuirea lor printr-o bandă continuă de citoplasmă situată de-a lungul membranei bazale
glomerulare. Modificări similare (ştergerea sau fuziunea pedicelelor) sunt remarcate în condiţiile apariţiei unei proteinurii.
7
Fig. 4. Structura funcțională a membranețor glomerulare12

Aparatul juxtaglomerular13 (AJG – Fig. 5) este situat la polul vascular al


corpusculului Malpighi şi este alcătuit din glomus14, macula densa15 şi lacis16. Aceste
structuri sunt în interrelaţie şi asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare.

12
Anatomia și fiziologia omului: compendiu/ Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu, Bucuresti, Editura
Corint, 2009
13
Rolul AJG este de a corecta o eventuală diminuare a presiunii arteriolare. Detectarea unei scăderi a presiunii
arteriolare se face la nivelul baroreceptorilor (celulele glomusului arteriolei aferente). Chemoreceptorii (celulele maculei
densa a TCD) detectează variaţiile volumului şi/sau a compoziţiei urinii. Ca răspuns la aceşti stimuli se secretă renina de
către celulele glomusului. Celulele lacisului modulează şi transmit semnalele emise de celulele maculei densa către celulele
glomusului şi la celulele mezangiale din tijele glomerulului. Contracţia celulelor mezangiale (pe care se sprijină direct
capilarele glomerulare) modifică dispoziţia spaţială a capilarelor şi de aici presiunea hidrostatică intracapilară. Concentraţia
de NaCl de la nivelul maculei densa reglează fluxul sanguin glomerular printr-un mecanism numit feedback tubulo-
glomerular.
14
Glomusul este o structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei şi este reprezentat de celule
musculare netede ale mediei, modificate şi caracterizate prin: ergastoplasmă abundentă, granule de secreţii glicoproteice
(precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare şi contractile (celule mioepitelioide).
Glomusul primeşte numeroase terminaţii nervoase simpatice.
15
Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia cu polul vascular al corpusculului
Malpighi. Celulele tubului contort distal de la acest nivel devin mai înalte şi mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice bazale
care se insinuează între celulele mioepitelioide ale glomusului.
16
Lacisul este reprezentat de mezangiumul extra-glomerular, situat între macula densa şi cele două arteriole glomerulare.
Este constituit din mai multe straturi de celule mezangiale, cu proprietăţi contractile.
8
Fig. 5. Structura funcțională a membrane glomerulare17

Tubul renal - este important din punct de vedere funcțional deoarece la acest
nivel filtratul glomerular este transformat calitativ și cantitativ18. Începe de la nivelul
corpusculului renal, după care pătrunde în medulară, prin piramida renală spre papilă
unde formează ansa Henle cu două brațe - ascendent și descendent. Se reîntoarce apoi în
corpusculul renal corespunzător și se deschide într-un tub colector19. Regiunile tubilor
renali situați în corticală se numesc tubi renali contorți, iar cele situate în medulară tubi
renali drepți.
Raporturile acestor structuri cu celelalte zone ale rinichiului sunt următoarele:
canalul colector vine în raport cu piramidele Malpighi; tubii contorți se afă în zona
corticală; corpusculii Malpighi dau naștere tubului renal și se dispune în jurul
17
Anatomia și fiziologia omului: compendiu/ Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu, Bucuresti, Editura
Corint, 2009
18
Pentru că există particularitați morfologice și funcționale tubii renali au trei porțiuni: segment proximal, segment
intermediar, segment distal.
19
Tubii colectori nu aparțin nefronilor, se găsesc în majoritate în medulară, având funcție de colectare și excreție a urinei.
Se descriu trei tipuri:
1. piesele intermediare care primesc tubii distali și trec în medulară
2. tubii colectori drepți
3. ductele papilare Bellini se deschid în canalele colectoare principale, prin orificiile papilare.
9
piramidelor Ferrein; ansa Henle aparține coricalei prin porțiunea inițială, porțiunea
mijlocie se află la nivelul coloanelor Bertin, iar porțiunea finală are cele două brațe-
ascendent și descendent.
Toate structurile descrise mai sus alcătuiesc țesutul renal propriu-zis, situat într-o
structură de țesut conjunctiv (stroma rinichiului). Stroma are în structura sa elemente
conjunctive și fibre musculare.

1.1.1.2. Vascularizaţia şi inervaţia

Vascularizația arterială
Arterele provin din aorta abdominală (artere renale). Primele ramuri ale arterei
renale sunt anterioară și posterioară, din care apoi se desprind numerose ramuri, în
vecinătatea hilului rezultând cinci ramuri terminale pentru cele cinci segmente renale
(lobi renali).
Aceste artere se numesc artere lobare; ele se continuă cu arterele segmentare. Din
arterele segmentare se desprind arterele interlobare care la baza piramidelor se
inflectează rezultând arterele arcuate continuate cu arterele interlobulare din care se
desprind vasele aferente din care se va forma glomerulul renal. După o inflexiune la
nivel renal, la nivelul corpusculului renal, arterele arcuate se adună și formează arterele
eferente. Arterele eferente după ce părăsesc corpusculul renal, merg spre tubii contorți,
și apoi dau naștere unei bogate rețele arteriale, care înfășoară tubii uriniferi.
Vascularizația venoasă
Venele formează un arc venos - venele arcuate la nivelul parenchimului renal,
continuate cu venele interlobulare care se deschid în venele interlobare care ajunse în
sinusul renal se unesc și formează venele renale care se varsă în vena cavă inferioară.
Inervația rinichiului provine din plexul solar și nervii splahnici. (Anexa 9)

10
1.1.2. Căile excretoare ale urinei

Urina eliminată prin orificiile papilare trece în calicele mici apoi în calicele mari,
pelvisul renal, ureter și ajunge în vezica urinară.
Căile urinare sunt intrarenale si extrarenale. Cele intrarenale sunt calicele renale
mici, mari şi o parte din bazinet. Calicele renale mici sunt situate la vârful piramidelor
Malpighi, fiind în număr de 6-12. Calicele renale (2-3) mari sunt situate în sinusul renal
care rezultă din unirea calicelor mici. Ele se unesc şi formează bazinetul.

1.1.2.1. Calicele mici20

Sunt formațiuni musculo-membranoase, cu aspect conic, a căror bază mulează


papilele renale, ale căror vârfuri se unesc și formează calicele mari.

1.1.2.2. Calicele mari

Sunt tuburi musculo-membranoase ce se formează în sinusul renal prin unirea a


2-4 calice mici. Frecvent există 2-3 calice mari (superior, mijlociu și inferior), cu o
lungime de circa 1-3cm. Prin unirea calicelor mari se formează bazinetul.

1.1.2.3. Pelvisul renal ( bazinetul)

Pelvisul renal (bazinetul) este o formațiune musculo-membranoasă, dilatată,


rezultată prin unirea calicelor mari. Este frecvent comparat cu o pâlnie turtită antero-
posterior (Fig. 6).

Forma și mărimea bazinetului depind de modul de unire și dimensiunile


calicelor.21
20
Calicele mici sunt în număr de 6-12, mai puține decât numărul piramidelor (deoarece unele dintre piramide sunt compuse
și au o singură papilă). Au o față internă (papilară) și o față externă (sinusală). Între papilă și fața internă a calicelui se
delimitează un spațiu semilunar numit fornix caliceal. În sinus calicele mici au raport cu vasele și țesutul adipos sinusal.
11
Pediculul renal curpinde alături de bazinet vase sanguine, poziția bazinetului în
sinusul renal fiind variabilă. Cel mai frecvent bazinetul prezintă o parte intrasinusală și o
parte extrasinusală (deși sunt cazuri în care bazinetul se găsește doar intrasinusal).22
Limfaticele rinichiului însoțesc vasele de sânge prin coloanele Bertin formând
câteva trunchiuri limfatice mai mari, care după reuniri succesive formează plexul
limfatic situat sub capsula fibroasă și plexul limfatic al capsulei adipoase.23 (Anexa 7)

Fig. 6. Rinichii văzuți din față cu vasele lor sangvine24

1.1.2.4 . Ureterul

21
Având o formă triunghiulară de pâlnie turtită antero-posterior, bazinetul prezintă o față anterioară și una posterioră, o bază
spre care converg calicele mari și un vârf care se continuă cu ureterul. Bazinetul se proiectează la nivelul apofizelor
transverse ale vertebrelor L1/L2.
22
Astfel, în partea intrasinusală se identifică pornind dinspre anterior spre posterior: ramurile segmentare ale venei renale,
ale arterei renale și bazinetului. În partea extrasinusală posterior se află capsula adipoasă și mușchiul psoas, anterior pe
partea dreaptă fascia Treitz și duodenul descendent, iar pe stângă corpul pancreasului.
23
De menționat că vasele limfatice se unesc pe marginea medială a rinichiului cu vasele care vin de la ureter și bazinet.
Drenajul limfatic al rinichilor variază. Astfel, pe partea stângă prima stație limfatică o constituie ganglionii paraaortici
laterali stângi și în ganglionii pre și retroaortici situați între artera mezenterică inferioară și diafragm. Ocazional, s-a mai
constatat un drenaj limfatic adițional pornind de la rinichiul stâng spre ganglionii retrocrurali sau direct în ductul toracic,
deasupra diafragmului. Pe partea dreaptă limfa ajunge în ganglionii interaortici și ganglionii pericavi anteriori și posteriori.
Ocazional și aici s-a constatat un drenaj limfatic spre ganglionii retrocrurali sau ganglionii laterali stângi paraaortici.
24
Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008
12
Ureterul este un conduct care transportă urina de la rinichi la vezica urinară
(Anexa 8). Are o lungime de 25-30 cm, traiect rectiliniu și calibru neuniform,
prezentând trei zone îngustate:
 joncțiunea pieloureterală (colul ureterului)
 flexura marginală
 joncțiunea uretero-vezicală
Între aceste zone îngustate, ureterul prezintă o dilatare abdominală și una pelvică.
1) Ureterul abdominal este poziționat posterior de peritoneu pe
porțiunea medială a psoasului major și este încrucișat oblic de către vasele
spermatice interne. La intrarea în cavitatea pelvină, încrucișează vasele
iliace.25
2) Porțiunea pelvică se află pe peretele lateral al pelvisului, sub
peritoneul parietal posterior. Ureterul drept are raport cu artera iliacă
internă, trecând anterior de ea, iar cel stâng coboară pe fața medială a
arterei iliace interne. Posterior de ureter, între acesta și fascia pelvină
parietală, se interpune artera obturatoare, artera ombilicală și artera vezicală
superioară. 26
Vascularizatia ureterului.
Ureterul este irigat de ramuri din artera renală, spermatica internă, hipogastrică și
vezicală inferioară. Venele realizează un sistem anostomotic între vena renală stângă și
venele iliace interne.
Inervația ureterului derivă din plexul mezenteric inferior, spermatic și pelvin.

25
Porțiunea ințială a ureterului drept este situat de obicei posterior de porțiunea descendentă a duodenului și, în traseul său
către vezica urinară, este plasat la dreapta venei cave inferioare fiind intersectat de vasele ileocolice. În apropierea aperturii
pelvine, ureterul drept trece posterior de porțiunea inferioară a mezenterului și porțiunea terminală a ileonului. Ureterul
stâng este încrucișat de vasele colice stângi, iar la nivelul aperturii pelvine are raport cu sigmoidul și cu mezenterul său.
26
Segmentul terminal este încrucișat de canalul deferent apoi intră în raport cu fundul veziculei seminale, posterior de
ureter, și intra oblic în peretele posterior și inferior al vezicii urinare, devenind organ intraparietal.
La femeie, porțiunea pelvică a ureterului împreună cu artera iliacă internă și ovarul, delimitează peretele posterior al fosetei
ovariene. În traseul său către peretele inferior al vezicii urinare, ureterul este însoțit, pentru o porțiune de 2,5 cm, de artera
uterină, care apoi trece anterior de ureter pentru a urca între cele două foițe ale ligamentului lat.
13
Limfatice. În ganglionii lateroaortici dreneză cele două treimi superioare ale
ureterului, iar limfa porțiunii pelvine drenează în ganglionii iliaci interni, ganglionii
iliaci externi și iliaci comuni. (Anexa 7)
Dezvoltarea ureterului corespunde celei de a treia etape din dezvoltarea
rinichiului, adică metanefrosul. El are două componente distincte: blastemul
metanefrogen și mugurele ureteral (condiționează formarea rinichiului definitiv).27
Rolul ureterului este acela de a transporta urina de la rinichi la vezica urinară, prin
mișcări peristaltice. Mișcări care au drept consecință creșterea presiunii intrauretrale ce
va duce în final la deschiderea orificiului de intrare în vezică cu trecerea urinii în vezica
urinară. Peristaltismul este asigurat de celulele pacemaker situate la nivelul
bazinetului.28

1.1.3. Vezica urinară

Este un rezervor musculo-membranos în care urina se acumulează în intervalul


dintre micțiuni, și apoi este expulzată prin uretră în exterior.
Ca și localizare, vezica urinară este situată în pelvis, extraperitoneal, în loja
vezicală și în funcție de gradul de plentitudine are următoarea configurație: baza vezicii
sau fundul și colul reprezintă porțiunea fixă a vezicii, în timp ce corpul și vârful (apex)
porțiunea mobilă. (vezi Fig. 7)

27
Ureterul este format din trei tunici: adventicea, musculară și mucoasă.
a) Adventicea, la extremitatea superioară, se continuă cu fascia renală, iar la capătul opus se pierde în adventicea vezicii
urinare.
b) Tunica musculară este formată din trei straturi: longitudinal extern, circular și longitudinal intern.
c) Mucoasa este formata din:
- uroteliu: pe secțiune transversală dă un aspect stelat lumenului; este pluristratificat, celulele epiteliale sunt de tip
malpighian, cele superficiale putându-se descuama.
- corion: conține vase, nervi și insule de țesut limfatic.
28
Aceste celule cu automatism, generează potențiale de acțiune care stau la baza contracției de tip peristaltic. Contracțiile au
o frecvență de 1-8/min și sunt stimulate prin mecanism miogen în urma creșterii volumului urinar din tub. Tonusul și
peristaltismul sunt sub controlul sistemului nervos vegetativ, astfel: nervul hipogastric (SNVS) scade tonusul și
peristaltismul, iar nervul vag (SNVP) le crește. Refluxul vezico-ureteral este împiedicat datorită contracției detrusorului
care comprimă porțiunea intramurală a ureterului.
14
Vedere posterioară Secțiune a vezicii urinare masculine
vedere frontală
Fig. 7. Vezica urinară29

Vezica urinară are origine dublă: endodermală, care ia naștere din porțiunea
cranială a sinusului urogenital și mezodermală reprezentată de partea terminală a
canalelor mezonefrotice (Wolff).
Vezica urinară este formată din trei tunici, care, dinspre exterior spre interior,
sunt:
 Tunica externă (seroadventicea).30
 Tunica muculară.31
 Tunica mucoasă. Este formată din:
- uroteliu - format din 5-6 straturi de celule, cele de la suprafață
(umbreliforme) asigură impermeabilitatea uroteliului pentru substanțele
din urină și prezintă la nivel plasmalemal „corpii denși”, responsabili de
alungirea membranei celulare, când vezica este în stare de plentitudine.

29
Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008
30
Fața postero-inferioară, postero-superioară și partea superioară a fețelor laterale, sunt acoperite de seroasă, restul vezicii
este învelită de adventice.
31
Detrusorul vezical este format din fibre musculare netede dispuse în trei straturi, care descriu un traiect spiralat:
longitudinal extern, circular (mijlociu), care, la nivelul colului vezical, formează mușchiul sfincter uretral intern, și
longitudinal intern ( sau plexiform și contribuie la formarea diverticulilor vezicali dobândiți în caz de obstrucție vezicală).
La acest nivel se mai descrie trigonul vezical superficial și cel profund, cel din urma intervine în scurtarea detrusorului în
contentia vezicii și închiderea ostiului ureteral intern.
15
- corion – conține o rețea vasculară, fibre nervoase și rari noduli
limfatici. Este alcătuit din țesut conjunctiv lax (excepție trigonul vezical:
țesut conjunctiv dens) care permite plicaturarea mucoasei vezicale.

În bazin vezica se găsește într-o lojă ai cărei pereți sunt formați din:
 perete posterior reprezentat de septul rectovezical
 perete lateral alcătuit din mușchii obturatori interni și mușchii ridicători
anali
 perete inferior format de prostată
 perete superior reprezentat de peritoneu
La femeie peretele posterior este format de lama vezico-vaginală, iar peretele
inferior de diafragma urogenitală și vagin.
Vezica urinară îndeplinește funcția de acumulare, contenție și evacuare a urinei,
evacuare realizată cu ajutorul uretrei.32
Compoziția urinei cumulată în vezică are aceeași compoziție ca și cea din ductele
colectoare, prin urmare, nu sunt modificări importante, în ceea ce privește compoziția,
de-a lungul traseului către vezică.
Urina care trece din ductele colectoare în calicele renal, determină stimularea
celulelor pacemaker de la acest nivel cu inițierea undelor peristaltice de contracție care
se vor răspândi în tot traseul ureterului. Acest lucru este responsabil de trecerea urinei
din pelvisul renal în vezică.
Ureterul intră în vezica urinară la nivelul trigonului vezical străbătând mușchiul
detrusor pe o porțiune de câțiva cm, cu o direcție oblică. Tonusul normal al mușchiului
detrusor tinde să ducă la o compresie a ureterului, astfel ca urina să nu regurgiteze în
sens opus în momentul în care presiunea din vezică crește, doar că în momentul

32
Vezica goală prezintă o față anterioară, o față posterioară, două margini laterale, inferior (fundul vezicii urinare). Vezica
plină are un aspect ovoid cu fețe laterale, anterioară, posterioară, inferioară.
16
declanșării undelor peristaltice presiune din uretere crește determinâd deschiderea
ostiului și trecerea urinei în vezică.33

1.1.4. Uretra

Uretra este un conduct prin intermediul căruia urina din vezica urinară este
expulzată la exterior (Fig. 8). Diferă de la un sex la altul, astfel la femeie servește numai
ca organ urinar, în timp ce la bărbat este un duct mixt genito-urinar.

Uretra masculină Secțiune a uretrei feminine


Vedere laterală Vedere frontală
34
Fig. 8. Uretra

33
La unele persoane, traseul ureterului prin mușchiul detrusor este mai mic, astfel că, în momentul în care are loc micțiunea,
ostiul ureterului nu mai este suficient comprimat. Ca și rezultat, o mică cantitate de urină este propulsată în sens invers, în
ureter, condiție numită reflux vezicoureteral. Acest reflux se poate solda cu efecte dăunătoare asupra rinichiului, și anume:
diametrul ureterului crește, iar în cazuri mai severe crește și presiunea din calicele renal cu afectarea medularei.
Pentru a putea înregistra modificările de presiune în raport cu gradul de plentitudine, utilizăm cistometrograma. Astfel, când
în vezică nu avem urină, presiunea intravezicală este 0, dar în momentul în care s-a acumulat o cantitate de 30-50 ml de
urină, presiunea crește la 5-10 cm H2O. În plus, dacă se mai acumulează un adaus de 200-300 ml, presiunea nu mai suferă
modificări drastice. Această capacitate de a menține presiunea constantă se datorează tonusului intrinsec al peretelui vezical.
Peste limita de 300-400 ml, presiunea însă crește rapid.
La o presiune ce corespunde la 400 ml urină, apar contracții ritmice pentru micțiune, dar controlul sfincterului extern
împiedică micțiunea. Limita de rezistență a sfincterului extern este la o presiune de 70 cm H2O (normal în vezică se
acumulează 500-600 ml urină, fără să se ajungă la distensie dureroasă).
34
Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008
17
Uretra masculină
Își începe traseul (în formă de S italic) de la nivelul orificiului uretral al vezicii,
pentru a se deschide la exterior prin meatul urinar (ostiu uretral extern) din vârful
glandului. Prezintă:
- două curburi
- patru porțiuni îngustate și trei porțiuni dilatate (de la exterior spre
interior):
 meatul extern sau orificiul extern: strâmtoare eliptică
 fosa naviculară: dilatare ovoidală
 în corpul spongios: strâmtoare lungă
 fundul de sac al bulbului: dilatare accentuată
 în porțiunea membranoasă: strâmtoare cilindrică
 sinusul prostatic: dilatare
 orificiul intern al uretrei: strâmtoare circulară
 trei porțiuni, după organele pe care le traverseză:
a) uretra prostatică35
b) uretra membranoasă36
c) uretra spongioasă (peniană)37

35
Strabate prostata de la bază spre vârf și este partea cea mai dilatată. Are un traseu aproape vertical, în partea sa superoară,
fiind mai aproape de fața anterioară, iar inferior ea este mai apropiată de fața posterioară a glandei. Peretele posterior al
uretrei prezintă o plică longitudinală, numită creastă uretrală, care se întinde de la colul vezicii până la porțiunea
membranoasă. Coliculul seminal este punctul cel mai proeminent al crestei, și se află la jumatatea lungimii ei, iar împreună
formează ceea ce se numește verum montanum. Acest colicul împarte uretra prostatică în două segmente: supraiacent, cu rol
în expulzia urinii, și subiacent cu rol comun pentru expulzia urinii cât și a spermei.
În vârful colicului seminal se deschide utriculul prostatic (vestigiu al ductului paramezonefric Müller) și pe părțile laterale
ale acestuia, orificiile ductelor ejaculatoare. De o parte și de alta a crestei uretrale se află sinusurile prostatice în care se
găsesc orificiile de deschidere al ductelor prostatice, iar inferior de coliculul seminal, se bifurcă în două cute mucoase
numite frâurile crestei uretrale, care se pierd apoi pe peretele posterior al uretrei membranoase.
36
Este cuprinsă între vârful prostatei și fața superioară a bulbului spongios, iar pentru că străbate diafragma urogenitală, de
care aderă, i se mai spune și uretra diafragmatică. La acest nivel uretra este îconjurată de mușchiul sfincter uretral extern și
de cele două lame ale fasciei perineale mijlocii. Înainte de a perfora diafragma urogenitală, uretra membranoasă trece la un
1 cm inferior de simfiza pubiană și de ligamentul arcuat al pubelui. Anterior are raport cu vena dorsală profundă a penisului
(situată între ligamentul arcuat și ligamentul transvers al perineului), iar posterior cu mușchiul transvers profund al
perineului, mușchiul sfincter uretral extern, mușchiul rectouretral, glandele bulbouretrale Mary-Cooper. Aceste raporturi
explică mecanismul de rupere, prin „forfecare”, a uretrei în traumatismele pelvine. Este porțiunea cea mai puțin mobilă și
cea mai stâmtă a întregii uretre, dar poate fi dilatabilă.
18
Uretra feminină
Începe prin orificiul intern al uretrei și se termină la exterior prin orificiul extern
al uretrei (meatul urinar - la marginile lui se află cele două papile uretrale). Traiect oblic
inferior și anterior. Prezintă două segmente:
- pelvin38
- perineal39.
Segmentele uretrei masculine au origine embriologică diferită: uretra prostatică
este de origine endodermală, uretra supramontanală provine din porțiunea uretrala a
sinusului urogenital primitiv, care la femeie reprezintă primordiul uretrei. Doar peretele
posterior al uretrei supramontanale este de origine mezodermală, provine din ductul
mezonefrotic Wolff.
Uretra masculină are funcție dublă: asigură transportul urinii de la nivelul vezicii
urinare la exterior, dar mai slujește și pentru expulzarea spermei în timpul ejaculării40.
Particularitățile structurale ale uretrei sunt cele care îi asigură funcția de conduct
urinar, facilitând trecerea urinii:
- mucoasa foarte elastică, care poate fi destinsă cu ușurință la trecerea urinii
- mucusul secretat de glandele uretrale, care lubrefiază suprafața uretrei

37
Pătrunde în corpul spongios pe fața sa superioară, schimbându-și direcția de la vertical spre anterior și superior. Rezultă
că uretra la acest nivel nu va fi acoperită de țesut erectil, fiind un punct slab în care se pot produce perforații spontane. Pe
peretele posterior se găsesc orificiile glandelor bulbouretrale Cowper, în număr de două. Distal, la nivelul glandului penian,
uretra prezintă o dilatație numită fosa naviculară. Ea este delimitată superior de valvula fosei naviculare sau valvula lui
Guerrin, un pliu al mucoasei uretrale, care, împreună cu peretele superior al fosei naviculare delimitează sinusul Guerrin.
Acest sinus poate constitui un obstacol în timpul cateterismului ureteral. Meatul urinar sau ostiul uretral extern se află la
nivelul glandului, în vârful acestuia, mai aproape de fața lui uretrală, și are aspect de fantă verticală care devine eliptică în
micțiune.
38
Raport posterior cu vagina, anterior cu plexul venos vezico-vaginal, vena dorasală profundă a clitorisului, ligamentele
pubovezicale, simfiza pubiană, iar lateral cu mușchiul ridicator anal, fascia superioară a diafragmei pelvine și partea laterală
a plexului venos Santorini.
39
Raport anterior cu ligamentul transvers al perineului și vena dorsală profundă a clitorisului, posterior cu septul
uretrovaginal, lateral cu mușchiul ridicator anal. Sub diafragma urogenitală, uretra are raport cu mușchii bulbocavernoși și
corpii cavernoși ai clitorisului.
40
În faza ejaculatorie a actului sexual, sfincterul neted vezical și sfincterul preprostatic se contractă progresiv, astfel că
uretra prostatică supramontanală se închide, în timp ce uretra submontanală se dilată concomitent cu relaxarea sfincterului
striat. Ambele sfinctere împiedică sperma să ajungă în vezică, iar o deficiență în ceea ce privește îndeplinirea acestei funcții,
poate constitui o cauza de infertilitate.
Turgescența țesutului cavernos din structura coliculului seminal, contribuie și el la închiderea uretrei în timpul erecției
împedicând ascensiunea lichidului seminal spre vezică, dar și accesul urinii în ductele ejaculatoare.
19
- plex venos conținut în corion, care se golește în timpul micțiunii, lărgind
lumenul canalului.

1.2. Fiziologia aparatului urinar

1.2.1. Generalităţi

La nivelul sistemului excretor se realizeaza procesul fiziologic prin care se asigură


eliminarea substanţelor nefolosibile din corp.
Formaţiunile anatomice care contribuie la producerea şi eliminarea urinei
formează sistemul excretor, reprezentând o veritabilă maşină pentru epurarea (curăţarea,
purificarea) corpului. El extrage deşeuri din sânge şi le elimină în urină, această
operaţiune de epurare efectuându-se în rinichi.
Urina se scurge apoi prin două canale numite uretere, până la vezica urinară.
Odată plină, aceasta (vezica urinară), evacuează lichidul printr-un canal numit uretră
(Anexa 1).
Principalele funcţii ale rinichiului sunt:
- funcţia excretorie: prin ultrafiltrarea glomerulară,
reabsorbţie şi secreţie tubulară se asigură eliminarea substanţelor
azotate şi a altor constituenţi (toxine sau droguri); ultrafiltratul
glomerular nu conţine în mod normal proteine;
- funcţia de reglare a compoziţiei, volumului fluidelor
corpului şi a echilibrului acido-bazic;
- funcţia endocrină: rinichiul este locul de secreţie a unor
hormoni (renină, eritropoietină, vitamina D3 activă), de degradare
a unor hormoni polipeptidici sau locul unde acţionează hormoni
secretaţi în alte organe.

20
Formarea urinei este un proces complex care se desfășoară în trei faze (Fig. 8):
 filtrarea glomerulară;
 reabsorbția tubulară;
 secreția tubulară.

Fig. 8. Procesul de formare al urinei41

Urina42 este un lichid format dintr-un amestec de substanţe eliminate din


organismul vertebratelor. El se formează în rinichi, care joacă o funcţie de filtrare a
sângelui, aici urina primară va fi refiltrată şi ajunge pe căile urinare „uretere” în vezica
urinară care la om are o capacitate de cca. 1,5 litri, de unde urina este eliminată în
exterior (micţiune) prin uretră şi organele sexuale externe.

41
Aurel Ardelean, Ionel Roșu, Catalin Istrate - Mic atlas de anatomie, Editura Corint, București, 2006
42
Primul produs biologic care s-a analizat în vederea punerii unui diagnostic a fost urina. Încă de acum 3000 de ani, medicii
din antichtate știau să examineze urina și pe baza caracterelor sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sânge, cheaguri,
spumă, sediment) stabileau diagnosticul și chiar prognosticul bolilor.
În evul mediu au apărut uroscopiștii sau prorocitorii de urină care puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza
examenului vizual al urinii. Uroscopiștii aveau și ajutoare, „curieri de urină” care transportau urina de la bolnavi în
„laboratorul” uroscopiștilor. Urina este produsă de rinichi atât prin filtrarea sângelui (urina primară) cât și prin reținerea
(reabsorbția) din urina primară numai a acelor substanțe care mai pot fi necesare corpului (apă, zahăr, minerale, etc.). Ceea
ce mai rămâne nereținut din urina primară (o parte din apa minerală, reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor în
organism) constituie urina finală care se elimină prin căile urinare. În urină se elimină astfel peste 150 de substanțe chimice,
minerale și organice, dar în mod curent pentru diagnosticul bolilor se analizează numai câteva componete principale.
21
Formarea şi eliminarea urinei joacă un rol important în regularea volemiei
sanguine, a echilibrului de electroliţi şi eliminarea substanţelor de dezasimilare din
metabolismul proteinelor care sunt toxice.43
Urina la om are o culoare galbenă, culoarea şi conţinutul urinei fiind un indicator
valoros la depistarea al unor boli prin examene de laborator.

