FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI

ADMINISTRAȚIE PUBICĂ
Forma de învăţământ: ID
Program de studiu : Administrarea afacerilor
Student:Manole Simona Cozmina

ASPECTE DE MEDIU
ALE
DESPADURIRILOR
Cuprins
1.Introducere..........................................................................3
2.Cauzele defrisarii................................................................3
3. Rolul si importanta padurilor.............................................4
4.Exploatarea intr-un mod durabil.........................................5
5.Efectele despaduririlor asupra mediului..............................6
Concluzii................................................................................8
Bibliografie...............................................................................9

2
1.Introducere

„Totul a iesit bun din mainile naturii pentru a degenera in mainile omului”1

Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala
de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca .In fiecare minut 26 de
hectare de padure sunt pierdute iar daca vom continua asa vom avea o planeta lipsita de
padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale
isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei
planetei.
Odata Pamantul era acoperit in majoritate de padure dar odata cu cresterea populatiei
umane acestea au trebuit sa fie taiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea
Britanie unde agricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la cateva palcuri
imprastiate. Insa padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec.
20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase.Termenul de defrişare este
adesea utilizat în mod eronat pentru a descrie orice activitate al cărei rezultat este îndepărtarea
completă a arborilor dintr-o zonă. Eliminarea tuturor arborilor dintr-o zonă în conformitate cu
principiile gospodăririi durabile a pădurilor este corect descrisă ca recoltă de regenerare
(astfel activitatea exploatărilor de masă lemnoasă care funcţionează în baza unor programe
bine stabilite şi care se conformează reglementărilor legislative şi normativelor în vigoare nu
trebuie considerată ca fiind defrişare). În fapt există o serie de specii de arbori a căror
regenerare pe cale naturală este foarte dificilă sau chiar nu are loc în absenţa unor perturbări
naturale sau intervenţii antropice.
1
J.J.Rousseau
3
 Așadar defrişarea sau despădurirea trebuie înțeleasă ca fiind un proces de îndepărtare a
unei păduri sau stand de arbori, atunci când terenul eliberat este utilizat în alte scopuri decât
cele forestiere (ex: pentru agricultură, urbanism etc.).2

2.Cauzele defrisarii

Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate,
incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare.Oamenii au trait in preajma
padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in
echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai
multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a
intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.
Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn.
In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor
si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un
pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si
regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de
regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este
situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este
cauza a peste 70% din defrisarile padurii.3
La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri
comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul
copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema
serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale comertul cu
lemn aveao o influenta nesemnificativa asupra padurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor,
drumurilor si caii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au
devenit principalele tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la
pierderi fara precedent.

3. Rolul si importanta padurilor

Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din
oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat
2
www.ziare.com
3
http://yryna07.byethost15.com/
4
din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie);
Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la
reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului, purificand atmosfera;
Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau
vânt;
Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de
muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata;
Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari
cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat;
Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale;
Ajuta la conservarea biodiversitatii, reprezentand un sistem ecologic complex care
adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia;
Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de preferat terenurilor
ocupate de culturi agricole sau alte amenajari antropice;
Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute;
Are o mare importanţa educativ – ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile
urmatoare.
Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi
hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât
oricare alt ecosistem natural.
Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în
influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al
carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie.
Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii
îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri
agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile
produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este
eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la
carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ
20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce
la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au
posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile

5
previzionate de combustibilii fosili până în 2050.

4.Exploatarea intr-un mod durabil

Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea

creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea
de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe
termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de
asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru
ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice.
Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea
diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile
sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi structură a
habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu
schimbările climatice.
Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la
maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se
facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum companiile de
producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când
preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă
optimală. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a
lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea semnificativă a
stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului în timpul operaţiunilor de
deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.4

5.Efectele despaduririlor asupra mediului

Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni

pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa
dispara. O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea
intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista
sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si
duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel
mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii
4
http://www.milioanedecopaci.ro/
6
am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind
acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira
dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in
cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in
atmosfera si schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc
agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de
carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult
sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea
ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi.
o S-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
o Sunt tot mai frecvente secetele si inundatiile;
o S-au intensificat alunecările de teren;
o A degenerat starea masivelor forestiere;
o A sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi
plante;
o Defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale;
o Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe
terenurile in pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din
apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului,
folosirii maşinilor, etc.
o O altă consecinţă a defrişărilor forestiere o reprezintă fenomenul de
înmlăştinare; acesta este rezultatul acumulării unor cantităţi excesive de apă, fie sub formă de
apă freatică – când nivelul apei din sol ajunge la suprafaţă, fie de apa din precipitaţii când
straturile impermeabile ale solului împiedică pătrunderea apei în adâncime, provocând
stagnarea ei la suprafaţă, până la evaporare. Acest fenomen apare mai frecvent în subzona
molidişului, în arboretele de molid, şi în subzona stejarului, arboretelui de cer şi gârniţă.
o Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii
climatului, la intensificarea vitezei vânturilor.
Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s-au
dereglat echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură. Importanţa
crescută care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural sau divers
umanizat, după parerea mea se explică tocmai prin mulţimea efectelor negative ale acestui
impact, ale urbanizării şi industrializării accelerate şi a folosirii intensive a resurselor

7
mediului(, care au dus la eroziunea solului, alunecări de teren, torenţialitate accelerată a
apelor curgătoare, inundaţii, agravarea secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor
reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în general, formarea furtunilor de praf, poluarea
aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea apelor şi solului, poluarea fonică.)
Pentru protejarea pădurii este necesar un ansamblu de mijloace de protecţie care să
armonizeze sfera intereselor economice, sociale şi ecologice, un rol important in cadrul
acestor mijloace de protectie avandu-l si categoria instrumentelor juridice.

Concluzii

Defrişările şi implicit degradarea ecosistemelor forestiere au fost încurajate printr-o

serie de stimulente economice care conduc la ideea că valorificarea masei lemnoase şi
utilizarea terenurilor ocupate de păduri în alte scopuri este mult mai profitabilă decât
conservarea pădurilor. Multe funcţii importante ale pădurilor nu pot fi cuantificate, nu au o
piaţă de desfacere, şi prin urmare nici o valoare economică intrinsecă pentru proprietarii
acestora sau pentru comunităţile a căror bunăstare se bazează pe valorificarea lemnului.
Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare
stabilitate, decât pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la
îmbunătăţirea calităţii mediului și menţinerea echilibrelor ecologice.
 Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a
caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de
organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. La celalat
capat al firului, consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care
il are cumpararea produselor din paduri. De aceea organizatiile de conservare incearca sa-i
educe sa cumpere alternative asupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate
asupra stilului lor de viata.

8
Bibliografie

1. http://www.milioanedecopaci.ro/
2. http://www.usamvcluj.ro/
3. http://yryna07.byethost15.com/
4. „o problemă acută a româniei – defrişările”- Mădălina Flavia Ionita
5. „Defrisarea padurilor”- Jecan Diana
6. www.ziare.com