Sunteți pe pagina 1din 660

ELENA VÎLCU

-ghid metodic-

“ Învăţătorul este cel care pregăteşte omul de mâine.


El, mai mult ca oricare altul, are datoria de a se integra în epoca sa şi chiar de a o
depăşi.
Cadrul didactic trebuie să fie o călăuză care să-i dea fiecăruia dintre elevi un
ajutor efectiv şi să vegheze la coacerea în ritm propriu a inteligenţelor şi inimilor.
Învăţătorul trebuie să formeze tuturor copiilor capacitatea de a folosi cu
inteligenţă instrumentele muncii intelectuale şi gândirea, să facă apel la resursele
personalităţii în curs de dezvoltare şi să ştie să utilizeze toate aptitudinile şi toate
mijloacele de exprimare pentru a le consolida.” (Consiliul pentru standarde
ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti 2002, pag. 3).

Editura Sfântul Ierarh Nicolae


2010
ISBN 978-606-577-165-9
1
“Mapa învăţătorului – clasa I”
ISBN 978 – 606 -577 – 165 -9
Referent ştiinţific: Conf. univ. dr. Remus Grigorescu
Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Vîlcu
Coperta şi grafica : Elena Vîlcu

Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE


www.bibliotecadigitala.ro,
E-mail: bdigitala@yahoo.com

2
Pagina

Argument………………………………………………………………………………..........7
Structura portofoliului învăţătorului…………………………………………………….........8

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE…………………………………………………...11

Curriculum vitae ……………………………………………………………………............12


Dosarul cadrului didactic........................................................................................................14
Fişa personală.........................................................................................................................15
Fişa postului...........................................................................................................................16
Declaraţie...............................................................................................................................18
Declaraţie pe propria răspundere...........................................................................................19
Declaraţia contribuabilului.....................................................................................................20
Fişa de evaluare anuală………………………………………………………………...........22
Lista surselor de informare……………………………………………………………….....26

CAPITOLUL II – CURRICULUM………………………………………………….......27

Ordin privind structura anului şcolar 2018-2019……………………………………..........28


Metodologie de organizare a Programului naţional « Şcoala altfel”……………………….31
Structura anului şcolar 2018-2019………………………………………………………....37
Calendar şcolar 2018-2019………………………………………………………………...38
Activităţi “Şcoala altfel:Să ştii mai multe, să fii mai bun!”………... …………………..…39
ORDIN nr. 3 371 din 12 martie 2 013 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ
pentru învăţământul primar……………………………………………………………......45
Plan-cadru de învăţământ…………………………………………………………………..46
Schema orară……………………………………………………………………………….47
Orar……………………………………………………………………………………...... 48
Materiale curriculare…………………………………………………………………...…..49

PLANIFICARE ŞI PROIECTARE CURRICULARĂ

-PLANIFICARE ANUALĂ INTEGRATĂ………………………………………..…….53

-PROIECTARE CURRICULARĂ

1. „COMUNICARE IN LIMBA ROMANA”, 2 vol. - Autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă,


Crinela Grigorescu, Camelia Coman, Editura Grupul Editorial ART, Bucureşti, 2015 - conform
noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013)……………………………78
Programa şcolară………………………………………………………….……......79
Planificarea anuală……………………………………………………..…….…...102
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........108

2.MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI, 2 vol. - Autori: Mihaela-Ada Radu;


Anina Bădescu, Editura Aramis Print, 2014, Bucureşti – conform noii programe aprobate
de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013 ………………………………………………..….156
3
Programa şcolară……………………………………………………….…..............157
Planificarea anuală………………………...……………………………….….……189
Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………….................195
3.MUZICALĂ ŞI MIŞCARE………………………………………………………………..262
Programa şcolară…………………………………………………………...............263
Planificarea anuală………………………………..………………………..............274
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..............278
4.ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE…………………………………………..299
Programa şcolară…………………………………………………………..............300
Planificarea anuală……………..………………………………………….............316
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….............320
5.EDUCAŢIE FIZICĂ…………………………………………………………............. ..333
Programa şcolară………………………………………………………………......334
Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare………………………………………...345
Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare……………………………….............348
Sisteme de evaluare la educatie fizică…………………………………………......349
6.DEZVOLTARE PERSONALĂ……………………………………………………….....354
Programa şcolară…………………………………………………………...........355
Planificarea anuală……………..…………………………………………............367
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………............371
DISCIPLINE OPŢIONALE :……………………………………………………………380
7.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE  ……………………………………………………381
Argument…………………………………………………………………............382
Programa şcolară……………………………………………………………….....383
Planificarea anuală…………………………….……………………………........386
Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………..…...388
Bibliografie…………………………………………………………………..…....394
8.PRIETENUL MEU, CALCULATORUL!………………………………………..........395
Argument……………………………………………………………………….…396
Programa şcolară………………………………………………………….……….397
Planificarea anuală………………………………..………………………..........400
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........402
Bibliografie………………………………………………………………………..410
PROIECTE DE LECŢIE:…………………………………………………………........411
Activităţi proiectate în manieră integrată……………………………………........412
Comunicare în limba română………………………………………………..........418
Matematică şi explorarea mediului………………………………………………..428
Arte vizuale şi abilităţi practice……………………………………………………437
Educaţie fizică………………………………………………….……………….....441
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)..….445
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări.....446
Lista lecturii suplimentare………………………………………………………..….........447

CAPITOLUL III - EVALUARE.......................................................................................448


Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii……………………………………............449
Fişă de evaluare iniţială…………………………………………………………....….......452
Fişă de evaluare permanentă…………………………………………………………........454
Grila de evaluare a copilului aflat în plasament………………………………….............455
Fişă de apreciere săptămânală……………………………………………………………..456
Fişă de apreciere comportamentală………………………………………………………..457
Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………………………………..........458
Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………............................459
Texte pentru dictări……………………………………………………...........................460
Fişe de completat şi de colorat……………………………………….............................486

4
Fişe de lucru matematică………………………….………………….............................514
Simulare concursuri şcolare limba română……………………………...........................515
Test grilă limba română………………………..………………………..........................517
Simulare concursuri şcolare matematică……………………………..............................519
Fişă de evaluare sumativă matematică………………..……………...............................521
Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă….....................522
Programe de pregătire suplimentară a elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare……522
Situaţia rezultatelor şcolare, pe discipline...................................................................523
Situaţia absenţelor şi a notelor la purtare....................................................................524
Situaţia rezultatelor şcolare la sfârşitul anului şcolar....................................................525
Situaţia statistică a rezultatelor la învăţătură...............................................................526
Situaţia elevilor cu rezultate deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară….................527
Situaţia elevilor problemă........................................................................................527

CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI.........................................................528

CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:...........................................................529


Date generale despre colectivul clasei..........................................................................530
Catalog de evaluare şi notare.......................................................................................531
Situaţia manualelor şcolare.........................................................................................532
Programe de pregătire suplimentară a elevilor pentru concursurile şcolare…………..........533
Programe de pregătire suplimentară a elevilor cu deficienţe..................................................534
Fişa de caracterizare psihopedagogică...........................................................................535
Chestionar caracteriologic...........................................................................................540
Fişa de observaţie asupra elevului.................................................................................541
Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului......................................545
Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional................................................546
Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare......................................................547
Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii...........................................548
Decalogul educatorului................................................................................................550
Munca în echipă..........................................................................................................551

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:............................................................552


Norme de protecţia muncii...........................................................................................553
Proces-verbal, pentru prevenirea accidentelor.................................................................554
Consiliul clasei...........................................................................................................556
Regulile clasei............................................................................................................557
Din secretele succesului la învăţătur........................................................................................558
Regulamentul de bună purtare..................................................................................................559

ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:.........................................................................................560
Comitetul de părinţi....................................................................................................561
Planificarea şedinţelor cu părinţii..................................................................................562
 Aspecte privind începerea anului şcolar...............................................................565
 Chestionar pentru părinţi..................................................................................568
 Regimul zilnic al activităţilor elevilor.................................................................569
 Rolul familiei în activitatea şcolară....................................................................571
 Sănătatea copilului şi randamentul şcolar.........................................................573
 Scrisoare informativă pentru părinţi...................................................................576
 Sfaturi pentru părinţi........................................................................................577
Modele de diplome pentru părinţi.................................................................................580

CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ..............................................................583

5
Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent............................................................584
Materiale metodice......................................................................................................584
Lista articolelor publicate.............................................................................................585

CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE........................................586

Programul activităţilor extracurriculare.........................................................................587


Regulamentele unor concursuri şcolare.........................................................................590
Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri…………............................590
Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri...............591

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………..…...................592

CURRICULUM ADAPTAT
Comunicare în limba română:…………………………………………………..………................593
Programa………………………………………………………………………………………593
Planificare calendaristică………………………………………..…………………………….597
Matematică şi explorarea mediului………………………………………………………..............603
Programa……………………………………………………………………………………..603
Planificare calendaristică……………………………………………….…………………....606
METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………...................609
SERBĂRI ŞCOLARE:
Serbarea de sfârşit de an…………………………………………………………………...…616
Sărbătoarea abecedarului…………………………………………………………….............621
Serbarea abecedarului……………………………………………………………….………..628
Mare sărbătoare, mare!................................................................................................635
MODELE DE DIPLOME………………………………………………………….............652
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….664

6
Lucrarea “Mapa învăţătorului –clasa I” reprezintă un ghid
metodic complex care vine în întâmpinarea nevoii de documentare,
cercetare, creativitate şi, nu în ultimul rând, de performanţă în
activitatea cadrelor didactice care lucrează cu elevii din ciclul primar.
Cartea este structurată pe şapte capitole şi dă o imagine de
ansamblu, dar şi în detaliu asupra tuturor momentelor din cariera unui
dascăl modern. Totodată, ea oferă o multitudine de instrumente
curriculare, fiind astfel de un real ajutor în urmărirea performanţelor, a
dificultăţilor, dar şi a găsirii soluţiilor optime pentru rezolvarea tuturor
problemelor inerente procesului instructiv-educativ.
Această lucrare poate fi folosită la clasa I, cu îmbunătăţirile de
rigoare care se impun din perspectiva personalităţii fiecărui dascăl şi
ajustată la situaţiile de fapt din cadrul fiecărui colectiv de elevi.
Sper ca această “mapă” să reprezinte un factor generator de
calitate, responsabilitate şi rigoare profesională, de satisfacţii, de mai
puţin stres şi de mai mult timp liber tuturor celor care doresc să se
folosească de ea pentru a aduce “lumina” în sufletele celor dornici de
cunoaştere.

Autorul

7
Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse :
dragoste de muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament,
indulgenţă împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ
critic şi luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre
criterii de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.
« Mapa învăţătorului » este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului
pentru că :
- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie
operaţionale ;
- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
- dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea,
reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
- oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile
inopinate, dacă este ţinută la zi ;
- permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.

“Mapa învăţătorului” trebuie să cuprindă următoarele:

· Curriculum vitae actualizat


· Fişa postului
· Fişa de evaluare anuală

- Structura anului şcolar


- Schema orară
- Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să
rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de
desfăşurare a lecţiilor);
- Programe şcolare;
- Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ;
- Planificarea calendaristică ;
- Proiectele unităţilor de învăţare ;
- Proiecte didactice ;
- Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa
respectivă) ;
- Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ;
- Lista lecturii suplimentare.

8
- Descriptori de performanţă;
- Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor
prevăzute de programa şcolară) ;
- Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de
ameliorare) ;
- Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
- Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru;
- Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a elevilor
care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de
realizare) ;
- Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul
comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii
speciale) ;
- Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ;
- Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului şcolar.

- Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra


comportamentului elevilor în cei 4 ani);
- Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
- Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ;
- Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ;
- Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse, procese
– verbale, tabele nominale etc.) ;
- Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale prezentate,
procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale
informative trimise părinţilor etc.) ;
- Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ;
- Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ;
- Regulamentul de ordine internă;
- Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor;
- Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.

- Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile pe


care învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor
unităţilor de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile
profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă,
sesiuni de referate metodico – ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de
formare, lectorate cu părinţii). Pe măsură ce termenele stabilite sunt depăşite, la
rubrica “Observaţii” se consemnează dacă sarcinile propuse s-au realizat
(performanţe).
- Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de
specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite
momente ale activităţii).
9
- Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.

- Programul activităţilor extracurriculare;


- Regulamentele unor concursuri şcolare;
- Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri;
- Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.

- Fişa postului;
- Contractul individual de muncă

Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista şi un
opis care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la nevoie,
să poată fi introduse altele.
Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de
evaluatori, ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii
activităţilor desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora.

(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard


ocupaţional, Bucureşti 2002)

CAPITOLUL I

10
 Curriculum vitae
 Dosarul cadrului didactic
 Fişa personală
 Fişa postului

 Declaraţie
 Declaraţie pe propria răspundere
 Declaraţia contribuabilului
 Fişa de evaluare anuală
 Raport de autoevaluare

11
Curriculum vitae
Europass

Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)

Telefon(oane) Mobil:

Fax(uri)
E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Locul de muncă vizat /


Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi
principale

12
Numele şi adresa
angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul


de activitate

Educaţie şi formare

Perioada

Calificarea / diploma
obţinută

Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ /
furnizorului de formare

Nivelul în clasificarea
naţională sau
internaţională

Aptitudini şi competenţe
personale

Limba(i) maternă(e)

Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

13
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi
sociale

Competenţe şi aptitudini
organizatorice

Competenţe şi aptitudini
tehnice

Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului

Competenţe şi aptitudini
artistice

Alte competenţe şi
aptitudini

Permis(e) de conducere

Informaţii suplimentare

Anexe

14
DOSARUL CADRULUI DIDACTIC

1. copie legalizată după diplomă


2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de
divorţ, naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în
întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat

FIŞA PERSONALĂ

15
Numele, iniţiala tatălui, prenumele......................................................
CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii............................................................................
Studii....................................................................................................
Anul absolvirii.....................................................................................
Specialitatea principală şi secundară....................................................
Grad didactic........................................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea................................
Limbi străine cunoscute.........................................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ............................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară.....................................................
Domiciliul..............................................................................................
Telefon/ E-mail.....................................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................................

Data, Semnătura,
.............. ....................................

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

16
FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR

în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul
contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor cu numărul……….,
se încheie astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele........................................................
Specialitatea:..................................................................
Denumirea postului:....................
Decizia de numire: ...
încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat
Număr de ore sarcini de serviciu:........
Număr ore de predare: ....
Profesor diriginte la clasa:..........

Cerinţe:
- studii:
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
- studii specifice postului................................................................... ............
- vechime....................................................................................................................
- grad didactic.............................................................................................................
- Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie metodica/catedra;
- de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de învăţământ;
- de reprezentare à unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa ca delegat.

L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI


1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar.
1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor.
1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime.
1.4. Elaborarea documentelor de proiectare.
1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea resurselor TIC.
1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică.
1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.

2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE


2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare.
2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate.
2.3. Integrarea şi utilizarea TIC.
2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor.
2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei.
2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii (CDŞ).

3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE


3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie.
3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare.
3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.

4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII


4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare.
4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare.
4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor.
17
4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării.
4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.

5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI


5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi.
5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte.
5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-familie.
5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice.
5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE
6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare.
6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de perfecţionare/grade didactice,
manifestări ştiinţifice etc.
6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.

7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII


ŞCOLARE
7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale.
7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori-al unităţii de învăţământ la nivelul
comunităţii locale.
7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, - însuşire şi respectare a regulilor sociale
7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la elaborarea şi
implementarea proiectului instituţional.
7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.
II. ALTE ATRIBUŢII
în funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să îndeplinească si alte
sarcini repartizate de angajator, precum şi să respecte normele, procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de
PSI şi ISU, în condiţiile legii:
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor comisii funcţionale din
şcoală sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător * atrage după sine
diminuarea calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform prevederilor legii.
Director,
(nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la cunoştinţă:
………………………………………………..
Data:………………………

DECLARAŢIE

18
Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic
la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere
că nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile
prevăzute în Anexa Ordinului Nr.4840/2005:

a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală


1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale, inclusiv
cele care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi preferinţă
sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool/substanţe
active

b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism
foarte grav, afazie

c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător


până la sterilizare:
1. TBC evolutiv

Data, Semnătura,
................... .......................................

19
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului

Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în


localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele menţionate mai sus
sunt reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.

I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de


acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru întreţinerea mea,
conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005

Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................

II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună,


reprezentând .....................

Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care


vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.

Data, Semnătura,
.................. ............................................

DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI

Subsemantul (a)......................................................................................salariat (ă)


la .............................................................................................., având în vedere prevederile art.3 din
Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor personale pentru contribuabilii care
realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii
20
deducerilor personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta
declar pe propria răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale,
cunoscând faptul că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni schimbări în
situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.

I. Datele personale ale angajatului:


Numele şi prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str................................., nr............., bl.........,
sc.........., ap................., sector............................., judeţul.......................................

II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform înţelegerii cu
soţia (soţul):
Nr. Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
crt.
A G

 Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria


răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.

III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)


1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
2. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
3. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
4. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................

Data, Semnătura,
................................. .......................................

21
Anexa 1 la Ordinul ministrului educației naționale nr.3597/18.06.2014
(Anexa 2 la Metodologie)

ANTET
FIȘA CADRU DE AUTOEVALUARE/EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII CALIFICATIVULUI ANUAL
PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Numărul fișei postului: ................................
Numele și prenumele cadrului didactic: ...................................................
Specialitatea: ............................................................................................
Perioada evaluată: ...................................................................................
Calificativul acordat: ...............................................................................

Indicatori Punctaj Validare


de acordat consiliul
performanț profesoral
ă Puncta Auto Evaluar
j evaluar e
Domenii Criterii de performanță maxim e Evaluare consiliu
ale evaluării comisie de
administ
raţie
1. Proiectarea 1.1 Respectarea programei școlare, a normelor de        
activității elaborare a documentelor de proiectare, precum și
adaptarea acesteia la particularitățile grupei/clasei.  
       
1.2. Implicarea în activitățile de proiectare a ofertei
educaționale la nivelul unității.  
1.3 Folosirea tehnologiei informării și comunicării        
(TIC) în activitatea de proiectare.  

1.4 Proiectarea unor activități extracurriculare corelate


cu obiectivele curriculare, nevoile și interesele
educabililor, planul managerial al unității.
  15      
2.1 Utilizarea unor strategii didactice care asigură        
2. Realizarea caracterul aplicativ al învățării și formarea
activităților didactice competențelor specifice.
2.2 Utilizarea eficientă a resurselor materiale din      
unitatea de învățământ în vederea optimizării
activităților didactice-inclusiv a resurselor TIC.
2.3 Diseminarea, evaluarea și valorizarea activităților        
realizate.
2.4 Organizarea și desfășurarea activităților        
extracurriculare, participarea la acțiuni de voluntariat.
2.5 Formarea deprinderilor de studiu individual și în
echipă în vederea formării/dezvoltării competenței
de ,,a învăța să înveți”.
  25      
3. Evaluarea 3.1 Asigurarea transparenței criteriilor, a procedurilor        
rezultatelor de evaluare și a rezultatelor activităților de evaluare.
învățării 3.2 Aplicarea testelor predictive, interpretarea și        
comunicarea rezultatelor.
3.3 Utilizarea diverselor instrumente de evaluare,        
inclusiv a celor din banca de instrumente de evaluare
unică.
3.4 Promovarea autoevaluării și interevaluării.        
3.5 Evaluarea satisfacției beneficiarilor educaționali.        
3.6 Coordonarea elaborării portofoliului educațional
ca element central al evaluării rezultatelor învățării.
  20      

4. Managementul 4.1 Stabilirea unui cadru adecvat (reguli de conduită,        


clasei de elevi atitudini, ambient) pentru desfășurarea activităților în
conformitate cu particularitățile clasei de elevi.

4.2 Monitorizarea comportamentului elevilor și        


gestionarea situațiilor conflictuale.
4.3 Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a        
elevilor.
4.4 Motivarea elevilor prin valorizarea exemplelor de
bună practică.
  12      
5. Managementul 5.1 Valorificarea competențelor științifice, didactice        
carierei și al și metodice dobândite prin participarea la programele
dezvoltării personale de formare continuă/perfecționare.
5.2 Implicarea în organizarea activităților metodice la        
nivelul comisiei/catedrei/responsabilului.
5.3 Realizarea/actualizarea portofoliului profesional        
și dosarului personal.
5.4 Dezvoltarea capacității de comunicare și        
relaționare în interiorul și în afara unității (cu elevii,
personalul școlii, echipa managerială și cu beneficiarii
din cadrul comunității-familiile elevilor).
5.5. Manifestarea atitudinii morale şi civice (limbaj,      
ţinută, respect, comportament), respectarea şi
promovarea deontologiei profesionale 8
6.1 Dezvoltarea de parteneriate și proiecte        
6. Contribuția la
dezvoltarea educaționale în vederea dezvoltării instituționale.
instituțională și la 6.2 Promovarea ofertei educaționale.      
promovarea imaginii
unității școlare 6.3 Promovarea imaginii școlii în comunitate prin        
participarea și rezultatele elevilor la olimpiade,
concursuri, competiții, activități extracurriculare și
extrașcolare.
6.4 Realizarea/participarea la programe/activități de        
prevenire și combatere a violenței și
comportamentelor nesănătoase în mediul școlar,
familie și societate.
       
6.5 Respectarea normelor, procedurilor de sănătate și
securitate a muncii și de PSI și ISU pentru toate
tipurile de activități desfășurate în cadrul unității de
învățământ precum și a sarcinilor suplimentare.
 6.6 Implicarea activă în crearea unei culturi a calității        
la nivelul organizației.
15
7. Conduita 7.1. Manifestarea atitudinii morale și civice (limbaj, 2
profesională ținută, respect, comportament).
7.2. Respectarea și promovarea deontologiei 3
profesionale.
5
    100      

Data: Numele și prenumele: Semnături:


 Cadru didactic evaluat:
 Responsabil comisie:
 Director:
 Membrii consiliului de administraţie
Lista surselor de informare

   1. Evaluarea directă:
 – la clasă;
 – în cadrul activităţilor extracurriculare;
 – la activităţile cu părinţii sau cu alţi purtători de interese de la nivelul comunităţii.

   2. Ancheta prin chestionar sau interviu:


 a) aplicat educabililor şi absolvenţilor, pentru evidenţierea:
 – nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă;
 – nivelului respectului reciproc manifestat în cadrul relaţiei profesor-elev;
 – calităţii limbajului utilizat – corectitudine, accesibilitate;
 – nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor individuale;
 b) aplicat părinţilor, pentru evidenţierea:
 – nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă;
 – nivelului respectului reciproc manifestat în cadrul relaţiei profesor-elev;
 – calităţii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate;
 – nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor individuale;
c) aplicat reprezentanţilor altor purtători de interese din comunitate, pentru evidenţierea:
–  nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă;
 – utilităţii şi aplicabilităţii celor învăţate;
 – nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor comunitare.

   3. Analiza produselor activităţii:


 – produsele educabililor - caiete, lucrări scrise, lucrări practice, rezultatele la probele de evaluare,
artefacte (desene, lucrări practice etc.), înregistrări video sau audio, imagini etc.;
 – produsele activităţii cadrului didactic: documente de proiectare a activităţii (planificările calendaristice,
proiectele unităţilor de învăţare), documente privind evaluarea rezultatelor şcolare şi ale activităţilor
extraşcolare, portofolii, auxiliare curriculare şi material didactic, fişe de progres, fişe de lucru (individual
sau colectiv) etc.;
 – documente emise de terţi: diplome, adeverinţe şi certificate, procese-verbale şi alte documente legate de
inspecţie, procese-verbale şi alte documente ale comisiilor metodice şi ale catedrelor, rapoarte de
autoevaluare/evaluare internă şi de evaluare externă etc.
 