1.2.2. Filtrarea glomerulară

Elaborarea urinii primitive se realizează prin traversarea fluidului plasmatic din


capilarele glomerulare către spaţiul urinar, la nivelul „membranei de filtrare”. Aceasta
este constituită din endoteliu capilar (de partea sangvină), membrana bazală
glomerulară şi prelungirile citoplasmatice ale podocitelor care se sprijină pe membrana
bazală glomerulară.
Această barieră dublă, structurală şi electro-chimică, nu lasă să treacă proteinele
sau substanţele cu greutate moleculară egală sau mai mare de 70000 daltoni.
Factorii care reglează filtrarea glomerulară sunt:
 echilibrul presiunilor hidrostatice şi oncotice în capilarul glomerular;
 presiunea hidrostatică intratubulară (crescută în caz de obstrucţie a
căii excretorii);
 debitul sangvin care traversează glomerulul;
 permeabilitatea suprafeţei glomerulare (poate varia sub influenţa
angiotensinei II);

43
La om şi la animalele vertebrate în general urina este un ultrafiltrat al plasmei sanguine care are loc la nivel renal. Sângele
traversează corpusculii renali (Corpuscula renalia). Substanţele hidrosolubile cu o mărime moleculară sub 4,4 nanometri,
printre care sunt ionii şi microproteinele, vor traversa filtrul de la nivelul corpusculior renali, ajunşi tubulii renali (tubulus)
ai nefronului acest filtrat fiind numit „urină primară” ea conţine unele substanţe importante pentru organism ca glucoză,
aminoacizi şi electroliţi (substanţe minerale). Un om adult produce pe zi între 180 - 200 litri de urină primară. Această
cantitate de urină primară va fi refiltrată la nivelul tubulilor renali proximali şi distali (Tubuli, Henle) care formează bucle,
aici vor fi recuperate substanţele necesare organismului şi apa într-un procent de 99 %. Cantitatea de urină secundară
rezultată va fi de cca. 1 - 1,5 litri. (60 ml/oră). Ajunsă în bazinul renal urina va traversa ureterele ajungând prin cele două
uretere în vezica urinară unde va fi stocată. Din vezica urinară va fi eliminată în exterior prin uretră care se termină în
organele sexuale externe. Procesul de secreţie urinară este numită diureză, care are loc prin dializă renală. Diureza este
influenţată de volemie (volumul sanguin), de presiunea sângelui ca şi de acţiunea unor hormoni sau a unor substanţe
diuretice ca şi cofeina sau etanolul care intesifică diureza.
22
 tonusul arteriolelor aferente şi eferente.44
Mecanismele de autoreglare asigură constanţa debitului sanguin renal şi a filtrării
glomerulare pentru un interval larg de presiuni arteriale sistolice sistemice (80-200 mm
Hg). Când PAS se reduce sub 80 mmHg survine o diminuare a fluxului sanguin renal şi
a filtrării glomerulare. Zilnic sunt elaboraţi 180 l de ultrafiltrat glomerular (120 ml/min).
În reglarea debitului sanguin renal şi a filtrării glomerulare intervin:
 contractilitatea mezangiului care este declanşată prin
stimularea receptorilor de către agenţi vasoactivi. Aceasta duce la
variaţii ale suprafeţei de filtrare, diminuând coeficientul de ultrafiltrare;
 angiotensina II cu un rol important, prezenţa sa ubicuitară
sistemică sau locală exprimându-se prin acţiunea sa la nivelul
numeroşilor receptori vasculari, tubulari şi chiar interstiţiali.
Circulaţia renală este bine reprezentată: 25% din debitul cardiac trece în fiecare
minut prin cele două artere renale. Debitul sanguin renal (DSR) este de 1200 ml/min
pentru un debit cardiac (DC) de 5 litri/min, iar debitul plasmatic renal este în jur de 600
ml/min. Acest debit perfuzează 300 g parenchim renal, reprezentând debitul cel mai
crescut din organism pe minut şi pe gram de ţesut (exceptând tiroida).
Artera renală ajunge în hilul renal unde se divide în mai multe artere interlobare
care parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi artera interlobară
se curbează şi dă naştere arterelor arcuate; din acestea merg arterele interlobulare
(artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau
naştere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale
glomerulilor corticali se capilarizează peritubular şi drenează ulterior într-o venă

44
Presiunea eficace de filtrare rezultă din: PF = PCG – (PCB + POCG)
PF = presiunea eficace de filtrare (mmHg) 10 mmHg
PCG = presiunea hidrostatică în capilarele glomerulare 60 mmHg
POCG = presiunea oncotică a proteinelor în capilarele glomerulare 30 mmHg
PCB = presiunea hidrostatică în capsula Bowman 20 mmHg
Trebuie luat în calcul şi coeficientul de ultrafiltrare (Kf); acesta ţine cont de permeabilitatea peretelui capilar şi suprafaţa de
filtrare.
Filtrarea glomerulară = PF x Kf
23
corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxta- medulari dau naştere la vasa recta,
situate în piramide şi dispuse între porţiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa
recta sunt permeabile pentru apă şi sodiu şi participă la menţinerea gradientului cortico-
medular. Sângele va trece succesiv în venele radiale corticale, venele arcuate, venele
interlobare şi în final în venele renale. (Fig. 6)
Rinichiul are o bogată inervaţie simpatică. Nervii simpatici însoţesc arterele
renale şi arteriolele glomerulare şi se distribuie la nivelul pereţilor arteriolari, la aparatul
juxta-glomerular şi la polul bazal al unor tubi. (Anexa 9).

1.2.3. Funcţiile tubulare ( fiziologia tubulară)

După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor procese de


reabsorbţie şi/sau de secreţie care se pot realiza printr-un mecanism activ situat în
celulele diferitelor segmente ale tubului sau mecanism pasiv (gradient de concentraţie).
Componentele tubulare ale nefronului sunt reprezentate de tubul proximal, ansa
Henle, tubul contort distal.
1. Tubul proximal are o lungime de 14-15 mm (lungimea unui nefron este
de 2-5 cm) şi un diametru de 50-60 µ. Lumenul tubului proximal este mărginit de
celule care prezintă la polul apical microvilozităţi citoplasmatice care realizează o
„margine în perie”, ceea ce conferă acestei suprafeţe o capacitate sporită de schimb
între celulele tubului contort şi urina primitivă. Membrana apicală este acoperită de
un înveliş de glicocalix bogat în enzime, capabile de a scinda molecule şi a permite
transportul lor transmembranar. Membrana citoplasmatică bazală şi laterală
prezintă numeroase invaginaţii bogate în mitocondrii; aceste prelungiri se
interdigitează şi se reunesc prin joncţiuni strânse cu celulele învecinate şi amplifică
suprafaţa de schimb, facilitând reabsorbţia. Tubul proximal este constituit din două
părţi: tubul contort proximal (pars convoluta) şi tubul drept proximal (pars recta.)

24
a. Tubul contort proximal are ca funcţie esenţială reabsorbţia
apei şi a unor solviţi. Are loc o reducere importantă a ultrafiltratului (în
proporţie de aproximativ 70%). 45
b. În partea convoluta a tubului proximal sunt reabsorbiţi
electroliţi Na+, K+, Cl-, HCO3-, Ca2+, HPO42-, aminoacizi, glucoză şi
apă. Secreţia de acizi organici şi baze are loc în principal în pars recta.
Această porţiune este susceptibilă la injuria nefrotoxicelor (metale
grele şi droguri).
2. Ansa Henle situată în zona medulară, este compusă din următoarele
componente: porţiunea dreaptă terminală a tubului proximal, ramul subţire
descendent şi ascendent şi ramul ascendent gros. Nefronii lungi (20% din nefroni)
cu originea în zona juxtamedulară au ansa Henle lungă, vârful ansei ajungând în
medulara internă; ei sunt implicaţi în concentrarea urinii. Nefronii cu ansă Henle
scurtă (80% din nefroni) au originea în corticala superficială sau medie, vârful
ansei ajungând în medulara externă. Nefronii scurţi participă la reglarea sodiului.
Porţiunile subţiri ale ansei Henle sunt mărginite de un epiteliu pavimentos simplu.46
3. Tubul distal are două porţiuni, una rectilinie şi alta contortă, aceasta din
urmă intră în relaţie la polul vascular al corpusculului Malpighi cu arteriola
aferentă a glomerulului şi cu lacisul, realizând o structură denumită macula densa.
Lumenul tubului distal este mărginit de un epiteliu cubic simplu care la nivelul
maculei densa se modifică, celulele devin mai înalte şi mai înguste cu prelungiri
citoplasmatice la polul bazal. La nivelul tubului contort distal se reabsoarbe sodiul
sub controlul hormonal al aldosteronului.

45
Această reabsorbţie este izotonică, legată de permeabilitatea importantă şi omogenă a acestui tub pentru apă, NaCl, uree
etc. Glucoza este reabsorbită activ şi în intregime în tubul proximal, cu condiţia ca nivelul sanguin să nu depăşească 10
mmol/l. Bicarbonaţii sunt în întregime reabsorbiţi, dacă nivelul plasmatic este < 27 mmol/l.
46
Se descriu patru tipuri de celule care prezintă o permeabilitate diferită pentru apă. Porţiunea largă groasă a ansei Henle
corespunde tubului drept distal care are aceeaşi morfologie ca şi tubul contort distal. Ansa groasă ascendentă este numită
segmentul de diluţie, astfel că transportul de-a lungul acestui segment impermeabil la apă, duce la dezvoltatea unui fluid
tubular diluat. Această zonă este şi locul principal de reabsorbţie a Mg2+. La nivelul ansei ascendente groase are loc
cotransportul luminal Na+-K+-2Cl- care este ţinta de acţiune a diureticelor (de tipul furosemidului).
25
Funcţia de concentraţie este consecinţa activităţii enzimatice importante de la
nivelul porţiunii largi a ansei Henle şi porţiunii iniţiale a tubului contort distal. Pompa
Na-K- ATP-aza prezentă de-a lungul întregului nefron îşi amplifică acţiunea la acest
nivel prin cotransportorul luminal Na+-K+-2Cl-. Astfel, Cl- reabsorbit activ la acest nivel
antrenează Na+ şi transportă NaCl spre ţesutul interstiţial peritubular, în absenţa apei.
Rezultă în interiorul acestor segmente o diluţie a urinilor care devin astfel hipotonice.
Consecinţele acestor fenomene se evidenţiază în aval şi în amonte de ansa largă Henle.
În aval, consecinţele importante sunt manifeste în prezenţa ADH. Partea terminală a
tubului distal şi canalul colector cortical devin permeabile pentru apă. Rezultă trecerea
apei din aceste segmente spre interstiţiu, dar ureea rămâne în fluidul tubular. Urinile
devin astfel izotonice. Mai departe, canalul colector medular devine permeabil la uree şi
apă în prezenţa ADH.
Ureea este unul din principalele elemente ale osmolarităţii interstiţiului medular.
În prezenţa ADH, ureea este absorbită în canalul colector medular şi ajunge în ţesutul
interstiţial medular profund, antrenând şi o cantitate moderată de apă. Ureea suferă un
proces de reciclare. Aceasta este preluată prin vasele recta şi ajunge la nivelul anselor
Henle scurte din glomerulii corticali, îmbogăţind conţinutul în uree al fluidului care
ajunge în tubul distal. Din cauza difuzibilităţii sale, ureea participă puţin la gradientul
osmotic şi nu antrenează o cantitate de apă legată osmotic, decât în mică măsură.
Mecanismul de concentrare a urinii explicat prin teoria „multiplicării
contracurent” derivă dintr-o analogie fizico-chimică. În acest mecanism sunt implicate
structurile medulare tubulare, vasculare şi ţesutul interstiţial. Ramurile descendentă şi
ascendentă ale ansei Henle sunt asimilate cu un tub în formă de U (cu fluidul care
circulă în direcţii opuse), ramurile fiind separate prin ţesutul interstiţial medular. Între
aceste segmente sunt posibile schimburi de apă şi solviţi, date fiind permeabilitatea
diferită a celor două ramuri şi raporturile cu structurile vasculare din vecinătate:

26
 ramura subţire descendentă este permeabilă pentru apă şi impermeabilă
pentru sodiu şi uree; urinile tubulare devin tot mai hipertonice, dinspre cortex
spre medulara profundă;
 ramura ascendentă subţire Henle este impermeabilă pentru apă şi uree,
dar reabsoarbe NaCl după legile osmozei, ceea ce face ca urinile să piardă din
hipertonicitate;
 ramura ascendentă largă şi tubul contort distal în porţiunea iniţială sunt
impermeabile pentru apă şi uree şi permeabile la sodiu; la acest nivel Cl -, Na+
şi K+ sunt reasorbite activ, şi urinile devin hipotonice;
 segmentul terminal al tubului distal şi canalul colector cortical
reabsorb apa şi urinile devin izotonice; în prezenţa ADH devin tot mai
permeabile pentru apă, dar nu şi pentru uree;
 canalul colector medular în prezenţa ADH este permeabil în particular
pentru uree, apă, dar şi pentru Na; urina finală devine hipertonică;
 vasa recta (capilare situate în piramide, interpuse între porţiunile
rectilinii ale tubului urinar) permit schimburi osmotice cu ţesutul interstiţial
medular şi prin intermediul acestuia cu diferitele segmente ale ansei Henle; ele
cedează apa ţesutului interstiţial hipertonic şi primesc (pasiv) solviţi din
interstiţiu; în consecinţă, plasma din vasa recta descendente devine tot mai
hipertonă spre papilă, în timp ce plasma din vasa recta ascendente prezintă o
osmolaritate tot mai scăzută, dinspre papilă spre cortex, unde atinge o valoare
aproximativ normală.
Urmarea acestor mişcări ale apei şi solviţilor este dezvoltarea unui dublu gradient:
 longitudinal, între corticală şi medulară, de aproximativ 500
mOsm;
 transversal, între interstiţiu, fluidul tubular din anumite
segmente tubulare (ansa Henle descendentă, canalul colector

27
cortical) şi segmentul larg, ascendent al ansei Henle; acest gradient
este în jur de 200 mOsm.
Însumarea schimburilor osmotice transversale are drept rezultat dezvoltarea unui
gradient longitudinal cortico-medular, ceea ce justifică termenul de multiplicare
contracurent.
Dispoziţia paralelă a canalului colector faţă de ansa Henle („în formă de U”)
permite în prezenţa ADH echilibrarea osmolarităţii fluidului tubular (iniţial izotonic la
ieşirea din cortex) cu cea din structurile medularei, de-a lungul traiectului lor
descendent47. Urina finală de la nivelul papilei prezintă o osmolaritate identică cu
osmolaritatea ţesutului interstiţial medular şi a ansei Henle descendente.

Compoziţia urinii finale48


În prezenţa ADH urina finală este concentrată. Apa este astfel economisită la
maximum de către organism.49

47
Aquaporinele (AQP) sunt proteine ale canalelor de apă, recent descoperite, care sunt responsabile pentru transportul apei
prin celulele epiteliale permeabile la apă de la nivelul nefronului sau alte organe. Au fost identificate zece tipuri de
aquaporine, din care şase în rinichi. Funcţia exactă a aquaporinelor nu este cunoscută. AQP 7 este localizată la nivelul
marginii „în perie” a tubului drept proximal şi este implicată în transportul de apă şi uree. Din cele şase AQP renale, numai
AQP 2 este reglată de ADH. Acest hormon stimulează sinteza şi inserţia AQP 2 la nivelul membranei apicale a celulelor
principale din tubul colector şi înlesneşte permeabilitatea pentru apă.
48
Compoziţia urinii normale este variabilă în funcţie de aportul alimentar zilnic (valori medii şi valori limită dependente de
aportul lichidian şi de alimentaţie):
 volum urinar/24 h : 1,5 – 2 litri (500 - 2500)
 Na /24h: 100 – 200 mmol (30-250 - 6-12 g/zi)
 K/ 24h: 60-80 mmol (20-150
 Uree: 20-30 g (300-500 mmol)
 Densitate: 1015 – 1020 (1003 - 1030)
 Osmolalitate (mOsm/24h) : 600 – 800 (200 - 1200)
 Creatinină: 600-1200 mg (7-15 mg/kg/zi) - valori neinfluenţate de regim, dar legate de masa
musculară a individului
 pH: 5-7 (4,6 - 8)
 acid uric/24 h: 600 mg (3,6 mmol) 400-1200 (2,4 – 7,2)
 fosfor/24 h: 650 mg (25 mmol) 450-900 mg (15-30 mmol)
 calciu: B 200-400 mg (5-8 mmol); F 150 – 250 mg (4-6 mmol)
 glucoză: 0
 proteine/ 24 h: <0.05 g
49
Osmolalitatea interstiţială medulară, a ansei Henle, a tubului colector şi a urinilor definitive pot urca până la 1200- 1400
miliosmoli/kg, sau de 4 ori osmolaritatea plasmatică. Aceste valori caracterizează fenomenul de antidiureză, cu un
minimum de 400-500 ml volum urinar în 24 h,la om.
28
În absenţa ADH, urinile sunt hipotonice, diluate, realizând o diureză apoasă.
Osmolalitatea urinilor se poate reduce până la 50 miliosmoli/kg (1/6 din osmolaritatea
plasmatică).
Între reabsorbţia tubulară şi filtrarea glomerulară există interrelaţii:
Balanţa glomerulo-tubulară adaptează reabsorbţia tubulară
proximală de Na+ şi apă la rata filtrării glomerulare, datorită variaţiilor
presiunilor hidrostatice şi oncotice în capilarele glomerulare şi la nivelul
capilarelor peritubulare.50
Retro-controlul tubulo-glomerular este un mecanism prin care rata
filtrării glomerulare şi fluxul plasmatic renal se autoreglează; originea sa se
găseşte la nivelul tubului distal şi aparatului juxta-glomerular.
Celulele maculei densa ale tubului distal sunt în conexiune cu
peretele arteriolei aferente care secretă renină şi cu celulele lacisului care se
prelungesc prin mezangiumul glomerular.
Variaţiile debitului urinar sau concentraţiile în NaCl în tubul distal
sunt susceptibile de a influenţa vasomotricitatea arteriolei aferente şi astfel
să regleze filtrarea glomerulară a nefronului omolog.

1.2.4. Funcţia endocrină a rinichiului

Funcţia endocrină a rinichiului se exercită prin:


 hormoni produşi de rinichi: renina, eritropoietina, vitamina D3
activă;
 hormoni produşi de rinichi şi de alte organe: prostaglandine,
adenozină, oxid nitric, kinină, endotelină, urodilatin;

50
Pentru menţinerea homeostaziei Na+ şi apei, ori de câte ori apar modificări în rata de filtrare glomerulară, la nivelul
tubului proximal, sodiul reabsorbit reprezintă o fracţie constantă (şi nu un volum constant) din cantitatea de Na+ filtrat.
29
 hormoni metabolizaţi de rinichi: hormoni tiroidieni, hormoni
steroizi, hormoni polipeptidici;
 hormoni care influenţează funcţia renală şi echilibrul hidro-
electrolitic: peptidul natriuretic atrial, PTH, ADH, aldosteron.

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Renina este secretată la nivelul aparatului juxtaglomerular. Stimulii majori ai
eliberării de renină sunt reprezentaţi de reducerea TA medii, hipovolemia, reducerea
nivelului de catecolamine, concentraţia crescută de NaCl în macula densa.
Angiotensina II (Ang II) îşi exercită acţiunile prin intermediul receptorilor AT1 şi
AT2. Ang II este un puternic vasoconstrictor, stimulează secreţia de aldosteron şi
catecolamine, retenţia de Na+ în tubul proximal, stimulează centrul setei.
La nivel renal Ang II provoacă vasoconstricţia arteriolei aferente şi a arteriolei
eferente (mai accentuată pe arteriola eferentă), reducerea fluxului plasmatic renal cu
menţinerea ratei de filtrare glomerulară.
Aldosteronul este un hormon steroid sintetizat la nivel corticosuprarenal. Secreţia
este stimulată de Ang II, K+, ACTH şi inhibată de hormonul natriuretic atrial.
La nivel renal, aldosteronul acţionează prin stimularea Na+-K+-ATP-azei de la
nivelul membranei bazolaterale provocând reabsorbţia de Na+, secreţia de K+ şi de H+ la
nivelul tubului colector.
Prostaglandinele renale sunt acizi graşi nesaturaţi, derivaţi din acidul arahidonic
prin intervenţia ciclooxigenazei. Prostaglandinele au atât proprietăţi vasodilatatoare, cât
şi vasoconstrictoare.
În condiţii normale fiziologice, prostaglandinele au efecte minime la nivel renal.
În condiţii patofiziologice (hemoragie, insuficienţă cardiacă congestivă, depleţie de
volum), prostaglandinele vasodilatatorii (PGE2, PGI2) contracarează efectele
angiotensinei II şi ale catecolaminelor.

30
Tromboxanul A2 are efect vasoconstrictor renal cu reducerea fluxului sangvin
renal şi a ratei de filtrare glomerulară.51
Rinichiul joacă un rol esenţial în transformarea vitaminei D în metaboliţi activi.52
Pe lângă numeroşii receptori pe care îi conţine pentru hormonul paratiroidian şi
aldosteron, rinichiul participă de asemenea la degradarea a numeroşi hormoni
polipeptidici (insulină, glucagon, gastrină, hormon paratiroidian).
Nivelul plasmatic la unii din aceşti hormoni poate creşte în cursul insuficienţei
renale, ca urmare a creşterii duratei lor de viaţă. Acest mecanism poate explica creşterea
nivelului gastrinei în IRC sau diminuarea necesităţilor de insulină la diabetici când
survine insuficienţa renală.

51
Eritropoietina este o glicoproteină sintetizată la adult la nivel renal (în proporţie de 90%) în celule peritubulare
interstiţiale de la joncţiunea corticomedulară. Producţia extrarenală de eritropoietină este predominent hepatică. Sinteza este
stimulată de hipoxia care rezultă din anemia sau ischemia rinichiului.
Eritropoietina acţionează asupra unităţilor formatoare de colonii („colony forming units” CFU) ale celulelor eritroide şi
stimulează producţia de globule roşii de către măduvă.
Eritropoietina stimulează de asemenea eliberarea de reticulocite în sânge. Producţia de eritropoetină este stimulată de unii
factori: HIF-1 (hypoxia inducible factor 1), prostaglandine, vasopresină, radicali liberi de oxigen, androgeni.
Antiinflamatoarele nesteroidiene blochează producţia de eritropoetină, de asemenea unele citokine (interleukina 1 şi factorul
de necroză tumorală α) inhibă producţia de eritropoietină.
Pe lângă rolul esenţial în eritropoieză, eritropoietina prezintă şi efecte pleiotrope, în principal de limitare a apoptozei în
leziunile de ischemie-reperfuzie la nivel renal, miocardic şi cerebral.
52
Vitamina D este metabolizată într-un prim timp la nivelul ficatului (25-hidroxi-vitamina D) şi din nou la rinichi în 1,25-
dihidroxi-vitamina D. Acest metabolit este cel mai activ asupra absorbţiei intestinale de calciu.
31
CAPITOLUL II.
Colica renală

2.1. Colica renală – definiție

Colica renală sau colica nefretică este forma clinică caracteristică unui sindrom
dureros paroxistic, cu debut în regiunea lombară și iradiere descendentă în rădăcina
coapsei, organele genitale externe sau în simfiza pubiană, ce apare în litiaza renală53
(obstacol ureteral anclavat, ce determină edem local, distensie supraiacentă și excitarea
baroceptorilor pielici), considerată de pacienți ca fiind una din cele mai complete dureri
pe care organismul o poate suporta.
Colica este acea durere a unui organ cavitar sau tubular şi reprezintă una dintre
cele mai frecvente afecțiuni ale rinichilor. Colica renală este o durere vie, care nu se
calmează în nici o poziție, declanșată de migrarea unui calcul renal, ce nu trebuie tratată
cu superficialitate, deoarece poate conduce la complicații ale rinichilor determinând
chiar distrugerea completă a acestora. Altfel spus, colica renală reprezintă una dintre
marile urgențe ale medicii interne.54

53
Urolitiază ocupă un loc primordial în structura maladiilor urologice, datorită incidenţei sale relative crescute, a recidivelor
frecvente şi a urmărilor nefaste pentru rinichi pe care le poate provoca.
Se depistează cu o frecvenţă medie de circa 0,1% din populaţia generală şi are o răspândire geografică foarte variabilă.
Astfel, are un caracter endemic pentru Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, India, în timp ce în alte zone constituie o raritate
nosologică, practic nefiind cunoscută de clinicieni. Din totalitatea maladiilor urologice, litiaza urologică ocupă locul 2, după
bolile inflamatorii nespecifice, cu o incidenţă de circa 12%.
Litiaza urinară poate să apară la orice vârstă, dar afectează preponderant persoanele de vârstă reproductivă: în 70% apare la
pacienţii de 20-50 ani. Mai rar se identifică la bătrâni şi copii. De regulă, are un prognostic cu atât mai rezervat, cu cât apare
mai precoce. Mai frecvent sunt afectaţi bărbaţii, raportul bărbaţi/femei fiind de 3:1. Calculii coraliformi, însă, se depistează
mai frecvent la femei (până la 70%).
54
Colica renală este o afecțiune relativ frecventă, mai ales la sexul masculin. Unii autori o descriu ca fiind cea mai mare
durere pe care o poate experimenta o persoană. Colica renală este dată de distensia căilor urinare prin migrarea unui calcul
(a unei pietre) de la nivelul rinichiului spre vezica urinara, de-a lungul ureterului. Pacienții descriu cel mai adesea durere ce
pornește de la nivelul coloanei lombare (flancului) și migrează anterior către vezica urinară și adesea către organele genitale
externe – testicule la bărbați și labii la femei. Pacientul cu colică renală este agitat, nu-și găsește locul – nu există nici o
poziție în care durerea să se amelioreze. Faptul că durerea pornește din dreptul coloanei lombare, face ca aceasta să fie
confundată, uneori, cu durerea din patologia discului intervertebral și viceversa.
32
2.2. Etiopatologie

Cauza principală a colicii renale este reprezentată de instalarea bruscă a unui


obstacol în calea evacuării urinei – cavităţi renale, ureter, joncţiunea ureterovezicala,
ceea ce creşte brusc presiunea în sistemul ureteropielocaliceal şi produce excitaţia
presoreceptorilor renali pentru durere.
Obstacolul ce blochează brusc calea urinara este cel mai des un calcul, dar poate
fi, la fel de probabil, un cheag (sângerare renoureterală), eliminarea de paraziţi dintr-un
chist hidatic renal, material de supuraţie de origine renală, TBC renal55.
Alte cauze: procese de vecinătate (inflamaţii, tumori) prin compresiune
extrinsecă; cauze iatrogene postterapeutice (chirurgicale, litotritie, radioterapie); infarct
renal.

2.3. Factori declanșatori/ de risc/ predispozanți

Multiplii factori favorizanţi ai litiazei urinare (Anexa 10) pot fi clasificaţi astfel:
 Factori de organism (metabolici), adeseori cu
transmitere ereditară, sunt consideraţi ca factori de risc primordiali în
apariţia litiazei.56 Alte tulburări metabolice sunt: hipercalciuria
idiopatică, oxaluria, hiperuriciuria etc.
 Factori de mediu (exogeni): geografici, alimentari, aport
lichidian insuficient.

55
Tuberculoza urogenitală reprezintă o maladie infecţios-inflamatorie specifică, localizată pe tot parcursul aparatului
urogenital. Este o maladie cronică cu o incidenţă de 3-5 cazuri/100.000 locuitori.
Etiologic, Tuberculoza urogenitală este cauzată de Micobacterium tuberculosis descoperit de R. Koch (1882) şi este
secundară tuberculozei pulmonare. Afectarea specifică a parenchimului, bazinetului, ureterului şi vezicii urinare se produce
pe cale hematogenă şi descendentă pe calea limfatică. Rareori tuberculoza urogenitală poate apărea ca un proces diseminat
în urma tuberculozei pulmonare. Tuberculoza renală deschisă se diseminează pe cale urinogenă pe parcursul întregului tract
genitourinar cu o evoluţie asimetrică.
56
Astfel, hiperparatiroidismul determină o hipersecreţie de parathormon cu creşterea consecutivă a reabsorbţiei de calciu
din rinichi şi din schelet (hipercalcemie). Este considerat responsabil de apariţia a circa 5-10% din cazurile de litiază
urinară.
33
 Factori de organ (locali): staza şi infecţia urinară, pH-ul
urinar, corpii străini.
 Factorii medicamentoşi: medicamentele care
favorizează formarea de calculi:
- suplimentarea cu Ca, vitamina D, doze masive de
Acid ascorbic (Vit.C >4 g/zi), Triamteren, sulfonilamide;
- unele maladii asociate formării de calculi: bypass
jejunoileale, maladia Cron, rezecţia intestinului, sarcoidoza,
hipertiroidismul.
 Factori locali (anatomici): anomaliile renoureterale
contribuie la formarea de calculi prin dereglarea evacuării normale a
urinei şi apariţia stazei urinare.57
Mecanismul complex prin care iau naștere calculii renali este, în ciuda tuturor
eforturilor, necunoscut.58
Litiaza renală afectează până la 5% din populaţia generală, existând riscul de
8-10% de eliminare a unui calcul pe parcursul vieţii. Creşterea incidenţei litiazei renale
în ţările industrializate este asociată cu îmbunătăţirea standardelor de viaţă şi este strâns
corelată cu rasa sau etnia şi cu regiunea de provenienţă.
Se remarcă şi o variaţie sezonieră; astfel, incidenţa maximă a oxalaţilor de calciu
urinari apare, în timpul verii, la bărbaţi, iar la femei, iarna, timpuriu.59
Calculii se dezvoltă de două ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei. La bărbaţi,
incidenţa maximă este în jurul vârstei de 30 de ani, iar la femei se înregistrează o
distribuţie bimodală, pe vârste, cu vârfuri la 35 şi la 55 de ani. Odată formată litiaza

57
Cele mai frecvente sunt: stenoza JPU, diverticulii caliceali, stricturile ureterale, refluxul vezicoureteral, rinichiul lobulat,
ureterocelul.
58
Normal în urina din 24 de ore (1,5-2 litri) se pot elimina până la 200 mg de calciu (7-8 mmol), între 500-1100 mg fosfați
(50 mmol), până la 600 mg acid uric/urați (6mmol) sau până la 45 mg (5mmol) de oxalați.
59
Parks JH, Barsky R, Coe FL. Gender differences in seasonal variation of urine stone risk factors. J Urol 2003
34
renală, probabilitatea dezvoltării unor altor calculi în următorii cinci până la şapte ani
este de aproximativ 50%.60

Teorii de litogeneză
Formarea calculilor este un proces multifactorial în care suprasaturarea urinii
(chiar intermitentă), este condiţia esenţială pentru formarea primilor nuclei (nucleaţie) şi
declanşarea procesului de cristalizare.61
Formarea cristalelor nu este suficientă pentru apariţia calculilor, fapt dovedit de
prezenţa acestora în sedimentul majorităţii indivizilor. În urina bolnavilor cu litiază au
fost evidenţiate cristale şi agregate de cristale mai mari (300 microni faţă de 3-4
microni) care sunt rezultatul unor procese de creştere şi agregare a nucleilor cristalini
apăruţi iniţial. Diverse substanţe din urină influenţează în sens inhibitor sau facilitator
(promotor) procesele de nucleaţie, creştere şi agregare.62

1. Suprasaturarea. Cristalizarea.
Suprasaturarea urinii cu substanţele chimice componente (ale calculilor) este
prima etapă în formarea calculilor urinari, a căror structură este în cea mai mare parte
cristalină.63

60
Asplin JR, Favus MJ, Coe FL. Nephrolithiasis. In: Brenner BM, ed. Brenner and Rector's the kidney. 5th ed. Philadelphia:
Saunders
61
Potenţialul de cristalizare depinde de concentraţia totală a substanţelor în urină dar şi de activitatea chimică a ionilor în
soluţie, care poate fi influenţată negativ de alţi compuşi urinari: citrat, fosfat, magneziu, sodiu.
62
Pentru ca particulele formate în lumen să devină calculi este necesară retenţia acestora în rinichi. Există două teorii care
explică retenţia cristalelor şi agregatelor de cristale la nivel renal: a particulelor fixe şi a particulelor libere. Anumite
modificări anatomice pot contribui la procesul de retenţie.
Alternativ, disfuncţionalităţi în transportul calciului şi oxalatului de către celulele epiteliale tubulare ar putea fi implicate în
declanşarea unui proces de cristalizare intracelular sau interstiţial, în afara lumenului tubular.
63
Într-o soluţie simplă produsul de solubilitate termodinamic (Ksp) este o constantă, egală cu produsul concentraţiilor
molare ale substanţelor chimic pure, la care solvitul şi solventul sunt în stare de echilibru. Altfel spus, Ksp este punctul la
care s-a atins saturaţia şi începe cristalizarea cu condiţia să nu se modifice temperatura, pH-ul sau să se adauge altă
substanţă care să faciliteze dizolvarea solvitului.
De exemplu dacă se adăugă calciu şi oxalat în apă atunci când produsul concentraţiilor lor depăşeşte produsul de solubilitate
termodinamic încep să se formeze cristale de oxalat de calciu. Dacă se face acelaşi lucru în urină se constată că depăşirea
punctului de saturaţie nu conduce la declanşarea procesului de cristalizare.
35
Urina este o soluţie complexă care conţine mulţi ioni activi electric şi multe
molecule organice. Interacţiunile care apar între aceste componente modifică
solubilitatea lor astfel încât urina are capacitatea de a ţine mai multe substanţe solvite în
soluţie decât apa pură.64
Solubilitatea diverselor substanţe care intră în compoziţia calculilor urinari
depinde de suprasaturarea urinii, de pH-ul urinar şi de excreţia altor constituienţi
urinari.

