Dosar nr.

3-51/2021
PIGD nr.2-21034949-09-3-09032021

ÎNCHEIERE
26 martie 2021 mun.Bălţi

Judecătorul Judecătoriei Bălţi, sediul Central, Eduard Balan, studiind cererea de chemare în
judecată înaintată de Brînză Lilian către Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei
cu privire la anularea Deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 cu privire la
delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu, dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din
20.01.2021 cu privire la numirea conducătorului interimar, dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei
nr.07-P cu privire la numirea în funcție din 25.01.2021 și obligarea restabilirii în funcție,

CONSTATATĂ:

1. La 02.03.2021, Brînză Lilian a înaintat în instanţa de judecată, acțiune în ordinea contenciosului

administrativ, către Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei cu privire la anularea
Deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 cu privire la delegarea exercitării
atribuțiilor de serviciu, dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din 20.01.2021 cu privire la
numirea conducătorului interimar, dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.07-P cu privire la
numirea în funcție din 25.01.2021 și obligarea restabilirii în funcție.
2. Prin intermediul Programului Integrat de Gestiune a Dosarelor, cauza de contencios administrativ, a
fost repartizată spre examinare Judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Central, Eduard Balan,
specializat în materia contenciosului administrativ.
1. Judecătorul denotă că, potrivit art.219 alin.(2)-(3) Cod administrativ, Instanța de judecată depune
eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a
cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare
constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de
drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are
dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul
cererilor formulate de participanții la proces.
2. Prin încheierea judecătorească din 10 martie 2021, a fost dispus: se stabilește termen pentru
înlăturarea neajunsurilor din cererea de chemare în judecată înaintată de Brînză Lilian către Consiliul
raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei cu privire la anularea Deciziei Consiliului raional
Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 cu privire la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu, dispoziției
Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din 20.01.2021 cu privire la numirea conducătorului interimar și
dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.07-P cu privire la numirea în funcție din 25.01.2021 și
obligarea restabilirii în funcție, până la data de 24.03.2021, și anume prezentarea cererii privind
ajustarea pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată prin concretizarea acestora, ținând
cont de prevederile art.206 Codul administrativ, în 3 exemplare.
3. S-a explicat reclamantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de chemare
în judecată va fi declarată ca fiind inadmisibilă spre examinare în ordinea contenciosului
administrativ şi împreună cu actele anexate va fi remisă în adresa reclamantului.
4. La data de 11.03.2021 în adresa reclamantului Brînză Lilian, a fost expediată pentru informare copia
încheierii din 10.03.2021, acestea fiind recepționate de reclamant la 18.03.2021.
5. La caz, Judecătorul relevă regula rolului activ pe care participanții la proces, titulari ai unui interes
material și/sau procesual trebuie să-l manifeste în proces, atât sub aspectul motivării pretențiilor sale
cât și sub aspectul executării prescripțiilor instanței de judecată, odată ce aceștia au fost înștiințați
despre faptul stabilirii termenului pentru lichidarea neajunsurilor. Nemijlocit Curtea Europeană, în
jurisprudența sa privind admisibilitatea cererilor parvenite către Curte, stauează asupra necesității
 părților de a manifesta un rol activ în procesul realizării drepturilor sale. Procedura în faţa Curţii are
un caracter contradictoriu. Astfel, părţile – reclamantul şi pârâtul – trebuie să-şi susţină argumentele
atât în fapt cât şi în drept. În cazul în care o parte omite să producă probele sau informaţiile solicitate
de Curte, ori să prezinte, din proprie iniţiativă, informaţii pertinente, sau, dă dovadă, în alt fel, de
lipsă de participare efectivă la procedură, Curtea poate trage, din comportamentul său, concluziile pe
care le consideră adecvate.
6. Ulterior, la 23.03.2021, reclamantul Brînză Lilian, în scopul executării prescripțiilor instanţei de
judecată dispuse prin încheierea din 10.03.2021, a depus cerere de concretizare a acțiunii.
7. Prin cererea de concretizare a acțiunii, reclamantul a solicitat anularea totală a Deciziei Consiliului
raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 cu privire la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu, a
dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din 20.01.2021 cu privire la numirea conducătorului
interimar, dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.07-P cu privire la numirea în funcție din