Structura anului şcolar;
Calendar şcolar ;
Schema orară;
Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel
încât să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor
specifica orele de desfăşurare a lecţiilor);
Programe şcolare;
Programe pentru disciplina opţională (aprobate de Inspectoratul
Şcolar) ;
Planificarea calendaristică ;
Proiectele unităţilor de învăţare ;
Proiecte didactice ;
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la
clasa respectivă) ;
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii,
prin sponsorizări ;
Lista lecturii suplimentare.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE CABINET MINISTRU

ORDIN
privind structura anului şcolar 2018-2019

În temeiul art. 94, alin.(2), lit. r) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și
completările ulterioare,
în temeiul prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale, cu modificările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE


emite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2018-2019 are 34 de săptămâni de cursuri, însumând 168 de zile lucrătoare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:

a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se
încheie în data de 31 mai 2019;

b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 7 iunie
2019;

c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare;

d) pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-
cadru de învăţământ în vigoare;

e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică,
durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;

f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera
tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ
organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea
vacanțelor;

g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea
stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

Art.2 Anul şcolar 2018-2019 începe pe data de 1 septembrie 2018, se încheie pe data de 31 august
2019 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I are 18 săptămâni dispuse în perioada 10 septembrie 2018-1 februarie 2019


Cursuri – luni, 10 septembrie 2018 - vineri, 21 decembrie 2018
În perioada 27 octombrie - 4 noiembrie 2018, clasele din învăţământul primar şi grupele din
învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2018 – duminică, 13 ianuarie 2019
Cursuri – luni, 14 ianuarie 2019 – vineri, 1 februarie 2019
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 2 februarie 2019 – duminică, 10 februarie 2019

Semestrul al II-lea are 16 săptămâni dispuse în perioada 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019
Cursuri – luni, 11 februarie 2019– vineri, 19 aprilie 2019
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 20 aprilie 2019 – duminică, 5 mai 2019
Cursuri – luni, 6 mai 2019 – vineri 14 iunie 2019
Vacanţa de vară – sâmbătă, 15 iunie 2019 – duminică, 15 septembrie 2019

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează
cursuri.

Art.4 Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5
octombrie – Ziua internațională a educației, și ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului, în măsura în care,
prin contractul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt instituite ca zile nelucrătoare.

Art.5 (1) Programul național „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 1 octombrie 2018 – 31 mai
2019, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de
învăţământ.

(2) Intervalul aferent programului ”Școala altfel” nu coincide cu perioada lucrărilor scrise
semestriale (tezelor).

Art.6 Lucrările scrise semestriale (tezele) se susțin la finalul semestrelor, după parcurgerea
programei școlare cu cel puțin 3 săptămâni înainte de finalul semestrului.

Art. 7 Etapele naționale ale olimpiadelor școlare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de
primăvară, conform calendarului olimpiadelor naționale școlare.

Art. 8 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice, specificul zonei
și al unității de învățământ, la solicitarea conducerii acesteia, consiliul de administrație al
inspectoratului şcolar poate aproba modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul
ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea consiliului
reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ respectivă/respective.

(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile
asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii
ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a
absolvenților clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.

(4) Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situații obiective de urgență, cum ar fi
epidemii, intemperii,calamități naturale sau altele asemenea, nu se poate realiza în perioada
vacanțelor școlare.

Art.9 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de


certificare/atestare a calificării profesionale/a competențelor, precum şi calendarul admiterii în clasa
a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei naționale.

Art.10 Direcţia Generală Educație Timpurie, Învățământ Primar și Gimnazial, Direcția Generală
Învățământ Secundar Superior și Educație Permanentă, Direcţia Generală Minorități și Relația cu
Parlamentul, inspectoratele şcolare, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.

Art.11 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministru,
Valentin POPA

Bucureşti
Nr. 3220
Data: 19.02.2018
Metodologie
de organizare a Programului național „Școala altfel”

Cap. I. Prevederi generale

Art. 1. Programul național „Școala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în
timpul anului școlar și poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia fiecărei unități de
învățământ, conform ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice privind structura
anului școlar, valabil în anul școlar respectiv.
Art. 2. „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.
Cadrele didactice vor proiecta, testa și evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor
competențe și abilități. Programul național„Școala altfel” oferă un spațiu de experimentare în care
atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un
mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un
context favorabil dezvoltării socio-emoționale.
Art. 3. În perioada alocată Programului national „Școala altfel” vor fi facilitate activități
educaționale având una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
a) transdisciplinaritate;
b) experiențiale/de învățare prin experiență;
c) proiectate în parteneriat cu elevi, părinți, instituții, organizații non-guvernamentale și/sau
operatori economici;
d) inovatoare pentru contextul în care sunt derulate;
e) bazate pe constatările unor cercetări și bune practici recente din domeniul educațional.
Art. 4. Obiectivele și activitățile proiectate și derulate în cadrul Programului național „Școala
altfel” vor răspunde intereselor copiilor preșcolari/elevilor și vor reflecta preocuparea cadrelor
didactice de a identifica soluții la provocările întâmpinate în facilitarea dezvoltării competenței de
învățare și a abilităților socio-emoționale.
Art. 5. Obiectivele și activitățile proiectate și derulate în cadrul Programului național „Școala
altfel” vor fi relaționate cu preocupările copiilor preșcolari/elevilor și vor veni în completarea
experiențelor de învățare pe discipline, amplificându-le componenta de dezvoltare socio-emoțională
și legătura cu viața de zi cu zi. În baza experiențelor din cursul programului național „Școala altfel”,
cadrele didactice vor integra cele mai eficiente abordări testate în cadrul acestui program în procesele
de învățare pe tot parcursul anului școlar.
Art. 6. În implementarea programului național „Școala altfel” este esențială creșterea
gradului de implicare a elevilor în proiectarea, derularea și evaluarea activităților de învățare. Acest
program este benefic pentru dezvoltarea în rândul acestora a competenței de învățare și a abilităților
socio-emoționale (recunoașterea și gestionarea emoțiilor, preocuparea manifestată față de alte
persoane, stabilirea unor relații pozitive, luarea unor decizii responsabile și gestionarea situațiilor
provocatoare în mod constructiv).
Art. 7. (1) Activitățile cuprinse în Programul național „Școala altfel” vor fi
implementate/facilitate de cadre didactice în parteneriat cu elevi, alte cadre didactice, părinți,
reprezentanți ai instituțiilor, autorităților, companiilor sau organizațiilor nonguvernamentale locale,
ținând cont și de resursele disponibile în unitatea de învățământ.
(2) În derularea activităților Programului național „Școala altfel”, cadrele didactice, elevii și
părinții vor identifica și valorifica resurse locale. Această abordare contribuie la dezvoltarea
creativității, abilităților de rezolvare a problemelor și a colaborării dintre cadre didactice, elevi,
părinți și comunitate.
(3) Pentru realizarea activităților decise, cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii
unităților de învățământ se vor asigura de existența resurselor necesare, având acces la infrastructura
și logistica școlii. În implementarea programului pot fi utilizate și resurse extrabugetare.
(4) Indiferent de tipurile de activități organizate, cadrele didactice vor lua toate măsurile
pentru asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora pe parcursul
desfășurării activităților.
Art. 8. (1) În perioada alocată Programului național „Școala altfel” nu se organizează cursuri
conform orarului obișnuit al unității de învățământ. Programul se va desfășura în conformitate cu un
orar special, în fiecare dintre cele 5 zile.
(2) Prin excepție de la prevederile alineatului (1), pentru învățământul profesional și
învățământul postliceal se pot organiza, în această perioadă, activități prevăzute în curriculumul de
specialitate, la stagiile de pregătire practică, urmărind și scopul Programului național „Școala altfel”,
prevăzut la art. 2 al prezentei metodologii.
Art. 9. Participarea la Programul național „Școala altfel” este obligatorie atât pentru copiii
preșcolari/elevi, cât și pentru toate cadrele didactice din unitatea de învățământ.
Art. 10. Activitățile din cadrul Programului național „Școala altfel” se pot realiza în unitatea
de învățământ sau în afara acesteia, respectându-se prevederile legale cu privire la siguranța elevilor.
Art. 11. Orice deplasare în afara unității de învățământ trebuie să aibă un pronunțat caracter
educativ. Nu sunt permise deplasări ale elevilor pe durata întregului program (5 zile sau mai mult).
Art. 12. Prezenta metodologie va fi afișată la avizierul școlii sau într-un alt loc accesibil
pentru a putea fi consultată de cadre didactice, elevi, părinți și parteneri ai unității de învățământ.
Art. 13. (1) În vederea îndeplinirii scopului Programului național „Școala altfel”, inspectorii
școlari vor oferi consiliere cadrelor didactice și echipelor de coordonare în proiectarea activităților.
(2) Cele mai eficiente abordări testate în cadrul acestui program vor putea fi integrate în
procesele de învățare pe tot parcursul anului școlar.
Art. 14. Nerespectarea prezentei metodologii atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute în Legea
educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și în Regulamentul – cadru
de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare.

Cap. II. Proiectarea, planificarea și desfășurarea activităților din cadrul


Programului național „Școala altfel”

Art. 15. În vederea planificării activităților din cadrul Programului național „Școala altfel”,
până la data de 10 octombrie, se vor stabili:
a) echipa de coordonare a Programului național „Școala altfel”, alcătuită din director/director
adjunct, membri ai Consiliului Profesoral (cel puțin 1 membru din comisia pentru întocmirea
orarului), reprezentanți ai Consiliului Elevilor, reprezentanți ai Comitetului de Părinți, consilierul
educativ și/sau coordonatorul de proiecte, consilierul școlar/mediatorul școlar;
b) calendarul de derulare a Programului național „Școala altfel”, care va cuprinde: perioada
de investigare a intereselor copiilor preșcolari/elevilor, perioada de alcătuire a ofertei „Școala altfel”,
perioada de desfășurare a programului și perioada de reflecție/analiză a rezultatelor.
Art. 16. Componența echipei de coordonare și calendarul Programului național „Școala
altfel” vor fi analizate în cadrul Consiliului Profesoral și aprobate de Consiliul de Administrație al
unității de învățământ. La ședința consiliului profesoral vor fi invitați reprezentanți ai Consiliului
Elevilor și reprezentanți ai Comitetului de Părinți.
Art. 17. Echipa de coordonare a Programului național „Școala altfel” are următoarele
atribuții:
a) investigarea preocupărilor copiilor preșcolari/elevilor, stabilirea formei de prezentare a
propunerilor de activități pentru oferta din cadrul programului național „Școala altfel”;
b) centralizarea propunerilor de activități (durată, număr optim de elevi-participanți,
spațiu și materiale necesare);
c) centralizarea opțiunilor elevilor/preșcolarilor;
d) întocmirea orarului;
e) programarea utilizării spațiilor și a altor facilități ale unității de învățământ;
f) monitorizarea desfășurării Programului național „Școala altfel”;
g) analiza rezultatelor Programului național „Școala altfel” și elaborarea raportului
sintetic.
Art. 18 . Proiectarea activităților din cadrul Programului național „Școala altfel” se va
realiza în patru etape:
a) investigarea intereselor copiilor preșcolari/elevilor;
b) alcătuirea ofertei „Școala altfel” care cuprinde o gamă cât mai variată de activități
din care preșcolarii/elevii pot să aleagă;
c) înscrierea copiilor preșcolari/elevilor la activitățile Programului național „Școala altfel”
(colectarea opțiunilor copiilor preșcolari/elevilor privind activitățile la care vor să participe dintre
cele prezentate în oferta „Școala altfel”);
d) elaborarea detaliată a programului, pe baza opțiunilor individuale ale copiilor
preșcolari/elevilor.
Art. 19 (1) Investigarea preocupărilor copiilor preșcolari/elevilor și stabilirea formei
de prezentare a propunerilor de activități pentru oferta din cadrul Programului național „Școala
altfel” se realizează astfel:
a) în prima etapă a proiectării programului național „Școala altfel”, echipa de coordonare a
programului, în colaborare cu educatorii/învățătorii/diriginții, va investiga, colecta și centraliza
preocupările preșcolarilor/elevilor (ex. „Ce face un avocat la lucru?”).
b) cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii unității de învățământ vor proiecta activitățile
Programului național „Școala altfel” în funcție de rezultatele investigației realizate de echipa de
coordonare.
(2). Alcătuirea ofertei programului național „Școala altfel” se realizează astfel:
a) cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii unității de învățământ vor fi informați (prin
afișarea la avizier, site, email, discuții etc.) cu privire la formatul de înscriere (forma de prezentare) a
activităților în oferta unității de învățământ pentru programul național „Școala altfel” și preocupările
identificate în rândul copiilor preșcolari/elevilor cu cel puțin 3 săptămâni înainte de termenul limită
pentru elaborarea ofertei.
b) activitățile cuprinse în programul național „Școala altfel” vor fi proiectate de cadre
didactice în parteneriat cu elevi, alte cadre didactice, părinți, reprezentanți ai instituțiilor,
autorităților, companiilor sau organizațiilor non-guvernamentale locale, ținând cont și de
resursele disponibile în unitatea de învățământ.
c) propunerile de activități pot fi înaintate și de către elevi, părinți sau parteneri ai unității de
învățământ, respectând calendarul și forma de prezentare agreate la nivelul unității de învățământ.
Activitățile propuse de elevi, părinți sau parteneri ai unității de învățământ se vor desfășura în
prezența și sub supravegherea cel puțin a unui cadru didactic.
d) echipa de coordonare va centraliza activitățile educative propuse de cadrele didactice,
elevii, părinții sau partenerii unităților de învățământ și va elabora oferta de activități a Programului
național „Școala altfel”.
e) pentru activitățile care presupun costuri din partea părinților, unitatea de învățământ va
oferi în mod obligatoriu alternative gratuite.
(3) Înscrierea copiilor preșcolari/elevilor la activitățile Programului național „Școala
altfel” se realizează astfel:
a) învățătorul/dirigintele va prezenta copiilor preșcolari/elevilor și părinților oferta de
activități a programului național „Școala altfel” și va centraliza înscrierile individuale ale acestora.
Diriginții/învățătorii vor oferi elevilor/părinților clarificări – dacă e cazul – în legătură cu activitățile
cuprinse în oferta programului.
b) activitățile din programul național „Școala altfel” la care se înscriu elevii trebuie să
însumeze cel puțin numărul de ore la care aceștia ar fi participat într-o săptămână obișnuită de
școală.
(4) Orarul detaliat al programului național „Școala altfel” va fi elaborat de către echipa de
coordonare și instituit prin decizia Consiliului de Administrație.
(5)Cadrele didactice ale căror activități nu întrunesc numărul minim proiectat de copii
preșcolari/elevi înscriși vor participa și sprijini derularea celorlalte activități din unitatea de
învățământ.
(6) Cu cel puțin 2 săptămâni înainte de perioada pentru care s-a planificat desfășurarea
Programului național „Școala altfel”, conducerea unității de învățământ va comunica inspectoratului
școlar orarul programului.
(7) orarul programului național „Școala altfel” și distribuția copiilor preșcolari/elevilor
pe activități vor fi afișate în școală și comunicate elevilor și părinților cu cel puțin 2 săptămâni
înainte de perioada pentru care s-a planificat programul.

Cap. III Evaluarea/autoevaluarea învățării în cadrul programului„Școala altfel”

Art. 20. Evaluarea contribuției Programului național „Școala altfel” la dezvoltarea


competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale ale copiilor preșcolari/elevilor se
va realiza prin două modalități:
a) copiii preșcolari/elevii își vor autoevalua implicarea în activități și vor reflecta asupra
învățării în scris (chestionar, mesaje scrise) sau oral (reflecții de grup, focus grup), ghidați de
dirigintele/învățătorul clasei;
b) cadrele didactice vor evalua comportamentele de învățare individuale și de grup, precum și
schimbările de atitudini și/sau preocupări ale copiilor preșcolari/ elevilor prin observare atât pe
parcursul Programului național „Școala altfel”, cât și după încheierea acestuia.
Art. 21. Modul de colectare și centralizare a feedback-ului și a reflecțiilor (observații, noi
soluții didactice identificate) este la alegerea cadrelor didactice din unitatea de învățământ. Evaluarea
se bazează pe profesionalismul și integritatea colectivului unității de învățământ și dorința acestuia
de a identifica și testa soluții pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor preșcolari/elevilor.

Cap IV. Monitorizarea și valorificarea rezultatelor programului național „Școala


altfel”

Art. 22. Directorul unității de învățământ va monitoriza prezența copiilor preșcolari/


elevilor și a cadrelor didactice la activitățile Programului național „Școala altfel”. Activitățile
educative aprobate se înscriu în condica de prezență a cadrelor didactice, absențele copiilor
preșcolari/elevilor se înscriu la rubrica Purtare din catalog.
Art. 23. În săptămâna planificată pentru desfășurarea Programului național „Școala altfel”,
inspectoratele școlare vor delega inspectori școlari pentru a monitoriza activitățile organizate de
unitățile de învățământ în cadrul programului național „Școala altfel”.
Art. 24. În cadrul inspecțiilor școlare se va evalua participarea cadrelor didactice și a copiilor
preșcolari/elevilor la Programul național „Școala altfel”și respectarea prevederilor prezentei
metodologii.
Art. 25. Evaluarea programului național „Școala altfel” are ca scop identificarea unor soluții
practice și eficiente în dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale
ale copiilor preșcolari/elevilor. Feedback-ul colectat și reflecțiile/observațiile vor fi valorificate de
cadrele didactice pentru a evalua relevanța și utilitatea activităților de învățare desfășurate conform
scopului enunțat al programului și pentru a le transfera pe cele eficiente în activitatea de la clasă.
Art. 26. La cel târziu trei săptămâni după încheierea Programului național „Școala
altfel”, în fiecare unitate de învățământ, în cadrul primului consiliu profesoral, se vor analiza:
a) satisfacția cadrelor didactice privind activitățile experimentate și rezultatele
observate;
b) schimbările percepute privind așteptările, atitudinile, motivația și preocupările
observate în rândul copiilor preșcolari/elevilor;
c) nevoile și dificultățile identificate în rândul copiilor preșcolari/elevilor și măsurile
de prevenire, sprijin sau remediere necesare pentru buna desfășurare a activității didactice;
d) soluții de adaptare a activităților experimentate în cadrul Programului național „Școala
altfel”, pentru a putea fi folosite pe tot parcursul anului școlar, în cadrul proceselor educative
organizate pe discipline școlare;
e) soluții de îmbunătățire a modului de organizare a Programului național „Școala
altfel” în următorul an.
Art. 27. La activitatea de analiză/reflecție din cadrul consiliului profesoral vor fi invitați și
reprezentanți ai elevilor și părinților, precum și ai altor instituții/organizații nonguvernamentale
implicate în activitățile de învățare din Programul național „Școala altfel”. În urma acestei analize se
va întocmi un raport sintetic al programului, care va oferi informații privind prezența copiilor
preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice la activități și va evidenția reușitele, dificultățile, resursele
și soluțiile identificate de unitățile de învățământ pentru dezvoltarea de către preșcolari/elevi a
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale.
Art. 28. Ședința de analiză va fi condusă de directorul unității de învățământ, care va
asigura colectarea informațiilor relevante pentru elaborarea raportului de evaluare a Programului
național „Școala altfel” pe care îl va transmite ulterior către inspectoratul școlar.
Art. 29. (1)La sfârșitul anului școlar, inspectoratele școlare vor include, în raportul privind
starea învățământului, un capitol referitor la programul național „Școala altfel”.
(2)Raportul sintetic va oferi informații privind prezența copiilor preșcolari/elevilor și
cadrelor didactice la activități și va evidenția dificultățile, resursele și soluțiile identificate de
unitățile de învățământ pentru exersarea de către preșcolari/elevi a competenței de învățare
și a abilităților socio-emoționale.

Cap. V. Diseminarea și recunoașterea exemplelor de bune practici identificate în


cadrul programului

Art. 30. Unitățile de învățământ sunt încurajate să promoveze activitatea și rezultatele


programului național „Școala altfel” în rândul părinților și publicului larg. Vor fi folosite mijloace de
promovare, precum prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în
activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme.
Art. 31. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare agreate, fiecare unitate de învățământ
va selecta o activitate din cele desfășurate, cu care să participe la competiția „Școala altfel”
desfășurată la nivel județean/al municipiului București.
Art. 32. Pentru a participa la competiția organizată la nivel județean/al municipiului
București, unitatea de învățământ va încărca, pe site-ul inspectoratului școlar, dosarul celei mai bune
activități selectate, la rubrica dedicată competiției din cadrul Programului național „Școala altfel”.
Art. 33. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului 10 activități care s-au desfășurat în cadrul programului național
„Școala altfel” și s-au dovedit eficiente în dezvoltarea competențelor de învățare și a abilităților
socio-emoționale.
Art. 34. Selecția activităților se va face de către o comisie constituită la nivel județean/al
municipiul București, în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-o procedură
transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al elevilor, a
organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultative al cadrelor didactice. Criteriile
și modul de evaluare vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de învățământ din
subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 10 octombrie. Termenul limită
de trimitere a dosarelor activităților selectate de fiecare școală este 16 iunie.
Art. 35. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a dosarelor activităților primite de la unitățile de învățământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului și
comunicate public.
Art. 36. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor
școlare, activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii
etc.
Art. 37. (1) Cele 10 activități desfășurate în cadrul Programului național „Școala altfel”
și selectate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București vor participa la competiția organizată
la nivel național, de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, conform unei proceduri
ce va fi transmisă inspectoratelor școlare, până la data de 1 aprilie.
(2) Premierea activităților se va realiza până la data de 1 octombrie a anului școlar următor.
Art. 38. Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei metodologii sunt definite
în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Anexă
La metodologie
GLOSAR

1. A învăța să înveți reflectă abilitatea/competența de a te angaja în învățare și a


persevera, a-ți organiza propriul demers de învățare, inclusiv prin gestionarea eficientă a
timpului și a informațiilor, atât individual, cât și în grup. Această competență presupune
conștientizarea propriilor procese și nevoi de învățare, identificarea oportunităților
existente și abilitatea de a depăși obstacole pentru a învăța cu succes. Această competență
include dobândirea, procesarea și asimilarea noilor cunoștințe și aptitudini, precum și
identificarea și recurgerea la îndrumare și sprijin. Motivația și încrederea sunt esențiale
pentru dezvoltarea competenței „a învăța să înveți”. Persoanele care au această competență
sunt capabile să utilizeze și să aplice cunoștințele și experiențele anterioare într-o varietate
de contexte: acasă, la locul de muncă, în instituții de învățământ și formare. (Education
Council (2006) Recommendation of the European Parliament and the Council of Europe 18
December 2006 on key competencies for lifelong learning (2006/962/EC)).

2. Abilitățile socio-emoționale includ 5 arii de dezvoltare ale copiilor


preșcolari/elevilor: autocunoaștere (abilitatea de a-și recunoaște emoțiile, gândurile și
influența asupra comportamentului, de a auto-evalua punctele tari și de creștere precum și
de a manifesta un nivel optim de încredere personală), autogestionare/autoreglare
(abilitatea de a gestiona eficient propriile emoții, gânduri și comportamente incluzând
managementul stresului, impulsurilor precum și auto-motivarea pentru îndeplinirea unor
obiective personale și/sau de învățare), abilități sociale (înțelegerea perspectivei celuilalt,
empatizarea cu persoane din diferite culturi, înțelegerea normelor sociale, cetățenești,
comunitare și etice, valorizarea resurselor și sprijinului familiei, școlii și comunității),
abilități de relaționare (abilitatea de a stabili și menține relații sănătoase și satisfăcătoare cu
indivizi și grupuri, inclusiv abilitățile de comunicare clară, ascultare activă și de a cere și
oferi sprijin), abilitatea de a lua decizii într-un mod responsabil (abilitatea de a face alegeri
personale și privind interacțiunile sociale pe baza unor standarde etice, de siguranță, sociale,
precum și evaluând realist consecințele diverselor acțiuni asupra bunăstării personale, a
celorlalți și asupra mediului). (traducere a definiției date de Collaborative for Academic,
Social, and Emotional Learning)

3. Învățarea experiențială/prin experiență reprezintă o modalitate de învățare în


care educatorul/învățătorul/profesorul îi implică pe copiii preșcolari/elevi în experiențe
directe și procese de reflecție (analiză) pentru a crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta
abilități, atitudini și capacitatea acestora de contribui la binele comunității. În filozofia
învățării prin experiență, prelegerea pe o anumită temă poate fi înlocuită cu experiențe
diverse (jocuri de rol, vizite, interviuri, teatru forum, interacțiuni cu un anumit
mediu/persoane/probleme, rezolvarea de probleme) și analiza/reflecția asupra
comportamentelor și sentimentelor avute, asupra lecțiilor învățate și aplicațiilor în viața de
zi cu zi (Ce s-a întâmplat? Cum v-ați simțit? Ce ați observat? Ce înseamnă asta? Cum se
aplică în viața de zi cu zi? Ce comportament nou ați vrea să adoptați?). Ciclul învățării prin
experiență (v. David Kolb) cuprinde 4 etape: experiența concretă, reflecția (analiza
gândurilor, sentimentelor și observațiilor), conceptualizarea abstractă (formularea
concluziilor/lecțiilor învățate) și experimentarea activă (aplicarea celor învățate în viața de
zi cu zi/alte contexte). (Asociația pentru educație prin experiență).