2. Nucleaţia, creşterea şi agregarea cristalelor.


Modelul teoretic cel mai cunoscut explică formarea calculilor prin trei procese
successive care au loc în lumenul tubului urinar într-un interval de timp relativ scurt:
nucleaţia cristalină, creşterea nucleilor, agregarea cristalelor. În acest model
cristalizarea intranefronală este prima etapă în apariţia litiazei urinare. Altă teorie
propune formarea de cristale în afara lumenului, intracelular sau interstiţial.65
Totuşi, aşa cum am amintit, pentru ca particulele formate devină calculi este
necesară retenţia acestora în rinichi. Din aceste motive studiile mai vechi considerau că

64
Adăugând în continuare componentele chimice (calciu şi oxalat) concentraţia de oxalate de calciu creşte până când se
ajunge la un punct în care cristalizarea nu mai poate fi împiedicată.
Produsul concentraţiilor la care începe cristalizarea în urină este cunoscut ca produsul de formare (KF) al oxalatului de
calciu în urină.
Prin urmare, în funcţie de concentraţia substanţelor cristalizabile, urina se poate situa întruna din următoarele trei zone de
saturaţie:
♦ Zona stabilă (nesaturată, subsaturată), cu produsul concentraţiilor (produsul activităţii ionilor) subprodusul de
solubilitate (Ksp). În această zonă nucleaţia cristalelor este absentă (cristalizarea nu poate fi iniţiată) dar agregarea este
posibilă.
♦ Zona de suprasaturaţie metastabilă în care produsul activităţii ionilor este situate între produsul de solubilitate (Ksp) şi
produsul de formare (KF). Raportat la concentraţiile majorităţii substanţelor care intră în compoziţia calculilor, urina se află
în mod obişnuit în zona metastabilă, între Ksp şi KF. În acestă stare nucleaţia poate fi iniţiată, dar numai sub acţiunea
facilitatoare a promotorilor, iar creşterea şi agregarea sunt posibile.
♦ Zona de suprasaturaţie labilă, caracterizată prin creşterea produsului activităţilor ionilor peste produsul de formare (KF).
La aceşti indivizi nucleaţia se poate declanşa spontan, iar creşterea şi agregarea cristalelor sunt rapide.
65
Nucleii sunt primele structuri cristaline care apar în urină. Formarea acestora (nucleaţia) poate avea loc în soluţii pure
(nucleaţie omogenă) sau pe particule deja existente în soluţie (nucleaţie heterogenă) cum ar fi de exemplu: celulele
epiteliale, resturi celulare, cilindri urinari, hematii, alte cristale, etc. Nucleaţia heterogenă poate fi de două feluri: nucleaţie
secundară, când cristalul nou se formează pe suprafaţa preexistentă a unui cristal de acelaşi tip şi epitaxia, care reprezintă
creşterea orientată a unei reţele cristaline pe suprafaţa unei alte structuri cu dimensiuni ale reţelei aproape identice.
În continuare, are loc creşterea nucleilor cristalini, dar nu suficient de repede pentru a obstrua lumenul tubilor renali în cele
câteva minute pe care le parcurge urina de la glomerul la vârful papilei renale. Acest lucru ar fi cu atât mai mult adevărat la
nivelul ansei Henle şi tubului distal deoarece diametrul particulelor este 1/10 din diametrul interior al tubului, iar timpul de
tranzit la nivelul acestor structuri este de numai 30-50 s.
36
aderenţa cristalelor la epiteliul tubilor renali este o etapă indispensabilă pentru a explica
retenţia particulelor în procesul de litogeneză (teoria particulelor fixate). Proponenţii
celeilalte teorii (teoria particulelor libere) consideră că printr-un proces de aglomerare a
structurilor cristaline formate iniţial (procesul de agregare a cristalelor) are loc apariţia
unor particule mai mari care ar putea explica blocarea intrarenală a maselor cristaline.
Ipoteza este susţinută de studii actuale, care arată că agregarea cristalelor libere se poate
produce într-un timp suficient de scurt (1-2 min) şi poate conduce la formarea unui
conglomerat litiazic suficient de mare pentru a se bloca la nivelul tubului colector.
Anumite anomalii ale căilor urinare pot favoriza retenţia particulelor cristaline.66

3. Matrixul celular
Între 10 şi 65% din compoziţia calculilor urinari poate fi de natură organică şi
constituie matrixul67. În general calculii solizi au un conţinut de matrix de aproximativ
2-3% din greutate, în timp ce calculii infecţioşi pot avea până la 65% material organic.

4. Etapele şi locul anatomic al formării calculilor


Studii experimentale asupra cristalizării sărurilor de calciu au arătat că în litiaza
de fosfat de calciu sau calcică mixtă (fosfat şi oxalat) nucleaţia cristalelor de fosfat de
calciu (CaP) ar fi evenimentul iniţial. Acest fenomen se defăşoară la nivelul ansei Henle
şi tubului distal sub influenţa unor factori promotori ca macromolecule urinare şi
produşi de degradare celulară.
La acest nivel există o suprasaturare a urinii cu CaP, dar nu şi cu CaOx.
Macromoleculele urinare sunt importante pentru aderenţa cristalelor la celulele tubular şi
pentru interacţiunea între cristal şi celulă.

66
Fie că aderă la epiteliu, fie că se impactează datorită dimensiunilor comparabile cu diametrul tubului urinar, ulterior
procesele de creştere şi agregare continuă pe perioade lungi de timp, posibil intermitent, în perioadele de suprasaturare.
67
Matrixul litiazic are probabil originea în tubul renal proximal şi are o compoziţie similară uromucoidului (proteina
Tamm-Horsfall), mucoproteina cea mai cunoscută din urină.
37
Ulterior, cristalele de fosfat de calciu se dizolvă parţial sau total în urina acidă din
tubul colector, suprasaturează urina cu calciu şi, în consecinţă, cu CaOx. În tubul
colector are loc nucleaţia heterogenă a cristalelor de oxalat de calciu (CaOx) fie pe
cristalele de fosfat de calciu fie pe macromolecule sau produşi de degradare celulară.
Dacă în tubul colector urina este alcalină (pH 6,5) cristalele de CaP continuă să crească
şi vor da naştere unor calculi cu structură pură de CaP.68 (Anexa 11)
Prin urmare, dacă cristalizarea începe în porţiunea superioară a nefronului
cristalul iniţial va fi CaP, iar dacă cristalizarea se declanşează în tubul colector primii
nuclei vor fi de CaOx.
În condiţii de eliminare crescută de oxalat se presupune că poate avea loc şi
nucleaţia CaOx la nivelul ansei Henle sau tubului distal conducând la formarea unor
calculi cu structură pură de oxalat de calciu.
Calculii renali sunt împărţiţi în calculi calcari (care conţin calciu), care sunt
radioopaci şi calculi noncalcari. În funcţie de compoziţie, calculii pot fi clasificaţi aşa
cum se poate observa în Tabelul 1.

Compoziţie Factori determinanţi Frecvenţă (%)


Oxalat ori fosfat de calciu Tulburări metabolice preexistente
60-80
sau ambele Idiopatic (25%)
Struvită (trifosfatici) Infecţii 10-15
Hiperuricemie şi hiperuricozurie
Acid uric* 5-10
Idiopatic (50%)
Cistină Defecte tubulare renale 1
Altele (xantină, indigo,
1
triamteren, indinavir* etc.)
*Calculii puri de acid uric şi indinavir sunt radiotransparenţi.
Calculii de cistină sunt radioopaci datorită conţinutului de sulf.
Tabelul 1. Clasificarea calculilor renali

68
Interacţiunea dintre cristale şi celule este foarte importantă. Cristalele mici care sunt internalizate pot fi dizolvate de
enzimele lizozomale în celulă sau de către macrofage la membrana bazolaterală. Cristalele mari pot distruge celula.
Transportul interstiţial către papilă, al cristalelor mari internalizate precum şi cristalele impactate intratubular pot constitui
nuclei pentru formarea ulterioară a calculilor la vârful papilei.
38
Analiza fragmentelor sau calculilor eliminaţi spontan sau intervenţional trebuie
efectuată cel puţin o dată, chimic sau preferabil, prin spectroscopie în roşu sau
cristalografie cu raze X.

2.4. Simptome

Primul semn care determină diagnosticarea cu colică renală este tocmai durerea
insuportabilă din zona lombară. Simptomele care evidențiază apariția colicii
renale sunt tulburările urinare.
În cazul colicii renale apar urinări frecvente însoțite de durere. De asemenea, o
persoană cu colică renală manifestă senzația de urinare incompletă sau urinează foarte
des. Asemenea colicii biliare, pacientul care suferă de colică renală poate manifesta
tulburări digestive, grețuri şi vărsături.
Ca și semne generale ale colicii renale se remarcă paloarea, transpiraţia, agitaţia,
iar pacientul caută o poziție prin care să reducă intensitatea durerii.69
Peristaltica ureterală, migrarea calculului şi răsucirea calculului cu obstrucţie
intermitentă secundară pot determina exacerbarea sau reînnoirea colicii renale.
Severitatea durerii depinde de gradul şi localizarea obstrucţiei, nu de dimensiunea
calculului.
Uneori pacientul poate indică zona de maximă sensibilitate, aceasta fiind adesea şi
locul obstrucţiei ureterale. Un calcul în mişcare este mai dureros decât unul staţionar.
Edemul renal interstiţial produce întinderea capsulei renale, măreşte rinichiul şi
creşte drenajul limfatic renal. Distensia pelvisului renal stimulează iniţial
hiperperistaltica ureterală, dar diminuă după 24 de ore, ca şi fluxul de sânge renal.
Presiunea hidrostatică renală este maximă la 2-5 ore de la obstrucţia completă. În

69
Termenul de colică renală este cumva greșit, deoarece durerea tinde să rămână oarecum constantă, în timp ce colica
biliară sau intestinală este într-un fel intermitentă și vine în valuri. Modelul de durere depinde de pragul dureros al
pacientului și de percepție și viteza impulsului, gradul modificărilor presiunilor hidrostatice din ureterul proximal și pelvisul
renal.
39
primele 90 de minute de la obstrucţia completă, apare vasodilataţia preglomerulară
aferentă arteriolară, care creşte temporar fluxul de sânge renal. Între 90 de minute şi 5
ore, fluxul renal începe să scadă, în timp ce presiunea intraureterală continuă să crească.
După cinci ore scad şi presiunea ureterală şi fluxul de sânge renal. În plus, pe măsură ce
ureterul proximal de calcul se destinde, o cantitate de urină poate uneori trece pe lângă
calcul, ameliorând presiunea hidrostatică proximală şi rezultând un echilibru stabil,
relativ nedureros. Aceşti factori explică de ce colica renală durează mai puţin de 24 de
ore în absenţa infecţiei sau a mişcării calculului.
Amploarea manifestarilor clinice depinde de rata de recidivă şi de prezenţa
complicaţiilor determinate de litiază. Majoritatea pacienţilor litiazici au un singur episod
simptomatic în cursul vieţii. Numai 25% au alte episoade într-un interval de 10 ani şi
numai 6% din litiazici produc unul sau mai mulţi calculi pe an.

2.5. Examinări completare

Diagnosticul pozitiv are în vedere confirmarea originii renale a durerii şi


identificarea cauzei acesteia. Examene paraclinice simple (examenul de urină, ecografia
aparatului urinar, RRVS) contribuie la stabilirea originii renale a durerii şi pot pune în
evidenţă cauza.
Alte teste de laborator care pot fi de ajutor cuprind urmatoarele:
- hemoleucograma la pacienții febrili poate pune în evidenţă o
eventuală leucocitoză
- evaluarea electroliților serici la pacienții cu vărsături (sodiu,
potasiu, calciu, fosfor)
- nivelul pH-ului seric și urinar poate aduce date asupra funcției
renale a pacientului și a tipului de calcul (oxalat de calciu, acid uric, cistină)
- urinoanaliza microscopică

40
- sumar de urină la 24 de ore, poate evidenția hematurie
microscopică, leucociturie - piurie, orientând apartenența durerii la tractul
urinar.
Uneori la analizele de laborator se constată oligurie până la anurie când obstacolul
se instalează pe un rinichi unic congenital, funcțional sau chirurgical.

Studii imagistice
- scanare CT abdomino-pelvină noncontrast: modalitatea imagistică de
elecție pentru evaluarea bolii de tract urinar, în special colica renală acută
- ecografia renală: pentru a determina prezența calculilor renali și a
hidronefrozei sau a dilatației ureterale, este folosită singură sau în combinație cu
radiografia abdominală simplă
- radiografia abdominală: pentru a evalua calculul, dimensiunea, forma,
compoziția, localizarea acestuia, folosită adesea alături de echografia renală sau
scanarea CT
- RRVS (radiografie reno-vezicală simplă) poate evidenţia formaţiuni
radioopace (calculi) la nivelul ariei de proiecţie a aparatului urinar
- urografia intravenoasă (în trecut criteriu standard): pentru o vizualizare
clară a întregului sistem urinar, identificarea calculului problematic printre
calcificările pelvine, demonstrarea funcției rinichiului afectat
- tomografia renală: pentru monitorizarea unui calcul dificil de observat
după terapie, clarificarea unui calcul greu identificat prin alte studii, descoperirea
calculilor renali mici și determinarea numarului de calculi renali prezenți înainte
de instituirea unui program de prevenire a litiazei
- pielografia retrogradă: cea mai precisă metodă imagistică pentru a
determina anatomia ureterului și a pelvisului renal, pentru a pune diagnosticul
definitiv al oricărui calcul ureteral

41
- scanarea nucleară renală: pentru a măsura obiectiv funcția renală
diferențială, mai ales în sistemul dilatat pentru care gradul de obstrucție este sub
semnul întrebării, studiu aplicabil la pacientele gravide la care expunerea la
radiații trebuie limitată.

2.6. Evoluţie şi complicaţii

Colica renală nu trebuie tratată cu superficialitate, deoarece ureterul poate rămâne


blocat și în situația unei uropatii obstructive, la nivel de șase săptămâni rinichiul poate fi
grav deteriorat. De asemenea într-un interval de 2-3 luni rinichiul poate fi distrus
complet.
Alte complicații ale colicii renale sunt generate de infecții. Infecția prin stagnarea
urinei deasupra calcului transformă o ureterohidronefroză silențioasă într-o dramă
febrilă, care duce la distrugerea rinichiului.
Calculii mici, care migrează, sunt agresivi pentru rinichi, prin obstrucția
ureterului, mai ales atunci când nu sunt suficient de mici pentru a fi eliminați spontan
(diametru sub 4-5 mm).
Calculii caliceali sau pielici și mai ales cei coraliformi sunt tolerați clinic multă
vreme, dar degradează lent parenchimul.
Litiaza renoureterală poate genera complicații mecanice (hidronefroză, anurie) și
infecțioase ( pielonefrită, pionefroză).
Anuria calculoasă este o urgență majoră de diagnostic și tratament, fiind o
consecință a obstrucției ureterale complete, când aceasta apare pe rinichi unic
(congenital, chirurgical sau funcțional).70

70
Diagnosticul este sugerat de colica nefretică asociata cu anurie (vezica goală la cateterism uretral), iar US reno-vezicală,
RRVS, cateterismul ureteral bilateral, UPR, alături de creșterea progresivă a ureei sanguine și a creatininei serice îl
confirmă. Tratamentul vizează dezobstrucția de urgență a căilor urinare (sonda ureterală sau nefrostomie percutanată),
înainte de instalarea leziunilor renale ireversibile.
42
(Uretero)hidronefroza litiazică apare prin obstrucția incompletă a JPU sau a
ureterului, iar diagnosticul se precizează urografic. Evoluează spontan spre atrofie și
distrugere totală a parenchimului prin scleroză (mutism urografic).
Pielonefrita litiazică se poate manifesta acut prin durere lombară iradiată, piurie,
febră și frison, iar hemocultura este frecvent pozitivă. De obicei, pielonefrita litiazică se
cronicizează și se caracterizează prin simptomatologie ștearsă, întretăiată de acutizări,
care, în caz de bilateralitate, grăbesc instalarea insuficienței renale, consecință a
sclerozei renale interstițiale.
Pionefroza calculoasă se manifestă prin durere lombară, febră, frison, piurie
marcată și rinichi palpabil. Urografia evidențiază un rinichi mut și precizează valoarea
morfofuncțională a rinichiului opus, element esențial în stabilirea indicației terapeutice
(nefrectomie).
Ruptura fornixului caliceal nu este o asociere rară cu un calcul ureteral complet
obstructiv și poate duce la apariția unei colecții perinefretice (urinom).

2.7. Forme clinice

Alterările morfopatologice şi fiziopatologice induse de prezenţa calculului în căile


urinare se manifestă clinic prin semne şi simptome sugestive: durere, hematurie, febră,
piurie, absenţa micţiunilor sau chiar alterarea rapidă sau lentă a stării generale.
Alteori, modificările secundare litiazei sunt asimptomatice, întreaga patologie
fiind descoperită incidental, în cursul unei examinări imagistice pentru alte afecţiuni:
ecografie sau examen CT. Exceptând aşa zisele cazuri de microlitiază renală descoperite
în urma unui examen ecografic de rutină, litiaza asimptomatică este de obicei una
gravă.71

71
Nu rareori sunt întâlniţi pacienţi asimptomatici cu un rinichi nefuncţional secundar unui calcul coraliform de origine
infecţioasă sau cu anurie pe rinichi unic funcţional, celălalt fiind demult distrus de un calcul coraliform.
43
Clinic bolnavul prezintă durere paroxistică, cu debut brusc, uneori în plină
sănătate aparentă. Bolnavul caută o poziţie antalgică, pe care nu o poate găsi - element
util în diagnosticul diferenţial cu alte sindroame dureroase abdominale, care frecvent,
imobilizează bolnavul.72
Tabloul clinic clasic la un pacient cu colica renală acută este caracterizat de
debutul durerii severe cu originea în flanc și iradiind inferior și anterior; la cel puțin 50%
dintre pacienți vor fi prezente greața și vărsăturile. Pacienții cu calculi urinari pot acuza
durere, infecție sau hematurie.
Pacienții cu calculi mici, nonobstructivi pot fi asimptomatici sau acuză simptome
moderate și ușor de controlat.
Localizarea și caracteristicele durerii din colica renală cuprind urmatoarele:
 calculi care blochează joncțiunea ureteropelvină: durere moderat spre
severă, profundă în flanc, fără iradiere inghinală, simptome iritative de
golire vezicală (frecvența urinară, disurie), durere suprapubiană, frecvența/
urgența urinară, disurie, simptome colonice
 calculii ureterali: durere colicativă severă, bruscă în flanc și
abdomenul inferior unilateral, iradiere testiculară sau în zona vulvară,
greață intensă cu sau fără vărsături
 calculi ureterali superiori: iradiază în flanc sau zonele lombare
 calculi medioureterali: iradiază anterior sau caudal
 calculi ureterali distali: iradiază inghinal sau testicular la barbați sau
în labiile majore la femei
 calculi vezicali: adesea asimptomatici, rar pot determina retenție
urinară.

72
Durerea debutează tipic în abdomen şi iradiază adesea în hipocondru şi inghinal. Durerea este colicativă (vine în valuri)
datorită peristalticii ureterice, dar poate fi şi constantă. Poate apărea sub două forme: insidioasă sau acută, forma acută fiind
în mod particular neplăcută şi descrisă adesea ca una dintre cele mai puternice senzaţii dureroase simţite de către oameni
(mai severă decât naşterea, fractură, plaga impușcată, arsura sau chirurgia).
44
Fazele atacului colic renal acut
Prima fază este acută sau de debut.
Atacul începe dimineața devreme sau noaptea, trezind pacientul din somn. Când
debutează ziua, tinde să înceapă lent și insidios. Durerea este stabilă, de severitate
crescândă și continuă, uneori punctată de paroxisme intermitente sau durere excruciantă.
Intensitatea maximă ajunge la 30 de minute după dubut sau poate necesita până la șase
ore. Pacientul clasic atinge durerea maximă la 1-2 ore de la debut.
A doua fază este cea constantă.
După ce durerea atinge intensitatea maximă, tinde să rămână constantă până este
tratată sau se diminuă spontan. Faza durează 1-4 ore, dar poate persista și până la 12 ore.
Cei mai mulți pacienți vin la urgențe în această fază.
A treia fază este de ameliorare.
În această fază finală, durerea diminuă rapid, iar pacientul simte ameliorarea. Se
poate instala spontan în orice moment după debutul inițial. Pacienții pot adormi, mai
ales dacă li s-au administrat analgezice. La trezire pacientul observă că durerea a
dispărut. Această fază finală a atacului se menține 1,5-3 ore.
Colica renală se însoțește de:
 simptomatologie digestivă: grețuri, vărsături, ileus, sindrom pseudoocluziv
- semne de iritatie retro-peritoneală;
 semne neuropsihice: agitaţie psihomotorie şi anxietate datorită
paroxismului durerii;
 simptomatologie cardiovasculară: de obicei, TA și pulsul nu prezinta
modificari73;
 semne urinare: simptome iritative ale aparatului urinar inferior, hematurie,
piurie74, oligurie75, anurie76;

73
Ascierea febrei, poate accelera pulsul, iar scăderea TA în acest caz sugerează o infecție urinară.
74
Piuria (sau leucocituria masivă) presupune prezența a mai mult de 3.000 leucocite/mmc și, pe lângă leucocite, găsim
bacterii patogene (piurie bacteriană), mucus, hematii (mai mult de 3.000 hematii/mmc), săruri; de regulă piuria acidă
amicrobiană are semnificația unei tuberculoze urogenitale, piuria asociata cu polakiurie și tenesme vezicale are semnificația
45
 dureroase77: tenesme vezicale, dureri hipogastrice, pelviperineale.
Colica poate fi urmată de hematurie78, ce poate fi cauzată de un calcul ce a migrat,
devenind apoi obstructiv. Urina poate fi limpede prin excluderea rinichiului afectat sau
tulbure prin suferința rinichiului opus. Asocierea colicii renale cu hematurie și disurie79
la bolnavul cu DZ sau mare consumator de analgezice poate sugera necroza papilară.
Severitatea durerii depinde de gradul şi rapiditatea instalării obstrucţiei şi deseori
este invers proporţională cu mărimea pietrei. Un calcul care produce obstrucţie parţială,
instalată lent (calcul coraliform, calcul pielic de dimensiuni mari care nu se poate
„angaja” în joncţiunea pielocaliceală) sau un calcul care nu determină obstrucţie se pot
manifesta clinic sub forma nefralgiei, o durere surdă, de intensitate variabilă, de cele mai
multe ori redusă, provocată de iritaţia şi inflamaţia locală. Diagnosticul diferenţial
trebuie să includă practic toate afecţiunile renale şi nu numai.

unei cistite, iar piohematuria apare în infecții parenchimatoase, tumori ale vezicii urinare sau în litiaza urinară, complicată
cu infecție urinară.
Piuria poate avea (macroscopic) mai multe aspecte: urină cu luciu pierdut, urină tulbure (semitransparentă), urină
lactescentă (urină opacă), urină cremoasă (cu aspect de „mulă”, „grunji” sau „cazeum”).
75
Oliguria – definită drept scăderea diurezei sub 800 ml.
Oliguria cu valori între 800 şi 500 ml/24h mai este numită şi oligurie relativă şi reprezintă un semn alarmant asupra funcţiei
renale în timp ce oliguria cu valori între 500 şi 100 ml/24h mai este denumită şi absolută.
Din punct de vedere al epuraţiei renale, nu există nici o deosebire între oliguria absolută şi anurie, în sensul că ambele sunt
tot atât de ineficace şi determină aceleaşi tulburări ale homeostaziei. Diferenţierea între cele două entităţi este dată însă de
semnificaţia lor prognostică ce este întrucâtva deosebită.
76
Anuria reprezintă blocarea procesului de formare al urinii, consecinţa firească a acestei situaţii o reprezintă acumularea
produşilor de catabolism care, în mod normal, sunt eliminaţi prin urină (uree, creatinină, potasiu, sulfaţi, fosfaţi). Presupune
absența urinii în vezica urinară (vezica „uscată” sau „seacă”). Scăderea diurezei sub 500ml, în condiţiile creşterii azotemiei
poartă numele de oligurie. Deosebirea între anurie și retenție trebuie făcută rapid: în ambele cazuri pacientul nu urinează!
77
Există o serie de particularități simptomatologice în funcție de localizarea obstacolului:
 obstacolul înalt (caliceal, pielic și ureteral lombar), va produce un maxim dureros lombar, cu iradiere în fosa
iliacă și organele genitale;
 obstacolul ileopelvin ureteral, va mima apendicita acută sau diverticulită Mekel;
 calculul juxtavezical va determina colica renală însoțită de semnele iritației vezicale: polakiurie, tenesme
vezicale, durere pelviperineala, etc.
78
Atunci când calculul este mobil în cavităţile urinare contactul cu uroteliul produce iritarea sau lezarea acestuia şi poate
produce hematurie macroscopică. Hematuria din litiază are caracter „provocat”: poate fi declanşată de efort. De cele mai
multe ori este microscopică dar uneori poate fi vizibilă (macroscopică) fiind deosebită, teoretic, de cea tumorală prin
apariţia consecutivă durerii.
79
Disuria sau micțiunea dificilă reprezintă golirea vezicală cu efort și poate fi acompaniată de dureri hipogastrice, senzația
de micțiune incompletă, micțiune în doi timpi și, cel mai frecvent, găsim drept cauză o tumoră prostatică, o hipertrofie sau
scleroză a colului vezical, o strictură uretrală. Pacientul cu această suferinţă urinară aşteaptă până se declanşează micţiunea
urinând încet, cu jet întrerupt, slab proiectat, uneori picătură cu picătură, uneori contractând musculatura abdominală (sau
apăsând pe burtă) pentru a evacua urina. La sfârşit pacientul simte că nu a golit complet vezica urinară. Atunci când
examinăm bolnavul clinic constatăm existența unui obstacol uretral sau cervicovezical, iar ecografia poate semnala existența
reziduului vezical (retenție de urină asociată).
46
Palparea lombară poate decela nefromegalie (se efectuează cu blândețe pentru a
nu exacerba durerea). Manevra Giordano este contraindicată - duce la creșterea presiunii
în cavități cu risc de rupere a structurilor aflate în tensiune. Auscultător se pot decela
sufluri de arteră renală ce ar putea explica o ischemie renală acută - cauză de colică
renală. Colica renală este, de obicei, apiretică. Febra apare în cazurile de retenţie septică
bazinetală (pielonefrită, pionefroză).

2.8. Diagnostic pozitiv

Diagnosticul de colică renală se stabilește foarte simplu, una dintre metodele prin
care se pune diagnosticul de colică renală este metoda Giordano, o percuție a zonei
lombare. Sensibilitatea crescută la percuția lombară reprezintă un element foarte
important care susține diagnosticul de colică renală.
Diagnosticul colicii renale se pune adesea doar pe baza simptomelor clinice, deși
se efectuează și teste de confirmare.
Examenul pacienților cu colică renală cuprinde urmatoarele elemente:
 sensibilitate dureroasă dramatică în unghiul costovertebral, durere
care se poate muta în cadranul abdominal superior/inferior odată cu
migrarea calculului ureteral
 în general evaluarea abdominală este neremarcabilă, se pot asculta
zgomote intestinale hipoactive, absența semnelor peritoneale, posibil
testicule dureroase, dar de aspect normal
 pacient neliniștit care își schimbă mereu poziția
 tahicardie, transpirații, hipertensiune, anxietate, hematurie
macroscopică.
Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv se au în vedere 2 obiective majore:
 precizarea apartenenţei durerii la aparatul urinar
 stabilirea cauzei
47
Din punctul de vedere al urgențelor, este suficient diagnosticul litiazei renale și
excluderea apendicitei sau a anevrismului aortic abdominal. Dacă se decide efectuarea
intervenției chirurgicale sunt necesare informații suplimentare: dimensiunea, orientarea,
radiotransparența, compoziția și localizarea calculului alături de funcția renală, prezența
infecției și alte semne clinice.
Asociația Europeană de Urologie recomandă următoarele teste de laborator la toți
pacienții cu colică renală acută:
 sediment urinar sau test dipstick: pentru a demonstra prezența
hematiilor, cu test pentru bacteriurie (nitriți pozitivi) și urocultura în cazul
unei reacții pozitive
 nivelul creatininei serice pentru a măsura funcția renală.