25.01.2021 și obligarea restabilirii efective în funcție.
8. Din analiza conținutului cererii de concretizare a pretențiilor depusă de reclamant la data de
23.03.2021, Judecătorul constată că, reclamantul Brînză Lilian nu a înlăturat integral neajunsurile
stabilite de Judecător în încheierea din 10.03.2021, și anume înlăturarea neajunsurilor de ordin
procedural privind concretizarea pretenției privind restabilirea efectivă la locul de muncă, conform
art.206 Cod administrativ.
9. În această ordine de idei, Judecătorul relevă că, condițiile pentru înaintarea acțiunii în contencios
administrativ prescrise de Codul administrativ și impuse reclamantului prin încheierea de acordare a
termenului pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de chemare în judecată, urmează a fi
respectate integral, or, în acest sens se denotă că, neînlăturarea acestora sau înlăturarea parțială sau
incorectă/ contrar prescripțiilor instanței, a neajunsurilor din cererea de chemare în judecată duce la
inadmisibilitatea acesteia spre examinare în contencios administrativ. Condițiile menționate le sunt
opozabile justițiabililor/ reclamanților, respectarea cărora nu doar reprezintă o condiție de
admisibilitate a acțiunii ci și o premisă pentru a asigura realizarea dreptului la apărare a pârâtului/
pârâților. Formularea incertă a pretențiilor din acțiune, duce, pe cale de consecință, la imposibilitatea
examinării temeinicia soluției acțiunii înaintate.
10. Judecătorul, în încheierea din 10.03.2021 de acordare a termenului a explicat reclamantului că, în
conformitate cu prevederile art.206 alin.(1) Cod administrativ, O acțiune în contencios administrativ
poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în
contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în
obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)
constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ
individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).
11. Din norma legală enunțată reiese că acțiunea înaintată în ordinea contenciosului administrativ,
trebuie încadrată în una din formele prevăzute la art.206 alin.(1) Cod administrativ, și anume: acțiune
în contestare, acțiune în obligare, acțiune în realizare, acțiune în constatare, acțiune de control
normativ. În situația în care, din analiza capetelor de acțiune formulate de reclamant nu este posibil
de a identifica cert caracterul pretențiilor, acestea fiind formulate fie prea general, fie în mod incert,
instanța de judecată va acorda reclamantului un termen rezonabil pentru înlăturarea acestor
neajunsuri din acțiunea înaintată.
12. La caz, s-a comunicat reclamantului că, pentru ca o acțiune de contencios administrativ să fie
susceptibilă de examinare de către instanța de judecată, aceasta trebuie să fie cert individualizată sub
aspectul obiectului, temeiului, părților, în special în raport cu solicitările formulate. Astfel, în cazul
unei acțiuni în obligare, reclamantul urmează să indice actul expres la emiterea căruia instanța de
judecată de contencios administrativ să oblige autoritatea publică. Atât timp cât reclamantul nu
indică cert conținutul solicitărilor în acțiunea înaintată, instanța de judecată nu se poate expune în
fond asupra acțiunii.
 13. În situația din speță, Judecătorul relevă aplicabilitatea prevederilor art.89 alin.(3) Codul muncii,
Imediat după pronunţarea hotărîrii instanţei de judecată privind restabilirea salariatului la locul de
muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la cunoştinţa
salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
14. Norma legală enunțată vine în completarea art.206 Cod administrativ și fundamentează concluzia că,
restabilirea la locul de muncă, se efectuiază de către angajator, în baza hotărârii instanței de judecată,
prin emiterea unui ordin de restabilire, care la caz ia forma unui act administrativ. Astfel reclamantul
urmează să solicite instanței de judecată anume obligare autorității publice de a emite un act
administrativ/ordin de restabilire în funcție ci nu simpla obligare la acțiune.
15. În temeiul art.195 Cod administrativ, Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară
conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepţia art.169–171.
16. Potrivit art.4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a
cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale
persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care
sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice,
precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de
drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.
17. Conform art.16 al.(1) CPC, Hotărîrile, încheierile, ordonanţele şi deciziile judecătoreşti definitive,
precum şi dispoziţiile, cererile, delegaţiile, citaţiile, alte adresări legale ale instanţei judecătoreşti,
sînt obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale,
organizaţiile şi persoanele fizice şi se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
18. Potrivit art.207 alin.(1) și (2) lit.h) Cod administrativ, Instanţa verifică din oficiu dacă sînt întrunite
condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,
acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă
de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd cererea de
chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art.211 alin.(1) şi (2) şi art.212 alin.(1) şi
reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată.
19. Judecătorul a explicat reclamantului Brînză Lilian că, în cazul nelichidării neajunsurilor menționate
până la data stabilită de Judecător, cererea de chemare în judecată va fi declarată ca fiind
inadmisibilă spre examinare în contencios administrativ.
20. Astfel, termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată depuse a
expirat, însă, până la momentul emiterii încheierii în cauză reclamantul Brînză Lilian, nu a înlăturat
neajunsurile indicate în încheierea judecătorească din 10.03.2021. În cererea de concretizare a
pretențiilor, reclamantul nu a individualizat actul administrativ la care emiterea căruia să fie obligată
autoritatea publică.
21. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că termenul acordat pentru lichidarea
neajunsurilor a expirat, iar reclamantul Brînză Lilian nu a îndeplinit integral cerințele enumerate în
încheierea judecătorului din 10.03.2021, Judecătorul ajunge la concluzia de a declara inadmisibilă în
contencios administrativ cererea de chemare în judecată înaintată de reclamantul Brînză Lilian, în
partea pretenției privind obligarea restabilirii efective în funcție.
22. Suplimentar, Judecătorul constată aplicabilitatea la caz a temeiului de inadmisibilitate prevăzut la
art.207, alin.(2) lit.e) Cod administrativ, în raport cu pretenția privind anularea deciziei Consiliului
raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 cu privire la delegarea exercitării atribuțiilor și
împuternicirilor directorului IMSP”Spitalul raional Sîngerei” a lui Malcoci Vasile, și dispoziției
Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din 20.01.2021 cu privire la numirea lui Malcoci Vasile director
interimar al IMSP”Spitalul raional Sîngerei”, anume, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin
activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
23. Conform art.17 Cod administrativ, Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de
lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
24. Potrivit art.39 alin.(2) Cod adminbistrativ, Orice persoană care revendică un drept vătămat de către
o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate
adresa instanţei de judecată competente.
25. În conformitate cu art.189 alin.(1) Cod administrativ, Orice persoană care revendică încălcarea unui
drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în
contencios administrativ.
26. În această ordine de idei judecătorul menționează că, rațiunea înaintării unei acțiuni în ordinea
contenciosului administrativ, fie în contestare, realizare, constatare, obligare, rezultă din necesitatea
realizării sau apărării unui interes contestat sau drept încălcat, prin obținerea unui act judecătoresc de
dispoziție întemeiat de restabilire a dreptului lezat sau a interesului contestat. Posibilitatea participării
a unor sau a altor persoane în procesul de judecare a unei pricini concrete urmează să fie stabilită,
luându-se în considerare raportul juridic material litigios şi existența unui interes material şi
procesual. Prin urmare, anume persoanele interesate urmează să sesizeze instanţa de judecată
competentă, care intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică apărarea unui drept al
său încălcat sau contestat, libertăți ori a unui interes legitim. Nemijlocit cu titlu de condiție a punerii
pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ, legea instituie condiția conform căreia, la cererea de
chemare în judecată, reclamantul va indica esența încălcării sau a pericolului de încălcare a
drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului, pretențiile lui. Altfel spus, părțile
sânt anume subiecții interesați ai raportului material litigios, subiecți titulari ai unui interes material
și procesual.
27. Interesul este o cerință necesară pentru existentă dreptului la acțiune, acesta conferind calitatea de
parte, iar reclamantul trebuind să justifice în persoana sa interesul de a formula acțiune.
Reclamantul trebuie să justifice în persoana sa interesul de a promova acţiunea – cu îndeplinirea
cumulativă a exigențelor acestui element necesar al dreptului la acțiune, şi anume să fie legitim, să
fie personal şi direct, să fie născut şi actual. Folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii
judiciare trebuie să aparțină celui care recurge la acțiune. Pe lângă dovada interesului său legitim şi
personal, persoana trebuie să facă şi dovada că s-ar expune unui prejudiciu dacă nu ar recurge la
acțiune în momentul respectiv.
28. Condiția existenței interesului la înaintarea acțiunii în ordinea contenciosului administrativ, rezultă
direct dintr-o serie de articole ale Codul administrativ, și anume: art.17 care oferă definiția legală a
noțiunii de drept vătămat care este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă; art.20 consacră condiția justificării interesului la
înaintarea acțiunii, stipulând că doar în cazul în care printr-o activitate administrativă se încalcă un
drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în
contencios administrativ; art.32 alin.(2) prevede că, în condițiile legii, autoritățile publice trebuie să
asigure participarea neîngrădită la procedura administrativă anume a persoanelor interesate; din
art.189 constatăm că, înaintarea acțiunii în contencios administrativ poate fi realizată de orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități
publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ, adică de o persoană care justifică un
interes.
29. Cu titlu de consecință a normelor legale menționate, se remarcă faptul că, persoana la înaintarea
acțiunii în ordinea contenciosului administrativ urmează să justifice interesul său în examinarea
cauzei, să identifice dreptul încălcat sau interesul contestat prin emiterea actului administrativ
contestat. Astfel, interesul este o cerință necesară pentru existență dreptului la acțiune, acesta
conferind calitatea de parte, iar reclamantul trebuind să justifice în persoana sa interesul de a formula
acțiune.
30. Raportând prevederile legale enunțate mai sus, la circumstanțele speței date, instanța statuează asupra
faptului că, argumentele expuse de reclamant la înaintarea acțiunii, nu sunt susceptibile de a releva
un interes personal al acestuia, nu demonstrează existența faptului încălcării sau contestării unui
drept sau interes legitim a reclamantului prin emiterea actului administrativ contestat şi anume -
 decizia Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 și dispoziția Președintelui r-nul Sîngerei
nr.04-P din 20.01.2021.
31. Or, prin actele administrative contestate menționate supra s-a dispus delegarea exercitării atribuțiilor
și împuternicirilor directorului IMSP”Spitalul raional Sîngerei” a lui Malcoci Vasile, fără ca
reclamantul Brînză Lilian, să fie vizat în actele administrative menționate, astfel, decizia Consiliului
raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 și dispoziția Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din
20.01.2021, nu poate fi apreciată în calitate de act administrativ individual nefavorabil în raport cu
reclamantul Brînză Lilian.
32. Pe cale de consecință, se relevă faptul lipsei interesului material şi procesual al reclamantului Brînză
Lilian, în examinarea prezentei cauze de contencios administrativ și, prin urmare, aplicabilitatea
prevederilor art.207 alin.(2) lit.e) de declarare a pretenției privind anularea deciziei Consiliului
raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020 și dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din
20.01.2021, ca fiind inadmisibilă spre examinare în ordinea contenciosului administrativ.
33. Judecătorul consideră necesar de a explica că, potrivit prevederilor art.207 alin.(3) Cod administrativ,
declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–e) exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
34. Conceptul justificării interesului/dreptului vătămat la înaintarea unei acțiuni este abordat frecvent și
de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care în jurisprudența utilizează așa termeni ca: interesul
de a pune în discuție, parte interesată, interese concurente, interes individual (Cauza Sofranschi v.
Republica Moldova, hotărârea din 21/12/2010, Cauza Ciorap v. Republica Moldova, hotărârea din
19/06/2007, definitivă din 19/09/2007, Cauza ASITO v. Republica Moldova, hotărârea din
8/11/2005, definitivă din 8/02/2006, Cauza Barankevich v. Rusia, hotărârea din 26/07/2007). La fel,
condiția justificării dreptului vătămat constituie un criteriu de admisibilitate pentru sesizarea Curții
Europeane a Drepturilor Omului, care în temeiul art.35 § 3 lit.(b) din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, poate declara inadmisibilă orice cerere individuală atunci când consideră că
reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu important.
35. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reamintește că, în conformitate cu
jurisprudența sa, prin prisma art.34 din Convenție desemnează prin „victimă” persoana direct afectată
de acţiunea sau omisiunea în cauză, existența unei încălcări (persoană interesată)..., pentru ca un
reclamant să se poată pretinde victima unei încălcări, trebuie nu doar să aibă calitatea de victimă la
momentul introducerii cererii, ci şi ca aceasta să existe în cursul procedurii în fața Curții (Stoicescu
împotriva României (revizuire), nr. 31551/96, pct. 55, 21 septembrie 2004).
36. În conformitate cu art.207 alin.(2), art.230 Cod administrativ, art.269-270 CPC, Judecătorul

DISPUNE:

Se declarară inadmisibilă spre examinare în contencios administrativ, cererea de chemare în

judecată înaintată de Brînză Lilian către Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei
în partea pretențiilor privind anularea deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 din 29.12.2020,
dispoziției Președintelui r-nul Sîngerei nr.04-P din 20.01.2021 și obligarea restabilirii în funcție.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile de la
comunicare, prin intermediul Judecătoriei Bălţi, sediul Central.

Judecător Eduard BALAN