ACTIVITĂŢI
-Programul „Şcoala altfel”-
 
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
 
 
Grupa de vârstă: copiii din clasele primare
Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada:
Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi: o clasă de elevi
Obiectivele activităţii:
  
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea
relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare. 
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social,  religios, etnic sau sexual şi  urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din
punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul
de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite circumstanţe şi în
relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup şi
caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi acţionează cu
demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde. 

  Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să desfăşurăm activitatea
în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de ploaie, frig). Totodată, pentru această
activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură
(haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în
derularea activităţii.
 
Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia
pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare
o prezentare cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva
imagini sugestive binevenite în povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se
cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom începe prin reanjarea sălii de
clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât mai bine degajat și scaunele aranjate în formă de cerc pentru
a putea permite o comunicare cât mai facilă între participanți.
 
Astfel, am propus 2 jocuri de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se prezintă fiecare
persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite câte o persoană: “Cine sunt
vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce
răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume
(altele decât a celor care îi sunt deja vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi
găsească un loc în partea opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui
întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge în mijlocul
cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din stânga lor pentru că vor
purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul spunând că în zonă zboară o muscă şi că
aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată
va trebui să spună că musca a zburat pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în
mijloc să ajungă la ea şi să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie
însă la faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga. Jocul
se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc numele unii altora. Este
recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi siguri ca jocul a fost înţeles.
 
Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă provocare pentru ei: să
lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile sale şi mai mult de atât, să găsească
soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea nevoie de o sfoară).
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe această sfoară. După
ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca cu picioarele în afara sforii. Cel
care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat
de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.
 
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu propunerea să
facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode ingenioase de refolosire a hârtiei
reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura
mai bine de 1 oră (vom avea nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat
– ziare, ligheane, apă).
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă câteva căni de apă.
Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă. Se pot adăuga condimente sau
mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se
scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o
pânză care va absoarbe apa în exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei. Sita se ridică,
rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la uscat în sala
de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?
v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&list=SPFC639CBD500FFAB9 
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după câteva zile (când
vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm la ceas
şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.
 
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai repede şi vor să
reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai repede), ne-am gândit să facem
un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă recomandăm să
ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele. Primul şir trebuie
să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie să facă tot posibilul ca mesajul
să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe
şi se constată dacă mesajul a fost corect recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să
fie pe rând emiţătorul, receptorul şi elementul perturbator al mesajului.
 
După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou concurs.
Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom avea nevoie de coli de
flipchart şi de carioci de diferite culori): Participaţii se împart în mai multe echipe şi se aşază în şir indian.
La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un perete. Fiecare echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen
care să reprezinte ceva. În ritm de ştafetă se transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru
al echipei desenează doar un singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării
jocului despre conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv desen în cel
mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în care să îi
felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze prin acel desen.
 
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc în care vom
realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi utilitatea fiecărei componente
a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o
batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de cămaşă, etc)
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om are o serie de
probleme pe care trebuie să le rezolve.
            Îţi curge nasul – suflă-l!
            Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
            O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
            Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
            Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în picioare,
ghemuit etc.
 
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie liberă de cum
s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit)
(diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze
mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea
activă în această zi cercetăşească altfel.
 
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a Organizaţiei
Mondiale a Mişcării Scout
ACTIVITĂŢI
-Programul „Şcoala altfel”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!


 
1.     Grupa de vârstă: copiii din clasele primare
2.     Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3.     Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4.     Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5.     Perioada:
6.     Durata: 4 ore
7.     Nr. participanţi: o clasă de elevi
8.     Obiectivele activităţii:
 
         Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
       Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
       Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
       Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare. 
       Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de stereotipuri
sau prejudecăţi de ordin social,  religios, etnic sau sexual şi  urmăreşte înlăturarea lor şi a efectelor
acestora.
       Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele pe
care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
       Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur
din punct de vedere emoţional.
       Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de
potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
       Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
       Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite circumstanţe şi
în relaţiile cu persoanele din jur.
       Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un
climat de colaborare în interiorul acestuia.
       În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi evaluarea
unor reguli unanim acceptate.
       Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui
grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
       Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi acţionează cu
demnitate.
       Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
       Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde. 
 
9.     Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc, unde ne putem
desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu ei pentru masa de prânz, plus
apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie
bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.
 
Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea prin a le povesti
copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta, cadrele didactice vor primi
în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-
IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să fie activi, să
reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se prezintă fiecare
personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite câte o persoană: “Cine sunt
vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce
răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume
(altele decât a celor care îi sunt deja vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi
găsească un loc în partea opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui
întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost întrebaţi.  
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge în mijlocul
cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din stânga lor pentru că vor
purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul spunând că în zonă zboară o muscă şi că
aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată
va trebui să spună că musca a zburat pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în
mijloc să ajungă la ea şi să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie
însă la faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga. Jocul
se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc numele unii altora. Este
recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi siguri ca jocul a fost înţeles.
 
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi atunci venim cu
propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a se cunoaşte mai bine, îi a ne
povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie emoţiile şi
sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte o eşarfă pentru fiecare copil)
Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se va spune că
pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că trebuie să răspundă la cerinţe
precum:
            Fă cunoştinţă cu el!
            Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
            Bate palma cu el!
            Mângâie-l !
 
După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea pentru ei va fi să îşi
regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat fiecare copil
pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm la ceas şi
realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.
 Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai repede şi vor să
reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai repede), ne-am gândit să le
facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie în a lucra în echipe mici şi în a descoperi
strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI (un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie
de bandă de împrejmuire a terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea
echipelor): http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g  
 Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în care să îi
felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în echipă şi indiferent dacă
au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a găsi alte metode pentru a captura steagul.
 Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc în care vom
realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi utilitatea fiecărei componente
a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o
batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de cămaşă, etc).
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om are o serie de
probleme pe care trebuie să le rezolve.
            Îţi curge nasul – suflă-l!
            Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
            O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
            Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
            Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în picioare,
ghemuit etc.
 Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie liberă de cum
s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit)
(diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze
mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea
activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a
Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout
SEMESTRUL I
10 septembrie 2018 - 21 decembrie 2018
14 ianuarie 2019 - 1 februarie 2019

27 octombrie 2018 - 4 noiembrie 2018


(pentru clasele din învăţământul
primar şi grupele din învăţământul
preşcolar)
22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019

– ciclul primar 17 săptămâni


şi înv. preşcolar- -

 VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ – 2 februarie 2019 - 10 februarie 2019


11 februarie 2019 – 19 aprilie 2019
10. 09. 2018–

6 mai 2019 - 14 iunie 2019


16 săptămâniSEMESTRUL II
20 aprilie 2019 – 5 mai 2019
11. 02. 2019–
14. 06. 2019

15 iunie 2019 - 15 septembrie 2019

Programul naţional "Şcoala altfel" se va desfășura în


perioada 1 octombrie 2018 – 31 mai 2019, pe o perioadă
de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se
află la decizia unităţii de învăţământ.
SEMESTRUL I OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
SEPTEMBRIE L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 1 2
1 2 8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18 10 11 12 13 14 15 16
10 11 12 13 14 15 16 22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25 17 18 19 20 21 22 23
17 18 19 20 21 22 23 29 30 31 26 27 28 29 30 24 25 26 27 28 29 30
24 25 26 27 28 29 30
31

IANUARIE SEMESTRUL II MARTIE APRILIE


L M M J V S D FEBRUARIE L MM J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 L M M J V S D 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7
7 8 9 10 11 12 13 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 14
14 15 16 17 18 19 20 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 21
21 22 23 24 25 26 27 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 28
28 29 30 31 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 29 30
25 26 27 28

MAI IUNIE IULIE AUGUST


L M M J V S D L M M J V
S D L M M J V S D L MM J V S D
1 2 3 4 5 1 2 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4
6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9 8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11
13 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16 15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18
20 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23 22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25
27 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30 29 30 31 26 27 28 29 30 31

CURSURI VACANŢĂ ZILE LIBERE VACANŢĂ


INTERSEMESTRIALĂ

ZILE LIBERE:
30 noiembrie 2018, vineri – SF. ANDREI
24 ianuarie 2019, joi – ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE
26 aprilie 2019, vineri – VINEREA MARE inainte de SF.PAȘTE
29 aprilie 2019, luni – A DOUA ZI DE PAŞTE
1 mai 2019, miercuri – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUNCII
ORDIN nr. 3 371 din 12 martie 2 013
privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 5 aprilie 2 013
Data intrării în vigoare: 05 Aprilie 2013

În conformitate cu prevederile art. 64-68 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare,

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în
cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei
naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, prevăzut în anexa nr. 1.

 Art. 7.
Planurile-cadru de învăţământ aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2013-
2014 la clasa pregătitoare şi la clasa I, începând cu anul şcolar 2014-2015 la clasa a II-a, iar din anul
2015-2016 la clasele a III-a şi a IV-a

 Art. 8. -
(1) În anul şcolar 2013-2014, la clasa a II-a se aplică Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.686/2003, iar la clasele a III-a şi a IV-a se aplică
Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.
5.198/2004.
(2)  În anul şcolar 2014-2015, la clasele a III-a şi a IV-a se aplică Planul-cadru de învăţământ aprobat prin
Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.198/2004.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I


Ministrul educaţiei naţionale,
Remus Pricopie

Bucureşti, 12 martie, 2013,


Nr. 3 371
ANEXA I la OMEN Nr. 3371/2013

Aria curriculară Disciplina CP I a II-a a III-a a IV-a

Limba şi 5 7 6 5 5
1.Limbă şi comunicare literatura
română¹
Limba modernă 1 1 1 2 2

2. Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică² 3 3 4 4 4


Ştiinţe ale 1 1 1 1 1
naturii

Istorie - - - - 1
3. Om şi societate Geografie - - - - 1
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
4. Educaţie fizică, sport şi sănătate
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Joc şi mişcare - - - 1 1

5. Arte Muzică şi 2 2 2 1 1
mişcare
6. Tehnologii Arte vizuale şi 2 2 2 2 1
abilităţi practice
7. Consiliere si orientare
Dezvoltare 2 1 1 - -
personală

Nr. total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Curriculum la decizia şcolii 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1


(discipline opţionale)
Nr. minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Nr. maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

¹La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
² La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematica şi explorarea
mediului.
Aria curriculară/ Plan Număr Total
Disciplina cadru ore alocate ore
CN CNA CE CES
I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Comunicare în limba română 7 7 - - 8
Limba modernă 1 1
II. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
ALE NATURII - - -
Matematică 3 3 - - - 4
şi explorarea mediului (integrat) 1 1
III. OM ŞI SOCIETATE
Religie 1 1 - - - 1
IV. ARTE
Muzică şi mişcare 2 2 - - - 2
V. TEHNOLOGII - - -
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 - - - 2

VI. EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT


ŞI SĂNĂTATE - - -
Educaţie fizică 2 2 2
VII. CONSILIERE ŞI
ORIENTARE
Dezvoltare personală 1 1 - - - 1
Nr. total ore în trunchi comun 20 - - - 20
VIII. CURRICULUM LA
DECIZIA ŞCOLII
OPŢIONAL 0- 1 0-1 - - - 0
Nr. minim ore pe săptămână 20 20
Nr. maxim ore pe săptămână 21
Marţi
Matematică şi
explorarea mediului
Comunicare în lb.
română
Luni Comunicare în lb.
Miercuri
Comunicare în lb. română
Muzică şi mişcare Comunicare în lb.
română
română
Comunicare în lb.
Comunicare în lb.
română
română
Matematică şi
Matematică şi
explorarea mediului
explorarea mediului
Ed. fizică
Arte vizuale şi
abilităţi practice

Vineri
Joi Dezvoltare
Lectură personală
Arte vizuale şi
Matematică şi
abilităţi practice
explorarea mediului
Ed. fizică
Lb. modernă
Religie
Muzică şi mişcare

50
MANUALE ŞCOLARE:

Nr. Editura Locul şi anul Autori


crt. Disciplina Manual
1. Comunicare în limba Comunicare în Art Bucureşti, Cleopatra
română limba română 2015 Mihăilescu;
Tudora Piţilă;
Crinela
Grigorescu ;
Camelia Coman
Matematică şi Aramis Bucureşti, Mihaela-Ada
Matematică şi explorarea Print 2014 Radu;
2. explorarea mediului mediului Anina Bădescu
3. Limba modernă
4. Religie

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:


......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

 ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

51
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
 cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
 cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative,
portofolii ilustrative, hărţi etc:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
 cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic,
tabel cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent,
extrase din studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
52
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
 seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu
caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
 diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare
ş.a.:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
 materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC,
dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………...

53
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: DIRECTOR,

ÎNV./PROF.:

54
Manual - Partea I+II: „COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ” - Autori : Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, Crinela Grigorescu, Camelia
Coman, Editura Grupul Editorial ART, Bucureşti, 2015 - conform noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013)

Manual – Partea I+II: „MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI” – Autori: Mihaela-Ada Radu; Anina Bădescu, Editura Aramis
Print, 2014, Bucureşti – conform noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013

Săptămâna/
Nr. C.S Nr
Unitatea de învăţare Disciplina Conţinuturi Perioada Obs.
crt. . ore
 Prima zi de şcoală (evaluare predictivă) – pag. 8
“BINE TE-AM  Cine sunt, cine eşti! (salutul, prezentarea, oferirea unor informaţii
1. REGĂSIT, DRAGĂ 1.4. despre propria persoană şi despre viaţa de şcolar) – pag. 10 I-II 12
ŞCOALĂ! ” ;  Colegii mei ( dialogul, oferirea de informaţii despre colegii de clasă,
(actualizarea CLR 2.1. vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii) – pag. 12
cunoştinţelor din clasa ;  Amintiri din vacanţă ( formularea unei idei, unei păreri, descrierea
pregătitoare) 2.2. unui obiect/unei persoane, povestirea unor întâmplări trăite) – pag.14
;  Cartea, prietena mea (numerotarea paginilor, direcţii de orientare în
2.3. pagină, formularea unei cereri) – pag. 16
;
2.4; LECTURA 2
 Personaje de basm (repovestirea unor întâmplări auzite) – pag. 18
“ORIENTAREA
MEM 1.1.  Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date I-II 8
SPAŢIALĂ ŞI
1.2. folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în
LOCALIZĂRI ÎN
1.3. faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior,
SPAŢIU”
1.4. exterior -
1.5. pag. 4 -9
1.6.
55
2.1.  Recapitulare - pag. 10
 EVALUARE – pag. 11

DP 1.1.  Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi


1.3 - Cum sunt eu ? Cum mă văd ceilalţi ? Cine sunt eu ? –
2.1 exprimarea propriei păreri, formularea de mesaje despre sine I-II 2
2.2 ( nume, vârstă, adresă )
3.3  Caracteristici personale simple, puncte tari și limite observabile în
activitățile școlare şi de timp liber.
 Cine sunt eu? – autocunoaștere și atitudine pozitivă față de sine
 Corpul meu – desenarea conturului corpului; identificarea și
numirea unor trăsături fizice
 Recapitulare
 Evaluare
AVAP 1.1. Desen – Materiale și instrumente-hȃrtie, creioane colorate.
1.2. Tehnici simple – hașurare, repetiție – « Tot ce ştiu « 
1.3. Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene
2.1. Modelaj - plastilina – presare și modelare liberǎ
2.2. Picturǎ – identificarea unor elemente de limbaj plastic : recunoașterea I-II 4
2.3. culorilor din naturǎ; orientǎri spaţiale: departe, aproape; sesizarea
elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu; realizarea de
fotografii cu peisaje de toamnǎ.
* Povestirea unui eveniment sau a unui lanț scurt de evenimente
personale cu ajutorul desenului
* Tehnici simple: pensulație, amprentare, ștampilare.
* “ Expoziţie de desene “ – scrierea elementelor grafice pe foaie velină
* Evaluare inițialǎ: “Familia mea”
MM 1.4. -Cântarea vocală în grup şi individual
2.1. - marcarea structurii ritmice a cântecului, prin acompaniamentul cu I-II 4
jucării muzicale (tobiţe, trianglu, maracas, clopoţel, tamburină, lemne)
sau a percuţiei corporale (bătăi din palme, bătăi ale degetului în bancă, cu
bătăi pe genunchi)
-Dialog între grupe, sugerat de textul cântecului

56
-Executarea unor mişcări sugerate de text
-Deplasarea pe cântecele „Codobelcul”, de L.Comes, „Voiniceii”, de A.
Ivăşcanu,
« Noi acum suntem şcolari” – A.Ivăşcanu

-Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început dicţia, sincronizare :


„ Spune repede şi bine „ – exerciţii – joc de dicţie, cântece, numărători
ritmate, frământări de limbă
 Recapitulare
 Evaluare
EFS 1.1 Elemente de organizare a activităţilor practice – sportive
1.2 * Formaţii de adunare în linie pe unul şi două rânduri
2.2 * Formaţii de deplasare în coloană câte unul şi câte doi I-II 4
* Alinierea în linie şi în coloană
* Evaluare - parcurs aplicativ , concurs.
1.1.  Sunetul şi literele a, A. Casa noastră (oferirea de informaţii despre
2. ”ÎN CLR ; locuinţă sau adresă. Citirea/scrierea literelor mici şi mari de tipar/de III-IV 12
FAMILIE/SUNETUL 1.3. mână) – pag. 20
ŞI LITERA. SILABA. ;  Sunetul şi literele m, M. Familia mea. (silaba: cuvinte mono- şi
CUVÂNTUL” 2.1. plurisilabice, ortografierea cuvintelor) – pag. 22
;
2.4.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 25
;
3.3. LECTURA
;  Lectură după imagini – Ridichea uriaşă –pag. 24 2
4.1.
;
4.3.
;
„NUMERE MEM 2.2.  Numere naturale de la 0 la 10/În lumea plantelor/Livada – pag.
NATURALE DE LA 0 3.1. 12, 13
LA 31” 5.1.  Compararea numerelor de la 0 la 10/ În lumea
plantelor/Pădurea – pag. 14 III-IV 8
 Numere naturale de la 0 la 31. Scriere, citire, comparare,
ordonare/ În lumea plantelor/Grădina de legume – pag. 15,16,
57
17
 Numere pare şi impare/ În lumea plantelor/Bunătăţi din cămară
– pag. 18
 Recapitulare – pag. 19
 EVALUARE –PAG. 20
DP 1.1. Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi - Eu şi
1.2 ceilalţi
2.1 Caracteristici personale simple, puncte tari şi limite observabile în III-IV 2
3.3 activităţile şcolare şi de timp liber
* Eu și cei pe care îi iubesc – prezentarea fotografiei la diferite vârste;
apartenența la familie ; zile de naştere sărbătorite toamna
* Împreună cu alții – mâncarea preferată; fructul preferat ; discuții de
echipă: exerciții de cunoaștere și intercunoaștere
 Recapitulare
 Evaluare
AVAP 1.1. Desen - Benzi desenate care redau etapele unei ȋntȃmplǎri.
1.2. Linia - elemente de limbaj plastic III-IV
2.1. * Instrumente – creioane colorate, creioane cerate - desen liber 4
2.2. * Tehnici de lucru – linie modulatǎ, repetiție - decoraţii simple -
2.4. Legume
Colaj: decupare dupǎ contur, lipire „ Flori de toamnă „ - Confecții și
jucǎrii : fructe, legume
Evaluare
MM 1.4. - cântarea instrumentală:
2.1. - jucării muzicale; III-IV 4
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale de tipul: linguri de lemn
decorate în prealabil de către copii, pahare de sticlă şi plastic cu diferite
tipuri de boabe, cutii din lemn/ plastic/ metal cu boabe/ pietricele
-confecţionarea de jucării muzicale din materiale şi obiecte refolosibile
- utilizarea unor materiale şi obiecte refolosibile pentru confecţionarea
unor jucării muzicale simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau nasturi;
linguri de lemn decorate de copii etc.)
- percuţie corporală;
- cântarea cu acompaniament
- jocul: „Perechile jucăriilor” – recunoaşterea auditivă a jucăriilor
58
muzicale şi asocierea lor în perechi
- jocul „Ploaia şi vântul”: alegerea şi mânuirea jucăriilor potrivite (sau a
percuţiei corporale) pentru imitarea diferitelor sonorităţi din natură
 Recapitulare
 Evaluare
EFS 1.3 Capacitatea de organizare
2.2 * Poziţiile „ drepţi „ şi „ pe loc repaus „ III-IV
5.1 * Alinierea în linie şi în coloană. Pornire cu mers pe loc şi oprire 4
( pornire şi oprire din mers )
* Întoarceri prin săritură la stânga şi la dreapta
* Trecerea din linie pe un rând în formaţiile de lucru , de semicerc şi
cerc
Evaluare
1.1.  Sunetul şi literele u, U. Cu trenul (ortografierea cuvintelor mono- şi V-VI 12
„CUM ÎMI PETREC 1.2. plurisilabice) – pag. 26
3. TIMPUL CLR 1.3.  Sunetul şi literele n, N. Aniversarea Nanei ( citirea/scrierea corectă a
LIBER/PROPOZIŢIA 1.4. unei propoziţii; alineatul; punctul; invitaţia) – pag. 28
.PUNCTUAŢIA” 2.1.  Sunetul şi literele i, I. La joacă ( citirea/scrierea corectă a unei
2.2. propoziţii; semnul întrebării; oferirea de informaţii despre activitatea
2.3. preferată) – pag. 30
2.4.  Recapitulare – pag. 32
3.4.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 33

LECTURA
 „Scufiţa-Roşie” 2

NUMERE MEM 1.1.  Numere naturale de la 31 la 100. Citire, scriere/Plantele. Rolul


NATURALE DE LA 1.2. structurilor de bază. Rădăcina – pag. 21, 22
31 LA 100 1.3.  Numere naturale de la 31 la 100. Comparare, ordonare/ Plantele.
1.6. Rolul structurilor de bază. Tulpina – pag. 23
3.1.  Rotunjirea la zeci a numerelor naturale de la 0 la 100/ Plantele. V-VI 8
Rolul structurilor de bază. Frunzele – pag. 24
 Vecinii numerelor naturale de la 0 la 100/ Plantele. Rolul
structurilor de bază. Florile, fructele, seminţele – pag. 25
 Recapitulare – pag. 26
59
 EVALUARE – PAG. 27
DP 1.4 Dezvoltare emoțională și socială - Sentimente
1.5 * Trăire și manifestare emoțională, starea de bine – emoții de bază V-VI
1.6 denumite prin cuvinte: bucuria 2
3.1 * Mă bucur atunci când... Mama se bucură atunci când eu...
3.2 Împreună cu alții mă bucur când...
 Elemente simple de limbaj nonverbal (expresii faciale, postura) și
paraverbal ( intonația)
 Recapitulare
 Evaluare
AVAP 1.1. Pictură „ Toamna în pădure”
1.2. * Tehnici de lucru. Pensulaţie
1.3. * Tehnici de lucru. Amprentare V-VI 4
2.1. * Tehnici de lucru. Ştampilare
2.2. Colaj „ Cămara bunicii „ / „ Coşul cu fructe „
2.4. * Tehnici de lucru. Pulverizare
2.5. * Tehnici de lucru. Tamponare
* Tehnici de lucru.
Evaluare
MM 1.4. - exersarea acuităţii auditive prin joc;
2.1. -audierea comparată prin jocuri de intuire a sunetelor cântate si vorbite;
3.1. -redarea fragmentară şi integrală în colectiv, în grupuri mici şi individual V-VI 4
3.4. a cântecelor din repertoriul propus, (10-15 cântece cu ambitusul do1-la
do2);
-genuri muzicale: folclorul copiilor;
« Cântece şi jocuri populare din zonă »
« Cântece pentru copii »
- dans cu paşi egali pe cântec
- dans liber pe muzică populară din zonă
-Recapitulare
-Evaluare
EFS 1.1 * Postura corectă
2.2 * Poziţiile de bază şi derivate V-VI 4
5.1 * Mişcări braţe, picioare, mâini; flexii şi extensii
* Răsuciri, rotări
60
* Educarea actului respirator
* Exerciţii de prelucrare selectivă a segmentelor corpului
Evaluare
 Sunetul şi literele e, E. În livadă (scrierea cu majusculă a
“ÎN SATUL 1.1. substantivelor proprii; dialogul, linia de dialog; diftongul ea) –
4. BUNICILOR/DIALO- CLR 1.2. pag. 34
GUL. LINIA DE 1.3.  Sunetul şi literele r, R. La fermă (cuvântul – grup de sunete
DIALOG” 1.4. asociat unui înţeles; dialogul) – pag. 36 VII-IX 18
3.1.  Sunetul şi literele o, O. La moară ( cuvinte mono- şi plurisilabice;
3.2. oferirea de informaţii despre mediul social; copiere) – pag. 38
4.1.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 41
4.2.
LECTURĂ
 Recapitulare - Ajutoarele Scufiţei-Roşii – pag. 40 3

MEM 1.1.  Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10/Animalele. Structuri de


ADUNAREA ŞI 1.2. bază. Scheletul. În ograda mea – pag. 28
SCĂDEREA 1.3.  Scăderea numerelor naturale/În ograda mea. Animalele. Rolul
NUMERELOR 1.6. VII-IX 12
scheletului – pag. 29
NATURALE DE LA 0 3.1.
LA 10  Proprietăţile adunării/ Animalele. Structuri de bază. Scheletul. La
fermă – pag. 30
 Scăderea – operaţia inversă adunării/ Animalele. Structuri de
bază. Scheletul. La fermă – pag. 31
 Proba adunării şi proba scăderii/Animalele. Organele majore şi
rolul lor – pag. 32, 33
 Aflarea termenului necunoscut/Animalele – pag. 34
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie/Animalele –
pag. 35
 Recapitulare – pag. 36
 EVALUARE – PAG. 37

DP 1.1. Dezvoltare emoțională și socială - Așa Da, așa Nu!