2.9. Diagnostic diferenţial

Diagnosticul diferenţial se face cu:


• alte cauze de colică renală prin
- obstacol în calea urinară: cheag, puroi, cazeum, vezicule hidatice,
fragmente tisulare
- obstacol extrinsec: inflamaţii, tumori
- manevre iatrogene: ligatură, rezecţie meat ureteral, lezarea mucoasei
ureterale
• alte tipuri de durere lombo-abdominală, de etiologie:
- nervoasă: dureri radiculare, nevralgii intercostale, zona zoster
- gastrointestinală: apendicită, ileită terminală, diverticulită, colecistită,
colică biliară, pancreatită, criză ulceroasă sau ulcer perforat;
- vasculară: infarct renal, infarct splenic sau intestinal, aevrism de aortă;
- ginecologică: chist ovarian, anexită, sarcină ectopică, endometrioză;

48
- diversă: abces de psoas, mase retroperitoneale, infarct miocardic,
porfirie, intoxicaţie cu metale grele, diabet zaharat, feocromocitom,
boala Addison.
Toate celelalte sindroame dureroase abdominale nu sunt însoțite de regulă de
hematurie, distensie echografică a cavităților renale, semne radiologice de litiază.
Bolnavul în colică renală e agitat spre deosebire de iritația peritoneală în care
bolnavul caută poziții antalgice și devine imobil.

2.10. Tratament

Obiectivele tratamentului colicii renale sunt: calmarea durerii şi tratarea cauzei.


Aproximativ 85% dintre calculi sunt eliminați spontan. 20% dintre pacienți
necesită internare datorită durerii necontrolate, imposibilitatea de a reține fluidele
intestinale, infecție urinare sau imposibilității de a elimina calculul.
Aspectul cel mai morbid și periculos al litiazei este combinația între obstrucția
urinară și infecție. Pot apare pielonefrita, pionefrita și urosepsisul. În aceste cazuri este
necesară recunoașterea precoce și intervenția chirurgicală imediată cu drenaj.
Recurența calculilor urinari este de 50% la 5 ani și 70% peste 10 ani. Se
recomandă evaluarea metabolică și tratamentul pentru pacienții cu risc de recurență.
Terapia medicală este în general eficientă în temporizarea sau chiar oprirea tendinței de
formare a calculilor. Cel mai important aspect al tratamentului este menținerea unui
aport hidric ridicat cu volum urinar secundar crescut.

1. Calmarea durerii poate fi obţinută prin tratament conservator sau metode


intervenţionale. Tratamentul conservator constă în restricţia hidrică şi administrarea de
medicamente, de preferinţă pe cale intravenoasă:
 Aport hidric scăzut pentru a reduce diureza şi deci presiunea din căile
urinare, cauza durerii;
49
- în criză nu se ingeră lichide, nu se admnistrează diuretice, iar
„perfuziile litice” trebuie limitate la o cantitate redusă de lichide (50-
100 ml), cu rolul exclusiv de „vehiculare” a principiilor
medicamentoase: antialgice, antiinflamatorii, etc.;
- în prezenţa unei obstrucţii diureza nu trebuie forţată deoarece
creşte presiunea intraluminală şi reduce peristaltica eficientă.
 Antialgice: algocalmin, piafen, tramadol, codeină + acetaminofen,
oxicodonă + acetaminofen, pentazocină (Fortral), petidină (Mialgin) .
 Antispastice: papaverina, drotaverina (NoSpa), nitroglicerina relaxează
musculaturanetedă şi pot ajuta eliminarea calculului; sunt autori care
consideră că eliminarea unui calcul are nevoie de peristaltică şi nu de
relaxare musculară.
 Antiinflamatoare nesteroidiene: fenilbutazonă, indometacin, diclofenac,
piroxicam, ibuprofen (600-800 mg la 8 ore), ketorolac; efectul clinic se
realizează prin inhibarea ciclooxigenazei şi consecutiv, a sintezei
prostaglandinelor, care scad presiunea la nivelul căilor urinare, reduc
edemul local şi interferă mecanisme locale şi centrale ale durerii;
administrarea se poate face intramuscular, intravenos, oral, rectal şi
sublingual (piroxicam).
 Corticosteroizi: prednison 10 mg x 2 /zi.
 Blocantele alfa 1 adrenergice (doxazosin, alfuzosin, terazosin) ar putea fi
utilizate în cazul calculilor situaţi în ureterul distal datorită efectului lor
relaxant la nivelul colului vezical, trigonului şi fibrelor din ureterul
terminal.
 Blocante ale canalelor de calciu: nifedipina, 1tb 30 mg cu eliberare
prelungită/zi relaxează musculatura netedă.

50
 Antibiotice, dacă există semne clinice sau de laborator de infecţie (febră,
frisoane, stare generală alterată, urină tulbure, examen sumar de urină cu
modificări, urocultură pozitivă).
Dacă tratamentul nu poate calma durerile, dacă există semne de infecţie sau
alterare a funcţiei renale se recurge la manevre intervenţionale minim invazive pentru
deblocarea rinichiului şi scăderea presiunii secundare obstacolului: cateterismul ureteral
cu sondă clasică sau montarea unui cateter „JJ” sau nefrostomie percutanată.

2. Litotriţia extracorporeală cu unde de şoc (Extracorporeal schock wave


lithotripsy = ESWL).80
Are la bază următorul principiu: unde de şoc generate în afara organismului şi
focalizate pe calcul produc dezintegrarea acestuia în fragmente suficient de mici pentru
a fi eliminate, o dată cu fluxul urinar, pe căile urinare normale.81 Din această definiţie
decurg două condiţii fără de care metoda nu poate fi aplicată: rinichiul să fie funcţional
şi calea urinară să fie liberă.

80
Contraindicaţiile ESWL:
 Tulburări de coagulare
 Graviditate
 Anevrisme/calcificări aortice şi/sau ale arterei renale
 Malformaţii scheletice
 Obezitate importantă
 Copii (I<120 cm)
 Insuficienţă renală
 Modificări anatomice care induc stază + infecţie
- Pielonefrita acută
- Tuberculoza activă
- Tulburări cardiace de ritm şi conducere
Factori de risc pentru un eşec terapeutic: vârsta înaintată (>70 ani), sexul (femei), localizarea (calice inferior), numărul mare
al calculilor, dimensiunile crescute (> 2 cm), compoziţia dură (fosfat de calciu, COM, cistină).
81
În zilele noastre, diversele tipuri de litotritoare pot fi grupate în două mari categorii: mese-ESWL, care reprezintă varianta
mai economică (formate din masă de endourologie, sursa de unde de şoc şi braţul radiologic mobil) şi urolitotritoare mai
complexe (masă multifuncţională cu sistem radiologic integrat, special destinat aplicaţiilor urologice).
Dezintegrarea calculilor se produce prin trei mecanisme: apariţia unor forţe de rupere la interfaţa anterioară şi posterioară a
calculului, cu rol major în iniţierea dezintegrării, un proces de cavitaţie în apa din jurul pietrei şi din microfisuri şi
fenomenul de oboseala dinamică, a cărui contribuţie este vizibilă în finalul dezintegrării. Energia undei de şoc (şi nu
presiunea maximă, cum s-a crezut până recent) la nivelul zonei focale este parametrul fizic cel mai important pentru
fragmentarea calculilor.
La nivelul parenchimului renal ESWL produce leziuni ale nefronului (celulele tubulare) cu distrugere ireversibilă, leziuni
ale vaselor, cu extravazare sanguină şi reacţie inflamatorie locală tranzitorie. Leziunile tisulare, sunt produse în primul
rând de efectul de cavitaţie, iar densitatea energiei este cel mai important parametru de care depinde apariţia lor.
51
Indicaţiile terapeutice ale ESWL:
 Calculi renali
- pielici, caliceali superiori şi mijlocii cu Ø max 2,5 cm
- caliceali inferiori cu Ø max 1,5 cm
 Calculi ureterali lombari şi iliaci
- in situ – mai multe şocuri, energie mai mare
- după „push back” - după împingere înapoi în bazinet (nu se
mai practică)
 Calculii ureterali juxtavezicali - prin „fereastra vezicală”
 În cadrul tratamentului multimodal.

3. Nefrolitotomia percutanată (NLP)


NLP este un procedeu chirurgical endoscopic prin care se creează percutanat un
canal de acces în sistemul cavitar renal şi se extrag calculi fie ca piese unice, fie după
fragmentarea în situ.82
NLP are indicaţie la 8-10 % din cazurile de litiază renală:
 Calculi renali asociaţi cu modificări anatomice care împiedică eliminarea
fragmentelor la ESWL şi/sau impun asocierea unei intervenţii de corecţie
concomitente:
- calcul caliceal cu stenoză a tijei caliceale;
- calcul în diverticul caliceal;
- calcul pielic cu stenoza joncţiunii pielo-ureterale;
- calcul în rinichi în potcoavă cu obstrucţie/inserţie înaltă a ureterului;

82
Contraindicaţiile NLP pot fi clasificate în:
1. absolute: tulburările de coagulare şi graviditatea,
2. relative: infecţii urinare specifice şi nespecifice;
3. tehnice: malformaţii renale sau scheletice, particularităţi anatomice renale (sistem cavitar îngust şi ramificat),
splenomegalia, hepatomegalia, etc.
În plus, orice afecţiune sistemică care contraindică intervenţia chirurgicală sau anestezia reprezintă o contraindicaţie şi
pentru NLP.
52
 Calculi renali cu masă litiazică mare ce au rate „stone free” scăzute după
ESWL:
- calcul unic cu Dmax > 2,5 cm;
- calculi multipli formând un conglomerat cu Dmax > 3 cm;
- calcul coraliform;
 Calcul caliceal inferior cu D max > 1,5 cm;
 Calculi cu compoziţie dură care nu pot fi fragmentaţi prin ESWL (cistină,
brushit, COM);
 Calculi infecţioşi (struvit) - clearence mai complet şi drenaj optim al
sistemului colector prin NLP;
 Calculi la pacienţi cu profesii speciale (piloţi, marinari, etc.).

4. Ureterorenoscopia retrogradă (URS R)


Ureterorenoscopia retrogradă83 este procedeul endoscopic prin care se explorează
ureterul şi căile urinare intrarenale pe cale transuretrală transvezicală în scop
diagnostic şi terapeutic.84
Indicaţiile ureteroscopiei sunt:
 diagnostice
o stabilirea etiologiei în:
- obstrucţie ureterală evidenţiată radiologic sau ecografic;
- imagini radiologice cu diagnostic incert: lacune, stenoze,
deformări;
- hematurie reno-ureterală “lateralizată” cistoscopic;

83
Explorarea ureterului s-a făcut iniţial cu cistoscoape pediatrice. Ulterior au apărut instrumente specifice, ureteroscoapele
rigide cu diametrul 12 Ch, cu lentilă cilindrică, iar pentru tratamentul calculilor a fost aplicată litotriţia ultrasonică sau
electrohidraulică. Actual instrumentele s-au miniaturizat, ajungând la un diametru 7 Ch şi metodele de dezintegrare
utilizează instrumente pneumatice şi cu energie laser.
84
Contraindicaţiile pot absolute, tulburările de coagulare şi graviditatea, relative, infecţiile urinare, şi tehnice (nu permit
introducerea ureteroscopului): imposibilitatea poziţionării pacientului, strictură uretrală, tumori prostatice, cistocel,
ureterocel, ectopii,ureterocistoneostomie, stricturi ureterale, chirurgie pelvină în antecedente, pelvis iradiat, derivaţie urinară
supravezicală.
53
- citologie urinară selectivă pozitivă;
o control tumoră urotelială ureterală operată endoscopic
 terapeutice
o litotriţie endoscopică
- calculi ureterali pelvini, iliaci
- steinstrasse
o endopielotomie retrogradă
o dilatare/incizie stricturi ureterale (endoureterotomie)
o rezecţia/cauterizarea tumorilor uroteliale superficiale
o extragere de corpi străini (sonde „JJ” „pierdute” în ureter)
o montare la vedere a ghidului pentru sondă JJ în absenţa unui control
radiologic.

5. Ureterorenoscopia antegradă (URS A)


Ureterorenoscopia antegradă este procedeul endoscopic prin care se explorează
ureterul de sus în jos (în sensul de curgere al urinii) prin crearea unui canal de acces
percutanat în căile urinare intrarenale, printr-o tehnică similară celei folosite la NLP.
Indicaţii renoureteroscopiei antegrade sunt mai restrânse: calcul ureteral proximal
obstructiv impactat care nu poate fi fragmentat in situ (prin ESWL sau URS R) şi nici
mobilizat, sau care este complicat cu stază renală septică, deoarece în primul timp se
practică nefrostomie; împietruire („steinstrasse”) a ureterului proximal după ESWL.

6. Chirurgia deschisă
Indicaţiile actuale acoperă numai 1-5% din cazuri şi sunt relative: litiază
complexă, eşecul ESWL, NLP, URS, particularităţi anatomice intrarenale, obezitate
morbidă, deformări ale scheletului, contracturi sau deformări ale articulaţiei
coxofemurale sau membrelor inferioare, comorbidităţi diverse, altă intervenţie

54
chirurgicală deschisă concomitentă, rinichi nefuncţional, litiază pe rinichi transplantat,
litiază pe rinichi ectopic.
Tipurile de intervenţii deschise cuprind:
 pielolitotomie (simplă/extinsă);
 pielonefrolitotomie;
 nefrolitotomie anatrofică;
 ureterolitotomie;
 extragere de calcul pielic + pieloplastie;
 extragere de calcul ureteral + ureterocistoneostomie;
 nefrectomie parţială, nefrectomie.

7. Chirurgia laparoscopică
Chirurgia laparoscopică a detronat şi ultimele indicaţii ale chirurgiei deschise. 85 În
litiaza ureterală, ureterolitotomia se practică laparoscopic acolo unde există dotare.
Indicaţiile actuale cuprind: eşecul terapeutic al ESWL şi celorlalte metode
endoscopice, necesitatea unui tratament simultan pentru altă afecţiune a căilor urinare,
calculi ureterali proximali impactaţi, cu diametrul de peste 2 cm.

8. Metode chemolitice
Dizolvarea prin chemoliză a calculilor sau fragmentelor restante după
tratamentele intervenţionale descrise anterior contribuie la creşterea ratelor de „stone-
free”. Chemoliza se poate face oral în cazul litiazei urice sau percutanat, prin două tuburi
de nefrostomie, pentru alte tipuri de litiază.86

85
Ureterolitotomia laparoscopică retroperitoneală a fost introdusă în 1979 de Wickham, iar ureterolitotomia laparoscopică
transperitoneală de Raboy în 1992.
86
Pentru calculii de oxalat de calciu şi urat de amoniu nu există agenţi chemolitici.
Calculii de fosfat amoniaco-magnezian, de carbonat apatită şi de brushit pot fi dizolvaţi cu o soluţie de Renacidin 10% care
creează un pH local de 3,5-4, dar numai după ce urina a fost sterilizată.
Pentru chemoliza percutanată a calculilor de cistină şi de acid uric se utilizează soluţie THAM, cu pH între 8,5-9.
55
9. Profilaxie
Profilaxia bolilor renale trebuie să se desfăşoare nu numai la nivelul instituţiilor
medicale, dar începând de pe băncile şcolii, în familie, la întreprinderi. Ea începe de la
profilaxia răcelilor, gripei, anginei, pneumoniei etc. Dacă aceste boli nu sunt tratate la
timp şi corect, ele pot provoca dificultăţi în activitatea rinichilor. În afară de aceasta,
dacă deja apar disfuncţii renale, aceştia trebuie trataţi permanent.
Prevenirea recidivelor litiazei calcice are drept scop corectarea modificărilor
survenite în compoziţia urinii şi eliminarea factorilor de risc. Întrucât tratamentul
trebuie administrat pe termen lung trebuie să aibă o eficienţă dovedită, să fie uşor de
urmat şi să aibă efecte adverse minime.
O dietă de „bun simţ” trebuie să fie echilibrată, cuprinzând toate principiile
alimentare, fără excese din nici un fel.
Este recomandată ingestia fructelor şi zarzavaturilor, care ar putea avea valoare
datorită conţinutului crescut de fibre cu condiţia evitării produselor bogate în oxalaţi:
tărâţe de grâu, rubarbă, spanac, sfeclă roşie, cacao, ciocolată, nuci, ceai negru, ice-tea.
Evitarea consumului crescut de proteine animale (< 150 g/zi) şi a alimentelor
bogate în acid uric (< 500 mg acid uric/zi): timus de vită, ficat, rinichi, piele de pui,
hering cu piele, sardine, etc. Dieta bogată în proteine animale amplifică majoritatea
factorilor favorizanţi ai litogenezei: pH-ul acid, hipercalciuria, hiperoxaluria,
hiperuricozuria şi hipocitraturia.

56
CAPITOLUL III.
Studii de caz

3.1. Cazul I

3.1.1. Interviu de caz


CULEGEREA INFORMAŢIILOR
INFORMATII SOCIALE:
Nume: R
Prenume: S
Sex: feminin
Virsta: 49 ani
Data naşterii: 12.04.1969
Domiciliul: Bacău
Ocupaţie: pensionară pe caz de boală – HTA stadiul III
Stare familiala: căsătorită, are 2 copii
Religie: ortodoxă
Naţionalitate: română
B.I.: Serie: N.R.:
Condiţii de viață și de muncă: salubre, locuiește împreună cu soţul şi copii
Data internării: 15.05.2018
Data externării: 21.05.2018
Motivele internării: durere intense în loja renală dreaptă , prezentând iradiere
în membrul inferior de aceeasi parte polakiurie, nicturie, stare generală alterată, astenie
fizică, parestezii în membrele superioare, greţuri, vărsături.

57
Istoricul bolii:
Boala a debutat insidios în urmă cu 2 săptămâni cu următoarele acuze: anuria
obstrucţională, hematurie macroscopică, disurie, greturi, varsaturi.
Pacienta s-a prezentat la UPU unde i s-a administrat un antialgic, durerea a cedat
pentru o perioadă scurtă, simptomatologia persistând a determinat bolnava să se prezinte
pentru internare la Spitalul Județean Bacău, secţia Urologie.
Diagnostic la internare: colica renala dreaptă, hidronefroză congenitală
bilateral recidivantă, complicată grad III,
I.R.C. stadiul II.
Diagnostic la externare: I.R.C.stadiu III.
Medicul care îngrijeşte: I. S. Spitalul Județean Bacău, secţia Urologie.
Antecedente heredo-colaterale: bunica - litiază renală complicate cu IRA cu
evoluţie către IRC stadiul II

Antecedente personale:
- fiziologice: menarhă la 13 ani, A:0, N: 2
- patologice: În anul 2000 i s-a efectuat pieloplastie dreaptă, pentru
hidronefroză grad III-IV. În anul 2003 i se efectuează nefrolitotriţie percutanată şi
endopielotomie pe partea stângă pentru hidronefroză grad IV cu litiază secundară (
calcul unic de 2 cm )

INFORMAŢII FIZICE
greutate: 75 kg
înălţime: 1,65 m
CAP
Aspectul si culoarea tegumentelor: uşoară paliditate
Aspectul si culoarea gurii: normală. Aspectul si culoarea buzelor:
normală. Aspectul si culoarea limbii: normală. Aspectul si culoarea
dinţilor: îngrijiţi, fără carii Aspectul si culoarea nasului: normală.

58
Aspectul si culoarea parului: şaten, aspect îngrijit
Probleme auditive: neagă
Probleme vizuale: fără
Semne particulare: nu are

TRUNCHI
Semne particulare: fără
Aspectul si culoarea tegumentelor: palide
Aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu
respiraţia, murmur vezicular
prezent bilateral R= 20 r/min
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace aritmice matitate
cardiacă în
limite normale; şoc apexian în spaţiul V
intercostal stâng pe LMC; TA = 160/80 mmHg,
iar AV = 107b/min.
Aparat digestiv: tranzit intestinal prezent, abdomen
suplu, nedureros, spontan,ficat şi
splină în limite normale.
Aparat urogenital: organele genitale externe normal
conformate;
manevra Giordano-pozitiv, lojă renală dreaptă
sensibilă, spontan şi la palpare, emisii tranzitorii
de urini tulburi, cu diureză 1600 ml
Sistem osteo-articular: integru din punct de vedere clinic
Sistem ganglionar-limfatic: nepalpabil (corespunzător vârstei)
S.N.C integru, orientat temporo-spaţial; nelinişte,
59
agitaţie.
prezente bilateral

MEMBRE
Semne particulare: fără
Aspectul si culoarea tegumentelor: palide , cu edem persistent la nivelul
gambelor
Mobilitatea articulara: bună.

Probleme in legătura cu mersul


-teren plat: nu prezintă.
-scări: nu prezintă.
Stângace / dreptace X
Se scoală singur

OBIŞNUINŢE IN LEGĂTURA CU ALIMENTAŢIA


Regim: da urmat înțeles
Apetit: uşoară inapetenţă
Nr. de mese : 2-3/zi.
Alimente preferate: legumele
Băuturi preferate : nu are
Mod de servire a mesei: singur
în salon

OBIŞNUINŢE DE IGIENA PERSONALĂ


Toaleta: singur
Se spală pe dinţi: „
60
Se piaptănă: „
Se rade: „
Se imbraca: „
Se dezbracă: „
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELEMINARILE

Scaun 1/zi Urin - 3-4


-frecventa: a frecventa micţiuni/zi;
-miros: fecalo - acid
id miros:
-aspect: urină
norma - concentrată
l aspect:
-cantitate: -cantitate: 850ml/24h

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA


Probleme privind somnul: insomnie, epuizare.
Utilizează sedative: 8 ore
Activitatea sexuala: diminuată
Activitatea fizica: diazepam

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI

Îi place sa fie singura nu


cu alţii da
Atitudinea in timpul culegerii datelor: cooperantă
Atitudinea familiei fata de bolnav: asigură sprijin moral pacientei
Atitudinea personalului medical: corectă faţă de pacient
Mod de a petrece timpul liber: se odihnaşte
61
INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sanguin AII
Rh pozitiv
Alergii -alimente nu prezintă
-medicamente nu prezintă
-animale nu prezintă
-altele nu prezintă
Impresii de la spitalizările anterioare: părere bună despre personalul medical
Tratament urmat înaintea spitalizării: nu are
Tratament actual: tratament antiinfecţios cu ceftazidim 1g/12 ore
Investigaţii efectuate: ecografie abdominală, urografie, examen radiologic,
analize de laborator.

62
ANALIZA SITUAŢIEI

Nevoia Manifestări de Manifestări de dependență Surse de


independență dificultate
1. Nevoia de a - Torace normal - TA = 160/ 80mmHg - Anxietate
respira și a avea o conformat mobil cu - Tegumente palide , - Durere
bună circulație respiraţia - P = 107b/min - Subfebrilitate
- Murmur vezicular - R = 20r/min tranzitorie
prezent bilateral - palide , cu edem persistent la
nivelul gambelor
2. Nevoia de a - Dentiţie bună ; - Inapetenţă - Stare
bea şi a mânca - Fara proteză dentară ; - Greaţă- vărsături generală
- Limbă roz ;normal alterată
colorată
- Gingii roz si aderente
dintilor ;
- Masticaţie uşoară ;
- Reflex de deglutiție
prezent
- Tranzit intestinal
prezent

63
Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
independență dificultate
dependență
3. Nevoia de a Urina - Obstrucţie a
elimina căilor renale
- Densitate 1015 - Nicturie

- Diureză= 1600ml/24h - Polakiurie


Scaun
- Durere renală de tip
- Frecvență: 1 /zi
colicativ
- Orar: aproximativ la - Parestezii la nivelul
aceeasi ora membrelor
- Miros: fecaloid. superioare

Menstruaţie: - Emisii tranzitorii de


urini tulburi
- Menarhă la 14 ani

- Menopauză fiziologică
4. Nevoia de Mișcări adecvate - Poziţie antalgică -Durere
a se mișca -Stare generală

și a avea o alterată

bună postură
5. Nevoia de a - Prezintă insomnii -Durere
dormi şi a se dormiționale, somn
odihni agitat -Anxietate
6. Nevoia de -Veşminte alese după gust,
a se adecvate climatului, şi
îmbrăca şi statutului social
dezbrăca

64
Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de dificultate
independență dependență

7. Nevoia de a -T = 37,8°C
-Eliminări
menţine -Tegumente palide, urinare
temperatura faţa exprimă durere inadecvate
corpului în limite
normale
8. Nevoia de a fi - Par curat, tuns
curat, îngrijit, de - Urechi îngrijite
a proteja - Dinti curati,ingrijiti
tegumentele și - Gingii aderente
mucoasele dinților
- Unghii curate,
tăiate scurt ,
- Tegumente curate

9. Nevoia de a - Mediu salubru - Risc de - Lipsa


evita pericolele - Temperatură ambiantă complicaţii cunoştinţelor
despre boală
18,3°C- 25°C
- Mediu de siguranță - Durere

- Anxietate
10. Nevoia de a - Debit verbal
comunica corespunzato;
- Sensibilitate tactilă
- Limbaj clar ;
- Facies expresiv ;
- Exprimare clară a
gândurilor ;
- Acuitate auditivă
- Percepe obiectiv
mesajul primit

65
Nevoia Manifestări de Manifestări Surse de
independență de dependență dificultate
11. Nevoia de a - Posibilitatea de a
actiona propriilor acţiona conform
convingeri si propriilor credinţe şi
valori , de a valori sau dorinţe
practica religia - Are convingeri
personale bine
stabilite fată de
realitate .
12. Nevoia de a - Prezintă integritate
fi preocupat în psihică;
vederea - Activitate pozitivă
realizării şi creatoare;
13. Nevoia de a - Este destinsă;
se recrea
14. Nevoia de a - Pacienta este - Neputinţă - Cunoștințe
învăţa cum să-ţi capabilă să înțeleagă insuficiente despre
păstrezi importanța respectării - Anxietate evoluția bolii
sănătatea tratamentului medical
recomandat de medic

3.1.2. Plan de îngrijire a pacientei R.S.

66
Ziua 1 – 15.05.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
1.Nevoia de a Respiraţie superficială -Pacienta să aibe Intervenții autonome R = 20r/min
respira şi a cauzată de durere respiraţie şi circulaţie -Urmăresc şi notez în FO respiraţia, TA şi pulsul TA = 160/80mmHg
avea o bună manifestată prin în limite normale. -Asigur repaos la pat- poziţie antalgică (cocoş de P = 107 p/min
circulaţie dispnee Pacienta să fie puşcă ). În urma tratamentului
-Circulaţie modificată, echilibrată psihic. - Pregătirea fizică şi psihică a pacientei pentru administrat la
cauzată de durere, explorări paraclinice recomandate de medic:UIV; indicaţia medicului
manifestată prin puls hemoleucogramă; anlize biochimice; sumar durerea scade puțin în
rapid şi slab, HTA, urină;urocultură; intensitate.
stare de anxietate, Intervenții delegate
nelinişte La indicaţia medicului administrez; Piafen 1f/zi;
Lizadon cp. 3/zi
-Aplic sticle cu apă caldă în regiunea lombară (nu
direct pe piele – risc de arsuri )
2. Nevoia de Alimentație inadecvată Pacienta să fie Intervenții autonome Se ameliorează starea
a bea şi a cauzată de greată, echilibrată -Ajut pacienta în momentul cand varsă de greață, dar aceasta
mânca varsături, inapetență hidroelectrolitic. - Asigur igiena bucală după varsătură prin oferirea persistă fără varsătură.
manifestată prin stare Să fie combatută pentru clatire a unui pahar cu apă de gură
generală alterată. starea de greață. - Colectez lichidul de vărsătură

67
Intervenții delegate
- administrez No- spa, metoclopramid
- instalez perfuzie cu Glucoza 5%, Ca gluconic 1f/zi,
vitamine în perfuzie : B1, B6, B12, 1f/zi.
3. Nevoia de Alterarea funcţiei de Pacienta să prezinte Intervenții autonome Pacienta nu prezintă
a elimina eliminarea urinei din eliminare urinară - Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - în urma tratamentului
cauza litiazei renale, cantitativă şi disurie, polakiurie eliminare urinară
manifestată prin: calitativă fără dureri, - notez diureza în F.O.: 600 ml adecvată și fără dureri.
disurie, polakiurie, în timp de 3-4 zile - efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu
dificultate dea urina, apă caldă, termofor, pernă electrică, comprese reci, in
urină concentrată regiunea lombară
- cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate
pacienta să ingere 1- 1,5 I de apă, urmărind în
permanenţă diureza
- duş fierbinte în regiunea lombară
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa
va fi menţinută la temperatură constantă prin turnări
continue)
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic
prin perfuzie endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide,
servesc pacienta la pat cu urinar şi bazinet

68
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea
folosirii de substanţe pentru igiena intimă în perioada
dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia
medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren
comp. efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3
ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
4. Nevoia de Dificultate în a se Pacienta să se poată Intervenții autonome Pacienta prezintă în
a se mișca și a mișca datorită durerii mișca fără durere. -asigur pacientei confortul necesar continuare dureri.
avea o bună manifestată prin -sfătuiesc pacienta să adopte o poziție antalgică
postură poziție antalgică -asigur pacientei repaosul la pat
Intervenții delegate
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a
0,04 g i.m; Polylicitrat-K 9-12g/zi; No-spa - 2 fi -
i.m.; Ketonal 1 f.i.m,
5. Nevoia de Incapacitate în a se Pacienta să se poată Intervenții autonome Pacienta nu poate
a dormi şi a odihni datorită durerii, odihni. -asigur un climat liniștit, aerisesc salonul dormi decât 4 ore.
se odihni axietății manifestată -servesc pacienta cu un pahar de lapte cald la culcare
prin insomnii -educ pacienta în efectuarea unor exerciții de relaxare

69
dormiționale, somn și respirație.
agitat. Intervenții delegate
-la indicașia medicului administrez diazepam 1 cp la
culcare.
6. Nevoia de Alterarea curbei Pacienta să prezinte Intervenții automone După administrarea
a menţine termice datorită temperatura corporală -aerisesc salonul antitermicului
temperatura procesului inflamator în limite fiziologice. -asigur umiditatea optimă temperatura ajunge la
corpului în manifestată prin -schimb la nevoie lenjeria de pat și de corp 370 C.
limite hipertermie. -aplic comprese reci pe fruntea pacientei
normale Intervenții delegate
-la indicația medicului administrez Perfalgan IV
7. Nevoia de Risc de complicații Pacienta să cunoască Intervenții automone Pacienta manifestă
a evita datorită procesului boala și toate - discut cu pacienta despre boală și interes în aflarea
pericolele inflamator manifestată manifestările acesteia complicațiile acesteia amănuntelor despre
prin lipsa cunoștințelor - caștig încrederea pacientei astfel încât să-i boală.
despre boală, durere, diminuez frica
anxietate
8. Nevoia de Deficit în menținerea Pacienta să Intervenții automone Pacienta înțelege
a învăța cum sănătății datorită bolii acumuleze cunoștințe - discut cu pacienta despre boală și importanța menținerii
ă-și pastreze manifestată prin lipsa despre modalitatea de complicațiile acesteia stării de sănătate
sănătatea de cunoaștere păstrare a starii de - explic pacientei despre modul de păstrare a
sănătate sănătății

70
Ziua 2 – 16.05.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
1.Nevoia de a Respiraţie superficială -Pacienta să aibe Intervenții autonome R = 23r/min
respira şi a cauzată de durere respiraţie şi circulaţie -Urmăresc şi notez în FO respiraţia, TA şi pulsul TA = 150/83mmHg
avea o bună manifestată prin în limite normale. -Asigur repaos la pat- poziţie antalgică (cocoş de P = 98 p/min
circulaţie dispnee Pacienta să fie puşcă ). În urma tratamentului
-Circulaţie modificată, echilibrată psihic. - Pregătirea fizică şi psihică a pacientei pentru administrat la
cauzată de durere, explorări paraclinice recomandate de medic:UIV; indicaţia medicului
manifestată prin puls hemoleucogramă; anlize biochimice; sumar durerea scade puțin în
rapid şi slab, HTA, urină;urocultură; intensitate.
stare de anxietate, Intervenții delegate
nelinişte La indicaţia medicului administrez; Piafen 1f/zi;
Lizadon cp. 3/zi
-Aplic sticle cu apă caldă în regiunea lombară (nu
direct pe piele – risc de arsuri )
2. Nevoia de Alimentație inadecvată Pacienta să fie Intervenții autonome Se ameliorează starea
a bea şi a cauzată de greată, echilibrată -Ajut pacienta în momentul cand varsă de greață, dar aceasta
mânca varsături, inapetență hidroelectrolitic. - Asigur igiena bucală după varsătură prin oferirea persistă fără varsătură.
manifestată prin stare Să fie combatută pentru clatire a unui pahar cu apă de gură
generală alterată. starea de greață. - Colectez lichidul de vărsătură

71
Intervenții delegate
- administrez No- spa, metoclopramid
- instalez perfuzie cu Glucoza 5%, Ca gluconic 1f/zi,
vitamine în perfuzie : B1, B6, B12, 1f/zi.
3. Nevoia de Alterarea funcţiei de Pacienta să prezinte Intervenții autonome Pacienta nu prezintă
a elimina eliminarea urinei din eliminare urinară - Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - în urma tratamentului
cauza litiazei renale, cantitativă şi disurie, polakiurie eliminare urinară
manifestată prin: calitativă fără dureri, - notez diureza în F.O.: 500 ml adecvată și fără dureri.
disurie, polakiurie, în timp de 3-4 zile - efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu
dificultate dea urina, apă caldă, termofor, pernă electrică, comprese reci, in
urină concentrată regiunea lombară
- cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate
pacienta să ingere 1- 1,5 I de apă, urmărind în
permanenţă diureza
- duş fierbinte în regiunea lombară
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa
va fi menţinută la temperatură constantă prin turnări
continue)
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic
prin perfuzie endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide,
servesc pacienta la pat cu urinar şi bazinet

72
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea
folosirii de substanţe pentru igiena intimă în perioada
dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia
medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren
comp. efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3
ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
4. Nevoia de Dificultate în a se Pacienta să se poată Intervenții autonome Pacienta prezintă în
a se mișca și a mișca datorită durerii mișca fără durere. -asigur pacientei confortul necesar continuare dureri.
avea o bună manifestată prin -sfătuiesc pacienta să adopte o poziție antalgică
postură poziție antalgică -asigur pacientei repaosul la pat
Intervenții delegate
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a
0,04 g i.m; Polylicitrat-K 9-12g/zi; No-spa - 2 fi -
i.m.; Ketonal 1 f.i.m,
5. Nevoia de Incapacitate în a se Pacienta să se poată Intervenții autonome Pacienta nu poate
a dormi şi a odihni datorită durerii, odihni. -asigur un climat liniștit, aerisesc salonul dormi decât 4 ore.
se odihni axietății manifestată -servesc pacienta cu un pahar de lapte cald la culcare
prin insomnii -educ pacienta în efectuarea unor exerciții de relaxare

73
dormiționale, somn și respirație.
agitat. Intervenții delegate
-la indicașia medicului administrez diazepam 1 cp la
culcare.
6. Nevoia de Alterarea curbei Pacienta să prezinte Intervenții automone După administrarea
a menţine termice datorită temperatura corporală -aerisesc salonul antitermicului
temperatura procesului inflamator în limite fiziologice. -asigur umiditatea optimă temperatura ajunge la
corpului în manifestată prin -schimb la nevoie lenjeria de pat și de corp 37,5 0 C.
limite hipertermie. -aplic comprese reci pe fruntea pacientei
normale Intervenții delegate
-la indicația medicului administrez Perfalgan IV
7. Nevoia de Risc de complicații Pacienta să cunoască Intervenții automone Pacienta manifestă
a evita datorită procesului boala și toate - discut cu pacienta despre boală și interes în aflarea
pericolele inflamator manifestată manifestările acesteia complicațiile acesteia amănuntelor despre
prin lipsa cunoștințelor - caștig încrederea pacientei astfel încât să-i boală.
despre boală, durere, diminuez frica
anxietate
8. Nevoia de Deficit în menținerea Pacienta să Intervenții automone Pacienta înțelege
a învăța cum sănătății datorită bolii acumuleze cunoștințe - discut cu pacienta despre boală și importanța menținerii
ă-și pastreze manifestată prin lipsa despre modalitatea de complicațiile acesteia stării de sănătate
sănătatea de cunoaștere păstrare a starii de - explic pacientei despre modul de păstrare a
sănătate sănătății

74
Ziua 3 – 17.05.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
1.Nevoia de a Respiraţie superficială -Pacienta să aibe Intervenții autonome R = 25r/min
respira şi a cauzată de durere respiraţie şi circulaţie -Urmăresc şi notez în FO respiraţia, TA şi pulsul TA = 162/85mmHg
avea o bună manifestată prin în limite normale. -Asigur repaos la pat- poziţie antalgică (cocoş de P = 100 p/min
circulaţie dispnee Pacienta să fie puşcă ). În urma tratamentului
-Circulaţie modificată, echilibrată psihic. - Pregătirea fizică şi psihică a pacientei pentru administrat la
cauzată de durere, explorări paraclinice recomandate de medic:UIV; indicaţia medicului
manifestată prin puls hemoleucogramă; anlize biochimice; sumar durerea scade puțin în
rapid şi slab, HTA, urină;urocultură; intensitate.
stare de anxietate, Intervenții delegate
nelinişte La indicaţia medicului administrez; Piafen 1f/zi;
Lizadon cp. 3/zi
-Aplic sticle cu apă caldă în regiunea lombară (nu
direct pe piele – risc de arsuri )
2. Nevoia de Alimentație inadecvată Pacienta să fie Intervenții autonome Se ameliorează starea
a bea şi a cauzată de greată, echilibrată -Ajut pacienta în momentul cand varsă de greață, dar aceasta
mânca varsături, inapetență hidroelectrolitic. - Asigur igiena bucală după varsătură prin oferirea persistă fără varsătură.
manifestată prin stare Să fie combatută pentru clatire a unui pahar cu apă de gură
generală alterată. starea de greață. - Colectez lichidul de vărsătură

75
Intervenții delegate
- administrez No- spa, metoclopramid
- instalez perfuzie cu Glucoza 5%, Ca gluconic 1f/zi,
vitamine în perfuzie : B1, B6, B12, 1f/zi.
3. Nevoia de Alterarea funcţiei de Pacienta să prezinte Intervenții autonome Pacienta nu prezintă
a elimina eliminarea urinei din eliminare urinară - Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - în urma tratamentului
cauza litiazei renale, cantitativă şi disurie, polakiurie eliminare urinară
manifestată prin: calitativă fără dureri, - notez diureza în F.O.: 550 ml adecvată și fără dureri.
disurie, polakiurie, în timp de 3-4 zile - efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu
dificultate dea urina, apă caldă, termofor, pernă electrică, comprese reci, in
urină concentrată regiunea lombară
- cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate
pacienta să ingere 1- 1,5 I de apă, urmărind în
permanenţă diureza
- duş fierbinte în regiunea lombară
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa
va fi menţinută la temperatură constantă prin turnări
continue)
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic
prin perfuzie endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide,
servesc pacienta la pat cu urinar şi bazinet

76
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea
folosirii de substanţe pentru igiena intimă în perioada
dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia
medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren
comp. efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3
ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
4. Nevoia de Dificultate în a se Pacienta să se poată Intervenții autonome Pacienta prezintă în
a se mișca și a mișca datorită durerii mișca fără durere. -asigur pacientei confortul necesar continuare dureri.
avea o bună manifestată prin -sfătuiesc pacienta să adopte o poziție antalgică
postură poziție antalgică -asigur pacientei repaosul la pat
Intervenții delegate
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a
0,04 g i.m; Polylicitrat-K 9-12g/zi; No-spa - 2 fi -
i.m.; Ketonal 1 f.i.m,
5. Nevoia de Incapacitate în a se Pacienta să se poată Intervenții autonome Pacienta nu poate
a dormi şi a odihni datorită durerii, odihni. -asigur un climat liniștit, aerisesc salonul dormi decât 4 ore.
se odihni axietății manifestată -servesc pacienta cu un pahar de lapte cald la culcare
prin insomnii -educ pacienta în efectuarea unor exerciții de relaxare

77
dormiționale, somn și respirație.
agitat. Intervenții delegate
-la indicașia medicului administrez diazepam 1 cp la
culcare.
6. Nevoia de Alterarea curbei Pacienta să prezinte Intervenții automone După administrarea
a menţine termice datorită temperatura corporală -aerisesc salonul antitermicului
temperatura procesului inflamator în limite fiziologice. -asigur umiditatea optimă temperatura ajunge la
corpului în manifestată prin -schimb la nevoie lenjeria de pat și de corp 37,6 0 C.
limite hipertermie. -aplic comprese reci pe fruntea pacientei
normale Intervenții delegate
-la indicația medicului administrez Perfalgan IV
7. Nevoia de Deficit în menținerea Pacienta să Intervenții automone Pacienta înțelege
a învăța cum sănătății datorită bolii acumuleze cunoștințe - discut cu pacienta despre boală și importanța menținerii
ă-și pastreze manifestată prin lipsa despre modalitatea de complicațiile acesteia stării de sănătate
sănătatea de cunoaștere păstrare a starii de - explic pacientei despre modul de păstrare a
sănătate sănătății
8. Nevoia de -Anxietate -Calmarea durerii Intervenții automone În urma administrării
a evita -Risc de complicaţii ca -Pacienta să fie -Asigur repaos la pat – poziţie antalgică medicaţiei
pericolele urmare a evoluţiei echilibrată -Urmăresc aspectul tegumentelor, mucoaselor, recomandate de medic
nefavorabile a bolii hemodinamic faciesul pacientei pacienta se linişteşte
( transplant renal -Se va întrerupe alimentaţia şi medicaţia orală. şi este pregătită pentru
posibil ) - Reechilibrarea hidroelectrică şi volemică. intervenţia

78
-Alterarea stării - O ajut în timpul vărsăturilor şi chirurgicală
generale ca urmare a păstrez produsul eliminat, ofer un pahar cu apă să îşi
durerii de tip colicativ clătească gura.
din regiunea lombară - Observarea şi notarea cantităţii şi aspectului
vărsăturilor în foaia de observaţie.

79
Plan de îngrijire post operator
Ziua 4 – 18.05.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare


afectată nursing delegat
1. Nevoia -Stare generală -Pacienta să prezinte Intervenții automone -Postoperator pacienta
de a alterată ca urmare a eliminări în limite -Asigur confortul pacientei are evoluţie bună dar
elimina greţurilor, fiziologice -Schimb lenjeria de pat și corp la nevoie starea revine la normal
vărsăturilor (efectul Intervenții delegate lent cu diureză
anesteziei ) -Postoperator se pune sondă uretrovezicală monitorizată
însoţită de antibioterapie cu ceftazidim 1600ml/zi, plagă se
1g/12h şi amikacin 500mg/zi cicatrizează

2. Nevoia -Durere datorită - Pacienta să prezinte Intervenții automone


-Evoluţie favorabilă
de a evita plăgii operatorii, stare generală bună - -Măsor funcțiile vitale ale pacientei (P, R,
pericolele facies crispat, Pacienta să beneficieze T, T.A), diureza;
gemete de un mediu sigur, fără - Urmăresc evoluția plăgii operatorii și
factori care să-i apariția eventualelor semene de
-Anxietate
agraveze starea şi de o complicații și raportez medicului orice
datorată lipsei

80
cunoașterii administrare corectă a modificare apărută în starea de sănătate a
manifestată prin medicaţiei pacientei;
temeri, neliniște, - Discut cu pacienta o asigur că starea ei
.-Pacienta să nu
frică. actuală este reversibilă şi se va
prezinte complicații
îmbunătăţi.
-Risc de postoperatorii
-Monitorizarea funcţiei renale (diureza,
(hemoragii, infecții,
complicații ureea, creatinina, ionograma).
durere, tromboflebită)
Intervenții delegate
postoperatorii
-Antibioterapie pentru prevenirea
infecției plăgii operatorii
-La indicația medicului administrez
-Antialgice: algocalmin 1f/12h
- Sedative: diazepam 1 f seara
-Echilibrare hidroelectrolitică, acido-
bazică, calorică, cu soluţii perfuzabile,
electroliţi( Ringer fl 500ml/zi, glucoză fl
500 ml/zi
3.Nevoia de -Imposibilitatea -Pacienta să aibe Intervenții automone -Evoluţie postoperatorie
a se mişca şi efectuării de evoluţie favorabilă -Am efectuat mobilizarea precoce a favorabilă
a avea o activităţi fizice ca postoperator bolnavei de la 12 ore postoperator
bună urmare a statusului -Pacienta să prezinte -Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot
postură postoperator postură fiziologică apare ca urmare a imobilizării la pat am

81
efectuat masaj al membrelor inferioare
pentru prevenirea trombozelor,masaj al
zonelor predispuse la escare
- Supravegherea tuburilor de dren şi
pansarea plăgii operatorii la intervalul de
timp stabilit de medic
Intervenții delegate
-administrare Heparinei fracţionate –
Clexan – 6000 ui/12 ore, 7 zile (la
indicaţia medicului )

82
Ziua 5 – 19.05.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare


afectată nursing delegat
1. Nevoia -Stare generală -Pacienta să prezinte Intervenții automone -Postoperator pacienta
de a alterată ca urmare a eliminări în limite -Asigur confortul pacientei are evoluţie favorabilă
elimina greţurilor, fiziologice -Schimb lenjeria de pat și corp la nevoie chiar spectaculară
vărsăturilor (efectul Intervenții delegate permiţând externarea la
anesteziei ) -Postoperator se pune sondă uretrovezicală 14 zile cu probe de
însoţită de antibioterapie cu ceftazidim funcţie renală în limite
1g/12h şi amikacin 500mg/zi normale, cu diureză
monitorizată 1600-
2000ml/zi, plagă
cicatrizată şi urocultură
sterilă
2. Nevoia -Durere datorită - Pacienta să prezinte Intervenții automone
-Evoluţie favorabilă
de a evita plăgii operatorii, stare generală bună - -Măsor funcțiile vitale ale pacientei (P, R,
pericolele facies crispat, Pacienta să beneficieze T, T.A), diureza;
gemete de un mediu sigur, fără - Urmăresc evoluția plăgii operatorii și
factori care să-i apariția eventualelor semene de
-Anxietate
agraveze starea şi de o complicații și raportez medicului orice
datorată lipsei
administrare corectă a modificare apărută în starea de sănătate a
cunoașterii
medicaţiei pacientei;
83
manifestată prin - Discut cu pacienta o asigur că starea ei
.-Pacienta să nu
temeri, neliniște, actuală este reversibilă şi se va
prezinte complicații
frică. îmbunătăţi.
postoperatorii
-Monitorizarea funcţiei renale (diureza,
-Risc de (hemoragii, infecții,
ureea, creatinina, ionograma).
durere, tromboflebită)
complicații Intervenții delegate
-Antibioterapie pentru prevenirea
postoperatorii
infecției plăgii operatorii
-La indicația medicului administrez
-Antialgice: algocalmin 1f/12h
- Sedative: diazepam 1 f seara
-Echilibrare hidroelectrolitică, acido-
bazică, calorică, cu soluţii perfuzabile,
electroliţi( Ringer fl 500ml/zi, glucoză fl
500 ml/zi
3.Nevoia de -Imposibilitatea -Pacienta să aibe Intervenții automone -Evoluţie postoperatorie
a se mişca şi efectuării de evoluţie favorabilă -Am efectuat mobilizarea precoce a favorabilă
a avea o activităţi fizice ca postoperator bolnavei de la 12 ore postoperator -Examenele de laborator
bună urmare a statusului -Pacienta să prezinte -Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot certifică normalizarea
postură postoperator postură fiziologică apare ca urmare a imobilizării la pat am probelor de funcţie
efectuat masaj al membrelor inferioare renală (creatinină
pentru prevenirea trombozelor,masaj al serică1,2g/dl),

84
zonelor predispuse la escare densitate urinară 1024,
- Supravegherea tuburilor de dren şi Hb 10,5 g/dl, leucocite
pansarea plăgii operatorii la intervalul de 6500/ml, urocultura
timp stabilit de medic sterilă.
Intervenții delegate
-administrare Heparinei fracţionate –
Clexan – 6000 ui/12 ore, 7 zile (la
indicaţia medicului )
4. Nevoia de -Anxietate cauzată -Pacienta să Intervenții automone -Pacienta şi-a însuşit
a învăţa cum de necunoaşterea beneficieze de un - Amplasez pacienta în salon în funcţie cunoştinţe despre
să îţi prognosticului mediu de siguranţă, de starea sa boală
pastrezi bolii, manifestată fără accidente şi - Informez şi stabilesc împreună cu -La externare,
sănatatea prin îngrijorare, infecţii. pacienta planul de recuperare a stării de tratament antiinfecţios
teamă. - Să fie echilibrată sănătate şi creştere a rezistenţei cu Nolicin 1cps/12 ore,
psihic organismului. încă 14 zile, cură
şi fizic - Educ pacienta pentru profilaxia moderată de diureză,
secundară a bolii: evitarea stresului, a regim
alimentaţiei în exces şi bogată în hiposodat.(recomandat
proteine, renunţarea la obiceiuri de medic)
dăunătoare

85
ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

TGP 2-16 UI 19 ui.

TGO 2-20 UI 14 ui.

Glicemie 0,80-1,20 mg/dl 115 mg/dl

Uree 0,20-0,40 mg/dl 160mg/dl.

Creatinina 0,6-1,20 mg/dl 2,2 mg/dl

Ionograma serică Na=135-152 m Eq/l Na 145 mmol/l,


K + =3,5-5,4 m Eq/l K 5,8 mmol/l,
Cl - =94-111 m Eq/l RA 15 mmol/l
2+
Ca =4,5-5,5 m Eq/l

86
ANALIZE DE
LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

Hemoleucograma

Leucocite 4000-8000 / mm³ 14000 / mm³( leucocitoza )

Hemoglobină -HGB Barbati 13.5-17.5 g la 100 ml sange 9g/dl


- HGB Femei 12-16 g la 100 ml sange
Trombocite 150.0000– 450.000 / 1 mm3 262000/ mm³

VSH 12-17mm/2hmm/h 48 mm/2h

Sumar urină Culoare galben citrin; Ph acid = 5,6-6,4 Densitate:1020


Densitate 1010 – 1025 ; Sedimente: rare epitelii ; Leucocite: foarte Proteine +
rare ; Glucoza: absenta ; Pigmenti biliari: absenti ; Cilindri hialino Leucocite ++
granulose sub 7/min ; Urobilinogen = 0-4 mg/24h Hematii +
Cetonurie = absenta ; Proteine: <0,15g/zi ;K 25-100mmol/zi ; Na
100-260mmol/zi
Urocultură E Coli >100000 sensibil la
ceftazidin, amikacin

87
3.1.3. Evaluare de caz a pacientei R.S.
Pacienta se internează pentru durere intensă în loja renală dreaptă , prezentând
iradiere în membrul inferior de aceeaşi parte polakiurie, nicturie, stare generală alterată,
astenie fizică, parestezii în membrele superioare, greţuri, vărsături.
Boala a debutat insidios în urmă cu 2 săptămâni cu următoarele acuze: anuria
obstrucţională, hematurie macroscopică, disurie, greţuri, vărsături. Pacienta s-a
prezentat la UPU unde i s-a administrat un antialgic, durerea a cedat pentru o perioadă
scurtă, simptomatologia persistând a determinat bolnava să se prezinte pentru internare la
Spitalul Județean Bacău, secţia Urologie.
În perioada acestei internării, a efectuat tratament cu ceftazidim 1g/12 ore, timp în
care manifestările clinice s-au remis, bolnavă devenind afebrilă, cu lombalgie dreaptă
moderată şi emisii tranzitorii de urini tulburi.
Clinic prezintă loja renală dreaptă sensibilă, spontan şi la palpare, emisii tranzitorii
de urini tulburi, subfebrilităţi tranzitorii şi HTA oscilantă, cu diureză zilnică 1600 ml.
Examenele de laborator au decelat:
 anemie moderată (Hb=9g/dl) şi/hiperleucocitoză
 insuficienţă renală: creatinină serică 2,2 mg/dl, densitate urinară 1020
 Leucociturie
 urocultură: E Coli >100000 sensibil la ceftazidin, amikacin, etc.
Radiologic:
 radiografie pulmonară: calcificări hilare bilaterale ale ariilor pulmonare şi
cord cu diametrul transvers mărit
Urografia precizează diagnosticul: hidronefroză congenitală recidivată bilaterală
(gr.III dreapta şi gr. IV stânga) cu litiază secundară multiplă recidivată.

88
Preoperator, timp de 3 zile, s-a făcut tratament antiinfecţios cu ceftazidim 1g/12
ore şi s-au administrat 2 transfuzii cu masă eritrocitară. S-a efectuat un consult cardiologic
şi, în colaborare cu medicul ATI, şi s-a decis intervenţia, cu acordul scris al bolnavei.
S-a optat şi s-a efectuat, în acelaşi timp operator, sub anestezie generală, drenajul
intern, endoscopic, cu sondă Cook pe partea dreaptă (hidronefroză gr.III recidivată), iar pe
partea stângă am intervenit chirurgical deschis, efectuând simultan extracţia calculilor ( cu
diametrul de 2 cm şi 0,8 cm) şi pieloplastie Hynes-Anderson, protejată cu drenaj intern cu
sondă Cook.
S-a drenat lomba cu 2 tuburi exteriorizate prin contraincizie.
Sub sondă uretrovezicală şi antibioterapie adecvată (ceftazidim 1g/12 ore şi
amikacin 500mg/zi), timp de 10 zile, evoluţia a fost spectaculară, permiţând externarea
bolnavei la 14 zile cu probe de funcţie renală în limite normale, cu diureză monitorizată
1600-2000 ml/24 h; plagă cicatrizată şi urocultura sterile.
S-a efectuat mobilizarea precoce a bolnavei de la 12 ore, sub protecţie de
administrare a heparinei fracţionate – Clexan – 6000 ui/12 ore, 7 zile.
La externare, s-a recomandat tratament antiinfecţios cu Nolicin 1cps/12 ore, încă
14 zile, cură moderată de diureză, regim hiposodat.
Examenele de laborator certifică normalizarea probelor de funcţie renală
(creatinină serică1,2g/dl), densitate urinară 1024, Hb 10,5 g/dl, leucocite 6500/ml,
urocultura sterilă. urografia certifică remisia hidronefrozei bilateral.

89
3.2. Cazul II

3.2.1. Interviu de caz


CULEGEREA INFORMAŢIILOR
INFORMAŢII SOCIALE

NUME: P.
PRENUME: M.
VÂRSTA: 54 ani.
SEX: F.
NAŢIONALITATE: română.
DOMICILIU: Bacău
ACTIVITATEA PROFESIONALA: casnică.
DATA INTERNĂRII: 20.03.2018
DATA EXTERNĂRII: 25.03.2018
MOTIVELE INTERNĂRII: durere constantă cu debut brusc, în regiunea lombară
dreaptă, cu iradiere spre organele genitale şi
faţa internă a coapsei drepte, nelinişte, agitaţie,
poziţie antalgică, disurie, polakiurie.

ISTORICUL BOLII: pacienta relatează că mergând la moară cu căruţa pe un


drum accidentat, a simţit o durere foarte
puternică în spate în partea dreaptă, durerile s-
au accentuat, prezentând mai târziu şi urine cu
sânge. Simptomele nedispărând, vine de
urgentă la spital pentru investigaţii si tratament.

90
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: COLICA RENALĂ DREAPTĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. S. A.
ANTECEDENTE PERSONALE,
FIZIOLOGICE menarha la 15 ani, N = 2, Av = 3;
PATOLOGICE: neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
părinţi decedaţi;
neagă boli infecto-contagioase: Sifilis, TBC în
familie.
INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME: 1,59 cm.
GREUTATE: 71 kg.

CAP

Aspectul şi culoarea tegumentelor palide, transpiraţii reci.

Aspectul gurii normală.

Aspectul buzelor normale.


Aspectul urechilor: normale.
Aspectul unghiilor: îngrijite.
Probleme vizuale nu prezintă.
Probleme auditive nu prezintă.
Aspectul limbii normală.
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale dentiţie incompletă, bine îngrijită.

Aspectul părului îngrijit.

91
TRUNCHI

Semne particulare: nu prezintă


Aspectul şi culoarea tegumentelor: palide, transpiraţii reci.
Probleme respiratorii: torace normal conformat,

simetric, murmur vezicular

prezent, respiraţie: 18 resp/minut.

Aparat cardio-vascular: aria matităţii toracice în limite normale, zgomote


cardiace uşor mărite, şoc apexian în
spaţiul VI., P: 78 puls/minut, TA
135/70 mmHg.

Aparat digestiv: abdomen suplu, moale, normal la palpare.

Ficatul şi splina în limite normale, tranzit

intestinal normal, apetit diminuat

Aparat uro-genital loji renale dureroase la palpare, micţiuni 3-4/zi –


disurie, polakiurie, hematurie.
Sistem osteo-articular clinic integru.

Sistem ganglionar-limfatic nepalpabil.

SNC: integru, orientat temporo-spaţial; nelinişte,

agitaţie.

ROT: prezente bilateral.

92
MEMBRE
Semne particulare: nu prezintă.

Aspectul şi culoarea tegumentelor: palide, transpiraţii reci.

Mobilitate articulară: bună.

Probleme în legătură cu mersul

pe teren plat sau pe scări: nu prezintă.

Stângace nu.

Dreptace da.

Se scoală - singură da.

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA


Regim nu.

Apetit nu.

Nr. de mese 2-3/zi.

Alimente preferate tocăniţele, ciocolată, carne.

Băuturi preferate sucuri acidulate, apă minerală.

Mod de servire a mesei singură - da; ajutată - nu;

în salon - da; în sala de mese- nu.

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

Toaleta zilnică singură - da.

Se spală pe dinţi singură - da.

Se piaptănă singură - da.


93
Se îmbracă singură - da.

Se dezbracă singură - da.

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE


Scaune: WC - 1 scaun/zi.

- culoare normală;

- aspect normal.

Urină: WC - 3-4 micţiuni/zi;

- culoare: galben închis;

- cantitate: 600 ml/24 ore; disurie, polakiurie;

- aspect: urină concentrată.

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL


Probleme privind somnul: da - insomnie, epuizare.

Obişnuinţe privind somnul: 8 ore.

Utilizarea sedativelor. Diazepam.

COMPORTAMENTUL PACIENTEI
îi place să fie singură -
nu;

cu alţii -
da.

Atitudinea în timpul culegerii datelor - cooperantă, sociabilă.

94
Atitudinea familiei faţă de bolnavă - înţelege situaţia şi o sprijină moral.
Atitudinea personalului medical - competent, foarte atenţi cu
pacienţii.

Modul de a petrece timpul liber: se odihneşte si primeşte vizite de la aparţinători.

INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sangvină: O1.

RH: pozitiv.

Alergii: alimente: nu prezintă.

medicamente: nu
prezintă;
animale: da;
polen - nu.

Impresii de la spitalizările anterioare - nu a mai fost internată niciodată.

Tratament urmat înaintea spitalizării - nu prezintă.

Tratament actual: Cefalexine 250 mg -1 tb la 8h; Rowatinex 5


pic. de 3 ori/zi; Glucoza 5% 1000 ml I.V.;
Papaverină f. de 0,04 g.2-3/zi; Ketonal f. 100
mg. 2 f/zi; Nacl 1 500ml pev.; Polylicitra-K
(9-12 g/zi). Kalinor comp. efervescente 1/zi;
Blemaren comp. efervescente 2/zi; Nefrix 25
mg x 1-2/zi); Celebrex(1 tb./zi).

Investigaţii efectuate: ecografie abdominală, urografie, examen


radiologic, analize de laborator.