1.2 * Trăire și manifestare emoțională – emoții de bază – tristețe, furie, frică VII-IX 3

61
2.1 * Elemente simple de limbaj nonverbal (expresii faciale, postura) și
2.2 paraverbal ( intonația )
concurs de „Poezii și cântece cu emoții”; jocuri de mimă.
Evaluare
AVAP 1.1. Pictură
1.2. * Tehnici de lucru. Pensulaţie
1.3. * Tehnici de lucru. Amprentare
2.1. Evaluare
2.2. Colaj din hârtie - “ Strugure “, “ Barca “ VII-IX 6
2.4. * Rupere
2.5. * Motolire
Evaluare
MM 2.2. -sunete din natură şi din mediul înconjurător;
3.3. - sunete vocal-instrumentale;
Audiţii: VII-IX 6
P.I.Ceaikovski: Lacul lebedelor – Vals, Scenă
R.Korsakov: Zborul cărăbuşului
Recapitulare
Evaluare
EFS 1.3 Alergarea de viteză
2.2 * Startul din picioare
4.1 * Pasul lansat de viteză VII-IX 6
* Alergare accelerată
* Alergare de viteză cu start din picioare de 25 m
Evaluare
1.1.  Sunetul şi literele c, C. Camera mea ( oferirea de informaţii
 „NORME DE 1.2. despre igiena personală; cuvinte cu aceeaşi formă şi înţeles
5. IGIENĂ ŞI 1.3. diferit; copiere) – pag. 42
COMPORTAMENT/ 1.4.  Sunetul şi literele ă, Ă. În clasă ( articularea vocalelor; reguli de
SENSUL 2.1. vorbire eficientă; transcriere; diftongul uă) -pag. 44 X-XII 18
CUVINTELOR” CLR 2.2.  Sunetul şi literele l, L. La librărie (dialoguri pe teme familiare;
2.3. intonarea propoziţiilor; transcriere) – pag. 46
2.4. Lectură - Știu să mă joc!
3.1. - întrebări şi răspunsuri despre respectarea regulilor unui joc
3.2. - exerciţii de completare a unor jocuri de cuvinte
62
4.1. - exersarea unor jocuri pe calculator
4.2. - Recapitulare – pag. 48
- EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 49 3

ADUNAREA ŞI MEM 1.4.  Adunarea numerelor formate din zeci şi unităţi cu un număr
SCĂDEREA 1.5. format din unităţi/ Corpul meu. Alcătuirea corpului omenesc –
NUMERELOR 1.6. pag. 38
NATURALE DE LA 0 3.1.  Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr format din
LA 31 4.1. zeci şi unităţi/ Corpul meu. Scheletul şi rolul acestuia – pag. 39 X-XII 12
4.2.  Adunarea numerelor formate din zeci şi unităţi/ Corpul meu.
5.2. Organele majore şi rolul acestora. Inima şi plămânii - pag. 40
 Scăderea numerelor formate din zeci şi unităţi/ Corpul meu.
Organele majore şi rolul acestora. Stomacul. Rinichii – pag. 41
 Adunarea şi scăderea cu trecere peste ordin/ Corpul meu.
Organele majore şi rolul acestora. Creierul – pag. 42, 43
 Adunarea şi scăderea cu trecere peste ordin/ Corpul meu. Cresc
sănătos – pag. 44
 EVALUARE – PAG. 45

DP 1.2. Dezvoltare emoțională și socială - Știu să ascult, știu să comunic


* Abilități de comunicare de bază - Vorbim, comunicăm
* Mesaje verbale, nonverbale, paraverbale simple:
- despre propriile experiențe de viață, crearea de scurte povestiri sau X-XII 3
scenete hazlii pe baza unor cuvinte-cheie: exemplu : calendar, pădure,
zâmbet
- emiterea unor afirmații pozitive despre sine și despre ceilalți
Evaluare
AVAP 1.1.  Organizarea spaţiului plastic cu ajutorul unor forme spontane şi
1.2. elaborate
1.3.  Reguli de compunere X-XII 6
2.1.  Expresivitate şi echilibru
2.2.  Compunerea echilibrată a unui spaţiu plastic cu mai multe forme
 Compunerea echilibrată a unei singure forme
 “Animalul îndrăgit”

63
Picturǎ - Materiale și instrumente – acuarele, hȃrtie, pensulǎ.
* Tehnici de lucru: tamponare, pensulație, combinații ȋntre culori
Colaj – “Animalele din curtea bunicilor”
* Îndoire
 * Împletire
Recapitulare
Evaluare
MM 1.4. - sunete lungi şi scurte; X-XII 6
2.1. - marcarea structurilor ritmice pe cântec;
2.2. - audiţia interioară;
- recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece;
- improvizaţia spontană colectivă;
-Cântece:
„Iepuraşul Ţup” – Gh.Ciorănescu
„Cinci voinici” – L.Comes
“Piticii şi ariciul” – G.Cucu
Recapitulare
Evaluare
EFS 1.2 * Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
2.2 * Poziţiile : stând depărtat, pe genunchi, aşezat şi culcat
3.1 * Mişcări specifice segmentelor corpului X-XII 6
4.1 * Postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate
Evaluare
 Sunetul şi grupurile de litere „ce”, „Ce”. Cenuşăreasa (repovestirea
1.1. unor întâmplări auzite; citirea/scrierea unui scurt text; aşezarea textului XIII-XIV 12
1.2. în pagină) – pag. 50
6. „POVEŞTI LA GURA CLR 1.3.  Sunetul şi literele t, T. La munte ( textul, titlul textului; scrierea
SOBEI/TEXTUL. 2.1. caligrafică pe liniatura de tip I – plasarea titlului, folosirea alineatelor,
INTONAREA 2.2. diftongul ia) – pag. 52
PROPOZIŢIILOR” 2.3.  Sunetul şi literele s, S. Scrisoarea (povestirea unor întâmplări trăite;
3.1. cuvinte cu sens opus; diftongul oa) – pag. 54
3.2.  Recapitulare. Ajutoarele lui Moş Crăciun – pag. 56
4.1.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 57
4.2.
LECTURĂ
64
o Legenda lui Moş Crăciun” 2

MEM 1.4.  Adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci/Apa.


ADUNAREA ŞI 1.5. Prezenţa apei în natură – pag. 46, 47
SCĂDEREA 1.6.  Adunarea numerelor formate din zeci cu numere formate din
NUMERELOR 3.1. unităţi/Scăderea dintr-un număr format din zeci şi unităţi a unui
NATURALE DE LA 0 4.1. număr format din unităţi/zeci şi unităţi Apa. Transformări ale XIII-XIV 8
LA 100, FĂRĂ 4.2. apei. Evaporarea, condensarea, fierberea – pag. 48, 49
TRECERE PESTE 5.2.  Adunarea unui număr format din zeci şi unităţi cu un număr
ORDIN format din unităţi/ Scăderea dintr-un număr format din zeci şi
unităţi a unui număr format din unităţi Apa. Transformări ale
apei. Condensarea – pag. 50, 51
 Adunarea unui număr format din zeci şi unităţi cu un număr
format din zeci/ Apa. Transformări ale apei. Solidificarea – pag.
52
 Scăderea dintr-un număr format din zeci şi unităţi a unui număr
format din zeci/ Apa. Transformări ale apei. Topirea – pag. 53
 Adunarea şi scăderea numerelor formate din zeci şi unităţi/Apa.
Fenomene ale naturii – pag. 54, 55
 Probleme de adunare şi scădere/Apa. Prezenţa apei în natură –
pag. 56
 Recapitulare – pag. 57, 58
 EVALUARE – PAG. 59

DP 2.2. Comunicare şcolară eficientă XIII-XIV 2


* Mesaje verbale, nonverbale, paraverbale simple - Comunicăm fără
cuvinte
AVAP 1.1.  Procedee pentru realizarea unor compoziţii plastice: dactilo–pictura,
1.2. haşurarea, fuzionarea, dirijarea culorii prin suflare sau stropire,
1.3. amprentarea, colajul etc. (fără terminologie) XIII-XIV 4
 Compunerea spaţiului plastic
Foto - film „ Colegii mei „ / „ Albumul clasei „
* Colaj - „ Brăduţul „
* Pensulaţie - „ Darul lui Moş Crăciuni „

65
 * Rupere, lipire - „ Omul de zăpadă „
Evaluare
MM 2.1. - sunete înalte şi joase; XIII-XIV 4
- genuri muzicale: folclorul copiilor;
- Cântece din folclorul copiilor
-Numărători
-Joc – popular
-Colinde
Recapitulare
Evaluare

EFS 2.1 * Exerciţii de prelucrare selectivă a segmentelor corpului


3.1 * Complexe de dezvoltare fizică libere cu obiecte portative cu / fără fond
4.1 muzical XIII-XIV 4
5.1 * Învăţarea unui complex de exerciţii libere
* Mişcări preventive instalării atitudinilor deficiente ale coloanei şi
membrelor inferioare
Evaluare

1.1.  Sunetul şi literele p, P. În pădure. (oferirea de informaţii despre


1.2. prieteni; cuvinte cu acelaşi înţeles; diftongul ie; biletul) – pag. 58 XV-XVII 18
„PRIETENIA/SCRIE CLR 1.3.  Sunetul şi literele v, V. Invitaţia ( exerciţii de fonetică şi
7. REA 2.1. vocabular; despărţirea cuvintelor în silabe; invitaţia) – pag. 60
FUNCŢIONALĂ” 2.2.  Sunetul şi grupurile de litere ci, Ci. La circ ( silaba, despărţirea
2.3. cuvintelor în silabe; scrierea corectă a cuvintelor care conţin
3.1. grupul de litere ci; transcriere/copiere) – pag. 62
3.2.  Recapitulare. Ajutoarele lui Iepurilă – pag. 64
4.1.  Recapitulare. Cifrul comorii – pag. 65
4.2.  Recapitulare – pag. 66
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 67
 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ (1) – PAG. 68
 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ (2) – PAG. 69
 EVALUARE SEMESTRIALĂ (1) – PAG. 70
 EVALUARE SEMESTRIALĂ (2) – PAG. 71

66
 PROIECT: INVITAŢIE PENTRU ZÂNA IARNA – PAG. 72

MEM 1.1.  RECAPITULARE SEMESTRIALĂ – PAG. 60, 61, 62


RECAPITULARE 1.2. - Numerele naturale de la 0 la 100: recunoaştere, ordonare,
SEMESTRIALĂ 1.3. compunere, descompunere XV-XVII 12
1.6. - Adunarea şi scăderea nr. naturale de la 0 la 100, fara trecere peste
3.1. ordin
4.1. - Corpul meu
4.2. - Plante şi animale
5.2. - Fenomene ale naturii
 EVALUARE SEMESTRIALĂ –PAG. 63

DP 2.1. Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine


* Bucuria XV-XVII 3
* Tristeţea
Evaluare semestrială
AVAP 1.1. -Desen – „Planeta albastră”, „Omul de zăpadă”
1.2. -Tehnici simple – hașurare, repetiție
1.3. -Modelaj - plastilina – presare și modelare liberǎ - “Soare” , “Săniuţa” XV-XVII 6
2.1. -Picturǎ – identificarea unor elemente de limbaj plastic : recunoașterea
culorilor din naturǎ; orientǎri spaţiale: departe, aproape; sesizarea
elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu; realizarea de
fotografii cu peisaje de iarnă.
* Povestirea unui eveniment sau a unui lanț scurt de evenimente
personale cu ajutorul desenului
* Tehnici simple: pensulație, amprentare, ștampilare.
* Evaluare
MM 1.4. - sunete care se aud tare-încet; XV-XVII 6
2.1. - procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist-cor;
- mişcarea pe muzică (liberă, ritmică);
- acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale;
-Recapitulare
-Evaluare
EFS 3.2 Gimnastică acrobatică
4.1 * Cumpăna pe un picior , semisfoara
67
5.1 * Podul de jos , rulări XV-XVII 6
* Rostogoliri înainte din ghemuit
* Evaluare

SEMESTRUL II – PARTEA A II-A


1.1.  Sunetul şi literele d, D. În Delta Dunării ( cuvântul – un grup de
„ŢARA 1.2. sunete asociat unui înţeles; scrierea cu majusculă a
8. MEA/CUVÂNTUL. CLR 1.3. substantivelor proprii) – pag. 6
DESPĂRŢIREA 2.1.  Sunetul şi literele ş, Ş. Meşterul popular ( despărţirea cuvintelor
CUVINTELOR ÎN 2.3. în silabe; cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit) – pag.
SILABE” 3.1. 8
3.2.  Sunetul şi literele î, Î, â. România ( schimburi de mesaje prin
3.3. respectarea regulilor de vorbire eficientă; reguli de scriere
4.1. corectă cu î/ â) – pag. 10
4.2.  Sunetul şi literele b, B. Oraşul lui Bucur ( dialogul – oferirea de XVIII-XX 18
informaţii despre mediul social şi natural apropiat; cuvinte cu
înţeles asemănător) – pag. 12
 Recapitulare – pag. 14
 Proiect: Ţara mea – pag. 15
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 16
LECTURĂ:
PROIECT: „Ţara mea”
ADUNAREA ŞI
SCĂDEREA
NUMERELOR
1.4.  Adunarea unui număr format din zeci şi unităţi cu un număr
MEM 1.5. format din unităţi/ Soarele, sursă de lumină şi căldură. Pământul – XVIII-XX 12
NATURALE DE LA 0
1.6. pag. 4, 5
LA 100, CU
3.1.  Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr format din
TRECERE PESTE
4.1. zeci/ Soarele, sursă de lumină şi căldură. Lumina şi umbra – pag.
ORDIN
4.2. 6, 7
5.2.  Scăderea unui număr format din zeci şi unităţi dintr-un număr
format din zeci/ Soarele, sursă de lumină şi căldură. Ziua şi
noaptea – pag. 8, 9
 Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr format din
zeci şi unităţi/ Soarele, sursă de lumină şi căldură. Căldura şi

68
anotimpurile – pag. 10, 11
 Adunarea şi scăderea numerelor formate din zeci şi unităţi/
Soarele, sursă de lumină şi căldură. Soarele şi viaţa – pag. 12, 13
 Recapitulare – pag. 14
 EVALUARE – PAG. 15
DP 2.1. Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine
* Frica XVIII-XX 3
* Calmul
 Recapitulare
Evaluare
AVAP 1.1. -Desen - Benzi desenate care redau etapele unei ȋntȃmplǎri. – “Baba
1.2. Dochia”
1.3. * Instrumente – creioane colorate, creioane cerate - desen liber XVIII-XX 6
2.1. * Tehnici de lucru – linie modulatǎ, repetiție - decoraţii simple -
2.2. Colaj: decupare dupǎ contur, lipire
-„ Ghiocei la marginea pădurii „
- Confecții și jucǎrii
Evaluare
MM 1.1. - sunete din mediul înconjurător şi din natură, cu durate, intensităţi şi
2.1. viteză de succesiune contrastante XVIII-XX 6
3.4. - joc de recunoaştere a sunetelor străzii şi ale clasei, a sunetelor din
natură (ciripitul
păsărelelor, lătratul câinelui etc.)
Recapitulare
Evaluare
EFS 2.2 * Jocuri sportive
3.2 * Jocuri recreative
4.1 * Minihandbal XVIII-XX 6
5.1 * Evaluare

„ACTIVITĂŢI LA  Sunetul şi literele j, J. Jurnalul clasei (organizarea textului scris –


9. ŞCOALĂ/SCRIEREA 1.1. plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor; jurnalul – text şi
FUNCŢIONALĂ” CLR 1.2. desene) – pag. 18
1.3.  Sunetul şi literele h, H. Harta ( utilizarea cuvintelor noi în
1.4. contexte adecvate; descrierea unor obiecte/persoane/meserii; XXI-XXIII 18
69
2.1. copiere/transcriere) - pag. 20
2.3.  Sunetul şi literele g, G. În grădina şcolii ( descrierea unor
3.1. activităţi; cuvinte cu înţeles asemănător; copiere/ transcriere) –
3.2. pag. 22
4.1.  Sunetul şi grupurile de litere ge, Ge. Legenda ( scrierea corectă a
4.2. cuvintelor care conţin grupurile de litere ge, Ge; jurnalul de
4.3. lectură; dictare) - pag. 24
 Lectură – Harap-Alb, după Ion Creangă ( aşezarea textului în
pagină, titlul, autorul, alineatele) – pag. 26
 Recapitulare. Labirintul – pag. 27 3
 Recapitulare – pag. 28
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 29
PROBLEME CARE
SE REZOLVĂ PRIN
MEM 1.4.  Probleme care se rezolvă printr-o operaţie/Forme şi transfer de
UNA SAU DOUĂ
1.5. energie. Apa – sursă de energie – pag. 16, 17, 18
OPERAŢII
1.6.  Probleme care se rezolvă prin două operaţii/ Forme şi transfer
3.1. de energie. Surse de energie. Cărbunele – pag. 19, 20 XXI-XXIII 12
4.1.  Probleme care folosesc elemente de logică/ Forme şi transfer de
4.2. energie. Surse de energie. Petrolul – pag. 21, 22
5.2.  EVALUARE – pag. 23

DP 2.3. Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare


 Putem trăi singuri? *Ce este prietenia? XXI-XXIII 3
 Evaluare
AVAP 1.1. -Pictură „ Primăvara „ / „ Pom înflorit „
1.2. * Tehnici de lucru. Pensulaţie XXI-XXIII 6
1.3. * Tehnici de lucru. Amprentare
2.1. * Tehnici de lucru. Ştampilare
2.4. - Colaj - „ Primăvara în livadă„
2.5. * Tehnici de lucru. Pulverizare
* Tehnici de lucru. Tamponare
Evaluare

MM 3.2. - însuşirea după auz a cântecelor, prin XXI-XXIII 6


demonstrarea lor de către cadrul didactic
70
sau cu ajutorul mijloacelor tehnice, urmată de preluarea intuitivă /
receptarea lor de către copii
- crearea unei atmosfere propice însuşirii
cântecului, prin prezentarea unor materiale muzicale sau ilustrative
potrivite
- însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv –
grupuri mici – colectiv
-Cântece :
« Cântec de primăvară » – L.Comes
“Martie, mărţişor”
Recapitulare
Evaluare
EFS 2.2 Forţa
3.3 * Dezvoltarea forţei spatelui, a abdomenului, braţelor şi picioarelor
5.1 ( forţă , dinamică segmentară ) XXI-XXIII 6
5.2 Îndemânare
 Îndemânarea în acţiuni motrice individuale / pe perechi
 Evaluare
„PRIETENI 1.1.  Sunetul şi literele ţ, Ţ. Veveriţa Riţa ( descrierea unei fiinţe;
NECUVÂNTĂTORI. CLR 1.2. citirea unui text scurt) – pag. 30
10 DESCRIEREA UNEI 1.3.  Sunetul şi literele z, Z. Primăvara (descrierea unui anotimp; XXIV-XXVI 18
FIINŢE/ A UNUI 1.4. diftongul ua) – pag. 32
OBIECT” 2.1.  Sunetul şi grupurile gi, Gi. Regina albinelor (descrierea unei
2.3. fiinţe; scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere
3.1. gi, Gi) – pag. 34
3.2.  Recapitulare – pag. 36
4.1.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 37
4.2. LECTURĂ 3
4.3. “Somnoroase păsărele...”, de Mihai Eminescu
FIGURI ŞI CORPURI MEM 1.1.  Dreptunghiul şi pătratul/ Forme şi transfer de energie. Soarele
GEOMETRICE 1.2. -sursă de energie – pag. 24, 25
1.3.  Triunghiul şi cercul/ Forme şi transfer de energie. Vântul -sursă
1.6. de energie/ Alte surse de energie – pag. 26, 27, 28, 29 XXIV-XXVI 12
3.1.  Cubul. Cuboidul/ Forme şi transfer de energie. Ce fel de energie
4.1. foloseşte fiecare? – pag. 30, 31
71
4.2.  Cilindrul. Sfera/ Forme şi transfer de energie.Economisim
resursele –pag. 32, 33
 Recapitulare – pag. 34
 EVALUARE – PAG. 35
DP 2.3. Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare XXIV-XXVI 3
* Caracteristicile prietenei / prietenului meu
AVAP 1.1. Colaj din hârtie -“ Căţel“
1.2. Pictură – « La joacă, în parc »
1.3. * Tehnici de lucru. Pensulaţie XXIV-XXVI 6
2.1. * Tehnici de lucru. Amprentare
2.4. « Morişca »“
* Tăiere
* Îndoire
Evaluare
MM 1.4. - imitarea unor animale sau a unor fenomene ale naturii cu onomatopee XXIV-XXVI 6
2.1. lungi-scurte, cântate tare-încet, repede-lent
- „Jocul animalelor” - imitarea unor animale; sonorităţi şi acţiuni
specifice,
-jocul -„Ploaia şi vântul”
-jocul silabelor muzicale - ma, me, mi,
mo, mu
- jocul „Cântă ca mine!”
- emiterea unor onomatopee cu rol de exerciţii de dicţie şi de
sincronizare; numărători
-reprezentarea unor calităţi ale sunetelor prin semne convenţionale
- joc pentru diferenţierea în cântecele simple a duratelor şi a înălţimilor
sunetelor musicale (jetoane – ca simboluri convenţionale de structurare a
melodiilor simple)
- „Mergi cum îţi spun!” - joc de mişcare cu deplasare: tare-încet, repede-
lent
-„Împreună să jucăm!”
Recapitulare
Evaluare
EFS 1.2 Deprinderi motrice de bază : mers, alergare
1.3 * Mers şi variante de mers ( pe vârfuri, pe călcâie, ghemuit )
72
3.1 * Alergare şi variante de alergare ( cu păstrarea distanţei, cu genunchii
3.3 sus, cu fixarea gambei pe coapsă, deplasare cu paşi adăugaţi ) XXIV-XXVI 6
Deprinderi motrice utilitar – aplicative : târâre, căţărare
* Târâre pe palme şi pe genunchi, pe antebraţe, târâre joasă
* Căţărare prin apucături succesive
Evaluare
„EROI DE  Sunetul şi literele f, F. Fata babei şi fata moşneagului, după Ion
11 POVESTE/REPOVES 1.1. Creangă ( aşezarea în pagină a unui text; scrierea caligrafică pe XXVII- 18
TIREA UNOR 1.2. liniatura tip I; repovestirea unor întâmplări auzite) – pag. 38 XXIX
ÎNTÂMPLĂRI” 1.3.  Sunetul şi grupurile de litere che, Che. Darul lui Enache
CLR 1.4. ( repovestirea unui text audiat; cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu
2.3. înţeles diferit) pag. 40
3.1.  Sunetul şi grupurile de litere chi, Chi. Pinocchio ( repovestirea
3.2. unui text audiat/ a unei poveşti vizionate; cuvinte cu înţeles opus)
3.3. – pag. 42
4.1.  Recapitulare – pag. 44
4.2.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 45
4.3. LECTURĂ 3
MĂSURĂRI I “Un cal inaripat”, după Petru Demetru Popescu
MEM 1.1.  Măsurarea lungimilor/ Unde şi vibraţii. Sunetele – pag. 36
1.2.  Măsurarea lungimilor. Metrul. Centimetrul/ Unde şi vibraţii. XXVII-
1.3. Sunetele. Cum vibrează aerul – pag. 37, 38 XXIX 12
1.6.  Măsurări. Capacitatea vaselor. Litrul/ Unde şi vibraţii. Sunetele.
3.1. Jucării muzicale –pag. 39, 40, 41
4.1.  Recapitulare – pag. 42
 EVALUARE – pag. 43
DP 1.4 Aspecte specifice ale organizării învățării și pregătirii pentru viață -
1.5 Fiecare lucru la timpul lui XXVII- 3
1.6 * Sarcini de lucru în activitatea școlară și acasă: tipuri de sarcini, XXIX
2.2 încadrare în timp, finalizare
* Tehnici simple de învățare
* Cum îmi organizez timpul ? - jocuri de rol
Evaluare
AVAP 1.1.  Organizarea spaţiului plastic cu ajutorul culorilor primare şi binare