95
ANALIZA SITUAŢIEI

Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de


dependență
independență dificultate
1. Nevoia de a respira șia avea - Torace normal - -
o bună circulație conformat mobil cu
respiraţia
- Murmur vezicular
prezent bilateral R-18
resp/minut
2. Nevoia de a bea şi a - Dentiţie bună ; - apetit diminuat - Stare
mânca - Fara proteză dentară ; generală
- Limbă roz alterată
;normal colorată
- Gingii roz si
aderente dintilor ;
- Masticaţie uşoară ;
- Reflex de deglutiție
prezent
- Tranzit intestinal
prezent
3. Nevoia de a elimina Urina - Obstrucţie a
- Densitate 10125 - Polakiurie căilor renale
- Diureză= 1400 - Durere renală de tip
ml/24h Scaun colicativ
- Frecvență: 1 /zi - Hematurie
- Orar:
aproximativ
la aceeasi ora
- Miros: fecaloid.

96
4. Nevoia de Mișcări adecvate - Poziţie antalgică -Durere
a se mișca și a avea o bună
- -Stare
postură
. generală
alterată
5. Nevoia de a dormi şi a se - Prezintă insomnii -Durere
odihni dormițiale, somn -Anxietate
agitat
6. Nevoia de a se -Veşminte alese după
îmbrăca şi gust, adecvate
climatului, şi
dezbrăca
statutului social
7. Nevoia de a menţine -
temperatura corpului în
limite
normale
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit, - Par curat, tuns
de a proteja tegumentele și - Urechi îngrijite
mucoasele - Dinti curati,ingrijiti
- Gingii aderente
dinților
- Unghii curate, tăiate
scurt
- Tegumente curate
9. Nevoia de a evita - Mediu salubru - Risc de complicaţii - Lipsa
pericolele - Temperatură cunoştinţelor
despre boală
ambiantă 18,3°C-
25°C - Durere

- Mediu de siguranță - Anxietate

97
10. Nevoia de a - Debit verbal
comunica corespunzator ;
- Sensibilitate tactilă
- Limbaj clar ;
- Facies expresiv ;
- Exprimare clară a
gândurilor ;
- Acuitate auditivă
- Percepe obiectiv
mesajul primit
11. Nevoia de a actiona - Posibilitatea de a
propriilor convingeri si acţiona conform
valori , de a practica religia propriilor credinţe şi
valori sau dorinţe
- Are convingeri
personale bine stabilite
fată de realitate .
12. Nevoia de a fi preocupat în - Prezintă integritate
vederea realizării psihică ;
- Activitate pozitivă şi
creatoare ;
13. Nevoia de a se recrea - Este destinsă ;
14. Nevoia de a învăţa cum să- - Pacienta este capabilă - Neputinţă - Cunoștințe
ţi păstrezi sănătatea să înțeleagă importanța insuficiente
- Anxietate despre evoluția
respectării tratamentului bolii
medical recomandat de
medic

3.2.2. Plan de îngrijire a pacientei P.M.

98
ZIUA 1 – 20.03.2018
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
1.Nevoia de Alterarea Pacienta sa prezinte un Intervenții automone în urma tratamentului
a evita confortului fizic confort fizic nealterat în Observ caracterul durerii: durere intensă şi profundă, pacienta a prezentat un confort
pericolele cauzată de: litiaza timp de 4-5 zile apare în regiunea lombară dreaptă, iradiază de-a lungul fizic puțin sporit.
renală, manifestată ureterului drept, spre organele genitale externe, rădăcina
prin: facies crispat, coapsei
gemete, - aşez pacienta în poziţie antalgică
iritabilitate, - decubit lateral cu membrul inferior flectat şi interzic
transpiraţii reci, efectuarea oricărei mişcări
nelinişte, agitaţie. - observ şi măsor funcţiile vitale în F.O.:
- P - 78/p7minut,T.A.-135/70 mm Hg, R- 18 resp/minut
- asigur un climat liniştit şi temperatură optimă în salon
20-22 C°
- pregătesc materialele şi instrumentele necesare pentru
recoltarea analizelor de laborator: sânge şi urină
- pregătesc pacienta pentru investigaţii: ecografîe
abdominală, urografie, examen radiologie
- pregătesc materiale necesare pentru administrarea
medicaţiei
Intervenții delegate
-recoltez analize de sânge și urină

99
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a 0,04
g i.m;Polylicitrat-K 9-12g/zi;No-spa - 2 fi - i.m.;Ketonal 1
f.i.m,
Intervenții automone
2.Nevoia Alterarea funcţiei Pacienta să prezinte Pacienta prezintă încă
- Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă -
de a de eliminarea eliminare urinară disurie, polakiurie eliminare urinară inadecvată

elimina urinei din cauza cantitativă şi - notez diureza în F.O.: 600 ml cu dureri.

litiazei renale, calitativă fără dureri, - efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu apă
manifestată prin: în timp de 3-4 zile caldă, termofor, pernă electrică, comprese reci, in
disurie, regiunea lombară
polakiurie, - cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate
dificultate dea pacienta să ingere 1- 1,5
urina, urină I de apă, urmărind în permanenţă diureza
concentrată - duş fierbinte în regiunea lombară
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa va
fi menţinută la temperatură constantă prin turnări
continue)
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic prin
perfuzie endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide,
servesc pacienta la pat cu urinar şi bazinet
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi
evitarea folosirii de substanţe pentru igiena

100
intimă în perioada dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia medicului
curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren
comp. efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3
ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
3.Nevoia Sentiment de Intervenții automone Pacienta prezintă încă o stare
Pacienta să-şi exprime
de a evita inconfort şi - Furnizez explicaţii asupra îngrijirilor programate de rău fizică şi psihică
dispariţia anxietăţii în
pericolele tensiune pe care şi identific cu pacienta cauza anxietăţii şi factorii
timp de 3-4 zile.
îl simte pacienta declanşatori
Pacienta să beneficieze
din cauza durerii, - creez un climat cald şi de securitate în care pacienta să
de o stare de bine pe se simtă bine
neadaptarea la
toată durata spitalizării. - explic pacientei normele de viaţă şi alimentaţia pe
rolul de pacientă,
care trebuie să le respecte
manifestat prin:
- pun la dispoziţie pacientei exemple de
agitaţie, teamă,
paciente cu evoluţie favorabilă de lungă
insomnie,
durată
nelinişte,
- identific cunoştinţele pe care le are pacienta despre
palpitaţii, voce
litiaza renală, pentru a-şi diminua anxietatea
tremurătoare.
- învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să comunice cu
cei din jur
- educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile, nevoile,

101
opiniile
- pregătesc materialele pentru administrarea medicaţiei.

Intervenții delegate

Administrez la indicaţia medicului: Diazepam - 1 tb


seara la culcare per os
Alterarea stării Pacienta să-şi urmeze Intervenții automone Pacienta a fost echilibrată
4.Nevoia
de nutriţie regimul indicat în Explorez preferinţele alimentare ale pacientei asupra hidro-electrolitic
dea bea
cauzată de lipsa fiecare zi. Pacienta să alimentelor permise (consum crescut de fibre; fibrele pe durata spitalizării.
şi a
de cunoaştere a fie echilibrată includ tărâţe de ovăz şi grâu, fasole, pâine de grâu,
mânca
nevoilor de hidroelec-trolitic pe cereale din grâu, varză şi morcovi) alimente de evitat
hidratare a durata spitalizării. (carne, măruntaie, legume uscate, cafea, ciocolată)
organismului, - fac bilanţul lichidelor eliminate şi ingerate
manifestată prin - conştientizez pacienta de importanţa respectării
consumarea de regimului alimentar în menţinerea sănătăţii, pentru a
alimente şi preveni apariţia altor calculi şi eliminarea celor
băuturi interzise, prezenţi
omisiuni ale - las pacienta să aleagă alimentele după gusturile
meselor, mese sale, respectând contraindicaţiile regimului
neechilibrate. - conştientizez pacienta de importanţa regimului
alimentar
- pregătesc materiale necesare pentru
instituirea unei perfuzii endovenoase

102
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia la indicaţia medicului:
- Soluţie de Glucoza 5%,
- Celebrex 1 tb/zi per.os
5.Nevoia Alterarea Intervenții automone
Pacienta să-şi menţină Pacienta încă prezintă febră,
de a- şi termoreglării - Observ, măsor şi notez temperatura înF.O.:-T-38,7°C
temperatura corpului în T-38,5°C
menţine cauzată de:
limite fiziologice şi să - pregătesc instrumentele şi materiale necesare
temperat litiaza renală,
prezinte o stare de bine pentru măsurarea temperaturii
ura infecţie. Lipsa
fizic si psihic. - feresc pacienta de curenţii de aer
corpului de cunoaştere a
- schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte ori este
în limite mijloacelor de nevoie
normale prevenire a - asigur îmbrăcăminte lejeră şi menţinerea igienei
corporale
efectelor
- aplic comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă
hipertermiei
- efectuez baia generală sau parţială la pat fără obosirea
manifestată prin:
pacientei
diaforeză,
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic
creşterea
şi volemic prin administrarea perfuziei pe
temperaturii
timp de 24 h
peste valori
- administrez pacientei cantităţi mari de lichide.
normale, piele Intervenții delegate
roşie şi fierbinte.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
- Antitermice - Paracetamol 1 cp x 2 zi/os
-Cefalexine250mg -Itb la 8h
103
6.Nevoia de Alterarea Pacienta să fie Intervenții automone Pacienta a fost reechi-
a elimina stării de echilibrată - Observarea, notarea vărsăturii în foaia de temperatură librată hidroelectrolitic
greţuri şi nutriţie hidroelec-trolitic -în funcţie de starea pacientei o ajut să ia poziţia corespunzătoare: şi acidobazic şi nu mai
vărsături datorită şi acidobazicîn şezând sau decubit dorsal cu capul într-o parte aproape pe marginea prezintă vărsături, dar
anxietăţii, 1-2 zile. patului starea de greață
litiazei - o liniştesc din punct de vedere psihic persistă.
renale, - protejez lenjeria de corp şi de pat cu muşama şi aleza
manifestată - o susţin în timpul vărsăturilor: cu mâna dreaptă susţin fruntea
prin: greţuri, pacientei şi cu cea stângă tăviţa renală -învăţ pacienta să inspire
vărsături profund
alimentare. - suspend alimentaţia pe cale orală şi o rechilibrez hidroelectrolitic pe
cale parenterală
-aerisesc salonul, îndepărtez tăviţa renală şi ofer pacientei un pahar
de apă cu soluţie aromată pentru îndepărtarea gustului amar al
vărsăturii
- supraveghez în continuare pacienta.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:

- Metoclopramid Ifl i.m.


- Nacl 1 500ml pev

104
7.Nevoia de Insomnie Pacienta să Intervenții automone Pacienta prezintă
a dormi şi a cauzată de beneficieze de un - Observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de insomnie, cu treziri
se odihni durere, somn satisfacere a celorlalte nevoi frecvente şi dificul-
oboseală, corespunzător - asigur o temperatură adecvată în salon tate în adormire.
agitaţie, calitativ şi - stabilesc împreună cu pacienta un orar de somn şi odihnă
nervozitate, cantitativ în - creez un climat de siguranţă fizică şi psihică
manifestată prin termen de 2-3 - explic pacientei să efectueze tehnici de relaxare înainte de a
dificultatea de a zile. adormi
dormi, nr. de - educ aparţinătorii să respecte orele de vizită.
ore insuficiente Intervenții delegate
de somn. - Administrez la indicaţia medicului
- Diazepam - 1 fi seara i.m.
8.Nevoia de -Anxietate -Pacienta să Intervenții automone -Pacienta încă
a învăţa cauzată de beneficieze de - Amplasez pacienta în salon în funcţie de starea sa prezintă anxietate.
cum să îţi necunoaşterea un mediu de - Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a
păstrezi prognosticului siguranţă, fără stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului.
sănătatea bolii, manifestată accidente şi - Educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea
prin îngrijorare, infecţii. stresului, a alimentaţiei în exces şi bogată în proteine, renunţarea la
teamă. - Să fie obiceiuri dăunătoare
echilibrată
psihic
şi fizic

105
ZIUA 2 – 21.03.2018
Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată de
nursing
1.Nevoia de a Alterarea Pacienta sa prezinte Intervenții automone în urma tratamentului
evita confortului fizic un confort fizic Observ caracterul durerii: durere intensă şi profundă, pacienta a prezentat un
pericolele cauzată de: nealterat în timp de 4- apare în regiunea lombară dreaptă, iradiază de-a lungul ureterului confort fizic puțin
litiaza renală, 5 zile drept, spre organele genitale externe, rădăcina coapsei sporit.
manifestată prin: - aşez pacienta în poziţie antalgică
facies crispat, - decubit lateral cu membrul inferior flectat şi interzic efectuarea
gemete, oricărei mişcări
iritabilitate, - observ şi măsor funcţiile vitale în F.O.:
transpiraţii reci, - P - 72/p7minut,T.A.-130/80 mm Hg, R- 20 resp/minut
nelinişte, - asigur un climat liniştit şi temperatură optimă în salon 20-22 C°
agitaţie. - pregătesc materialele şi instrumentele necesare pentru recoltarea
analizelor de laborator: sânge şi urină
- pregătesc pacienta pentru investigaţii: ecografîe abdominală,
urografie, examen radiologie
- pregătesc materiale necesare pentru administrarea medicaţiei
Intervenții delegate
-recoltez analize de sânge și urină
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a 0,04
g i.m;Polylicitrat-K 9-12g/zi;No-spa - 2 fi - i.m.;Ketonal 1 f.i.m,

106
Intervenții automone
2.Nevoia de Alterarea Pacienta să Pacienta prezintă
- Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - disurie, polakiurie
a elimina funcţiei de prezinte încă eliminare
- notez diureza în F.O.: 700 ml
eliminarea eliminare urinară urinară inadecvată
- efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu apă caldă,
urinei din cantitativă şi cu dureri diminuate.
termofor, pernă electrică, comprese reci, in regiunea lombară
cauza litiazei calitativă fără
- cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate pacienta să ingere
renale, dureri, în timp de
1- 1,5
manifestată 3-4 zile
I de apă, urmărind în permanenţă diureza
prin: disurie,
- duş fierbinte în regiunea lombară
polakiurie,
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa va fi menţinută
dificultate dea
la temperatură constantă prin turnări continue)
urina, urină
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic prin perfuzie
concentrată
endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide, servesc pacienta
la pat cu urinar şi bazinet
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea folosirii
de substanţe pentru igiena intimă în perioada dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren comp.
efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)

107
3.Nevoia de Sentiment de Intervenții automone Pacienta prezintă
Pacienta să-şi
a evita inconfort şi - Furnizez explicaţii asupra îngrijirilor programate şi identific încă o stare de rău
exprime dispariţia
pericolele tensiune pe cu pacienta cauza anxietăţii şi factorii declanşatori fizică şi psihică
anxietăţii în timp de
care îl simte - creez un climat cald şi de securitate în care pacienta să se simtă bine
3-4 zile.
pacienta din - explic pacientei normele de viaţă şi alimentaţia pe care trebuie să
Pacienta să
cauza durerii, le respecte
beneficieze de o
neadaptarea la - pun la dispoziţie pacientei exemple de paciente cu
stare de bine pe
rolul de evoluţie favorabilă de lungă durată
toată durata
pacientă, - identific cunoştinţele pe care le are pacienta despre litiaza
spitalizării.
manifestat renală, pentru a-şi diminua anxietatea
prin: agitaţie, - învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să comunice cu cei din jur
teamă, - educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile, nevoile, opiniile
insomnie, - pregătesc materialele pentru administrarea medicaţiei.
nelinişte,
Intervenții delegate
palpitaţii, voce
tremurătoare. Administrez la indicaţia medicului: Diazepam - 1 tb seara la culcare
per os
Alterarea stării Pacienta să-şi Intervenții automone Pacienta a fost
4.Nevoia
de nutriţie urmeze regimul Explorez preferinţele alimentare ale pacientei asupra alimentelor echilibrată
dea bea şi
cauzată de indicat în fiecare permise (consum crescut de fibre; fibrele includ tărâţe de ovăz şi grâu, hidro-electrolitic
a
lipsa de zi. Pacienta să fie fasole, pâine de grâu, cereale din grâu, varză şi morcovi) alimente de pe durata spitalizării.
mânca
cunoaştere a echilibrată evitat (carne, măruntaie, legume uscate, cafea, ciocolată)
nevoilor de hidroelec-trolitic - fac bilanţul lichidelor eliminate şi ingerate

108
hidratare a pe durata
- conştientizez pacienta de importanţa respectării regimului
organismului, spitalizării.
alimentar în menţinerea sănătăţii, pentru a preveni apariţia altor
manifestată
calculi şi eliminarea celor prezenţi
prin
- las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale,
consumarea de
respectând contraindicaţiile regimului
alimente şi
- conştientizez pacienta de importanţa regimului alimentar
băuturi
- pregătesc materiale necesare pentru instituirea unei
interzise,
perfuzii endovenoase
omisiuni ale
Intervenții delegate
meselor, mese
- Administrez medicaţia la indicaţia medicului:
neechilibrate.
- Soluţie de Glucoza 5%,
- Celebrex 1 tb/zi per.os
5.Nevoia de Alterarea Intervenții automone
Pacienta să-şi Pacienta încă prezintă
a- şi termoreglării - Observ, măsor şi notez temperatura înF.O.:-T-38,4°C
menţină temperatura febră, T-38°C
menţine cauzată de:
corpului în limite - pregătesc instrumentele şi materiale necesare pentru
temperatur litiaza renală,
fiziologice şi să măsurarea temperaturii
a corpului infecţie. Lipsa
prezinte o stare de - feresc pacienta de curenţii de aer
în limite de cunoaştere
bine fizic si psihic. - schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
normale a mijloacelor
- asigur îmbrăcăminte lejeră şi menţinerea igienei corporale
de prevenire a
- aplic comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă
efectelor
- efectuez baia generală sau parţială la pat fără obosirea pacientei
hipertermiei
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi volemic

109
manifestată prin administrarea perfuziei pe timp de 24 h
prin: - administrez pacientei cantităţi mari de lichide.
Intervenții delegate
diaforeză,
creşterea - Administrez medicaţia prescrisă de medic:
temperaturii - Antitermice - Paracetamol 1 cp x 2 zi/os
peste valori -Cefalexine250mg -Itb la 8h
normale, piele
roşie şi
fierbinte.

110
6.Nevoia de Alterarea Pacienta să fie Intervenții automone Pacienta a fost reechi-
a elimina stării de echilibrată - Observarea, notarea vărsăturii în foaia de temperatură librată hidroelectrolitic
greţuri şi nutriţie hidroelec-trolitic -în funcţie de starea pacientei o ajut să ia poziţia corespunzătoare: şi acidobazic şi nu mai
vărsături datorită şi acidobazic. şezând sau decubit dorsal cu capul într-o parte aproape pe marginea prezintă vărsături, dar
anxietăţii, patului starea de greață
litiazei - o liniştesc din punct de vedere psihic persistă.
renale, - protejez lenjeria de corp şi de pat cu muşama şi aleza
manifestată - o susţin în timpul vărsăturilor: cu mâna dreaptă susţin fruntea
prin: greţuri, pacientei şi cu cea stângă tăviţa renală -învăţ pacienta să inspire
vărsături profund
alimentare. - suspend alimentaţia pe cale orală şi o rechilibrez hidroelectrolitic pe
cale parenterală
-aerisesc salonul, îndepărtez tăviţa renală şi ofer pacientei un pahar
de apă cu soluţie aromată pentru îndepărtarea gustului amar al
vărsăturii
- supraveghez în continuare pacienta.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:

- Metoclopramid Ifl i.m.


- Nacl 1 500ml pev

111
7.Nevoia de Insomnie Pacienta să Intervenții automone Pacienta prezintă
a dormi şi a cauzată de beneficieze de un - Observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de insomnie, cu treziri
se odihni durere, somn satisfacere a celorlalte nevoi frecvente şi dificul-
oboseală, corespunzător - asigur o temperatură adecvată în salon tate în adormire.
agitaţie, calitativ şi - stabilesc împreună cu pacienta un orar de somn şi odihnă
nervozitate, cantitativ în - creez un climat de siguranţă fizică şi psihică
manifestată prin termen de 2-3 - explic pacientei să efectueze tehnici de relaxare înainte de a
dificultatea de a zile. adormi
dormi, nr. de - educ aparţinătorii să respecte orele de vizită.
ore insuficiente Intervenții delegate
de somn. - Administrez la indicaţia medicului
- Diazepam - 1 fi seara i.m.
8.Nevoia de -Anxietate -Pacienta să Intervenții automone -Pacienta încă
a învăţa cauzată de beneficieze de - Amplasez pacienta în salon în funcţie de starea sa prezintă anxietate.
cum să îţi necunoaşterea un mediu de - Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a
păstrezi prognosticului siguranţă, fără stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului.
sănătatea bolii, manifestată accidente şi - Educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea
prin îngrijorare, infecţii. stresului, a alimentaţiei în exces şi bogată în proteine, renunţarea la
teamă. - Să fie obiceiuri dăunătoare
echilibrată
psihic
şi fizic

112
ZIUA 3 – 22.03.2018
Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată de
nursing
1.Nevoia de a Alterarea Pacienta sa prezinte un Intervenții automone În urma tratamentului
evita confortului fizic confort fizic nealterat Observ caracterul durerii: durere intensă şi profundă, pacienta a prezentat un
pericolele cauzată de: apare în regiunea lombară dreaptă, iradiază de-a lungul ureterului confort sporit.
litiaza renală, drept, spre organele genitale externe, rădăcina coapsei
manifestată prin: - aşez pacienta în poziţie antalgică
facies crispat, - decubit lateral cu membrul inferior flectat şi interzic efectuarea
gemete, oricărei mişcări
iritabilitate, - observ şi măsor funcţiile vitale în F.O.:
transpiraţii reci, - P - 80/p7minut,T.A.-138/90 mm Hg, R- 19 resp/minut
nelinişte, - asigur un climat liniştit şi temperatură optimă în salon 20-22 C°
agitaţie. - pregătesc materialele şi instrumentele necesare pentru recoltarea
analizelor de laborator: sânge şi urină
- pregătesc pacienta pentru investigaţii: ecografîe abdominală,
urografie, examen radiologie
- pregătesc materiale necesare pentru administrarea medicaţiei
Intervenții delegate
-recoltez analize de sânge și urină
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a 0,04
g i.m;Polylicitrat-K 9-12g/zi;No-spa - 2 fi - i.m.;Ketonal 1 f.i.m,

113
Intervenții automone
2.Nevoia de Alterarea Pacienta să prezinte Pacienta prezintă
- Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - disurie,
a elimina funcţiei de eliminare urinară polakiurie încă eliminare

eliminarea cantitativă şi - notez diureza în F.O.: 800 ml urinară inadecvată

urinei din calitativă fără dureri, - efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu apă caldă, cu dureri diminuate.

cauza litiazei în timp de 3-4 zile termofor, pernă electrică, comprese reci, in regiunea lombară
renale, - cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate pacienta să
manifestată ingere 1- 1,5
prin: disurie, I de apă, urmărind în permanenţă diureza
polakiurie, - duş fierbinte în regiunea lombară
dificultate dea - baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa va fi
urina, urină menţinută la temperatură constantă prin turnări continue)
concentrată - reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic prin perfuzie
endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide, servesc
pacienta la pat cu urinar şi bazinet
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea
folosirii de substanţe pentru igiena intimă în perioada
dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren comp.
efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi

114
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
3.Nevoia de Sentiment de Intervenții automone Pacienta prezintă
Pacienta să-şi exprime
a evita inconfort şi - Furnizez explicaţii asupra îngrijirilor programate şi încă o stare de rău
dispariţia anxietăţii în
pericolele tensiune pe identific cu pacienta cauza anxietăţii şi factorii declanşatori fizică şi psihică
timp de 3-4 zile.
care îl simte - creez un climat cald şi de securitate în care pacienta să se simtă
Pacienta să beneficieze bine
pacienta din
de o stare de bine pe - explic pacientei normele de viaţă şi alimentaţia pe care
cauza durerii,
toată durata spitalizării. trebuie să le respecte
neadaptarea la
- pun la dispoziţie pacientei exemple de paciente cu
rolul de
evoluţie favorabilă de lungă durată
pacientă,
- identific cunoştinţele pe care le are pacienta despre litiaza
manifestat
renală, pentru a-şi diminua anxietatea
prin: agitaţie,
- învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să comunice cu cei din
teamă,
jur
insomnie,
- educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile, nevoile, opiniile
nelinişte,
- pregătesc materialele pentru administrarea medicaţiei.
palpitaţii, voce
tremurătoare. Intervenții delegate

Administrez la indicaţia medicului: Diazepam - 1 tb seara la


culcare per os
Alterarea stării Pacienta să-şi urmeze Intervenții automone Pacienta a fost
4.Nevoia
de nutriţie regimul indicat în Explorez preferinţele alimentare ale pacientei asupra alimentelor echilibrată
dea bea şi
cauzată de fiecare zi. Pacienta să permise (consum crescut de fibre; fibrele includ tărâţe de ovăz şi hidro-electrolitic
a
pe durata spitalizării.
115
mânca lipsa de fie echilibrată grâu, fasole, pâine de grâu, cereale din grâu, varză şi morcovi)
cunoaştere a hidroelec-trolitic pe alimente de evitat (carne, măruntaie, legume uscate, cafea,
nevoilor de durata spitalizării. ciocolată)
hidratare a - fac bilanţul lichidelor eliminate şi ingerate
organismului, - conştientizez pacienta de importanţa respectării regimului
manifestată alimentar în menţinerea sănătăţii, pentru a preveni apariţia altor
prin calculi şi eliminarea celor prezenţi
consumarea de - las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale,
alimente şi respectând contraindicaţiile regimului
băuturi - conştientizez pacienta de importanţa regimului alimentar
interzise, - pregătesc materiale necesare pentru instituirea unei
omisiuni ale perfuzii endovenoase
meselor, mese Intervenții delegate
neechilibrate. - Administrez medicaţia la indicaţia medicului:
- Soluţie de Glucoza 5%,
- Celebrex 1 tb/zi per.os
5.Nevoia de Alterarea Intervenții automone
Pacienta să-şi menţină Pacienta încă prezintă
a- şi termoreglării - Observ, măsor şi notez temperatura înF.O.:-T-38,2°C
temperatura corpului în febră, T-38°C
menţine cauzată de:
limite fiziologice şi să - pregătesc instrumentele şi materiale necesare pentru
temperatur litiaza renală,
prezinte o stare de bine măsurarea temperaturii
a corpului infecţie. Lipsa
fizic si psihic. - feresc pacienta de curenţii de aer
în limite de cunoaştere
- schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
normale a mijloacelor
- asigur îmbrăcăminte lejeră şi menţinerea igienei corporale
116
de prevenire a
- aplic comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă
efectelor
- efectuez baia generală sau parţială la pat fără obosirea pacientei
hipertermiei
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi
manifestată
volemic prin administrarea perfuziei pe timp de 24 h
prin:
- administrez pacientei cantităţi mari de lichide.
diaforeză, Intervenții delegate
creşterea
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
temperaturii
- Antitermice - Paracetamol 1 cp x 2 zi/os
peste valori
-Cefalexine250mg -Itb la 8h
normale, piele
roşie şi
fierbinte.

117
6.Nevoia de Alterarea Pacienta să fie Intervenții automone Pacienta a fost reechi-
a elimina stării de echilibrată hidroelec- - Observarea, notarea vărsăturii în foaia de temperatură librată
greţuri şi nutriţie trolitic şi -în funcţie de starea pacientei o ajut să ia poziţia hidroelectrolitic şi
vărsături datorită acidobazicîn 1-2 zile. corespunzătoare: şezând sau decubit dorsal cu capul într-o acidobazic şi nu mai
anxietăţii, parte aproape pe marginea patului prezintă vărsături, dar
litiazei - o liniştesc din punct de vedere psihic starea de greață
renale, - protejez lenjeria de corp şi de pat cu muşama şi aleza persistă.
manifestată - o susţin în timpul vărsăturilor: cu mâna dreaptă susţin
prin: greţuri, fruntea pacientei şi cu cea stângă tăviţa renală -învăţ
vărsături pacienta să inspire profund
alimentare. - suspend alimentaţia pe cale orală şi o rechilibrez
hidroelectrolitic pe cale parenterală
-aerisesc salonul, îndepărtez tăviţa renală şi ofer pacientei un
pahar de apă cu soluţie aromată pentru îndepărtarea gustului
amar al vărsăturii
- supraveghez în continuare pacienta.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:

- Metoclopramid Ifl i.m.


- Nacl 1 500ml pev

118
7.Nevoia de Insomnie Pacienta să Intervenții automone Pacienta prezintă
a dormi şi a cauzată de beneficieze de un - Observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de insomnie, cu treziri
se odihni durere, somn corespunzător satisfacere a celorlalte nevoi frecvente şi dificul-
oboseală, calitativ şi cantitativ - asigur o temperatură adecvată în salon tate în adormire.
agitaţie, în termen de 2-3 zile. - stabilesc împreună cu pacienta un orar de somn şi odihnă
nervozitate, - creez un climat de siguranţă fizică şi psihică
manifestată prin - explic pacientei să efectueze tehnici de relaxare înainte
dificultatea de a de a adormi
dormi, nr. de - educ aparţinătorii să respecte orele de vizită.
ore insuficiente Intervenții delegate
de somn. - Administrez la indicaţia medicului
- Diazepam - 1 fi seara i.m.
8.Nevoia de -Anxietate -Pacienta să Intervenții automone -Pacienta încă
a învăţa cauzată de beneficieze de un - Amplasez pacienta în salon în funcţie de starea sa prezintă anxietate.
cum să îţi necunoaşterea mediu de siguranţă, - Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de
păstrezi prognosticului fără accidente şi recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei
sănătatea bolii, manifestată infecţii. organismului.
prin îngrijorare, - Să fie echilibrată - Educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea
teamă. psihic stresului, a alimentaţiei în exces şi bogată în proteine,
şi fizic renunţarea la obiceiuri dăunătoare

119
ZIUA 4 – 23.03.2018
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
1.Nevoia de a Alterarea Pacienta sa prezinte un Intervenții automone În urma tratamentului
evita confortului fizic confort fizic nealterat Observ caracterul durerii: durere intensă şi profundă, pacienta a prezentat un
pericolele cauzată de: litiaza apare în regiunea lombară dreaptă, iradiază de-a lungul ureterului confort sporit.
renală, manifestată drept, spre organele genitale externe, rădăcina coapsei
prin: facies crispat, - aşez pacienta în poziţie antalgică
gemete, iritabilitate, - decubit lateral cu membrul inferior flectat şi interzic efectuarea
transpiraţii reci, oricărei mişcări
nelinişte, agitaţie. - observ şi măsor funcţiile vitale în F.O.:
- P - 78/p7minut,T.A.-128/90 mm Hg, R- 20 resp/minut
- asigur un climat liniştit şi temperatură optimă în salon 20-22 C°
- pregătesc materialele şi instrumentele necesare pentru recoltarea
analizelor de laborator: sânge şi urină
- pregătesc pacienta pentru investigaţii: ecografîe abdominală,
urografie, examen radiologie
- pregătesc materiale necesare pentru administrarea medicaţiei
Intervenții delegate
-recoltez analize de sânge și urină
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a 0,04
g i.m;Polylicitrat-K 9-12g/zi;No-spa - 2 fi - i.m.;Ketonal 1 f.i.m,
Intervenții automone
Pacienta prezintă
120
2.Nevoia Alterarea funcţiei Pacienta să - Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - disurie, încă eliminare
polakiurie
de de eliminarea prezinte eliminare urinară inadecvată
- notez diureza în F.O.: 1000 ml
a elimina urinei din cauza urinară cantitativă cu dureri diminuate.
- efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu apă caldă,
litiazei renale, şi calitativă fără
termofor, pernă electrică, comprese reci, in regiunea lombară
manifestată prin: dureri, în timp de
- cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate pacienta să
disurie, polakiurie, 3-4 zile
ingere 1- 1,5
dificultate dea
I de apă, urmărind în permanenţă diureza
urina, urină
- duş fierbinte în regiunea lombară
concentrată
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa va fi
menţinută la temperatură constantă prin turnări continue)
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic prin perfuzie
endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide, servesc
pacienta la pat cu urinar şi bazinet
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea
folosirii de substanţe pentru igiena intimă în perioada
dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren comp.
efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)

121
3.Nevoia de Sentiment de Intervenții automone Pacienta prezintă
Pacienta să-şi
a evita inconfort şi - Furnizez explicaţii asupra îngrijirilor programate şi încă o stare de rău
exprime dispariţia
pericole-le tensiune pe care îl identific cu pacienta cauza anxietăţii şi factorii declanşatori fizică şi psihică
anxietăţii în timp de
simte pacienta din - creez un climat cald şi de securitate în care pacienta să se simtă
3-4 zile. bine
cauza durerii,
Pacienta să - explic pacientei normele de viaţă şi alimentaţia pe care
neadaptarea la
beneficieze de o trebuie să le respecte
rolul de pacientă,
stare de bine pe - pun la dispoziţie pacientei exemple de paciente cu
manifestat prin:
toată durata evoluţie favorabilă de lungă durată
agitaţie, teamă,
spitalizării. - identific cunoştinţele pe care le are pacienta despre litiaza
insomnie,
renală, pentru a-şi diminua anxietatea
nelinişte,
- învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să comunice cu cei din
palpitaţii, voce
jur
tremurătoare.
- educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile, nevoile, opiniile
- pregătesc materialele pentru administrarea medicaţiei.

Intervenții delegate

Administrez la indicaţia medicului: Diazepam - 1 tb seara la


culcare per os
Alterarea stării de Pacienta să-şi Intervenții automone Pacienta a fost
4.Nevoia
nutriţie cauzată de urmeze regimul Explorez preferinţele alimentare ale pacientei asupra alimentelor echilibrată
dea bea şi
lipsa de indicat în fiecare zi. permise (consum crescut de fibre; fibrele includ tărâţe de ovăz şi hidro-electrolitic
a
cunoaştere a Pacienta să fie grâu, fasole, pâine de grâu, cereale din grâu, varză şi morcovi) pe durata spitalizării.
mânca

122
nevoilor de echilibrată alimente de evitat (carne, măruntaie, legume uscate, cafea,
hidratare a hidroelec-trolitic pe ciocolată)
organismului, durata spitalizării. - fac bilanţul lichidelor eliminate şi ingerate
manifestată prin - conştientizez pacienta de importanţa respectării regimului
consumarea de alimentar în menţinerea sănătăţii, pentru a preveni apariţia altor
alimente şi calculi şi eliminarea celor prezenţi
băuturi interzise, - las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale,
omisiuni ale respectând contraindicaţiile regimului
meselor, mese - conştientizez pacienta de importanţa regimului alimentar
neechilibrate. - pregătesc materiale necesare pentru instituirea unei
perfuzii endovenoase
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia la indicaţia medicului:
- Soluţie de Glucoza 5%,
- Celebrex 1 tb/zi per.os
5.Nevoia de Alterarea Intervenții automone
Pacienta să-şi Pacienta încă prezintă
a- şi termoreglării - Observ, măsor şi notez temperatura înF.O.:-T-38°C
menţină temperatura febră, T-37,8°C
menţine cauzată de: litiaza
corpului în limite - pregătesc instrumentele şi materiale necesare pentru
temperatur renală, infecţie.
fiziologice şi să măsurarea temperaturii
a corpului Lipsa de
prezinte o stare de - feresc pacienta de curenţii de aer
în limite cunoaştere a
bine fizic si psihic. - schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
normale mijloacelor de
- asigur îmbrăcăminte lejeră şi menţinerea igienei corporale
prevenire a
- aplic comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă
123
efectelor
- efectuez baia generală sau parţială la pat fără obosirea pacientei
hipertermiei
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi
manifestată prin:
volemic prin administrarea perfuziei pe timp de 24 h
diaforeză,
- administrez pacientei cantităţi mari de lichide.
creşterea Intervenții delegate
temperaturii peste
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
valori normale,
- Antitermice - Paracetamol 1 cp x 2 zi/os
piele
-Cefalexine250mg -Itb la 8h
roşie şi fierbinte.
6.Nevoia Insomnie Pacienta să Intervenții automone Pacienta prezintă
de a dormi cauzată de beneficieze de un - Observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de insomnie, cu treziri
şi a se durere, oboseală, somn corespunzător satisfacere a celorlalte nevoi frecvente şi dificul-
odihni agitaţie, calitativ şi cantitativ - asigur o temperatură adecvată în salon tate în adormire.
nervozitate, în termen de 2-3 zile. - stabilesc împreună cu pacienta un orar de somn şi odihnă
manifestată prin - creez un climat de siguranţă fizică şi psihică
dificultatea de a - explic pacientei să efectueze tehnici de relaxare înainte de
dormi, nr. de ore a adormi
insuficiente de - educ aparţinătorii să respecte orele de vizită.
somn. Intervenții delegate
- Administrez la indicaţia medicului
- Diazepam - 1 fi seara i.m.

124
7.Nevoia -Anxietate -Pacienta să Intervenții automone -Pacienta încă
de a învăţa cauzată de beneficieze de un - Amplasez pacienta în salon în funcţie de starea sa prezintă anxietate.
cum să îţi necunoaşterea mediu de siguranţă, - Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare
păstrezi prognosticului fără accidente şi a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului.
sănătatea bolii, manifestată infecţii. - Educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea
prin îngrijorare, - Să fie echilibrată stresului, a alimentaţiei în exces şi bogată în proteine,
teamă. psihic renunţarea la obiceiuri dăunătoare
şi fizic

125
ZIUA 5 – 24.03.2018
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
afectată nursing
1.Nevoia de a Alterarea Pacienta sa prezinte un Intervenții automone Pacienta prezintă o
evita confortului fizic confort fizic nealterat Observ caracterul durerii: durere intensă şi profundă, stare de bine în urma
pericolele cauzată de: litiaza apare în regiunea lombară dreaptă, iradiază de-a lungul ureterului evoluţiei favorabile a
renală, manifestată drept, spre organele genitale externe, rădăcina coapsei bolii şi a susţinerii celor
prin: facies crispat, - aşez pacienta în poziţie antalgică din jur.
gemete, iritabilitate, - decubit lateral cu membrul inferior flectat şi interzic efectuarea
transpiraţii reci, oricărei mişcări
nelinişte, agitaţie. - observ şi măsor funcţiile vitale în F.O.:
- P - 76/p7minut,T.A.-126/78 mm Hg, R- 19 resp/minut
- asigur un climat liniştit şi temperatură optimă în salon 20-22 C°
- pregătesc materialele şi instrumentele necesare pentru recoltarea
analizelor de laborator: sânge şi urină
- pregătesc pacienta pentru investigaţii: ecografîe abdominală,
urografie, examen radiologie
- pregătesc materiale necesare pentru administrarea medicaţiei
Intervenții delegate
-recoltez analize de sânge și urină
- administrez medicaţia prescrisă:Papaverină - 2 fi a 0,04
g i.m;Polylicitrat-K 9-12g/zi;No-spa - 2 fi - i.m.;Ketonal 1 f.i.m,

126
Intervenții automone
2.Nevoia Alterarea funcţiei Pacienta să Pacienta prezintă în
- Observ eliminarea diurezei: calitate insuficientă - disurie,
de de eliminarea prezinte eliminare polakiurie urma tratamentului

a elimina urinei din cauza urinară cantitativă - notez diureza în F.O.: 1800 ml eliminare urinară

litiazei renale, şi calitativă fără - efectuez aplicaţii locale de căldură prin sticle cu apă caldă, adecvată fără dureri.

manifestată prin: dureri, în timp de termofor, pernă electrică, comprese reci, in regiunea lombară
disurie, polakiurie, 3-4 zile - cresc aportul lichidian: dimineaţa pe nemâncate pacienta să
dificultate dea ingere 1- 1,5
urina, urină I de apă, urmărind în permanenţă diureza
concentrată - duş fierbinte în regiunea lombară
- baie generală caldă (40 grade C), timp de o oră (apa va fi
menţinută la temperatură constantă prin turnări continue)
- reechilibrez pacienta hidroelectrolitic şi volemic prin perfuzie
endo- venoasă
- administrarea de diuretice, antiseptice, sulfamide, servesc
pacienta la pat cu urinar şi bazinet
- efectuarea toaletei după fiecare micţiune şi evitarea
folosirii de substanţe pentru igiena intimă în perioada
dureroasă.
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia prescrisă la indicaţia medicului curant.
- Kalinor comp. efervescente l/zi per os;Blemaren comp.
efervescente 2/zi per. os; Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi

127
- Nefrix 25 mg 1 -2 cp/zi)
3.Nevoia de Sentiment de Intervenții automone Pacienta prezintă
Pacienta să-şi
a evita inconfort şi - Furnizez explicaţii asupra îngrijirilor programate şi încă o stare de rău
exprime dispariţia
pericolele tensiune pe care îl identific cu pacienta cauza anxietăţii şi factorii declanşatori fizică şi psihică
anxietăţii în timp de
simte pacienta din - creez un climat cald şi de securitate în care pacienta să se simtă
3-4 zile. bine
cauza durerii,
Pacienta să - explic pacientei normele de viaţă şi alimentaţia pe care trebuie
neadaptarea la
beneficieze de o să le respecte
rolul de pacientă,
stare de bine pe - pun la dispoziţie pacientei exemple de paciente cu
manifestat prin:
toată durata evoluţie favorabilă de lungă durată
agitaţie, teamă,
spitalizării. - identific cunoştinţele pe care le are pacienta despre litiaza
insomnie,
renală, pentru a-şi diminua anxietatea
nelinişte,
- învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să comunice cu cei din
palpitaţii, voce
jur
tremurătoare.
- educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile, nevoile, opiniile
- pregătesc materialele pentru administrarea medicaţiei.

Intervenții delegate

Administrez la indicaţia medicului: Diazepam - 1 tb seara la


culcare per os
Alterarea stării de Pacienta să-şi Intervenții automone Pacienta
4.Nevoia
nutriţie cauzată de urmeze regimul Explorez preferinţele alimentare ale pacientei asupra alimentelor urmează
dea bea şi
lipsa de indicat în fiecare zi. permise (consum crescut de fibre; fibrele includ tărâţe de ovăz şi Regimul indicat.
a

128
mânca cunoaştere a Pacienta să fie grâu, fasole, pâine de grâu, cereale din grâu, varză şi morcovi) Pacienta a fost
nevoilor de echilibrată alimente de evitat (carne, măruntaie, legume uscate, cafea, echilibrată
hidratare a hidroelec-trolitic pe ciocolată) hidro-electrolitic
organismului, durata spitalizării. - fac bilanţul lichidelor eliminate şi ingerate pe durata spitalizării.
manifestată prin - conştientizez pacienta de importanţa respectării regimului
consumarea de alimentar în menţinerea sănătăţii, pentru a preveni apariţia altor
alimente şi calculi şi eliminarea celor prezenţi
băuturi interzise, - las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale,
omisiuni ale respectând contraindicaţiile regimului
meselor, mese - conştientizez pacienta de importanţa regimului alimentar
neechilibrate. - pregătesc materiale necesare pentru instituirea unei
perfuzii endovenoase
Intervenții delegate
- Administrez medicaţia la indicaţia medicului:
- Soluţie de Glucoza 5%,
- Celebrex 1 tb/zi per.os
5.Nevoia de Alterarea Intervenții automone
Pacienta să-şi Pacienta prezintă o
a- şi termoreglării - Observ, măsor şi notez temperatura înF.O.:-T-37,5°C
menţină temperatura stare de bine fără
menţine cauzată de: litiaza
corpului în limite - pregătesc instrumentele şi materiale necesare pentru febră.
temperatur renală, infecţie.
fiziologice şi să măsurarea temperaturii
a corpului Lipsa de
prezinte o stare de - feresc pacienta de curenţii de aer
în limite cunoaştere a
bine fizic si psihic. - schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
normale mijloacelor de
- asigur îmbrăcăminte lejeră şi menţinerea igienei corporale
129
prevenire a
- aplic comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă
efectelor
- efectuez baia generală sau parţială la pat fără obosirea pacientei
hipertermiei
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi
manifestată prin:
volemic prin administrarea perfuziei pe timp de 24 h
diaforeză,
- administrez pacientei cantităţi mari de lichide.
creşterea Intervenții delegate
temperaturii peste
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
valori normale,
- Antitermice - Paracetamol 1 cp x 2 zi/os
piele
-Cefalexine250mg -Itb la 8h
roşie şi fierbinte.
6.Nevoia de Insomnie Pacienta să Intervenții automone Pacienta beneficiază
a dormi şi a cauzată de beneficieze de un - Observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de de un somn cores-
se odihni durere, oboseală, somn corespunzător satisfacere a celorlalte nevoi punzător calitativ şi
agitaţie, calitativ şi cantitativ - asigur o temperatură adecvată în salon cantitativ.
nervozitate, în termen de 2-3 zile. - stabilesc împreună cu pacienta un orar de somn şi odihnă
manifestată prin - creez un climat de siguranţă fizică şi psihică
dificultatea de a - explic pacientei să efectueze tehnici de relaxare înainte de
dormi, nr. de ore a adormi
insuficiente de - educ aparţinătorii să respecte orele de vizită.
somn. Intervenții delegate
- Administrez la indicaţia medicului
- Diazepam - 1 fi seara i.m.

130
7.Nevoia de -Anxietate -Pacienta să Intervenții automone -Pacienta şi-a însuşit
a învăţa cauzată de beneficieze de un - Amplasez pacienta în salon în funcţie de starea sa cunoştinţe despre
cum să îţi necunoaşterea mediu de siguranţă, - Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare boală
păstrezi prognosticului fără accidente şi a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului. -La externare,
sănătatea bolii, manifestată infecţii. - Educ pacienta pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea tratament
prin îngrijorare, - Să fie echilibrată stresului, a alimentaţiei în exces şi bogată în proteine, antiinfecţios cu
teamă. psihic renunţarea la obiceiuri dăunătoare Nolicin 1cps/12 ore,
şi fizic încă 14 zile, cură
moderată de diureză,
regim hiposodat.
(recomandat de medic)

131
ANALIZE DE
LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

TGP 2-16 UI 13 ui.

TGO 2-20 UI 18 ui.

Glicemie 0,80-1,20 mg/dl 115 mg/dl

Uree 0,20-0,40 mg/dl 0,50gr/1000ml

Creatinina 0,6-1,20 mg/dl 2,2 mg/dl

Ionograma serică Na=135-152 m Eq/l Na 160 mEq/l,


K + =3,5-5,4 m Eq/l K 5,2 mEq/l,
Cl - =94-111 m Eq/l Cl110mEq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Ca5,1,mEq/l

132
ANALIZE DE
LABORATOR

ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINŢĂ VALORI REALE

Leucocite 4000-8000 / mm³ 14000 / mm³( leucocitoza )

Hemoglobină -HGB Barbati 13.5-17.5 g la 100 ml sange 9g/dl


- HGB Femei 12-16 g la 100 ml sange
ombocite 150.0000– 450.000 / 1 mm3 262000/ mm³

VSH 12-17mm/1h 29 mm/1h

Sumar urină Culoare galben citrin; Ph acid = 5,6-6,4 pH’- 6,8


Densitate 1010 – 1025 ; Sedimente: rare epitelii ; Leucocite: foarte Densitate:1020
rare ; Glucoza: absenta ; Pigmenti biliari: absenti ; Cilindri hialino Proteine +
granulose sub 7/min ; Urobilinogen = 0-4 mg/24h Leucocite ++
Cetonurie = absenta ; Proteine: <0,15g/zi ;K 25-100mmol/zi ; Na Hematii +
100-260mmol/zi hipercalciurie de 7,8
mmol/24 ore.
ură E Coli >100000

133
3.2.3. Evaluare de caz a pacientei P.M.

Pacienta P. M., în vârstă de 54 ani, cu domiciliul în BACĂU, s-a internat în


data de 20.03.2018, în secţia de Urologie, cu diagnosticul de Colică renală dreaptă până
în data de 25.03.2018.

Motivele internării: durere constantă cu debut brusc, în regiunea lombară


dreaptă, cu iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei drepte, nelinişte,
agitaţie, poziţie antalgică, disurie, polakiurie.

Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu:


- Cefalexine 250 mg - 1tb la 8h,
- Rowatinex 5 pic. de 3 ori/zi,
- Glucoza 5% 1 000 mg i.v.,
- Papaverină 2 f. de 0,04 g 2-3/ zi,
- Ketonal f. 100 mg
- No-spa 2 f/zi,
- NaCI 1 500 ml pev.,
- Paracetamol 1 cp x 2 zi/os,
- Polycitra-K (9-12g/zi),
- Kalinor comp. efervescente 1/zi,
- Blemaren comp. efervescente 2/zi,
- Nefrix 25 mg x 1-2/zi),
- Celebrex (1 tb/zi).
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am aşezat pacienta în poziţie antalgică: decubit lateral;
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.;
- am prevenit apariţia altor complicaţii: prin sedarea durerii;
- s-a pregătit pacienta pentru investigaţii: ecografie abdominală, urografie,

134
examen radiologie, recoltarea probelor de laborator: sânge şi urină;
- i s-a impus repaus fizic la pat;
- i s-au făcut aplicaţii locale de căldură (sticle cu apă caldă, termofor,
comprese umede) pe zona de maximă durere (loja lombară, hipogastru).
Pacienta s-a externat pe data de 25.03.2018 cu recomandările:
- să respecte regimul alimentar pentru pacienţii cu probleme urologice;
- să evite efortul fizic;
- să respecte tratamentul recomandat de medic;
- să se prezinte la control periodic.
- evitarea frigului;
- continuarea tratamentului la domiciliu;
- regim de viaţă şi alimentar corespunzător;
- revenire la control periodic.
Capacitatea de a se îngriji: este capabilă să-şi acorde îngrijiri singură.

S-a discutat cu pacienta despre recomandările la externare; acestea au fost


înţelese.

3.3. Cazul III

3.3.1. Interviu de caz

CULEGEREA DE DATE

Unitatea sanitara: Spitalul Județean Bacău

Localitatea: Bacău

Secţia: Urologie

Nr.F.O.

135
INFORMATII SOCIALE:

Nume: D

Prenume: A

Vârsta: 47 ani

Data naşterii: 3 aprilie 1971

Sex: feminin

Stare civilă: căsătorită, 3 copii

Domiciliul: Bacău

Ocupaţia: vânzătoare

Naţionalitate: română

Limbă vorbită: română

Religie: ordodoxă

Cultura: 12 clase

Condiţii de viata si de munca:bune, locuieşte în condiţii salubre alaturi de


soţ şi cei 3copii

Data internării: 03.02.2018

Data externării: 14.02,2018

Motivele internării: dureri colicative lombare, cu iradieri în flancuri şi

fosa iliacă dreaptă, anxietate.

Istoricul bolii: Circumstanţe de apariţie: boala datează de

aproximativ 2 ani.

136
Criza actuală debutând brusc cu dureri
colicative insuportabile care n-au cedat la
antispasticele şi antialgicile obişnuite (Scobutil,
Papaverină, Algocalmin).

Diagnostic la internare: colica renala dreaptă,: Litiază renală dreaptă cu

hidronefroză gradul II. Infecţie urinară

Medicul care îngrijeşte: I. S.

Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative

Antecedente personale: -fiziologice: menarhă la 14 ani, A:0, N: 3

-patologice: : în copilărie a avut varicelă, colici


renale repetate de doi ani.

INFORMAŢII FIZICE
Greutate: : 70 kg

înălţime: 1,68 m

CAP
Aspectul si culoarea tegumentelor: uşoară paliditate

Aspectul si culoarea gurii: normală.

Aspectul si culoarea buzelor: normală.

Aspectul si culoarea limbii: normală.

Aspectul si culoarea dinţilor: îngrijiţi, fără carii

Aspectul si culoarea nasului: normală.

Aspectul si culoarea parului: şaten, aspect îngrijit

137
Probleme auditive: neagă

Probleme vizuale: fără

Semne particulare nu are

TRUNCHI

Semne particulare: fără

Aspectul si culoarea tegumentelor: palide, pielea este intactă, fără modificări.

Aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu


respiraţia, murmur vezicular prezent
bilateral R=20 r/min

Aparat cardiovascular: zgomote cardiace aritmice matitate cardiacă


în limite normale; şoc apexian în spaţiul V
intercostal stâng pe LMC; TA = 160/80
mmHg, iar AV = 107b/min.

Aparat digestiv: tranzit intestinal prezent, abdomen suplu,


nedureros, spontan,ficat şi splină în limite
normale.

Aparat urogenital: organele genitale externe normal conformate;


manevra Giordano-pozitiv, lojă renală
dreaptă sensibilă, spontan şi la palpare,
emisii tranzitorii de urini tulburi, cu diureză
1600 ml

Sistem osteo-articular: integru din punct de vedere clinic

Sistem ganglionar-limfatic: nepalpabil (corespunzător vârstei)

138
S.N.C integru, orientat temporo-spaţial;

R.O.T. prezente bilateral

MEMBRE
Semne particulare: fără
Aspectul si culoarea tegumentelor: palide , cu edem persistent la nivelul
gambelor
Mobilitatea articulara: bună
Probleme in legătura cu mersul -teren plat: nu prezintă
-scări: nu prezintă
Stângace / dreptace
Se scoală singură
OBIŞNUINŢE IN LEGĂTURA CU ALIMENTAŢIA

Regim: da urmat inteles

Apetit: scăzut, alimentaţie mixtă; Nu consumă

toxice, decât ocazional.

Ritm de viaţă: normal.

Nr. de mese : 3mese/zi

Alimente preferate: preferă carnea de porc, dulciuri, fructe,

Băuturi preferate : nu are

Alimente pe care nu le poate consuma: nu are

Mod de servire a mesei: -singur


OBIŞNUINŢE DE IGIENA PERSONALA

139
Toaleta: singur ajutat

Se spală pe dinţi: x

Se piaptănă: x
Se rade: x

Se imbraca: x

Se dezbracă: x

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELEMINARILE

Scaun -frecventa: 1/zi Urina -frecventa 6-7 micţiuni

-miros: fecaloid -miros: amoniacal

-aspect: normal -aspect: concentrată

-cantitate: -cantitate: 1100 ml/24h

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA


Probleme privind somnul: da - insomnie, epuizare.

Obişnuinţe privind somnul: 8 ore.

Utilizarea sedativelor. Diazepam.

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Ii place sa fie singura nu

cu alţii. da

Atitudinea in timpul culegerii datelor: cooperantă

Atitudinea familiei fata de bolnav: ridică moral pacientei

Atitudinea personalului medical: corectă faţă de pacient

140
Mod de a petrece timpul liber : se uita la tv

INFORMAŢII MEDICALE

Grupa sanguina .AII .

Rh pozitiv

Alergii -alimente nu prezintă

-medicamente nu prezintă

-animale nu prezintă

-altele nu prezintă

Impresii de la spitalizările anterioare: tratată corespunzător stării de boală

Tratament urmat înaintea spitalizării:

Tratament SCOBUTIL 2 fiole i.v.


actual: PAPAVERINĂ 4 fiole i.m.
PIAFEN 1 fiolă i.m.
.
GLUCOZĂ 10% 1 pungă i.v. perfuzie
CYSTENAL 3xzi 5 picături oral
Investigate
PAPAVERINĂ 1 fiolă i.m.
efectuate :
AMPICILINĂ 500 mg 4x1 fl. i.m.

ANALIZE DE LABORATOR

Analiza cerută Valoarea obţinută Valoarea normală


HEMOGLOBINĂ 13,2 g% 14-16 g%
3
LEUCOCITE 7400 mm 5000-10.000 mm3
GLICEMIE 80 mg% 80-120 mg%
HEMATOCRITUL (V.E.P) 46 g% 45 g%
VSH 14-32 mm 1h: 8-12 mm 2 h: 12-20 mm
UREE 23 mg% 0,50 mg%

141
ACID URIC 4,8 mg% 3-5 mg%
CREATININA 1,2 mg% 0,6 mg-1,3 mg%
TYMOL 4 UML 0-5 UML

Analiza cerută Valoarea obţinută Valoarea normală

ALBUMINA Pozitiv Negativ


PUROI Negativ Negativ
UROBILINOGEN Negativ Negativ
GLICOZURIE Negativ Negativ
BILIRUBINA Negativ Negativ
SEDIMENT Frecvente cristale de 1-2 hematii, rare leucocite şi celule
oxid de Ca epiteliale
UROCULTURA Negativ Negativ

ANALIZA SITUAŢIEI

Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de


independență dependență dificultate
Nevoia de a respira- și Torace normal conformat - -
a avea obună circulație mobil cu respiraţia
- Murmur vezicular prezent
bilateral
- respiraţia =18 r/min -
respiraţie profundă de tip costal
superior
- amplitudine normală
- - pulsul=80 p/min
- -T.A.=140/80 mm Hg

142
Nevoia de a bea şi -a Dentiţie bună ; - Inapetenţă - Stare generală
mânca - Fara proteză dentară ; - Greaţă- vărsături alterată
- Limbă roz ;normal colorată - anxietate
- Gingii roz si aderente dintilor
;
- Masticaţie uşoară ;
- Reflex de deglutiție prezent
- Tranzit intestinal Prezent
Nevoia de a elimina Scaun - deficit de
- Frecvență: 1 /zi dificultate de a elimina producere a urinii
- Orar: aproximativ la durere la micţiune - insuficenta
aceeasi ora micţiuni frecvente în cunoaştere a
- Miros: fecaloid. cantităţi mici mijloacelor eficace
Menstruaţie: retenţie urinară de a elimina
- Menarhă la 14 ani - modificarea
- Menopauză fiziologică integrităţii căilor
urinare
Nevoia de a se mișca
- Mișcări adecvate -Poziţie antalgică -Durere
și a avea obună postură
- tonus muscular păstrat -Stare generală
alterată
Nevoia de a dormi şi - dificultate de a dormi -Durere
a se odihni - ore de somn insuficiente
- treziri frecvente -Anxietate
- somn agitat
- iritabilitate
- slăbiciune, oboseală
- astenie
Nevoia de a se -Veşminte alese după gust,
îmbrăca şi dezbrăca adecvate climatului, şi statutului
social

143
Nevoia de a menţine T=38,60C
temperatura corpului piele de culoare roz
în limite normale - - transpiraţii minime
Nevoia de a fi curat,
- Par curat, tuns
îngrijit, de a proteja
- Urechi îngrijite
tegumentele și - Dinti curati,ingrijiti
mucoasele - Gingii aderente dinților
- Unghii curate, tăiate scurt ,
- Tegumente curate
Nevoia de a evita - Mediu salubru - Risc de complicaţii - Lipsa
pericolele - Temperatură ambiantă - cunoştinţelor
18,3°C- 25°C despre boală
Mediu de siguranță - Durere
- Anxietate
Nevoia de a comunica
- Debit verbal corespunzator ;
- Sensibilitate tactilă
- Limbaj clar ;
- Facies expresiv ;
- Exprimare clară a gândurilor ;
- Acuitate auditivă
- Percepe obiectiv mesajul primit
Nevoia de a actiona- Posibilitatea de a acţiona
propriilor convingeri conform propriilor credinţe şi
si valori , de a valori sau dorinţe
practica religia - Are convingeri personale bine
stabilite fată de realitate .
Nevoia de a fi - Prezintă integritate psihică ;
preocupat în vederea
- Activitate pozitivă şi
realizării creatoare ;
Nevoia de a se recrea Este destinsă ;

144
Nevoia de a învăţa- Pacienta este capabilă să înțeleagă
- Neputinţă Cunoștințe
insuficiente despre
cum să-ţi păstrezi importanța respectării - Anxietate
evoluția bolii
sănătatea tratamentului medical recomandat
- cunoştinţe insuficiente
de medic despre boala, despre
prevenirea ei
- necunoaştere a
tratamentului preventiv al
bolii şi al regimului
alimentar

3.3.2. Plan de îngrijire a pacientei D.A.

145
ZIUA 1 – 03.02.2018
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare
afectată nursing delegat
1.Nevoia de a evita -Anxietate Pacienta să-şi exprime Intervenții autonome După 30 minute
pericolele -Alterarea stării generale diminuarea durerii în - liniştesc pacienta, încurajând-o că-i va trece durerea a cedat
ca urmare a durerii de decurs de 2 h. Pacienta să durerea; parţial la
tip colicativ din regiunea beneficieze de siguranţă - sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie administrarea de
lombară fără accidente. Pacienta să antalgică; Fortral
beneficieze de siguranţă - examinez pacienta cu atenţie;
psihică pentru înlăturarea - explorez cauza durerii;
stării de anxietate pe toată -evaluez caracteristicile durerii, localizare,
perioada spitalizării. intensitate, factori care-i cresc sau diminuează
intensitatea durerii;
- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea
durerii, băi calde, dacă este indicat;
- ajut pacienta în deplasările sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut pacienta în
activitatea zilnică: alimentaţie, hidratare, igienă,
mobilizare
Intervenții delegate
- la indicaţia medicului administrez antispastic,
antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).