73
1.2.  Reguli de compunere XXVII- 6
1.3.  Expresivitate şi echilibru XXIX
2.1.  Compunerea echilibrată a unui spaţiu plastic cu mai multe forme
2.2.  Compunerea echilibrată a unei singure forme
2.3.  “Vara cea luminoasă”
2.4 Picturǎ - Materiale și instrumente – acuarele, hȃrtie, pensulǎ.
* Tehnici de lucru: tamponare, pensulație, combinații ȋntre culori
Colaj – “La mare/La munte”
* Confecţii şi jucării
* Origami
* Tangram
Evaluare
MM 1.4. -crearea unor linii melodice simple sau a unor combinaţii ritmice şi
2.1. asocierea acestora cu mişcări adecvate XXVII-
3.4. - crearea spontană a unei linii melodice simple sau a unor combinaţii XXIX 6
ritmice de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- gruparea unor mişcări sau sunete astfel
încât să genereze un dans liber pe linii
melodice proprii, simple
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în relaţie cu poveşti, poezii,
cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
Recapitulare
Evaluare
EFS 1.4 Escaladare
3.1 * Escaladare cu apucare, sprijin şi păşire pe / peste obstacole
5.1 Transport
5.2 * Transport de obiecte uşoare, apucate cu una / ambele mâini, XXVII- 6
individual şi în perechi XXIX
Tracţiune – împingere
 Deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare şi împingere cu
braţele, individual sau în perechi
 Evaluare

74
12 „COPILĂRIA/SCRIE  Grupurile de sunete cs, gz şi literele x, X. Expoziţia (povestirea
REA 1.1. unei întâmplări din viaţa proprie, scrierea, din imaginaţie, a unui XXX 6
IMAGINATIVĂ. 1.2. text scurt) – pag.46
POVESTIREA UNOR 1.3.  Sunetul şi grupurile ghe, Ghe. Privighetoarea (repovestirea unui
ÎNTÂMPLĂRI 1.4. text auzit; scrierea imaginativă a unui scurt text, pornind de la
TRĂITE” CLR 2.1. fapte cotidiene) – pag. 48
2.2.  Sunetul şi grupurile ghi, Ghi. Concursul de ghicitori ( exersarea
2.3. unor dialoguri pe teme de interes; exersarea formulelor de salut,
2.4. adresare, solicitare, mulţumire, în contexte date) – pag. 50
3.1.  Lectură – Neghiniţă, după Barbu Ştefănescu Delavrancea – pag.
3.2. 52 1
3.3.  Recapitulare – pag. 53
4.1.  EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 54
4.2.
MEM 1.4.  Timpul. Ceasul/ Forţe şi mişcare. Căderea liberă a corpurilor – XXX 4
MĂSURĂRI II
1.5. pag. 44, 45
1.6.  Timpul. Săptămâna, luna, anul/ Forţe şi mişcare. Căderea liberă
3.1. a corpurilor – pag. 46
4.2.  Anotimpurile/ Forţe şi mişcare. Căderea liberă a corpurilor –
5.2. pag. 47
 Bani. Bancnote şi monede/ Căderea liberă a corpurilor – pag.
48, 49
 Recapitulare – pag. 50
 EVALUARE – PAG. 51
DP 2.1.  Prietenia
2.3.  Caracteristicile unui bun prieten
 Ce este un bun prieten? XXX 1
 Sarcini de lucru în activitatea şcolară
 şi acasă: tipuri de sarcini, încadrare
 în timp, finalizare
 Evaluare
AVAP 1.1.  Procedee pentru realizarea unor compoziţii plastice: pictura pe piatră
1.2.  Compunerea spaţiului plastic
1.3. Activităţi cu materiale din natură: observare, identificare, clasificare, XXX 2
75
2.1. sortare după diferite criterii
2.2. Tehnici de lucru: pictura pe piatră
* „Însecte pictate pe piatră”
* Pensulaţie
Evaluare
MM 1.4. - cântarea vocală în colectiv XXX 2
3.4. - cântarea instrumentală:
- sunete din natură şi din mediul înconjurător;
- recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece;
- sunete înalte şi joase;
- genuri muzicale: folclorul copiilor; mişcarea pe muzică (liberă,
ritmică);
- sunete care se aud tare-încet;
Evaluare
EFS 1.2 Viteză
1.3 * Viteza de reacţie la stimuli, vizuali, audutivi şi tactili / de execuţie în
3.2 acţiuni motrice singulare
3.3 *Viteză de deplasare
5.1 Atletism XXX 2
* Alergare de viteză cu start din picioare / de rezistenţă
* Variante de alergare : şerpuită, cu ocolire de obstacole, peste
obstacole
Mobilitate şi stabilitate articulară
* Aruncarea mingii la distanţă
* Exerciţii pregătitoare pentru săritura în lungime cu elan
Evaluare
13 „VINE VARA!/  Sunetul şi literele k, K. La cumpărături (organizarea textului
ALFABETUL” 1.1. scris pe liniatura tip I; transcriere; scrierea din imaginaţie a XXXI 6
1.2. unui text scurt) pag. 56
1.3.  Sunetele şi literele q,Q, w, W, y,Y. Scrisoarea (scrierea
1.4. funcţională – scrisoarea; copiere) pag. 58
CLR 3.2.  Alfabetul limbii române - pag. 60
3.3.  Felicitarea – pag. 62
4.1. LECTURĂ
4.2.  “Va-can-ţă!”, după Mircea Sântimbreanu 1

76
COLECTAREA,
CITIREA ŞI MEM 1.6.  Colectarea, citirea şi înregistrarea datelor/Protejăm natura –
ÎNREGISTRAREA 3.1. pag. 52, 53, 54, 55
DATELOR 4.2.  Recapitulare – pag. 56 XXXI
5.2.  EVALUARE – pag. 57 4

DP 2.1.  Fiinţe şi obiecte preferate XXXI


2.3.  Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
1
AVAP 1.1.  Compunerea spaţiului plastic XXXI
1.2. Colajul - Activităţi cu materiale din natură: observare, identificare,
1.3. clasificare, sortare după diferite criterii 2
2.1. Tehnici de lucru: tăiere, lipire, asamblare
2.2. * Colaj – „În vacanţă”
* Pensulaţie
 Evaluare
MM 1.4.  Audiţii muzicale XXXI 2
3.4.
EFS 1.2 Viteză XXXI
1.3 * Viteza de reacţie la stimuli, vizuali, audutivi şi tactili / de execuţie în
3.2 acţiuni motrice singulare
3.3 *Viteză de deplasare
5.1 Atletism 2
* Alergare de viteză cu start din picioare / de rezistenţă
* Variante de alergare : şerpuită, cu ocolire de obstacole, peste
obstacole
Mobilitate şi stabilitate articulară
* Aruncarea mingii la distanţă
* Exerciţii pregătitoare pentru săritura în lungime cu elan
Evaluare

77
14 „PRIMELE MELE 1.1.  Textul în proză – Păcală, după Ion Creangă – pag. 63
LECTURI/TITLU. 1.2.  Textul în versuri – Şcolăriţa, de Stelian Filip – pag. 64 XXXII 6
AUTOR. 1.3.  Aeroplanul, de George Topîrceanu – pag. 67
ALINEATE” 3.2.  Recapitulare finală – pag. 70
CLR 3.3.  EVALUARE FINALĂ – PAG. 72
MEM 1.4.  Recapitulare finală – pag. 58 – 62
1.5.
1.6.  EVALUARE FINALĂ pag. 63
3.1. XXXII 4
4.2.
RECAPITULARE 5.2.
FINALĂ DP 2.1.  Recapitulare finală
2.3.  Evaluare finală XXXII 1

AVAP 1.1.  Evaluarea lucrărilor


1.2. XXXII 2
1.3.
MM 1.4.  Recapitulare finală XXXII 2
3.4.  Evaluare finală
EFS 1.2  Evaluare XXXII 2
1.3  Recomandări pentru vacanţa de vară

78
ŞCOALA: AVIZ:
JUDEŢUL: DIRECTOR,
TEL :

79
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total
7-8 6 +1 (lectură) - - 7
Manual: „Comunicare în limba română – clasa I” -2 vol.
Autori: Cleopatra Mihăilescu;Tudora Piţilă; Crinela Grigorescu ; Camelia Coman
Editura: Grupul Editorial ART, Bucureşti, 2015
- conform noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013) -

Distribuirea orelor pe semestre


Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE
1. I
2. II
3. TOTAL

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013

80
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a


Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013

81
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte
particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile
elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora
şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt
propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei
clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca
domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare
orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev.
Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să
participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa
a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei
elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

82
Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare


cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de


comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

83
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a


1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din
pe teme familiare, rostit clar şi rar teme accesibile, rostit cu claritate texte accesibile variate
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a - utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei - selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare
indica despre ce este vorba în mesaj unui mesaj audiat subiectului unui text audiat
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este - realizarea unui desen care corespunde subiectului - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la
vorba în mesaj textului audiat întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de
este vorba (în acest fragment de poveste)?” este vorba... (în acest fragment de poveste/ în acest mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri text) ?” variante date
scurte care testează înţelegerea textului audiat - selectarea unor enunţuri simple, scrise, care - selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de scurte audiate
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat enunţuri date - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
- reformularea unor mesaje - formularea unor titluri potrivite textului audiat fragment audiat
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text - executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc - executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de
audiat prezentate de adulţi sau copii activităţi
- observarea, recunoaşterea, executarea unor - jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori - audierea unor scurte emisiuni informative
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent) desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc. accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se
manifestarea reacţiilor corespunzătoare indicaţii şi manifestarea unor reacţii fabrică” etc.)
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori corespunzătoare - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la
- audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre acestea
istoria scrisului - ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă
desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj scurt, rostit clar şi rar mesaj rostit cu claritate text audiat
- numirea personajului/ personajelor dintr-un - identificarea personajelor/ personajului unui text - identificarea personajelor dintr-un text audiat
fragment de poveste audiat audiat - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de - oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: într-un text audiat
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” „Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?” - identificarea enunţurilor adevărate/ false
referitoare la textul audiat

84
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri - formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare - formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
scurte care vizează diverse informaţii din text – la conţinutul unui mesaj/ text audiat textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?,
Exemplu: numele greşit al personajului, locul - identificarea enunţurilor adevărate/ false De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)
corect în care se petrece acţiunea referitoare la textul audiat - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc - completarea orală a unor enunţuri cu elemente momente ale acţiunii textului audiat
ca sens cu un mesaj audiat anterior din textul audiat - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a - identificarea elementelor dintr-un text audiat care se textul audiat
creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului - precizarea evenimentelor din textul audiat,
dintr-un set de enunţuri/ cuvinte - sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile folosind expresiile: la început, mai întâi, prima
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple corespunzătoare unor texte audiate dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a - asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile - recunoaşterea personajelor unui text după
înţelegerii regulilor jocului desprinse din discuţiile cu colegii descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea
- stabilirea de asemănări/ deosebiri între acţiunilor acestora
personajele şi/ sau întâmplările prezentate în - ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu
povestirile audiate respectarea unor informaţii
- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii
personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc. dintr-un text audiat
- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un
enunţ oral
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din enunţuri rostite cu claritate şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
propoziţii rostite clar şi rar - jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute termină/ conţin un anumit sunet - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi
prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, cuvinte
deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte „Completează silaba”, „Grupează după numărul de
cuvinte ai auzit” - formarea unor cuvinte din silabe date
silabe” etc.
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - numărători melodice însoţite de mişcare - formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din sufixe (fără terminologie)
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
propoziţii orale de 3-4 cuvinte - despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor - jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ - despărţirea cuvintelor în silabe
imaginea potrivită semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul - rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
didactic/ colegi jocuri unei silabe/ unui sunet
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

85
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea - identificarea unor cuvinte date după criterii precum:
numărători ritmate unui sunet număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul - identificarea unor cuvinte date după criterii precum: - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din
înconjurător număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. propoziţii de 4-6 cuvinte
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor - numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
din cuvinte - identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- interpretarea unor cântece care conţin prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
onomatopee poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc. schimba mesajul transmis
- construirea de rime pornind de la cuvinte date - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din - jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ propoziţii de 3-5 cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari,
se termină cu un anumit sunet - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
final, număr de silabe etc.) schimba mesajul transmis
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru - punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare
finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare mesaje orale, în contexte de comunicare mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute cunoscute cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu - jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, scopul înţelegerii unui mesaj oral cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc. - jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc. - participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea
adulţi/ copii - formularea unor întrebări de lămurire în urma poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme povestite/
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente sau povestite de adulţi/ copii citite de copii sau adulţi
povestite de colegi sau adulţi invitaţi - emiterea unor predicţii asupra derulării - conversaţii pe teme de interes pentru copii
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni evenimentelor dintr-un text audiat - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
pentru copii - activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), scopul înţelegerii unui mesaj oral
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a
computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal) povestite de copii sau adulţi unor filme româneşti/ dublate în limba română
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi pentru copii şi discutarea lor
filme pentru copii şi discutarea lor - aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu
- conversaţii pe teme de interes pentru copii tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt

86
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, oferite verbal
în care instrucţiunile sunt oferite verbal - folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor
- discuţii pe marginea unor spectacole de teatru termeni/ expresii din mesajele orale în care
pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc. contextul nu a oferit sensul noţiunilor
- vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea
organizării spaţiului/ standurilor de carte
- participarea la activităţi dedicate unor scriitori,
Zilei Mondiale a Cărţii etc.

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
în enunţuri simple situaţii de comunicare concrete de comunicare
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului - utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de - alcătuirea unor propoziţii prin care se
respirator, cu accent pe pronunţia corectă tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o
- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate scuze etc. rugăminte, un îndemn, un salut etc.
- formulare de răspunsuri la ghicitori - jocuri de rol - oferirea unor informaţii despre sine, despre
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul - oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
meu” (reproducerea unor mesaje formulate de colegi, despre activităţile preferate etc., folosind folosind enunţuri
adult sau copii) enunţuri simple - jocuri de rol
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete - formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se - reformularea unor propoziţii prin schimbarea
stabilite anterior solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin teme din sfera de interes a copiilor comunicării
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea - exersarea unor formule de adresare, de solicitare, - schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea
tonului, volumului sau vitezei vorbirii de mulţumire, adaptate interlocutorului unor detalii ale mesajului transmis
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu - relatarea unor evenimente semnificative din viaţa - transformarea/ completarea unor enunţuri după
onomatopeele corespunzătoare; proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei modele date
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de - enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale - identificarea şi corectarea greşelilor de
mişcare clasei exprimare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea - formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite - formularea de enunţuri după ilustraţii sau
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare de imagini sau folosind cuvinte date folosind cuvinte date
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, - dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme - dramatizări ale unor fragmente din texte narative
bucurie etc.) familiare reale sau imaginate cunoscute

87
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- simularea unor situaţii care presupun - exersarea exprimării, clare şi corecte, şi - recitarea unor poezii pe teme familiare
verbalizarea unor trăiri diferite conştientizarea importanţei acesteia în reuşita - combinarea unor propoziţii care au legătură
- jocuri de rol comunicării între ele, pentru a explora formarea textului
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu - conştientizarea existenţei unor reguli simple de - povestirea unor vise, poveşti etc.
reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul desfăşurare a schimburilor verbale (salutul,
didactic, actori etc.) prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor,
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din formularea unei cereri, formularea unor întrebări
basme audiate etc.) care pot determina reuşita comunicării
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii
concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor
scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri,
sentimente etc.

2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul 2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de
sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte mesajelor simple enunţuri înlănţuite logic
- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, - formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, - dialoguri despre sine, despre familie, colegi,
adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, referitoare la activităţi desfăşurate despre animalul preferat, activităţile preferate/
culoarea preferată, mâncarea preferată etc. - repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat desfăşurate etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări adresate - exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau - povestirea unor evenimente semnificative din viaţa
de colegi, pe teme de interes pentru copii situaţii familiare proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu
- prezentarea unor evenimente semnificative din - discuţii privind comportamentul personajelor folosirea verbelor la timpurile potrivite
viaţa proprie - completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul
- evidenţierea unor modele de comportament,
- discuţii privind comportamentul unor personaje; formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele unor discuţii în grup
evidenţierea unor modele de comportament personajelor - construirea unor enunţuri pe baza unui set de
- formularea/ completarea unor enunţuri orale care să - discuţii de grup, pe subiecte familiare cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini
conţină comparaţii între obiecte familiare - dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea de
- completarea unor enunţuri care solicită realizarea
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi acordului gramatical, menţinerea timpului verbului conectori elementari: şi, atunci, însă, deoarece,
descrierea unor lucruri şi evenimente familiare dacă, atunci etc.
- formularea, completarea unor enunţuri orale care să
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de conţină comparaţii între obiecte familiare - formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o
evenimente, persoane, lucruri cunoscute suită de enunţuri
- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane - crearea unor scurte povestiri orale după o
personaje de desene animate/ benzi desenate/ cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi) imagine/ o suită de imagini şi după un şir de
poveşti cunoscute întrebări
- descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi,
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale jocuri cunoscute - identificarea trăsăturilor unui personaj,
unor activităţi/ jocuri preferate descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.

88
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş - realizarea acordului dintre subiect şi predicat,
fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea
„Continuă povestea” etc. terminologiei)
- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de
bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea
normelor de adresare civilizată
- prezentarea unor proiecte realizate individual
sau în echipă
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în
situaţii de comunicare uzuală diferite contexte de comunicare diferite contexte de comunicare
- exersarea unor formule de salut, de adresare, - dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme - participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme
prezentare şi solicitare, adecvate contextului familiare de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe - formularea unei opinii personale referitoare la un preferată, prezentarea produselor activităţii
teme de interes personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc. şcolare etc.)
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare - jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”, - formularea unor întrebări referitoare la subiecte
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea „Pregătim o serbare”, „În vizită” etc. de interes
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: - concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi - formularea unor mesaje în care să-şi exprime
„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură
„Statuile vorbitoare” etc. interes cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, - exerciţii de primire sau de oferire a unor - formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care să
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” complimente solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui mesaj
etc. oral
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate dacă …” - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de
colegilor mulţumire, corespunzătoare unui anumit context
- formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea - jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice,
întâmpla dacă …” curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? Ce întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente s-ar fi întâmplat dacă..?) imaginare
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe - identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea
baza unor experienţe posibile sau a unora caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi
imaginare răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli de
comunicare eficientă (vorbirea pe rând,
ascultarea, păstrarea ideii)

89
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- formularea unei opinii referitoare la un personaj/
o întâmplare/ un mod de comportament etc.
- dramatizări
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
cunoscute, manifestând interes pentru contexte familiare, manifestând interes şi încredere familiare manifestând interes şi încredere în sine
comunicare în sine - crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi
- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor prezentarea acestora
unor cuvinte de legătură poveşti după indicii date - utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
- folosirea unor cuvinte descriptive pentru a - concursuri de ghicitori corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii
îmbogăţi o descriere - dramatizări ale unor poveşti cunoscute atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit în - improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte facială, claritate în exprimare, ton)
vederea exprimării unor emoţii variate alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor - utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de - formularea unor ipoteze privind posibilităţile de a-şi susţine afirmaţiile
interes continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării - exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii reacţii
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de - realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti - interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
tipul „Cutiuţa fermecată” audiate (album cu desene realizate de copil în urma - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise) poveşti după indicii date
audiat sau a unei imagini - conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a - prezentarea unor lucrări personale
- jocuri de modificare a poveştilor audiate: unei imagini - repovestirea unor poveşti citite sau audiate
schimbarea succesiunii evenimentelor, - jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea - concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
modificarea finalului succesiunii evenimentelor, modificarea finalului,
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ introducerea unor personaje etc.
citite
imagini date sau desene create de copii - alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de
- participarea la serbări şcolare
- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau
timpului desene create de copii
- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este
personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune după
mine” etc.
- crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul
adultului şi ilustrate de copii

90
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a


3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de scrise cu litere de tipar sau de mână cunoscut
tipar - intuirea unor cuvinte însoţite de imagini - citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor
- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de corespunzătoare scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând;
tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de - recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)
jucării, asocierea formei unui nor cu o literă) mână - citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame,
- asocierea unor litere şi sunete - realizarea literelor mari de tipar din figuri afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, tangram - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu
sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, adaptarea intonaţiei impusă de semnele de
nuiele sau carton (în care se depozitează diferite cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte punctuaţie
lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu - marcarea prin colorare, subliniere, decupare, - citirea selectivă în funcţie de anumite repere
copiii încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate de (alineatul, linia de dialog) sau respectând un
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe cadrul didactic sau de elevi detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la - completarea unor silabe date pentru a obţine - identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi
panoul „Responsabilităţi” etc. cuvinte autorului unui text
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”, - ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a - auto-corectarea greşelilor de citire atunci când
„Domino”, „Bingo” obţine cuvinte cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din - citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu - adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul
1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte litere de tipar sau de mână urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)
din universul apropiat - exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică - citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole
şi denumirea acestora simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână din reviste electronice, enciclopedii etc. din
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi - marcarea cuvintelor care se repetă într-un text iniţiativa copilului
„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului - căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la
didactic - citirea unor cărţi de grup (Big-books)
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă, bibliotecă
citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi - jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
propoziţii cuvinte sau simboluri
- realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând
cuvinte decupate din ziare şi reviste
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu
imagini, cuvinte sau simboluri

91
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente prezintă întâmplări, fenomene, evenimente relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut
familiare familiare - formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere - identificarea personajelor, locului şi timpului unei dintr-un text citit
duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este întâmplări prezentate în textul citit - discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?” - citirea unor „cuvinte cheie” nume, cuvinte familiare şi expresii elementare
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi - recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, - formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza
desenate timpului şi momentului evocat textului citit
- prezentarea unor albume personale cu fotografii sau - formularea unor răspunsuri orale la întrebări - identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc
imagini despre conţinutul textului citit textul citit
- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup - asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere de - redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui
(desene, şir de imagini) tipar şi de mână, cu imaginile potrivite fragment dintr-un text citit
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate - citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un - formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) text scurt cu un scurt text citit
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea - ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite - aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică
imaginilor corespunzătoare acesteia; de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat
- analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor însoţeşte - emiterea unor predicţii asupra firului narativ al
selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic textului citit
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor
sau al colegilor
fragmente de text - identificarea unor informaţii previzibile în diverse
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare etc.)
conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt

92
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în
care transmit mesaje de necesitate imediată, universul familiar, care transmit mesaje simple contexte cunoscute
din universul familiar - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii - asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor desene/ gesturi
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de etc. - decodarea unor informaţii din manual (viniete,
pietoni, semafor etc. - punerea în corespondenţă a imaginilor cu cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice mesajele orale/ scrise indicate spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a - plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe copii etc.
calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului care transmit mesaje (reguli de conduită, aniversări - parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul
ilustrat ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului unor simboluri convenţionale sau inventate („In
etc.) căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)

93
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu - realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din - transmiterea unor mesaje prin intermediul unor
mesajele orale indicate mediul apropiat simboluri sau coduri date/ proprii
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – - exerciţii de completare a unor rebusuri în care
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
prezintă reguli de comportament, aniversări ale - exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii,
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri
etc.
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând texte simple, susţinute de suport imagistic cărţi adecvate vârstei
interes pentru lucrul cu cartea - citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe) - realizarea unui jurnal personal de lectură în care să
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, - citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor fie înregistrate titlul şi personajele din basmele/
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc. poveşti, povestiri etc. poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini- - memorare unor poezii şi ghicitori din proprie glume, ghicitori, poezii etc.
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc. iniţiativă - realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală sau
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare comună (album cu desene realizate de elevi în urma
diferenţe între suporturi de lectură variate – (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu clasei”, folosind planşe de colorat scrise de mână sau la computer)
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc. - exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a - prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite
- observarea amplasării imaginilor în raport cu finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce individual sau în grup
textul tare, un fragment - memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de - activităţi în biblioteca şcolii ghicitori
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea - completarea unui jurnal de lectură al clasei, - autodictări cu autoevaluare sau evaluare în
imaginilor folosind desene şi enunţuri scurte pereche
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. - amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în - realizarea unor minicărţi pe teme de interes
sala de clasă comun sau personal
- completarea unor grafice, panouri cu titluri, - amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
personaje ale textelor citite - completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, personaje ale textelor citite de elevi
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini - recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe colegilor
între suporturi de lectură variate (carte de colorat, - citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de
carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi
text, carte electronică etc.) - repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. evenimente şi informaţii
- citirea unor reviste pentru copii - vizite la muzee şi case memoriale

94
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor 4.1. Scrierea literelor de mână 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
literelor, folosind resurse variate - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii comunicare
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a - modelarea din plastilină a contururilor unor litere; - copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte,
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în decorarea literelor de mână şi de tipar; propoziţii
interiorul unui contur, înşirare de mărgele - trasarea în duct continuu a literelor de mână - autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor
- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea (începând prin unirea punctelor care le compun) scrise, prin compararea cu un model
pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii - executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu - copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi
contur etc. pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, a spaţiului între cuvinte
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în cu markerul pe coli mari - transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un
raport cu propriul corp - scrierea literelor de mână, folosind diverse scurt text pe teme cunoscute
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, instrumente de scris (creion, carioca, stilou, - transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul
dreapta, stânga etc. pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, unor activităţi individuale sau comune
- exersarea poziţiei corecte la scris foaie liniată, tablă etc.) - scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui text
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de - copierea, transcrierea literelor, silabelor, scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând
scris cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu
distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi
- jocuri de tip labirint dintre cuvinte cuvinte
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul - completarea după model, cu litere de mână, a unor - realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe
magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, teme familiare, după modele date
- construirea literelor din plastilină, pastă de felicitări, scurte scrisori - realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din
modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie - exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a partea cadrului didactic
reciclată răsucită etc. alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe - scrierea după dictare a literelor, silabelor,
tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;
diferite instrumente, a unor modele liniare, - selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
simboluri etc. scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine
- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene cuvinte
sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc. - realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări
variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină etc.
sau pe spaţii de 1-2 cm - realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul
proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii
preluate după modele

95
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- realizarea unor lucrări plastice, decorative
(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente
diferite
- realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
uzuale de comunicare cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale respectarea convenţiilor de bază
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de diverse - scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. - alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având combinarea unor silabe
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care suport vizual - folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 - adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a semnelor
Martie”) enunţuri eliptice de punctuaţie)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne - ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi - plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
grafice scrierea acestuia - scrierea unor bilete de mulţumire, de informare,
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii - scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul de solicitare, cu respectarea convenţiilor
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului computerului - confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
- confecţionarea unor etichete, afişe, materiale (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
necesare în activitatea zilnică corespunzătoare folosind diverse instrumente
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat (stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)
transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin - confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale
desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o necesare în activitatea zilnică
temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui - marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a
proiect unor definiţii, motouri, formule, mesaje, anunţuri
- personalizarea unor modele predefinite de invitaţii, importante etc., cu scopul de a le pune în evidenţă
felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moş - formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
Crăciun) teme familiare/ care prezintă interes
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise - compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe
teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul
unor imagini sau întrebări
- scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”,
„Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. pe propriul
caiet, pe un caiet al clasei sau într-un spaţiu special
amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)
- activităţi care implică folosirea calculatorului
pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte

96
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti,
legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii
- realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
- crearea şi completarea unor rebusuri
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin
informaţii prin intermediul limbajelor intermediul limbajelor convenţionale şi intermediul limbajelor convenţionale
neconvenţionale neconvenţionale - organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii pot
- „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind - scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi pot
desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite cadrul didactic exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi
anterior) - scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu (propoziţii) şi simboluri/ desene pe o temă aleasă de ei (proiecte)
ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: - redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti, - completarea unui jurnal personal sau al clasei,
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte
primăvara?” bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc. - crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o
- etichetarea originală a unor obiecte personale - realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii la temă propusă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în evenimente personale ori ale clasei, documente cu - ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă şi
care se vor folosi limbaje neconvenţionale valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul unor exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat excursii, hărţi simple care să marcheze obiective personale
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa culturale din jurul şcolii etc.) - realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri) care se vor folosi limbaje convenţionale şi atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine neconvenţionale suprafeţe)
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ - prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, - redactarea unor idei despre o melodie ascultată
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?” amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune - realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte,
- crearea unor ecusoane personalizate (cu formă şi culoare
simboluri, cuvinte sau imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau
simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene,
fotografii, simboluri

97
CONŢINUTURI

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe
(ascultare, cunoscute, a se prezenta, a identifica un formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a
vorbire, obiect, o persoană, a formula o cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/
interacţiune) rugăminte o opinie/ o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative Intonarea propoziţiilor exclamative
Dialogul Dialogul Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre:
despre: jocuri şi jucării, membrii desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul
familiei, prieteni, animale, reguli de familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în
igienă alimentară şi personală mediul social şi natural apropiat, igiena personală mijloacele de transport în comun, în sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: elemente de
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea
şi respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral
Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral Povestirea Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Povestirea după imagini unor întâmplări trăite Repovestirea unor Repovestirea unor întâmplări citite
întâmplări auzite Descrierea unui obiect/ a Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
unei persoane persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată

Citire/ lectură Cartea Cartea Cartea


Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Literele mici şi mari de tipar Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Simboluri uzuale din universul Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
trecere de pietoni etc. Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte

98
Citirea cuvintelor pe etichete asociate (introduse progresiv) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
unor imagini sau obiecte Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Textul (de maxim 120 de cuvinte)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) (fără terminologie) Titlu. Autor. Alineate
Formularea de propoziţii cu suport Citirea propoziţiilor/ enunţurilor Aşezarea textului în pagină
intuitiv Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, Textul literar
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui introduse progresiv) Textul narativ
suport intuitiv Aşezarea textului în pagină Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală
Titlu. Autor. Alineate Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliterar/ informativ

Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
componenţa literelor de mână: linii, Literele mici şi mari de mână Literele mici şi mari de mână
puncte, bastonaşe, zale, bucle, Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
semiovale, ovale, noduleţe Ortografia Ortografia
Desenarea literelor de tipar Scrierea ortografică a cuvintelor Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
Simboluri neconvenţionale folosite Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al consoana m înainte de b şi p
în exprimarea scrisă titlului Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),
(fără terminologie) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile sau î, x
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o,
dintr-un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-a
Punctuaţia Punctuaţia
Punctul Semnul exclamării
Semnul întrebării Virgula (în vocativ şi enumerare)
Linia de dialog Două puncte
Organizarea textului scris Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Scrierea pe liniatură tip II şi dictando
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea
titlului, a autorului, folosirea alineatelor,
respectarea spaţiului dintre cuvinte
Scrierea funcţională folosind Scrierea funcţională Scrierea funcţională
desene, simboluri Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Felicitarea propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Biletul Biletul Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)
Invitaţia. Felicitarea Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene) Felicitarea
Afişul

99
Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe
pornind de la experienţe trăite baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)
sau a unui şir de întrebări
Cartea, ziarul sau revista clasei
Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular
construcţie a Cuvântul Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică Fonetică Fonetică
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte consoanelor (fără denumire) Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
alcătuite din una, două sau trei silabe, Silaba Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
care nu conţin diftongi, triftongi sau Cuvântul
consoane redate în scris prin grupurile Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi cunoaşterea regulilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

100
SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi
derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. Copilul va
învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi
pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor
conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare
pentru viaţa reală.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a
creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea
încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în
grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de
Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în
cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De
asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a
acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile
devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa
pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul
înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi
pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor
acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce
învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e vorba de nume de
obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul
mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba.
În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce
exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de
comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze
memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea
ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne
de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în
contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către copii în contexte
nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de
învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate
astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului
mic.

101
Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Jucării

Ce urmărim? Cum procedăm?


- competenţe
specifice -
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura
pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba română +
matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de
răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?”
 aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea global
 formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu:
„Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată

1.2.  numirea personajelor din poveste


 oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau
 jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le îngrijeşti?”

1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane
puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia
Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu:
minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,
minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:
„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge,
cojoc etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe
cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de
comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:
„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2.  prezentarea jucăriei preferate
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
1.2.  participarea la jocuri de grup
3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile
potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3.  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

102
3.4.  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii
referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1.  decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
 construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau
hârtie reciclată răsucită etc.
 trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,
folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou
etc.)
 colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi
cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul
săptămânii)
2.4.  crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil;

va fi
Matematică şi explorarea scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
mediului
1.1.  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor
 construirea unor mulţimi din jucării
1.2.  compararea mulţimilor de jucării
2.2.  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
 jocuri de construcţii cu cuburi
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/
lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)
 utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2.  jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1.  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
 gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1–5 unităţi în concentrul
0–31
6.1.  ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3.  realizarea unor construcţii libere, spontane
 realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2.  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/
cutia-cujucarii-melodii-gradinita)

103
Clasa: I

- Manual - partea I+partea a II-a: „COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ”


- Autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, Crinela Grigorescu, Camelia Coman
- Editura: Grupul Editorial ART, Bucureşti, 2015
- conform noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013)

TIP CURRICULUM: CN
Nr. de ore pe săptămână: 6+1 (lectura)
Nr. de ore pe an:

Unităţi de învăţare C.S. Conţinuturi Nr. Săpt./Perioa


ore da
I. “BINE TE-AM 1.4.;  Prima zi de şcoală (evaluare predictivă) – pag. 8, 14 I-II
REGĂSIT, DRAGĂ 2.1.; 9 (12+2)
ŞCOALĂ! ” 2.2.;  Cine sunt, cine eşti! (salutul, prezentarea, oferirea
(actualizarea 2.3.; unor informaţii despre propria persoană şi despre
cunoştinţelor din clasa 2.4; viaţa de şcolar) – pag. 10, 11
pregătitoare)  Colegii mei ( dialogul, oferirea de informaţii
despre colegii de clasă, vorbirea pe rând,
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii) – pag.
12, 13
 Amintiri din vacanţă ( formularea unei idei, a
unei păreri, descrierea unui obiect/a unei persoane,
povestirea unor întâmplări trăite) – pag.14, 15
 Cartea, prietena mea (numerotarea paginilor,
direcţii de orientare în pagină, formularea unei
cereri) – pag. 16, 17
 LECTURĂ - Personaje de basm (formularea unei
idei, a unei păreri, descrierea unui obiect/a unei
persoane, repovestirea unor întâmplări auzite) –
pag 18, 19
II. ”ÎN FAMILIE/ 1.1.;  Sunetul şi literele a, A. Casa noastră 14 III-IV
SUNETUL ŞI 1.3.; (oferirea de informaţii despre locuinţă sau (12+2)
LITERA. SILABA. 2.1.; adresă. Citirea/scrierea literelor mici şi mari
CUVÂNTUL” 2.4.; de tipar/de mână) – pag. 20, 21
3.3.;  Sunetul şi literele m, M. Familia mea.
4.1.; (silaba: cuvinte mono- şi plurisilabice,
4.3.; ortografierea cuvintelor) – pag. 22, 23
LECTURĂ: „Ridichea uriaşă” – lectură după
imagini ( identificarea personajelor din ilustraţii,
repovestirea întâmplării, exprimarea părerii
despre comportamentul personajelor) – pag. 24,
25

104
Unităţi de învăţare C.S. Conţinuturi Nr. Săpt./Perioa
ore da
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 25
III. „CUM ÎMI 1.1.;  Sunetul şi literele u, U. Cu trenul 14 V-VI
PETREC TIMPUL 1.2.; (ortografierea cuvintelor mono- şi (12+2)
LIBER/ 1.3.;  plurisilabice) – pag. 26, 27
PROPOZIŢIA. 1.4.;  Sunetul şi literele n, N. Aniversarea Nanei
PUNCTUAŢIA” 1.5.; ( citirea/scrierea corectă a unei propoziţii;
2.1.; alineatul; punctul; invitaţia) – pag. 28, 29
2.2.;  Sunetul şi literele i, I. La joacă
2.3.; ( citirea/scrierea corectă a unei propoziţii;
3.1. semnul întrebării; oferirea de informaţii
despre activitatea preferată) – pag. 30, 31
LECTURĂ: „Scufiţa-Roşie” - lectură după
imagini ( identificarea personajelor din
ilustraţii, repovestirea întâmplării, exprimarea
părerii despre comportamentul personajelor
 Recapitulare – pag. 32
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 33

1.3.;  Sunetul şi literele e, E. În livadă (scrierea cu 14 VII-VIII


IV. “ÎN SATUL 1.4.; majusculă a substantivelor proprii; dialogul, (12+2)
BUNICILOR/ 2.1.; linia de dialog; diftongul ea) – pag. 34, 35
DIALOGUL. LINIA 2.2.;  Sunetul şi literele r, R. La fermă (cuvântul –
DE DIALOG” 2.3; grup de sunete asociat unui înţeles; dialogul)
3.1.; – pag. 36, 37
3.2.;  Sunetul şi literele o, O. La moară ( cuvinte
4.1.; mono- şi plurisilabice; oferirea de informaţii
4.2.; despre mediul social; copiere) – pag. 38, 39
4.3.; LECTURĂ
4.4.  Recapitulare - Ajutoarele Scufiţei-Roşii –
pag. 40
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 41
V. „NORME DE 1.1.;  Sunetul şi literele c, C. Camera mea ( oferirea 14 IX-X
IGIENĂ ŞI 1.2.; de informaţii despre igiena personală; cuvinte (12+2)
COMPORTAMENT/ 1.3.; cu aceeaşi formă şi înţeles diferit; copiere) –
SENSUL 1.5.; pag. 42, 43
CUVINTELOR” 2.1.;  Sunetul şi literele ă, Ă. În clasă ( articularea
2.2.; vocalelor; reguli de vorbire eficientă;
2.3.; transcriere; diftongul uă) -pag. 44, 45
3.1.;  Sunetul şi literele l, L. La librărie (dialoguri
3.2.; pe teme familiare; intonarea propoziţiilor;
4.1.; transcriere) – pag. 46, 47
Lectură - Știu să mă joc!
- întrebări şi răspunsuri despre respectarea
regulilor unui joc
- exerciţii de completare a unor jocuri de cuvinte
- exersarea unor jocuri pe calculator
- Recapitulare – pag. 48
- EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 49

105
1.1.;  Sunetul şi grupurile de litere „ce”, „Ce”. 14 XI-XII
VI. „POVEŞTI LA 1.3.; Cenuşăreasa (repovestirea unor întâmplări auzite; (12+2)
GURA 2.2.; citirea/scrierea unui scurt text; aşezarea textului în
SOBEI/TEXTUL. 3.1.; pagină) – pag. 50, 51
INTONAREA 3.4.;  Sunetul şi literele t, T. La munte ( textul, titlul
PROPOZIŢIILOR” 4.1.; textului; scrierea caligrafică pe liniatura de tip I –
plasarea titlului, folosirea alineatelor, diftongul ia)
– pag. 52, 53
 Sunetul şi literele s, S. Scrisoarea (povestirea unor
întâmplări trăite; cuvinte cu sens opus; diftongul
oa) – pag. 54, 55
 Recapitulare. Ajutoarele lui Moş Crăciun – pag.
56
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 57
LECTURĂ
o Legenda lui Moş Crăciun”
(formularea unei idei, a unei păreri,
descrierea unui obiect/a unei
persoane, repovestirea unor
întâmplări auzite)

 Sunetul şi literele p, P. În pădure. (oferirea de


VII. „PRIETENIA/ XIII-XV
informaţii despre prieteni; cuvinte cu acelaşi
SCRIEREA 21
înţeles; diftongul ie; biletul) – pag. 58, 59
FUNCŢIONALĂ” (18+3)
 Sunetul şi literele v, V. Invitaţia ( exerciţii de
fonetică şi vocabular; despărţirea cuvintelor
în silabe; invitaţia) – pag. 60, 61
 Sunetul şi grupurile de litere ci, Ci. La circ
( silaba, despărţirea cuvintelor în silabe;
scrierea corectă a cuvintelor care conţin
grupul de litere ci; transcriere/copiere) – pag.
62, 63
 Recapitulare. Ajutoarele lui Iepurilă –
pag. 64
 Recapitulare. Cifrul comorii – pag. 65
 Recapitulare – pag. 66
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 67
 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ (1) – XVI-XVII
PAG. 68
 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ (2) – 14
PAG. 69 (12+2)
 EVALUARE SEMESTRIALĂ (1) – PAG.
70
 EVALUARE SEMESTRIALĂ (2) – PAG.
71
LECTURĂ:
PROIECT: INVITAŢIE PENTRU ZÂNA
IARNA – PAG. 72

1.3.;  Sunetul şi literele d, D. În Delta Dunării 21 XVIII-XX


106
VIII. „ŢARA 2.1.; ( cuvântul – un grup de sunete asociat unui (18+3)
MEA/CUVÂNTUL. 2.2.; înţeles; scrierea cu majusculă a
DESPĂRŢIREA 2.4.; substantivelor proprii) – pag. 6, 7
CUVINTELOR ÎN 3.1.;  Sunetul şi literele ş, Ş. Meşterul popular
SILABE” 3.2.; ( despărţirea cuvintelor în silabe; cuvinte cu
4.1.; aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit) – pag. 8,
4.2.; 9
 Sunetul şi literele î, Î, â. România ( schimburi
de mesaje prin respectarea regulilor de
vorbire eficientă; reguli de scriere corectă cu
î/ â) – pag. 10, 11
 Sunetul şi literele b, B. Oraşul lui Bucur
( dialogul – oferirea de informaţii despre mediul
social şi natural apropiat; cuvinte cu înţeles
asemănător) – pag. 12, 13
 Recapitulare – pag. 14
 LECTURĂ: Proiect: Ţara mea – pag. 15
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 16, 17
IX. „ACTIVITĂŢI LA 1.1.;  Sunetul şi literele j, J. Jurnalul clasei 21 XXI-XXIII
ŞCOALĂ/ 1.3.; (organizarea textului scris – plasarea datei, a (18+3)
SCRIEREA 1.4.; titlului, folosirea alineatelor; jurnalul – text şi
FUNCŢIONALĂ” 2.1.; desene) – pag. 18, 19
2.2.;  Sunetul şi literele h, H. Harta ( utilizarea
3.1.; cuvintelor noi în contexte adecvate; descrierea
3.2.; unor obiecte/persoane/meserii;
4.1.; copiere/transcriere) - pag. 20, 21
4.3.;  Sunetul şi literele g, G. În grădina şcolii
( descrierea unor activităţi; cuvinte cu înţeles
asemănător; copiere/ transcriere) – pag. 22, 23
 Sunetul şi grupurile de litere ge, Ge. Legenda
( scrierea corectă a cuvintelor care conţin
grupurile de litere ge, Ge; jurnalul de lectură;
dictare) - pag. 24, 25
 LECTURĂ: “Harap-Alb”, după Ion Creangă –
(formularea unei idei, a unei păreri, descrierea
unui obiect/a unei persoane, repovestirea unor
întâmplări auzite) pag. 26
 Recapitulare. Labirintul – pag. 27
 Recapitulare – pag. 28
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 29

1.1.;  Sunetul şi literele ţ, Ţ. Veveriţa Riţa ( descrierea 21 XXIV-


X. „PRIETENI 1.3.; unei fiinţe; citirea unui text scurt) – pag. 30, 31 (18+3) XXVI
NECUVÂNTĂTORI. 1.4.;  Sunetul şi literele z, Z. Primăvara (descrierea
DESCRIEREA UNEI 2.1.; unui anotimp; diftongul ua) – pag. 32, 33
FIINŢE/ A UNUI 2.2.;  Sunetul şi grupurile gi, Gi. Regina albinelor
OBIECT” 3.1.; (descrierea unei fiinţe; scrierea corectă a
3.2.; cuvintelor care conţin grupurile de litere gi, Gi) –
4.1.; pag. 34, 35
4.3.;  LECTURĂ:
“Bunicul”, de Barbu Ştefănescu Delavrancea
(formularea unei idei, a unei păreri, descrierea unui
107
obiect/a unei persoane, repovestirea unor întâmplări
auzite) - pag. 66

 Recapitulare – pag. 36
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 37

1.2.;  Sunetul şi literele f, F. Fata babei şi fata 14 XXVII-


XI. „EROI DE 1.3.; moşneagului, după Ion Creangă ( aşezarea în (12+2) XXVIII
POVESTE/REPOVES 1.4.; pagină a unui text; scrierea caligrafică pe
TIREA UNOR 2.4.; liniatura tip I; repovestirea unor întâmplări
ÎNTÂMPLĂRI” 3.1.; auzite) – pag. 38, 39
3.4.;  Sunetul şi grupurile de litere che, Che. Darul lui
4.1.; Enache ( repovestirea unui text audiat; cuvinte
4.2.; cu aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit) pag. 40,
41
 Sunetul şi grupurile de litere chi, Chi. Pinocchio
( repovestirea unui text audiat/ a unei poveşti
vizionate; cuvinte cu înţeles opus) – pag. 42, 43
 LECTURĂ: “Păcală”, după Ion Creangă –
(formularea unei idei, a unei păreri, descrierea
unui obiect/a unei persoane, repovestirea unor
întâmplări auzite) pag. 63

 Recapitulare – pag. 44
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 45

XII. 1.3.;  Grupurile de sunete cs, gz şi literele x, X. 14 XXIX-XXX


„COPILĂRIA/SCRIER 2.3.; Expoziţia (povestirea unei întâmplări din viaţa (12+2)
EA IMAGINATIVĂ. 2.4.; proprie, scrierea, din imaginaţie, a unui text
POVESTIREA UNOR 3.1.; scurt) – pag.46, 47
ÎNTÂMPLĂRI 3.2.;  Sunetul şi grupurile ghe, Ghe. Privighetoarea
TRĂITE” 3.3.; (repovestirea unui text auzit; scrierea
3.4.; imaginativă a unui scurt text, pornind de la fapte
4.1.; cotidiene) – pag. 48, 49
4.3.;  Sunetul şi grupurile ghi, Ghi. Concursul de
ghicitori ( exersarea unor dialoguri pe teme de
interes; exersarea formulelor de salut, adresare,
solicitare, mulţumire, în contexte date) – pag. 50,
51
 Lectură – Neghiniţă, după Barbu Ştefănescu
Delavrancea (formularea unei idei, a unei
păreri, descrierea unui obiect/a unei persoane,
repovestirea unor întâmplări auzite) – pag. 52
 Recapitulare – pag. 53
 EVALUARE SUMATIVĂ – PAG. 54, 55

1.3.;  Sunetul şi literele k, K. La cumpărături 7 XXXI


XIII. „VINE VARA!/ 2.3.; (organizarea textului scris pe liniatura tip I; (6+1)
ALFABETUL” 2.4.; transcriere; scrierea din imaginaţie a unui text
3.1.; scurt) pag. 56, 57
3.2.;  Sunetele şi literele q,Q, w, W, y,Y. Scrisoarea
3.3.; (scrierea funcţională – scrisoarea; copiere) pag.
108
3.4.; 58, 59
4.1.;  Alfabetul limbii române - pag. 60, 61
4.3.;  Felicitarea – pag. 62
 Recapitulare – pag. 63