146
2.Nevoia de a -Alterarea stării generale -Pacienta să prezinte Intervenții automone Pacienta prezintă în
elimina şi diconfort ca urmare a eliminări în limite - explic pacientei că trebuie să existe o relaţie între continuare alterarea
tulburărilor de emisie fiziologiceăn 48 h nevoia de a bea, a mânca, elimina, pentru a-şi putea eliminării.
urinară: polakiurie, stabili propriul orar de ingestie şi eliminare;
-Eliminare urinară - învăţ pacienta poziţia corectă pentru uşurarea
inadecvată calitativă şi micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare
cantitativă - îi stimulez evacuarea globului vezical (introduc
sub pacientă un bazinet cald, pun comprese calde pe
regiunea pubiană
- fac bilanţul hidric
Intervenții delegate
- la indicaţia medicului se pune sondă
uretrovezicală însoţită de antibioterapie cu
ceftazidim 1g/12h
3.Nevoia de a bea Alimentaţie inadecvată -pacienta să aibe trei mese Intervenții automone -pacienta are stare
şi a mânca calitativ şi cantitativ /zi - calculez raţia alimentară echilibrată funcţie de greață și vărsături.
dotorită stării de greață -pacienta să fie echilibrată numărul de calorii şi regim alimentar; - pacienta este
și vărsăturilor hidroelectrolitic şi acido - stabilesc regimul dietetic corespunză produse echilibrată
manifestată prin bazic în decurs de 24h. lactate, fructe, legume, proteine în cantităţi limitate; hidroelectroliti şi
dezechilibru - interzic să consume carne de miel, conserve de acido bazic după 24 h
hidroelectrolitic carne, brânzeturi nefermentate;
- fac zilnic bilanţul hidric măsurând cu

147
conştinciozitate ingestia excreţia; -cântăresc zilnic
pacienta;
- corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau
reducerea aportului de lichide şi electroliţi în funcţie
de ionograma serică şi urinară;
- corectez dezechilibrul acido-bazic în funcţie de
rezerva alcalină;
- rog pacientasă consume ceaiuri cu efect
diuretic.
4.Nevoia de a Insomnie determinata de- pacienta să beneficieze Intervenții automone Pacienta prezintă
dormi şi a se starea de anxietate de somn atât calitativ, cât şi - rog pacienta să-şi golească vezica urinară înaintea insomnie.
odihni cantitati, să doarmă 6- 8h de culcare; După medicație poate
fără întreru-pere în - identific prin discuţii cu pacienta care este cauza dormi 5 ore.
aproximativ 3-4 zile insomniei şi îmi spune că nu doarme din pricina
- pacienta să beneficieze durerii, a anxietaţii, nu se poate acomoda cu somnul
de confort fizic şi psihic în spital;
pentru a se odihni bine din - învăţ pacienta tehnici de relaxare;
primele 3 zile de la - îi asigur odihna şi liniştea;
internare. - creez condiţii optime de somn, prin schimbarea
lenjeriei patului şi întinderea ei, aerisirea salonului
Intervenții delegate
- La indicaţia medicului administrez

148
Diazepam înainte de culcare cu 30 minute.

5. Nevoia de a se -Imposibilitatea -Pacienta să aibe evoluţie Intervenții automone -Pacienta prezintă


mişca şi a avea o efectuării activităţilor favorabilă pe parcursul -Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot apare ca încă dureri.
bună postură obişnuite ca urmare a internării urmare a imobilizării la pat am efectuat masaj al
alterarii stării generale -Pacienta să prezinte membrelor inferioare pentru prevenirea
detrminată de durerea de postură fiziologică trombozelor,masaj al zonelor predispuse la escare
tip colicativ
6.Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să beneficieze de Intervenții automone -Pacienta înţelege
învăţa cum să îţi necunoaşterea un mediu de siguranţă, fără - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind informaţiile primite
pastrezi sănatatea prognosticului bolii, accidente şi infecţii. boala
manifestată prin - Să fie echilibrată psihic - modul de manifestare, măsurile preventive şi
îngrijorare, teamă. şi fizic curative, modul de participare la intervenţii şi
Cunoştinţe insuficiente - pacienta să acumuleze procesul de recuperare;
în legătură cu boala noi cunoştinţe, pe tot - verific dacă a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a
parcursul spitalizării însuşit noile cunoştinţe;
- pacienta să dobândească- să aibă un mod de viaţă raţional;
atitudini, obiceiuri şi - să-şi mărească rezistenţa organi- smului prin
deprinderi noi consum de fucte, legume şi activitate în aer liber

149
ZIUA 2 – 04.02.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare


afectată nursing delegat
1.Nevoia de a -Anxietate Pacienta să-şi exprime Intervenții automone Durerea a cedat
evita pericolele -Alterarea stării generale diminuarea durerii în - liniştesc pacienta, încurajând-o că-i va trece parţial la
ca urmare a durerii de decurs de 2 h. Pacienta să durerea; administrarea de
tip colicativ din regiunea beneficieze de siguranţă - sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie Fortral
lombară fără accidente. Pacienta să antalgică;
beneficieze de siguranţă - examinez pacienta cu atenţie;
psihică pentru înlăturarea - explorez cauza durerii;
stării de anxietate pe toată -evaluez caracteristicile durerii, localizare,
perioada spitalizării. intensitate, factori care-i cresc sau diminuează
intensitatea durerii;
- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea
durerii, băi calde, dacă este indicat;
- ajut pacienta în deplasările sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut pacienta în
activitatea zilnică: alimentaţie, hidratare, igienă,
mobilizare
Intervenții delegate
- la indicaţia medicului administrez antispastic,

150
antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).
2.Nevoia de a -Alterarea stării generale -Pacienta să prezinte Intervenții automone -În urma îngrijirilor
elimina şi diconfort ca urmare a eliminări în limite - explic pacientei că trebuie să existe o relaţie între acordate pacienta are
tulburărilor de emisie fiziologiceăn 48 h nevoia de a bea, a mânca, elimina, pentru a-şi putea evoluţie favorabilă
urinară: polakiurie, stabili propriul orar de ingestie şi eliminare;
-Eliminare urinară - învăţ pacienta poziţia corectă pentru uşurarea
inadecvată calitativă şi micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare
cantitativă - îi stimulez evacuarea globului vezical (introduc
sub pacientă un bazinet cald, pun comprese calde pe
regiunea pubiană
- fac bilanţul hidric
Intervenții delegate
- la indicaţia medicului se pune sondă
uretrovezicală însoţită de antibioterapie cu
ceftazidim 1g/12h
3.Nevoia de a bea Alimentaţie inadecvată -pacienta să aibe trei mese Intervenții automone -pacienta serveşte 3
şi a mânca calitativ şi cantitativ /zi - calculez raţia alimentară echilibrată funcţie de mese/zi şi bea 1000-
-pacienta să fie echilibrată numărul de calorii şi regim alimentar; 1500 ml ceai în 24h.
hidroelectrolitic şi acido - stabilesc regimul dietetic corespunză produse - pacienta este
bazic în decurs de 24h. lactate, fructe, legume, proteine în cantităţi limitate; echilibrată
- interzic să consume carne de miel, conserve de hidroelectroliti şi
carne, brânzeturi nefermentate; acido bazic după 24 h

151
- fac zilnic bilanţul hidric măsurând cu
conştinciozitate ingestia excreţia; -cântăresc zilnic
pacienta;
- corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau
reducerea aportului de lichide şi electroliţi în funcţie
de ionograma serică şi urinară;
- corectez dezechilibrul acido-bazic în funcţie de
rezerva alcalină;
- rog pacientasă consume ceaiuricu efect
diuretic.
4.Nevoia de a Insomnie determinata de - pacienta să beneficieze Intervenții automone -pacienta a beneficiat
dormi şi a se starea de anxietate de somn atât calitativ, cât şi - rog pacienta să-şi golească vezica urinară înaintea de confort fizic şi
odihni cantitati, să doarmă 6- 8h de culcare; psihic în tot timpul
fără întreru-pere în - identific prin discuţii cu pacienta care este cauza spitalizării
aproximativ 3-4 zile insomniei şi îmi spune că nu doarme din pricina
- pacienta să beneficieze durerii, a anxietaţii, nu se poate acomoda cu somnul
de confort fizic şi psihic în spital;
pentru a se odihni bine din - învăţ pacienta tehnici de relaxare;
primele 3 zile de la - îi asigur odihna şi liniştea;
internare. - creez condiţii optime de somn, prin schimbarea
lenjeriei patului şi întinderea ei, aerisirea salonului
Intervenții delegate

152
- La indicaţia medicului administrez
Diazepam înainte de culcare cu 30 minute.
5.Nevoia de a se -Imposibilitatea -Pacienta să aibe evoluţie Intervenții automone -Pacienta prezintă
mişca şi a avea o efectuării activităţilor favorabilă pe parcursul -Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot apare ca evoluţie favorabilă
bună postură obişnuite ca urmare a internării urmare a imobilizării la pat am efectuat masaj al
alterarii stării generale -Pacienta să prezinte membrelor inferioare pentru prevenirea
detrminată de durerea de postură fiziologică trombozelor,masaj al zonelor predispuse la escare
tip colicativ
6.Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să beneficieze de Intervenții automone -pacienta înţelege
învăţa cum să îţi necunoaşterea un mediu de siguranţă, fără - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind informaţiile primite,
pastrezi sănatatea prognosticului bolii, accidente şi infecţii. boala şi-a îmbogăţit
manifestată prin - Să fie echilibrată psihic - modul de manifestare, măsurile preventive şi cunoştinţele despre
îngrijorare, teamă. şi fizic curative, modul de participare la intervenţii şi boala sa pe perioada
Cunoştinţe insuficiente - pacienta să acumuleze procesul de recuperare; spitalizării .
în legătură cu boala noi cunoştinţe, pe tot - verific dacă a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a
parcursul spitalizării însuşit noile cunoştinţe;
- pacienta să dobândească- să aibă un mod de viaţă raţional;
atitudini, obiceiuri şi - să-şi mărească rezistenţa organi- smului prin
deprinderi noi consum de fucte, legume şi activitate în aer liber

153
ZIUA 3 – 05.02.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare


afectată nursing delegat
1.Nevoia de a -Anxietate Pacienta să-şi exprime Intervenții automone După 30 minute
evita pericolele -Alterarea stării generale diminuarea durerii în - liniştesc pacienta, încurajând-o că-i va trece durerea a cedat
ca urmare a durerii de decurs de 2 h. Pacienta să durerea; parţial la
tip colicativ din regiunea beneficieze de siguranţă - sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie administrarea de
lombară fără accidente. Pacienta să antalgică; Fortral
beneficieze de siguranţă - examinez pacienta cu atenţie;
psihică pentru înlăturarea - explorez cauza durerii; După 2h durerea a
stării de anxietate pe toată -evaluez caracteristicile durerii, localizare, scăzut semnificativ în
perioada spitalizării. intensitate, factori care-i cresc sau diminuează intensitate în
intensitatea durerii; intensitate.
- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea
durerii, băi calde, dacă este indicat;
- ajut pacienta în deplasările sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut pacienta în
activitatea zilnică: alimentaţie, hidratare, igienă,
mobilizare
Intervenții delegate
- la indicaţia medicului administrez antispastic,

154
antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).
2.Nevoia de a -Alterarea stării generale -Pacienta să prezinte Intervenții automone -În urma îngrijirilor
elimina şi diconfort ca urmare a eliminări în limite - explic pacientei că trebuie să existe o relaţie între acordate pacienta are
tulburărilor de emisie fiziologiceăn 48 h nevoia de a bea, a mânca, elimina, pentru a-şi putea evoluţie favorabilă
urinară: polakiurie, stabili propriul orar de ingestie şi eliminare;
-Eliminare urinară - învăţ pacienta poziţia corectă pentru uşurarea
inadecvată calitativă şi micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare
cantitativă - îi stimulez evacuarea globului vezical (introduc
sub pacientă un bazinet cald, pun comprese calde pe
regiunea pubiană
- fac bilanţul hidric
Intervenții delegate
- la indicaţia medicului se pune sondă
uretrovezicală însoţită de antibioterapie cu
ceftazidim 1g/12h
3.Nevoia de a Insomnie determinata de - pacienta să beneficieze Intervenții automone -pacienta a beneficiat
dormi şi a se starea de anxietate de somn atât calitativ, cât şi - rog pacienta să-şi golească vezica urinară înaintea de confort fizic şi
odihni cantitati, să doarmă 6- 8h de culcare; psihic în tot timpul
fără întreru-pere în - identific prin discuţii cu pacienta care este cauza spitalizării
aproximativ 3-4 zile insomniei şi îmi spune că nu doarme din pricina
- pacienta să beneficieze durerii, a anxietaţii, nu se poate acomoda cu somnul
de confort fizic şi psihic în spital;

155
pentru a se odihni bine din - învăţ pacienta tehnici de relaxare;
primele 3 zile de la - îi asigur odihna şi liniştea;
internare. - creez condiţii optime de somn, prin schimbarea
lenjeriei patului şi întinderea ei, aerisirea salonului
Intervenții delegate
- La indicaţia medicului administrez
Diazepam înainte de culcare cu 30 minute.
4.Nevoia de a se -Imposibilitatea -Pacienta să aibe evoluţie Intervenții automone -Pacienta prezintă
mişca şi a avea o efectuării activităţilor favorabilă pe parcursul - Pentru prevenirea complicaţiilor ce pot apare ca evoluţie favorabilă
bună postură obişnuite ca urmare a internării urmare a imobilizării la pat am efectuat masaj al -Examenele de
alterarii stării generale -Pacienta să prezinte membrelor inferioare pentru prevenirea laborator certifică
detrminată de durerea de postură fiziologică trombozelor,masaj al zonelor predispuse la escare normalizarea
tip colicativ probelor de funcţie
renală densitate
urinară 1024, Hb 13,5
g/dl, leucocite
6500/ml, urocultura
sterilă.

156
5.Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să beneficieze de Intervenții automone Pacienta pune în
învăţa cum să îţi necunoaşterea un mediu de siguranţă, fără - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind aplicare noile
pastrezi sănatatea prognosticului bolii, accidente şi infecţii. boala cunoştinţe acumulate
manifestată prin - Să fie echilibrată psihic - modul de manifestare, măsurile preventive şi
îngrijorare, teamă. şi fizic curative, modul de participare la intervenţii şi
Cunoştinţe insuficiente - pacienta să acumuleze procesul de recuperare;
în legătură cu boala noi cunoştinţe, pe tot - verific dacă a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a
parcursul spitalizării însuşit noile cunoştinţe;
- pacienta să dobândească- să aibă un mod de viaţă raţional;
atitudini, obiceiuri şi - să-şi mărească rezistenţa organi- smului prin
deprinderi noi consum de fucte, legume şi activitate în aer liber

157
ZIUA 4 – 06.02.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol Evaluare


afectată nursing delegat
1.Nevoia de a Anxietate Pacienta să-şi exprime - liniştesc pacienta, încurajând-o că-i va trece După 2h durerea a
evita pericolele -Alterarea stării generale diminuarea durerii în durerea; scăzut semnificativ în
ca urmare a durerii de decurs de 2 h. Pacienta să - sfătuiesc pacienta să-şi găsească o poziţie intensitateîn
tip colicativ din regiunea beneficieze de siguranţă antalgică; intensitate..
lombară fără accidente. Pacienta să - examinez pacienta cu atenţie;
beneficieze de siguranţă - explorez cauza durerii;
psihică pentru înlăturarea -evaluez caracteristicile durerii, localizare,
stării de anxietate pe toată intensitate, factori care-i cresc sau diminuează
perioada spitalizării. intensitatea durerii;
- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea
durerii, băi calde, dacă este indicat;
- ajut pacienta în deplasările sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut pacienta în
activitatea zilnică: alimentaţie, hidratare, igienă,
mobilizare
- la indicaţia medicului administrez antispastic,
antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).

158
2.Nevoia de a -Alterarea stării generale Pacienta să prezinte - explic pacientei că trebuie să existe o relaţie între -În urma îngrijirilor
elimina şi diconfort ca urmare a eliminări în limite nevoia de a bea, a mânca, elimina, pentru a-şi putea acordate pacienta are
tulburărilor de emisie fiziologiceăn 48 h stabili propriul orar de ingestie şi eliminare; evoluţie favorabilă
urinară: polakiurie, - învăţ pacienta poziţia corectă pentru uşurarea
-Eliminare urinară micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare
inadecvată calitativă şi - îi stimulez evacuarea globului vezical (introduc
cantitativă sub pacientă un bazinet cald, pun comprese calde pe
regiunea pubiană
- fac bilanţul hidric
- la indicaţia medicului se pune sondă
uretrovezicală însoţită de antibioterapie cu
ceftazidim 1g/12h
3.Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să beneficieze de - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind -pacienta înţelege
învăţa cum să îţi necunoaşterea un mediu de siguranţă, fără boala informaţiile primite,
pastrezi sănatatea prognosticului bolii, accidente şi infecţii. - modul de manifestare, măsurile preventive şi şi-a îmbogăţit
manifestată prin - Să fie echilibrată psihic curative, modul de participare la intervenţii şi cunoştinţele despre
îngrijorare, teamă. şi fizic procesul de recuperare; boala sa pe perioada
Cunoştinţe insuficiente - pacienta să acumuleze - verific dacă a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a spitalizării - pune în
în legătură cu boala noi cunoştinţe, pe tot însuşit noile cunoştinţe; aplicare noile
parcursul spitalizării - să aibă un mod de viaţă raţional; cunoştinţe acumulate
- pacienta să dobândească - să-şi mărească rezistenţa organi- smului prin
atitudini, obiceiuri şi consum de fucte, legume şi activitate în aer liber

159
deprinderi noi - conştientizez pacienta de necesitatea intervenţiei
chirurgicale

160
ZIUA 5 – 07.02.2018

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţiile asistentei: rol Evaluare


afectată nursing propriu şi rol
delegat
.Nevoia de a Anxietate Pacienta să-şi exprime diminuarea - liniştesc pacienta, încurajând- După 2h durerea a scăzut
evita pericolele -Alterarea stării generale durerii în o că-i va trece durerea; semnificativ în intensitateîn
ca urmare a durerii de decurs de 2 h. Pacienta să - sfătuiesc pacienta să-şi intensitate..
tip colicativ din regiunea beneficieze de siguranţă fără găsească o poziţie antalgică;
lombară accidente. Pacienta să beneficieze - examinez pacienta cu atenţie;
de siguranţă psihică pentru - explorez cauza durerii;
înlăturarea stării de anxietate pe -evaluez caracteristicile durerii,
toată perioada spitalizării. localizare, intensitate, factori
care-i cresc sau diminuează
intensitatea durerii;
- utilizez mijloace suplimentare
pentru reducerea durerii, băi
calde, dacă este indicat;
- ajut pacienta în deplasările
sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut
pacienta în activitatea zilnică:

161
alimentaţie, hidratare, igienă,
mobilizare
- la indicaţia medicului
administrez antispastic,
antialgice (papaverină, scobutil,
piafen, fortral).
2.Nevoia de a -Alterarea stării generale Pacienta să prezinte eliminări în - explic pacientei că trebuie să -În urma îngrijirilor acordate
elimina şi diconfort ca urmare a limite fiziologiceăn 48 h existe o relaţie între nevoia de a pacienta are evoluţie
tulburărilor de emisie bea, a mânca, elimina, pentru a- favorabilă
urinară: polakiurie, şi putea stabili propriul orar de
-Eliminare urinară ingestie şi eliminare;
inadecvată calitativă şi - învăţ pacienta poziţia corectă
cantitativă pentru uşurarea micţiunii şi
golirea completă a vezicii
urinare
- îi stimulez evacuarea globului
vezical (introduc sub pacientă
un bazinet cald, pun comprese
calde pe regiunea pubiană
- fac bilanţul hidric
- la indicaţia medicului se pune
sondă

162
uretrovezicală însoţită de
antibioterapie cu ceftazidim
1g/12h
3.Nevoia de a -Anxietate cauzată de -Pacienta să beneficieze de un - explorez nivelul de cunoştinţe -pacienta înţelege informaţiile
învăţa cum să necunoaşterea mediu de siguranţă, fără accidente al pacientei privind boala primite, şi-a îmbogăţit
îţi pastrezi prognosticului bolii, şi infecţii. - modul de manifestare, cunoştinţele despre boala sa pe
sănatatea manifestată prin - Să fie echilibrată psihic măsurile preventive şi curative, perioada spitalizării - pune în
îngrijorare, teamă. şi fizic modul de participare la aplicare noile cunoştinţe
Cunoştinţe insuficiente - pacienta să acumuleze noi intervenţii şi procesul de acumulate
în legătură cu boala cunoştinţe, pe tot parcursul recuperare;
spitalizării - verific dacă a înţeles mesajul
- pacienta să dobândească corect şi dacă şi-a însuşit noile
atitudini, obiceiuri şi cunoştinţe;
deprinderi noi - să aibă un mod de viaţă
raţional;
- să-şi mărească rezistenţa
organi- smului prin consum de
fucte, legume şi activitate în aer
liber

163
3.3.3. Evaluare de caz a pacientei D.A.
Pacienta D.A. în vârstă de 31 ani, cu repetate colici renale în antecedente, se
internează după ce a urmat tratament ambulator cu scobutil compus, piafen, papaverină,
dezinfectante urinare. După acest tratament durerile din regiunea lombară n-au cedat. În
urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul de certitudine: Litiază renală dreaptă.
Colică renală dreaptă. Infecţie urinară.

Pacientei i s-a administrat la serviciul de urgenţă, tratamentul de urgenţă:


algocalmin, papaverină, scobutil compus, papaverină. Durerile colicative n-au cedat
complet, decât după administrarea unei fiole de mialgin intramuscular. După ce s-a
liniştit pacienta, i s-a întocmit foaia de observaţie clinică, apoi a fost internată în secţia
Urologie a Spitalului Judeţean Bacău.

În urma îngrijirilor date, conform planului de nursing stabilit şi în urma


tratamentului medicamentos recomandat de medic, pacienta evoluează favorabil. În a
12-a zi de tratament, elimină 7 calculi mici, de 2-3 mm fiabili.

Se externează în stare ameliorată, reuşind să aibe micţiuni spontane, să-şi


golească complet vezica, să nu mai fie anxioasă, având un vocabular de cunoştinţe
bogat despre boala sa, cu metode profilactice şi curative, pe care le va aplica în practică.

Se externează cu următoarele recomandări:

- regim alimentar echilibrat;

- consum de lichide: 2,5 litri/zi;

- evitarea efortului fizic, frigului şi umezelii;

- menţinerea unui pH urinar: 6-6,5;

- tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverină, Scobutil compus la nevoie;

- control în policlinică.

164
ANEXE

165
Anexa 1
Sistemul Urinar87

87
Trevor Weston, trad. Razvan P. Ionescu-Andrei - Atlas de anatomie, Bucuresti, Editura VOX, 2008, pg. 121

166
Anexa 2
Rinichiui in situ: vedere anterioara88

88
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 319

167
Anexa 3
Rinichii in situ: vedere posterioara89

89
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 320

168
Anexa 4
Structura macroscopic a rinichiului90

90
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 321

169
Anexa 5
Nefronul si tubul collector: schema 91

91
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 325

170
Anexa 6
Sistemul de filtrare al rinichiului92

92
Atlas de anatomie – Trevor Weston: trad. Razvan P. Ionescu-Andrei, Editura Vox, Bucuresti, 2008

171
Anexa 7
Vasele limfatice si nodulii limfatici ai rinichiului si vezicii urinare93

93
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 329

172
Anexa 8
Ureterele94

94
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 327

173
Anexa 9
Inervatia rinichilor, ureterelor si vezicii urinare95

95
NETTER Atlas de anatomie umana, editia a treia, editor: Dr. Gh. P. Cuculici, plansa 330

174
Anexa 10
Factorii de risc şi mecanismele prin care aceştia contribuie la dezvoltarea urolitiazei.96

Factori de risc Mecanisme


Afecţiuni intestinale Induc ↓ volumului urinar şi a pH-ului,
hiperoxalurie, hipocitraturie
Consum excesiv de carne (inclusiv de Acidifiaza urina, ↓ citratul şi determină
pui) hiperuricozurie
Consum excesiv de oxalaţi Favorizează hiperoxaluria
Dietă hipersodată Favorizează hipercalciuria
Istoricul familial pozitiv Predispozitia genetic
Rezistenţa la insulină Induce tulburări in metabolismul
amoniacului şi modifică astfel pH-ul
urinar
Gută Favorizează hiperuricozuria
Scăderea volumului urinar Favorizează suprasaturarea urinei în
constituenţii care participă la formarea
calculilor
Obezitatea Poate favoriza hipercalciuria; efecte
similare consumului excesiv de carne
Hiperparatiroidismul primar Induce hipercalciurie persistentă

96
Paul K. Pietrow, M.D. and Michael E. Karellas, M.D. Medical Management of Common Urinary Calculi. In Am Fam
Physician. 2006 Jul

175
Anexa 11
Compoziţia calculilor97

Compozitia chimica:
- oxalat de calciu monohidrat sau dihidrat ( cei mai frecventi - 65%); fosfat: hidroxiapatit, carbonat
apatit, calciu hidrogen fosfat dihidrat, P-tricalciu fosfat, fosfat amoniaco-magnezian hexahidrat (struvit);
acid uric;
- urat: acid uric dihidrat, urat monoamonian, urat disodic monohidrat; Doar aproximativ 33% dintre
calculi au o structura monominerala, cel mai frecvent existand combinatii ale componentilor de mai sus.
Radioopacitatea:
- intens radioopac: oxalat de calciu monohidrat, calciu hidrogen fosfat dihidrat;
- radioopac: oxalat de calciu dihidrat, hidroxiapatit; semiopac: struvit ( fosfat amoniaco-magnezian),
cistina; radiotransparent: acid uric, xantina.

97
Tomescu P., Pănuș A. - Urologie, Editura UMF Craiova, 2006

176
Anexa 12
Principii pentru tratament. Principii de intervenţie.98

Principii pentru tratamentul activ al calculilor renali

Principii de intervenţie activă în litiaza ureterală

Ab = antibiotic; iv. = intravenos; chemo oral = chemoliză orală;

98
Adaptat după „EAU Guidelines on Urolithiasis, text updated March 2005”

177
CNP

Numele………R..numele……S….Anul..2018..luna...05. Nr. foii de observaţie……806……Nr. salon……5…..Nr. pat…………..

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 1 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Zile de boalå Temp 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S DS D S D S D S D S D S D S DS D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune

178
CNP

Numele……P ..numele……M….Anul..2018..luna...03. Nr. foii de observaţie……10914……Nr. salon……2…..Nr. pat…………..

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 1 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune

179
CNP

Numele…D……..prenumele…A…….Anul..2013..luna...02. Nr. foii de observaţie……1245……Nr. salon……3…..Nr. pat…………..

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 1 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune

180
BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean Aurel, Roşu Ionel, Istrate Călin - Mic atlas de anatomie, Editura Corint,
Bucureşti, 2006
2. Atlas de anatomie, Editura Steaua Nordului, 2008
3. Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Catalin Istrate - Mic atlas de anatomie, Editura
Corint, Bucuresti, 2006
4. Balta G - Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1983
5. Borundel C. - Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL,
Bucureşti 1995
6. Constantiniu R. - Tratamentul intervenponal al litiazei renoureterale, Tn Urologie
Clinica sub red. I. Sinescu, Cap. 14, Editura Medicaka Amaltea, Bucuresti, 1998
7. Costică I. - Bolile renale pe intelesul tuturor, Editura M.A.S.T, Bucuresti, 2007
8. Denstedt J. - Endourology and Laparoscopy Course, St. Joseph's Health Centre,
London, Ontario, Canada, 1993
9. Dr.Dascalescu A. – Afecțiunile ureterului și vezicii urinare pe înțelesul tuturor,
Editura M.A.S.T. Bucuresti 2008
10. Eisenberger F., Miller K. - Urologische Steitherapie, ESWL und Endourologie,
Georg Thieme Verlag, Stuttgart, 1987
11. Eisenberger F., Miller K., Rassweiler J. - Stone Therapy in Urology, Georg
Thieme Verlag, Stuttgart-New York, 1991
12.Niculescu Cezar Th., Carmaciu Radu, Voiculescu Bogdan - Anatomia și fiziologia
omului: compendiu, Bucuresti, Editura Corint, 2009
13. Parks JH, Barsky R, Coe FL. - Gender differences in seasonal variation of urine
stone risk factors, J Urol 2003

181
14. Paul K. Pietrow, M.D. and Michael E. Karellas, M.D. - Medical Management of
Common Urinary Calculi. In Am Fam Physician. 2006 Jul 1
15.Reddy A. - Essentials of renal physiology. East Hanover, College Book
Publishers 1999.
16.Schrier RW. - Manual of Nephrology: Diagnosis and Therapy Lippincott,
Philadelphia 2005
17.Sinescu I. - Litiaza aparatului urinal. In: SINESCU, I. ed. Urologie clinic,
Editura Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998
18. Sinescu I. - Litiaza aparatului urinar, Tn Urologie Clinica sub red. I. Sinescu,
Cap. 11, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 1998
19.Titirca L. - Explorări funcționale și îngrijiri speciale acordate bolnavului, Breviar
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2008
20.Titircă L. - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali,
Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2003
21.Titircă L. - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Editura Medicală, Bucureşti,
1998
22.Tomescu P., Pănuș A. - Urologie, Editura UMF Craiova, 2006
23.Trevor Weston: trad. Razvan P. Ionescu-Andrei - Atlas de anatomie, Editura Vox,
Bucuresti, 2008
24.Ursea N. - Tratat de nefrologie. editia a II-a, Artprint, Bucuresti, 2006.

182

S-ar putea să vă placă și