XIV. 1.1.  Recapitularea literelor învăţate 7 XXXII


„RECAPITULARE 1.2.  Grupurile de litere – exerciţii aplicative (6+1)
FINALĂ” 1.3.  Citirea unor texte; scrierea literelor,
3.2. cuvintelor, propoziţiilor; copieri, transcrieri,
3.3 dictări Orientări pentru lectura de vacanţă,
vizită la bibliotecă
 LECTURĂ- În lumea poveştilor
 Sărbătoarea abecedarului. Jocuri didactice.
Dramatizări, recitări, ghicitori şi proverbe

109
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE I:
“BINE TE-AM REGĂSIT, DRAGĂ ŞCOALĂ! ”
(actualizarea cunoştinţelor din clasa pregătitoare)

NR. ORE: 14 (12*2 lectură)

Nr
Nr
Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare Obs
crt
Data
1. „Prima zi de şcoală” - test pentru cunoaşterea - Resurse materiale: 2 - observare
(evaluare predictivă – volumului achiziţiilor manuale, foi desen, sistematică
pag. 8, 9) referitoare la citit-scris; creioane colorate,
- identificarea numărului de carioci
cuvinte dintr-o propoziţie - Resurse procedurale:
- identificarea numărului de explicaţia, conversaţia,
silabe dintr-un cuvânt exerciţiul,
- formulare de propoziţii demonstraţia, jocul
după o reprezentare dată didactic
- citirea unor cuvinte de pe - Forme de organizare
anumite etichete a colectivului:
- realizarea de activitate frontală,
corespondenţe între imagini activităţi în perechi,
date şi litera iniţială a activităţi în echipă,
cuvântului sugerat de aceasta activitate individuală
- scrierea unor litere, la
alegere, şi a unor semne
grafice: o linie oblică, un
bastonaş şi o buclă
2. „Cine sunt, cine - salutul, prezentarea, - Resurse materiale: 2 -activitate
eşti!” oferirea unor informaţii manuale, foi desen, în clasă
(pag. 10, 11) despre propria persoană şi creioane colorate,
despre viaţa de şcolar carioci
- exerciţii de încălzire a - Resurse procedurale:
muşchilor mici ai mâinii ; explicaţia, conversaţia,
- elemente grafice: linii exerciţiul,
înclinate, grupuri de două demonstraţia, jocul
sau trei linii înclinate, pe didactic
un spaţiu - Forme de organizare
- dialogul, oferirea de a colectivului:
informaţii despre colegii activitate frontală,
de clasă, vorbirea pe rând, activităţi în perechi,
ascultarea interlocutorului, activităţi în echipă,
păstrarea ideii activitate individuală
- formularea unei idei, a
unei păreri, descrierea Activitate integrată:
unui obiect/unei persoane, Activitate practică:
povestirea unor întâmplări -realizarea unei
trăite etichete pentru

110
manualul de
comunicare, cu datele
personale
Joc de rol:
„Cum comunicăm”
Desen: „Chipul meu”
Memorare: „Bun
găsit”, de Maria Lovin

3. „Colegii mei” - dialogul, oferirea de - Resurse materiale: 2 - activitate


( pag.12, 13) informaţii despre colegii fişe de lucru, ilustraţii, în clasă
de clasă, vorbirea pe rând, jetoane cu imagini, - observare
ascultarea interlocutorului, cutie sistematică
păstrarea ideii - Resurse procedurale:
- formularea unei idei, a conversaţia, explicaţia,
unei păreri, descrierea exerciţiul,
unui obiect/unei persoane, demonstraţia, jocul
povestirea unor întâmplări didactic
trăite - Forme de organizare
- acte de vorbire: salutul a colectivului:
- exerciţii de încălzire a activitate frontală,
muşchilor mici ai mâinii ; activităţi în perechi,
- semne grafice: bastonaşul, activităţi în echipă,
zala activitate individuală

Activitate integrată:
Afiş: 
-»Arborele clasei »
Activitate
transdisciplinară :
-Cântec :
« Şcolărei şi
şcolăriţe », de Timotei
Popovici
-Desen :
« Activitatea
preferată »
Albumul clasei –
fotografii cu
activităţile desfăşurate

4. „Amintiri din - formularea unei idei, a - Resurse materiale: 2 - observare


vacanţă” unei păreri, descrierea fişe de lucru, ilustraţii, sistematică
(pag. 14, 15) unui obiect/unei persoane, creioane colorate
povestirea unor întâmplări - Resurse procedurale: -activitate
trăite explicaţia, conversaţia, în clasă
- exerciţii de identificare a exerciţiul,
numărului de cuvinte demonstraţia, jocul
dintr-o propoziţie, a didactic, învăţarea
numărului de silabe dintr- intuitivă
un cuvânt ; - Forme de organizare
- exerciţii de realizare a a colectivului:
corespondenţei dintre un activitate frontală,
111
obiect şi culoarea activităţi în perechi,
caracteristică a acestuia activităţi în echipă,
- exerciţii de încălzire a activitate individuală
muşchilor mici ai mâinii ;
- elemente grafice: bucla Activitate integrată:
Activitate
transdisciplinară:
-Cântec şi mişcare:
« Câte unul pe
cărare »
Activitate practică :
« Unde mi-am
petrecut vacanţa » -
machetă din diverse
materiale
-Albumul vacanţei:
colecţie de fotografii

5. „Cartea, prietena - test de cunoştinţe şi lărgirea - Resurse materiale: 4 - observare


mea” vocabularului fişe, ilustraţii, albume, sistematică
( pag. 16, 17) -formularea unei cereri dicţionare, cărţi de - temă în
-familiarizarea cu diferitele poveşti, benzi desenate clasă
componente ale unei cărţi: - Resurse procedurale:
copertă, titlu, autor, cuprins, conversaţia, explicaţia,
alineate, numerotarea exerciţiul,
paginilor, direcţii de orientare demonstraţia, jocul
în pagină didactic
- jocuri didactice - Forme de organizare
- exerciţii de încălzire a a colectivului:
muşchilor mici ai mâinii activitate frontală,
- elemente grafice: noduleţul, activităţi în perechi,
cârligul, secera activitate individuală

Activitate integrată :
- Joc de rol::
„La bibliotecă”
-Activitate practică:
“Biblioteca clasei”
-Portofoliu:
Minicărţi pe diferite
teme: Flori, Animale,
Peisaje, etc
-Ascultare/Memorare 
:
« Cartea », de Virgil
Carianopol
-Activitate
transdisciplinară :
« Carticica mea » -
cântec –
memorare/interpretare
6. LECTURĂ - formularea unei idei, a unei - Resurse materiale: 2 - observare
„Personaje de basm” păreri fişe, ilustraţii, manual, sistematică
112
(pag. 18, 19) -descrierea unui obiect/a unui carte de colorat, carte - temă în
personaj de basm de poveşti/poezii, clasă
- repovestirea unor întâmplări puzzle, carte
auzite electronică
-exerciţii de identificare a - Resurse procedurale:
unor poveşti/personaje de conversaţia, explicaţia,
basm exerciţiul,
- exerciţii de încălzire a demonstraţia, jocul
muşchilor mici ai mâinii ; didactic
- elemente grafice: - Forme de organizare
semiovalul, ovalul a colectivului:
activitate frontală,
activităţi în perechi,
individuală

Activitate integrată:
- Portofoliu:
Colecţie de desene:
aspecte/personaje din
poveştile îndrăgite
- Ghicitori:
-„Ghici cine e!”

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE II:


”ÎN FAMILIE/SUNETUL ŞI LITERA. SILABA. CUVÂNTUL”

NR. ORE: 14 (12*2 lectură)

Nr
Nr. Detalieri de
Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare Obs.
crt. conţinut
Data
1. Sunetul şi literele a, -oferirea de informaţii  Resurse materiale: 4  observarea
A. Casa noastră despre locuinţă sau manual, caietul sistematică
(pag. 20, 21) adresă elevului, fişe de lucru,  proba orală
-citirea/scrierea literelor alfabetar  proba
mici şi mari de tipar/de  Resurse procedurale: practică
mână) conversaţia, explicaţia, autoevaluarea
-analiza şi sinteza exerciţiul, demonstraţia,
fonetică a cuvintelor şi jocul didactic
silabelor  Forme de organizare a
-repovestire după colectivului: activitate
imagini; frontală, activităţi în
- exerciţii de încălzire a perechi, activităţi în
muşchilor mici ai mâinii echipă, activitate
-identificarea imaginilor individuală
în a căror denumire se
aude sunetul a Activitate integrată:
-realizarea
corespondenţei între Jocuri:
cuvântul scris de tipar şi -„Spune după mine!”

113
cel scris de mână -„Continuă versul
poeziei învăţate!”
Ascultare/memorare
„Bine e la noi acasă!”,
de Emilia Căldăraru
Activitate practică:
„Litera A”- din figuri
Tangram
Activitate
transdisciplinară:
Cântec*Mişcare:„A, a,
a, acum e toamnă, da!”
2. Sunetul şi literele -silaba/despărţirea  Resurse materiale: 6  observarea
m, M. Silabele cuvintelor în silabe manual, caietul sistematică
„ma””Ma”, -cuvinte mono- şi elevului, fişe de lucru,  proba orală
cuvântul „mama” plurisilabice alfabetar  proba
Familia mea -ortografierea cuvintelor)  Resurse procedurale: practică
(pag. 22, 23) -identificarea silabei ma conversaţia, explicaţia, -autoevaluare
în cuvinte date exerciţiul, demonstraţia,
-identificarea silabei jocul didactic
potrivite pentru a forma  Forme de organizare a
cuvinte colectivului: activitate
-citirea/scrierea literelor frontală, activităţi în
mici şi mari de tipar/de perechi, activităţi în
mână) echipă, activitate
-analiza şi sinteza individuală
fonetică a cuvintelor şi
silabelor Activitate integrată:
- exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii Ascultare/memorare
-identificarea imaginilor „Mama”, de G.B.
în a căror denumire se Arădeanu
aude sunetul m Activitate practică:
-realizarea „Litera M”- din figuri
corespondenţei între Tangram;
cuvântul scris de tipar şi „Literele a, A,m, M –
cel scris de mână modelaj din plastilină
Activitate
transdisciplinară:
Cântec*Mişcare:
„Mama”- din folclorul
copiilor
3. LECTURĂ -identificarea  Resurse materiale: 2  observarea
„Ridichea uriaşă” – personajelor din manual, caietul sistematică
lectură după imagini ilustraţii, repovestirea elevului, fişe de lucru,  proba orală
(pag. 24) întâmplării, exprimarea planşă, jetoane  proba
părerii despre  Resurse procedurale: practică
comportamentul conversaţia, explicaţia, autoevaluare
personajelor exerciţiul, demonstraţia,
-iniţierea unor dialoguri jocul didactic
între personaje  Forme de organizare a
-exerciţii de formulare de colectivului: activitate
propoziţii alcătuite din
114
două-trei cuvinte, pe frontală, activităţi în
baza imaginilor perechi, activităţi în
-exerciţii de separare a echipă, activitate
cuvintelor din enunţuri, individuală
despărţirea lor în silabe şi
rostirea sunetelor în Activitate integrată
ordine
-exerciţii de identificare - Jocuri de rol :
a cuvintelor formate din -dialoguri între moş şi
una, două sau trei silabe; babă, babă şi nepoţică,
fetiţă şi căţel
4. Recapitulare -iniţierea unor dialoguri  Resurse materiale: 2  observarea
Evaluare despre întâmplări şi fapte manual, caietul sistematică
(pag. 25) din povestea “Ridichea elevului, fişe de lucru  proba orală
uriaşă”;  Resurse procedurale:  proba
-exerciţii de formulare de conversaţia, explicaţia, practică
propoziţii alcătuite din exerciţiul, demonstraţia,  evaluare
cel mult trei cuvinte, pe jocul didactic autoevaluare
baza imaginilor;  Forme de organizare a
-exerciţii de despărţire în colectivului: activitate
silabe a cuvintelor; frontală, activităţi în
-exerciţii de identificare perechi, activităţi în
a unor cuvinte echipă, activitate
monosilabice şi individuală
plurisilabice
- exerciţii de încălzire a Activitate integrată:
muşchilor mici ai mâinii
- scrierea literelor de Joc de rol: „Vreau să fiu
mână ca …din povestea
«Ridichea uriaşă!”

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE III:


„CUM ÎMI PETREC TIMPUL LIBER/PROPOZIŢIA.PUNCTUAŢIA”

NR. ORE: 14 (12*2 lectură)

Nr
Nr. Detalieri de Resurse ore
Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
crt. conţinut
Data
1. Sunetul şi  identificarea sunetului,,u”  Resurse procedurale: 4  observarea
literele u, U. în silabe; metoda fonetică, sistematică
„Cu trenul”  asocierea sunetului cu analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 26, 27) litera; conversaţia, observaţia  proba
 identificarea literei ,,u/U”, dirijată, exerciţiul, jocul practică
de tipar şi de mână; didactic;  probă
 descompunerea unor  Resurse materiale: scrisă
cuvinte care să înceapă, să abecedarul, decupaje din -autoevaluare
conţină sau să se termine ziare şi reviste, alfabetar,
cu sunetul ,,u”; sârmă, plastilină;

115
 identificarea semnificaţiei  Forme de organizare a
unor simboluri colectivului: activitate
 corespondenţa între frontală, în grup şi
imagine şi mesajul scris independentă;
 evidenţierea unor modele  Activitate integrată:
de comportament Joc de rol:
 formularea unor propoziţii “Cum mă comport în
în care toate cuvintele să tren/autobuz”
înceapă cu sunetul ,,u”; Ghicitori: “Ghici ce e!”
 scrierea literelor ,,u” şi Activitate practică: Litera
“U” de mână, respectând U – din figuri Tangram
liniatura caietului tip I Pronunţăm corect!
 ortografierea cuvintelor – exerciţii de pronunţie
mono- şi plurisilabice după versurile lui Ion
Berca – pag. 27
Activitate
transdisciplinară:
Cântec*Mişcare:„A, a, a,
acum e toamnă, da!”

2. Sunetul şi  construirea unor enunţuri  Resurse procedurale: 4  observarea


literele n, N. după imagini date; metoda fonetică, sistematică
„Aniversarea  delimitarea cuvintelor în analitico-sintetică;  proba orală
Nanei” propoziţii; conversaţia, observaţia  proba
(pag. 28, 29)  despărţirea cuvintelor în dirijată, exerciţiul, jocul practică
silabe; didactic;  probă
 identificarea sunetului,,n”  Resurse materiale: scrisă
în silabe şi cuvinte; abecedarul, decupaje din -autoevaluare
 asocierea sunetului ,,n” cu ziare şi reviste, alfabetar,
literele ,,n”, “N”; sârmă, plastilină;
 citirea/scrierea corectă a  Forme de organizare a
unei propoziţii; alineatul; colectivului: activitate
punctul; invitaţia frontală, în grup şi
 utilizarea formulelor independentă;
specifice unei invitaţii Activitate integrată:
 primirea/oferirea unor  Activitate practică:
complimente “Litera N” – din figuri
 aşezarea în pagină a Tangram;
propoziţiei (alineatul,  Joc de rol: “În vizită”
scrierea cu majusculă)  Aniversările noastre:
 alcătuirea propoziţiei şi ataşarea unei floricele,
folosirea punctului la cu data naşterii fiecărui
sfârşitul ei elev, frunzelor din
“Arborele clasei”
 Exerciţiu- joc:
“Descifrează invitaţia!”
– pag. 29

3. Sunetul şi  construirea unor enunţuri  Resurse procedurale: 4  observarea


literele i, I. după imagini date; metoda fonetică, sistematică
„La joacă”  despărţirea cuvintelor în analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 30, 31) silabe; conversaţia, observaţia  proba

116
 identificarea sunetului,,i” dirijată, exerciţiul, jocul practică
în silabe şi cuvinte; didactic;  probă
 asocierea sunetului ,,i” cu  Resurse materiale: scrisă
literele ,,i”, “I”; abecedarul, decupaje din -autoevaluare
 citirea/scrierea corectă a ziare şi reviste, alfabetar,
unei propoziţii; sârmă, plastilină;
 realizarea corespondenţei  Forme de organizare a
între scrierea de tipar şi colectivului: activitate
cea de mână; frontală, în grup şi
 semnul întrebării; independentă;
 formularea de întrebări Activitate integrată:
prin care se solicită  Activitate practică:
lămuriri sau informaţii “Litera I” – din figuri
 intonarea propoziţiei Tangram;
interogative Joc:
 ordonarea cuvintelor unei « Ce nu se potriveşte ? »
propoziţii Clubul « Ştirile zilei » :
 oferirea de informaţii -povestirea/ilustrarea unor
despre activitatea preferată întâmplări/evenimente din
viaţa de şcolar ;
 delimitarea cuvintelor în
-expunerea lucrărilor la
propoziţii;
panou
 despărţirea cuvintelor în
Activitate
silabe;
transdisciplinară:
Cântec*Mişcare:„A, a, a,
acum e toamnă, da!”
4 LECTURĂ: -identificarea personajelor  Resurse procedurale: 2  observarea
“Scufiţa Roşie” din ilustraţii, repovestirea conversaţia, observaţia sistematică
– lectură după întâmplării, exprimarea dirijată, exerciţiul, jocul  proba orală
imagini părerii despre didactic;  proba
comportamentul  Resurse materiale: carte practică
personajelor de povesti, plansa  probă
-iniţierea unor dialoguri  Forme de organizare a scrisă
între personaje colectivului: activitate -autoevaluare
-exerciţii de formulare de frontală, în grup şi
propoziţii alcătuite din independentă;
două-trei cuvinte, pe baza
imaginilor Activitate integrată
-exerciţii de separare a
cuvintelor din enunţuri, - Jocuri de rol :
despărţirea lor în silabe şi -dialoguri între Scufiţa-
rostirea sunetelor în ordine Roşie şi personajele
-exerciţii de identificare a poveştii
cuvintelor formate din una,
două sau trei silabe;
- exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii

117
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE IV:
“ÎN SATUL BUNICILOR/DIALOGUL. LINIA DE DIALOG”

NR. ORE: 14 (12*2 lectură)

Nr Detalieri de Nr ore
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs
crt conţinut Data
1. Sunetul şi literele  ,,citirea ‘’ imaginilor  Resurse procedurale: 4  observarea
e, E.  selectarea unor metoda fonetică, analitico- sistematică
„În livadă” propoziţii din sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 34, 35) enunţuri realizate de observaţia dirijată,  proba
elevi; exerciţiul, jocul didactic; practică
 delimitarea  Resurse materiale:  probă
cuvintelor din abecedarul, decupaje din scrisă
propoziţii; ziare şi reviste, alfabetar, autoevaluare
 despărţirea cuvintelor sârmă, plastilină;
în silabe;  Forme de organizare a
 scrierea cu majusculă colectivului: activitate
a substantivelor frontală, în grup şi
proprii; independentă;
 dialogul, linia de
dialog;  Activitate integrată:
 diftongul ea Activitate practică :
 identificarea « Litera E » - prin tehnica
sunetului ,, e’’ în Tangram
silabe şi cuvinte şi
asocierea acestuia cu Pronunţăm, scriem corect !
literele ,,e’’, “E”; -eu, ea, ei, mea, nea, nenea
 scrierea literelor ,,e’’,
“E”, de mână, izolat Activitate
şi în cuvinte; transdisciplinară :
 citirea şi scrierea Cântec*Mişcare:„A, a, a,
propoziţiilor acum e toamnă, da!”
 scrierea corectă a
Alfabetarul mobil:
cuvintelor
-cuvinte şi propoziţii
 scrierea cu literă
prezentate în lecţie
mare la început de
propoziţie
 formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte care
încep cu acelaşi
sunet;

2 Sunetul şi literele  alcătuirea unor  Resurse procedurale: 4  observarea


r, R. enunţuri cu accent pe metoda fonetică, analitico- sistematică
„La fermă” pronunţia corectă , sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 36,37) clară; observaţia dirijată,  proba
 identificarea exerciţiul, jocul didactic; practică
sunetului ,,r’’ în  Resurse materiale:  probă
silabe şi în cuvinte; abecedarul, decupaje din scrisă
 frământări de limbă; ziare şi reviste, alfabetar, autoevaluare
118
 asocierea sunetului ,, sârmă, plastilină;
r’’ cu literele ,, r”,  Forme de organizare a
“R” colectivului: activitate
 cuvântul – grup de frontală, în grup şi
sunete asociat unui independentă;
înţeles  Activitate integrată:
 ordonarea literelor Activitate practică :
pentru obţinerea unui « Litera R » - prin tehnica
cuvânt Tangram
 asocierea imagine-
denumire Joc de pronunţie :
 formularea « Rică nu ştia să zică », de
răspunsului la Mălina Cajal
întrebare cu ajutorul
suportului vizual Careu
 citirea dialogului
respectând semnele
de punctuaţie
 joc de pronunţie

3 Sunetul şi literele  identificarea  Resurse procedurale: 4  observarea


o, O. sunetului ,,o” în metoda fonetică, analitico- sistematică
„ La moară” silabe şi în cuvinte; sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 38,39)  exemplificarea unor observaţia dirijată,  proba
cuvinte ce conţin exerciţiul, jocul didactic; practică
sunetul „o”;  Resurse materiale:  probă
 asocierea abecedarul, decupaje din scrisă
sunetului,,o’’ cu ziare şi reviste, alfabetar, -
litera ,,o”; sârmă, plastilină; autoevaluarea
 asocierea literei mici  Forme de organizare a
cu litera mare de colectivului: activitate
mână; frontală, în grup şi
 schimbarea sensului independentă;
unui cuvânt prin  Activitate integrată:
înlocuirea unei litere; Activitate practică :
 realizarea acordului -executarea literei O cu
gramatical pensula, creta sau carioca
substantiv-adjectiv; pe diferite suporturi de
 completarea lucru : foaie velină, liniată,
propoziţiilor eliptice; tablă etc. ;
 citirea silabelor, -scrierea silabelor,
cuvintelor, cuvintelor, propoziţiilor cu
propoziţiilor; ajutorul calculatorului ;
 scrierea literei ,,o’’
izolat, în cuvinte, în Activitate transdisciplinară:
propoziţii; -realizarea unui orar al
 scrierea după dictare clasei, folosind simboluri
a unor cuvinte şi pentru fiecare disciplină;
propoziţii scurte; -selectarea celor mai bune
lucrări şi afişarea lor la
 cuvinte mono- şi
panou;
plurisilabice;
 oferirea de informaţii
119
despre mediul social; Rebus – pag. 39
 copiere/transcriere

4 LECTURĂ  citirea literelor,  Resurse procedurale: 2  observarea


“Ajutoarele silabelor, cuvintelor metoda fonetică, analitico- sistematică
Scufiţei-Roşii” de tipar şi de mână; sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 40, 41)  „citirea” ilustraţiilor; observaţia dirijată,  proba
 completarea silabelor exerciţiul, jocul didactic; practică
în cuvinte  Resurse materiale:  probă
reprezentate grafic; abecedarul, decupaje din scrisă
 scrierea corectă a ziare şi reviste, alfabetar, autoevaluarea
literelor mici şi mari sârmă, plastilină;
de mână;  Forme de organizare a
 formarea silabelor şi colectivului: activitate
cuvintelor; frontală, în grup şi
 copierea, transcrierea independentă;
şi dictarea unor litere,
silabe, cuvinte;
 exersarea Activitate integrată:
comunicării orale Joc de rol: dialoguri între
prin construirea unor personajele poveştii
propoziţii logice după
imagini; Jocuri de pronunţie
-identificarea
personajelor din Rebus
ilustraţii, repovestirea
întâmplării, exprimarea Pronunţăm, scriem corect !
părerii despre
comportamentul Activitate
personajelor transdisciplinară :
-iniţierea unor Cântec*Mişcare:„A, a, a,
dialoguri între acum e toamnă, da!”
personaje
-exerciţii de formulare Alfabetarul mobil:
de propoziţii alcătuite -cuvinte şi propoziţii
din două-trei cuvinte, prezentate în lecţii
pe baza imaginilor
-exerciţii de separare a
cuvintelor din
enunţuri, despărţirea
lor în silabe şi rostirea
sunetelor în ordine
-exerciţii de
identificare a
cuvintelor formate din
una, două sau trei
silabe;

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE V:

120
„NORME DE IGIENĂ ŞI COMPORTAMENT/
SENSUL CUVINTELOR”
NR. ORE: 14 (12*2 lectură)
Nr
Nr Detalieri de
Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare Obs
crt conţinut
Data
1. Sunetul şi  conversaţii pe teme  Resurse procedurale: 4  observarea
literele c, C. date; metoda fonetică, analitico- sistematică
“Camera mea”  identificarea sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 42, 43) sunetului ,,c” în silabe observaţia dirijată,  proba practică
şi în cuvinte; exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
 exemplificarea unor  Resurse materiale: -autoevaluarea
cuvinte ce conţin abecedarul, calculator,
sunetul „c”; decupaje din ziare şi
 asocierea sunetului,,c’’ reviste, alfabetar, sârmă,
cu literele ,,c”, “C”; plastilină;
 citirea silabelor,  Forme de organizare a
cuvintelor, colectivului: activitate
propoziţiilor; frontală, în grup şi
 scrierea literelor « c », independentă;
« C » izolat, în  Activitate integrată:
cuvinte, în propoziţii; Activitate practică  :
 scrierea după dictare a -executarea literei C prin
unor cuvinte şi tehnica Tangram ;
propoziţii scurte; -scrierea literelor c, C cu
 oferirea de informaţii pensula, creta sau carioca pe
despre igiena diferite suporturi de lucru :
personală; foaie velină, liniată, tablă
 cuvinte cu aceeaşi etc. ;
formă şi înţeles diferit; -scrierea silabelor,
copiere cuvintelor, propoziţiilor cu
 utilizarea ajutorul calculatorului  ;
calculatorului în
redactarea de mesaje Jocuri:
scrise; -« Cuvinte dintr-un cuvânt »
-« Continuă dialogul ! »
 joc de tipul vorbitor-
ascultător

2. Sunetul şi  conversaţii pe teme de  Resurse procedurale: 4  observarea


literele ă, Ă. interes; norme de metoda fonetică, analitico- sistematică
“În clasă” exprimare corectă; sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 44, 45)  asocierea sunetului observaţia dirijată,  proba practică
,,ă’’ cu litera ,,ă”; exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
 scrierea unor cuvinte  Resurse materiale: -autoevaluarea
cu ajutorul abecedarul, decupaje din
alfabetarului; ziare şi reviste, alfabetar,
 citirea silabelor, sârmă, plastilină;
cuvintelor,  Forme de organizare a
propoziţiilor; colectivului: activitate
 formularea/completare frontală, în grup şi
a unor enunţuri orale independentă;

121
care să conţină  Activitate integrată:
comparaţii între Activitate practică:
obiecte familiare; -realizarea unei fişe cu
 completarea unor mesaje pentru un prieten,
enunţuri care solicită folosind cuvinte, propoziţii,
realizarea acordului dar şi desene sau simboluri
gramatical;
 articularea vocalelor; Pronunţăm, scriem corect!
reguli de vorbire
eficientă; transcriere; Ascultare/Memorare:
diftongul uă “Cuvinte fermecate”
 citirea în dialog;
 citirea selectivă; Joc de rol:
 scrierea literei ,, ă’’, -dialoguri care să
cuvinte, propoziţii; evidenţieze norme de
 delimitarea în scris a exprimare corectă şi
cuvintelor dintr-o politicoasă în diferite situaţii
propoziţie
3. Sunetul şi  alcătuirea unor  Resurse procedurale: 4  observarea
literele l, L. enunţuri cu accent pe metoda fonetică, analitico- sistematică
“La librărie” pronunţia corectă , sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 46, 47) clară; observaţia dirijată,  proba practică
 conversaţii pe teme exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
familiare; vorbirea pe  Resurse materiale: -autoevaluarea
rând; abecedarul, decupaje din
 ascultarea ziare şi reviste, alfabetar,
interlocutorului, sârmă, plastilină;
păstrarea ideii;  Forme de organizare a
 identificarea colectivului: activitate
sunetului ,,l’’ în silabe frontală, în grup şi
şi în cuvinte; independentă;
 asocierea sunetului ,,  Activitate integrată:
l’’ cu literele ,, l”, “L” Activitate practică:
 citirea integrală a -executarea literei L prin
cuvintelor şi a tehnica Tangram
propoziţiilor;
 scrierea literelor ,,l”, Pronunţăm/Scriem corect!
“L” de mână; a unor
cuvinte şi propoziţii; Joc: „Cuvinte isteţe”
 schimbarea sensului
unui cuvânt prin
înlocuirea unui
sunet/unei litere;
 cuvinte cu formă
identică şi sens diferit;
 completarea unor
propoziţii eliptice, pe
baza unei imagini;
 dictare: cuvinte,
propoziţii;
 dialoguri pe teme
familiare;
122
 intonarea
propoziţiilor;
 transcriere
4. Lectură  identificarea regulilor  Resurse procedurale: 2  observarea
“Știu să mă unor jocuri metoda fonetică, analitico- sistematică
joc!”  întrebări şi răspunsuri sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 48, 49) despre respectarea observaţia dirijată,  proba practică
regulilor unui joc exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
 exerciţii de completare  Resurse materiale: -autoevaluarea
a unor jocuri de abecedarul, calculator,
cuvinte decupaje din ziare şi
 exersarea unor jocuri reviste, alfabetar,
pe calculator  Forme de organizare a
 construirea corecta a colectivului: activitate
unor enunţuri după o frontală, în grup şi
imagine ; independentă;
 completarea  Activitate integrată:
enunţurilor prin -Joc de cuvinte
alegerea cuvântului -Rebus
potrivit; -Jocuri pe calculator
-Jocuri de rol

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI:


„POVEŞTI LA GURA SOBEI/TEXTUL. INTONAREA PROPOZIŢIILOR”

NR. ORE: 14 (12*2 lectură)


Nr
Nr Detalieri de
Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare Obs.
crt. conţinut
Data
1. Sunetul şi  construirea de enunţuri  Resurse procedurale: 4  observarea
grupurile de corecte după imagini metoda fonetică, analitico- sistematică
litere „ce”, date; sintetică; conversaţia,  proba orală
„Ce”.  repovestirea unor observaţia dirijată,  proba practică
Cenuşăreasa întâmplări auzite; exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
(pag. 50, 51)  citirea/scrierea unui  Resurse materiale: -autoevaluarea
scurt text; abecedarul, decupaje din
 identificareea ziare şi reviste, alfabetar,
personajelor, a sârmă, plastilină;
timpului şi a spaţiului  Forme de organizare a
unei întâmplări dintr- colectivului: activitate
un text; frontală, în grup şi
 realizarea unui desen independentă;
care corespunde  Activitate integrată:
textului audiat; Dramatizare – basmul
 aşezarea textului în “Cenuşăreasa”, de Fraţii
pagină Grimm
 delimitarea cuvintelor
în propoziţii; Activitate transdisciplinară:
 despărţirea cuvintelor -“Basme şi culoare”:
in silabe; realizarea unui desen pentru
 asocierea sunetului fragmentul preferat din

123
,,ce’’ cu grupul de basmul “Cenuşăreasa”
litere ,,ce’’, „Ce”; -selectarea celor mai reuşite
 citire în ritm propriu a lucrări şi afişarea lor la
silabelor, a cuvintelor panou
şi a propoziţiilor;
 scrierea grupului de Joc: “Adevărat sau Fals
litere ,,ce’’„Ce” şi a
unor cuvinte ce conţin Panoul clasei:
acest grup de litere; -listă cu personaje din
poveşti, alături de portretul
acestora, desenat de elevi
2 Sunetul şi  identificarea  Resurse procedurale: 4  observarea
literele t, T. sunetului ,,t” în silabe metoda fonetică, analitico- sistematică
„La munte” şi în cuvinte; sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 52, 53)  exemplificarea unor observaţia dirijată,  proba practică
cuvinte ce conţin exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
sunetul „t”;  Resurse materiale: -autoevaluarea
 asocierea sunetului ,,t’’ abecedarul, decupaje din
cu literele ,,t”, “T”; ziare şi reviste, alfabetar,
 scrierea literelor , «t» , sârmă, plastilină;
« T» izolat, în cuvinte,  Forme de organizare a
în propoziţii; colectivului: activitate
 scrierea după dictare a frontală, în grup şi
unor cuvinte şi independentă;
propoziţii scurte;  Activitate integrată:
 textul, titlul textului; Activitate practică:
scrierea caligrafică pe -“Litera T- prin tehnica
liniatura de tip I – Tangram
plasarea titlului, -decorarea literei obţinute şi
folosirea alineatelor, păstrarea planşei în
diftongul ia ABECEDARUL CLASEI
 citirea silabelor,
cuvintelor, Alfabetarul mobil:
propoziţiilor; -cuvinte şi propoziţii pe
 intonarea propoziţiilor alfabetarul mobil
enunţiative şi
interogative Careul misterios:
 citirea unor texte scurte -descoperirea propoziţiei
 cuvinte care au aceeaşi ascunse în careu
formă şi înţeles diferit -colorarea cuvintelor
acesteia
 obţinerea de cuvinte
noi prin
Joc de rol:
substituirea/adăugarea
“În tren” – dialoguri pentru
unei litere;
diverse situaţii care pot să
 despărţirea cuvintelor
apară: prezentarea biletului,
în silabe
oferirea de informaţii altor
călători etc.

Pronunţăm/Scriem corect!
-ia, iau, iar, iarnă, iată
3 Sunetul şi  exemplificarea unor  Resurse procedurale: 4  observarea
literele s, S. substantive proprii; metoda fonetică, analitico- sistematică
124
„Scrisoarea”  asocierea sunetului ,,s” sintetică; conversaţia,  proba orală
(pag. 54, 55) cu litera ,,S”; observaţia dirijată,  proba practică
 despărţirea cuvintelor exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
în silabe;  Resurse materiale: -autoevaluarea
 citirea silabelor; abecedarul, decupaje din
 completarea cuvintelor ziare şi reviste, alfabetar,
cu silabele potrivite; sârmă, plastilină;
 scrierea literelor  Forme de organizare a
“s”, ,,S”; colectivului: activitate
 povestirea unor frontală, în grup şi
întâmplări trăite; independentă;
 cuvinte cu sens opus;  Activitate integrată:
 realizarea acordului Activitate practică:
gramatical în enunţuri; -litera S prin tehnica
 diftongul oa Tangram
-scrierea literelor s, S cu
 scrierea ortografică a
diferite instrumente, pe
cuvintelor
diferite suporturi de lucru
 completarea unor
răspunsuri eliptice
Joc de rol:
pentru întrebări ce
“De vorbă cu Moş Crăciun”
vizează textul studiat
 scrierea după dictare a Pronunţăm/Scriem corect!
cuvintelor şi a -oare, soare, scrisoare,
propoziţiilor ninsoare
 transcrierea unor
informaţii prin Rebus – pag. 55
intermediul mesajelor
simple
 cuvinte care se scriu
cu majusculă
 citirea şi scrierea
propoziţiilor
 scrierea corectă a
cuvintelor
 scrierea cu literă mare
la început de
propoziţie
 joc de rol pe teme de
interes;
 povestirea unor
întâmplări trăite;
4 LECTURĂ  citirea” ilustraţiilor;  Resurse procedurale:  observarea
„Legenda lui  completarea silabelor metoda fonetică, analitico- 2 sistematică
Moş Crăciun” în cuvinte reprezentate sintetică; conversaţia,  proba orală
grafic; observaţia dirijată,  proba practică
(pag. 56, 57)  exersarea comunicării exerciţiul, jocul didactic;  probă scrisă
orale prin construirea  Resurse materiale: -autoevaluarea
unor propoziţii logice manual, decupaje din ziare şi
după imagini; reviste, fise;
 identificarea  Forme de organizare a
personajelor din colectivului: activitate

125
ilustraţii, repovestirea frontală, în grup şi
întâmplării, exprimarea independentă;
părerii despre Activitate integrată:
comportamentul Joc de rol:
personajelor - dialoguri între personajele
 iniţierea unor dialoguri poveştii
între personaje
 exerciţii de formulare Jocuri de pronunţie
de propoziţii alcătuite
din două-trei cuvinte, Rebus
pe baza imaginilor
 exerciţii de separare a Pronunţăm, scriem corect !
cuvintelor din enunţuri,
despărţirea lor în silabe Activitate
şi rostirea sunetelor în transdisciplinară :
ordine -“Basme şi culoare”:
 exerciţii de identificare realizarea unui desen pentru
a cuvintelor formate “Legenda lui Moş
din una, două sau trei Crăciun””
silabe; -selectarea celor mai reuşite
lucrări şi afişarea lor la
panou

Alfabetarul mobil:
-cuvinte şi propoziţii
prezentate în lecţii

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VII:

„PRIETENIA/SCRIEREA FUNCŢIONALĂ”

NR. ORE: 21 (18*3 lectură)


DataNr ore

Nr Activităţi de
Detalieri de conţinut Resurse Evaluare Obs.
crt învăţare

1. Sunetul şi literele  alcătuirea unor  Resurse procedurale: 4 observare


p, P. enunţuri cu accent metoda fonetică, sistematică
„În pădure” pe pronunţia corectă analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 58, 59) , clară; conversaţia, observaţia  proba
 identificarea dirijată, exerciţiul, jocul practică
sunetului ,,p’’ în didactic;  probă scrisă
silabe şi în cuvinte;  Resurse materiale: autoevaluare
 frământări de limbă; abecedarul, decupaje
 asocierea din ziare şi reviste,
sunetului ,, p’’ cu alfabetar, sârmă,
literele ,,p”, “P” plastilină;
 citirea şi scrierea  Forme de organizare a
propoziţiilor colectivului: activitate

126
 scrierea corectă a frontală, în grup şi
cuvintelor independentă;
 oferirea de  Activităţi integrate:
informaţii despre Activitate practică:
prieteni; -litera P prin tehnica
 descrierea unei Tangram
persoane/unui -adăugarea planşei la
personaj; ABECEDARUL CLASEI
 cuvinte cu acelaşi
înţeles; Pronunţăm/Scriem
 diftongul ie; corect!
 biletul -piere, miere, cuie, cuier

Biletul:
-redactarea unui bilet
către un prieten,
utilizând cuvinte şi
simboluri ;
-afişarea biletului la
panou

2. Sunetul şi literele v,  asocierea  Resurse procedurale: 4 Observare


V. „Invitaţia” sunetului ,,v’’ cu metoda fonetică, sistematică
(pag. 60, 61) literele ,,v”, “V”; analitico-sintetică;  proba orală
 scrierea unor conversaţia, observaţia  proba
cuvinte cu ajutorul dirijată, exerciţiul, jocul practică
alfabetarului; didactic;  probă scrisă
 citirea silabelor,  Resurse materiale: autoevaluare
cuvintelor, abecedarul, decupaje
propoziţiilor; din ziare şi reviste,
 citirea în dialog; alfabetar, sârmă,
 exerciţii de fonetică plastilină;
şi vocabular;  Forme de organizare a
 despărţirea colectivului: activitate
cuvintelor în silabe; frontală, în grup şi
 invitaţia independentă;
 citirea selectivă;  Activitate integrată:
 scrierea literei Pronunţăm corect! –
 ,, V/v’’, cuvinte, pag.61
propoziţii;
Invitaţia:
 cuvinte care se scriu
-citirea unei invitaţii şi
cu majusculă;
observarea informaţiilor
 citirea şi scrierea
care sunt prezentate;
propoziţiilor;
-redactarea unei invitaţii
 scrierea corectă a la un eveniment;
cuvintelor;
 scrierea cu literă Joc: “Cuvinte isteţe”
mare la început de
propoziţie;
 delimitarea în scris
a cuvintelor dintr-o
propoziţie;
127
 jocuri de pronunţie;
 conversaţii pe teme
de interes pentru
copii
 invitaţia;
3 Sunetul şi grupurile  construirea de  Resurse procedurale: 4  observarea
de litere ci, Ci. enunţuri corecte metoda fonetică, sistematică
„La circ” după imagini date; analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 62, 63)  vizionarea unor conversaţia, observaţia  proba
secvenţe din dirijată, exerciţiul, jocul practică
emisiuni sau didactic;  probă scrisă
spectacole pentru  Resurse materiale: -
copii; abecedarul, decupaje autoevaluarea
 discuţii pe marginea din ziare şi reviste,
unor spectacole; alfabetar, sârmă,
 delimitarea plastilină;
cuvintelor în  Forme de organizare a
propoziţii; colectivului: activitate
 silaba, despărţirea frontală, în grup şi
cuvintelor în silabe; independentă;
 realizarea acordului  Activitate integrată:
gramatical; -Jocuri:
 stabilirea valorii de -« Unul - mai mulţi » ;
adevăr a unor -« Eu, tu, ea  »
afirmaţii despre
conţinutul unui text; -Învăţăm să întrebăm  !
 scrierea corectă a
cuvintelor care -Vizionăm /Discutăm  !
conţin grupul de
litere ci;
transcriere/copiere
 despărţirea
cuvintelor in silabe;
 asocierea
sunetului ,,ci’’ cu
grupul de litere
,,ci’’, „Ci”;
 citire în ritm propriu
a silabelor, a
cuvintelor şi a
propoziţiilor;
 cuvinte care se scriu
cu majusculă
 citirea şi scrierea
propoziţiilor
 scrierea corectă a
cuvintelor
 scrierea cu literă
mare la început de
propoziţie

4 Recapitulare.  citirea literelor,  Resurse procedurale: 6  observarea


128
-“Ajutoarele lui silabelor, cuvintelor metoda fonetică, sistematică
Iepurilă” de tipar şi de mână; analitico-sintetică;  proba orală
–pag.64  „citirea” conversaţia, observaţia  proba
ilustraţiilor; dirijată, exerciţiul, jocul practică
-“Cifrul comorii”  completarea didactic;  probă scrisă
– pag. 65 silabelor în cuvinte  Resurse materiale: autoevaluare
reprezentate grafic; abecedarul, decupaje
 jocuri de pronunţie; din ziare şi reviste,
Recapitulare  conversaţii pe teme alfabetar, sârmă,
– pag. 66 de interes pentru plastilină;
copii  Forme de organizare a
EVALUARE  invitaţia; biletul; colectivului: activitate
SUMATIVĂ  scrierea corectă a frontală, în grup şi
– PAG. 67 literelor mici şi mari independentă;
de mână; Activitate integrată:
RECAPITULARE Joc de rol:
 formarea silabelor şi
SEMESTRIALĂ (1) - “Invitaţie la cină” 4
cuvintelor;
– PAG. 68 - -“La circ”
 copierea,
transcrierea şi
RECAPITULARE Jocuri de pronunţie 4
dictarea unor litere,
SEMESTRIALĂ (2)
silabe, cuvinte;
– PAG. 69 Rebus
 exersarea
EVALUARE comunicării orale
Pronunţăm, scriem
SEMESTRIALĂ (1) prin construirea 2
corect !
– PAG. 70 unor propoziţii
logice după imagini;
Activitate
EVALUARE transdisciplinară :
SEMESTRIALĂ (2) -“Cifrul comorii”: 2
– PAG. 71 realizarea unui desen
pentru “Ajutoarele lui
Iepurilă”
-selectarea celor mai
RECAPITULARE/ Vizionarea de 2
reuşite lucrări şi afişarea
EVALUARE fragmente din
lor la panou
SEMESTRIALĂ- povestile sau
LECTURA desenele animate
Loto
cele mai cunoscute
Domino
-repovestirea cu
Careul isteţ
ajutorul păpuşilor pe
deget sau pe mână a
desenelor sau
povestilor vizionate
-ghicitori despre cele
mai cunoscute
personaje din povesti
-punerea în
corespondenţă a unui
cuvânt rostit cu
imaginea potrivită
-formularea de
enunţuri folosind
cuvinte date
129
5 LECTURĂ:  ,,citirea ‘’  Resurse procedurale: 3  observarea
PROIECT: imaginilor metoda fonetică, sistematică
INVITAŢIE  selectarea unor analitico-sintetică;  proba orală
PENTRU ZÂNA propoziţii din conversaţia, observaţia  proba
IARNA – PAG. 72 enunţuri realizate de dirijată, exerciţiul, jocul practică
elevi; didactic;  probă scrisă
 delimitarea  Resurse materiale: -
cuvintelor din abecedarul, decupaje autoevaluarea
propoziţii; din ziare şi reviste,
 despărţirea alfabetar, sârmă,
cuvintelor în silabe; plastilină;
 formularea unor  Forme de organizare a
propoziţii alcătuite colectivului: activitate
din cuvinte care frontală, în grup şi
încep cu acelaşi independentă;
sunet;  Activitate integrată:
 exersarea Activitate practică  :
comunicării orale -Poster – invitaţie pentru
prin construirea Zâna Iarnă la serbarea
unor propoziţii de la finalul semestrului
logice după imagini; I, folosind diferite
 jocuri de pronunţie; materiale şi îmbinând
 conversaţii pe teme mai multe tehnici ale
de interes pentru artelor plastice: colaj,
copii pictură, modelaj
 invitaţia; -prezentarea invitaţiilor
în faţa clasei

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VIII

„ŢARA MEA/CUVÂNTUL. DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE”

130
Manual - Partea a II-a: „COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ” - Autori : Cleopatra
Mihăilescu, Tudora Piţilă, Crinela Grigorescu, Camelia Coman, Editura Grupul Editorial ART,
Bucureşti, 2015 - conform noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013)

NR. ORE: 21 (18*3 lectură)

DataNr ore
Nr Activităţi de
Detalieri de conţinut Resurse Evaluare Obs.
crt învăţare

1 Sunetul şi literele  asocierea unor  Resurse procedurale: 4  observarea


d, D. imagini/enunţuri cu metoda fonetică, sistematică
„ În Delta Dunării” informaţii desprinse analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 6, 7) din discuţiile cu conversaţia, observaţia  proba
colegii; dirijată, exerciţiul, jocul practică
 oferirea unor didactic;  probă scrisă
informaţii despre  Resurse materiale: -
mediul social şi abecedarul, decupaje autoevaluarea
natural apropiat; din ziare şi reviste,
 formularea alfabetar, sârmă,
întrebărilor plastilină;
corespunzătoare în  Forme de organizare a
vederea obţinerii de colectivului: activitate
informaţii sau frontală, în grup şi
pentru satisfacerea independentă;
curiozităţii;  Activitate integrată:
 identificarea Activitate practică:
sunetului ,,d” în « Litera D  » - prin
silabe şi în cuvinte; tehnica Tangram
 exemplificarea unor
cuvinte ce conţin Jocuri:
sunetul „d”; -«Sunetul care se repetă»
 cuvântul – un grup -«Învăţăm să întrebăm»
de sunete asociat
unui înţeles; Joc de rol:
 scrierea cu “La doctor”
majusculă a
substantivelor Activitate
proprii transdisciplinară:
 asocierea -realizarea unui poster
sunetului,,d’’ cu cu imagini din Delta
literele ,,d”, “D”; Dunării, utilizând
 citirea silabelor, cuvinte decupate din
cuvintelor, ziare sau reviste
propoziţiilor; -audiţie: “De-a Delta
 scrierea literelor Dunării”, de Marin
,,d’’, “D”, izolat, în Sorescu
cuvinte, în
propoziţii;
 scrierea după
dictare a unor

131
cuvinte şi propoziţii
scurte;
 citirea în dialog;
 citirea selectivă;
 delimitarea în scris
a cuvintelor dintr-o
propoziţie

2 Sunetul şi literele  analiza legăturii  Resurse procedurale: 4  observarea


ş, Ş. dintre text şi metoda fonetică, sistematică
„Meşterul popular” imaginea care-l analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 8, 9) însoţeşte; conversaţia, observaţia  proba
 formularea unor dirijată, exerciţiul, jocul practică
răspunsuri orale la didactic;  probă scrisă
întrebări despre  Resurse materiale: -
conţinutul textului; abecedarul, decupaje autoevaluarea
 completarea cu din ziare şi reviste,
semne de punctuaţie alfabetar, sârmă,
potrivite a unor plastilină;
enunţuri eliptice;  Forme de organizare a
 despărţirea colectivului: activitate
cuvintelor în silabe; frontală, în grup şi
 cuvinte cu aceeaşi independentă;
formă, dar cu înţeles  Activitate integrată:
diferit Discuţie:
 asocierea -legătura dintre
sunetului ,,ş” cu conţinutul textului şi
literele ,,ş, Ş”; ilustraţie
 diferenţierea
literelor de tipar şi Jocul semnelor de
de mână, mici şi punctuaţie
mari;
 identificarea câtorva Cuvinte isteţe
situaţii de folosire a
literelor mari de
tipar şi de mână;
 ,,citirea’’
imaginilor;
 alcătuirea unor
enunţuri folosind
cuvinte date;
 cuvinte care se scriu
cu majusculă;
 citirea şi scrierea
propoziţiilor;
 scrierea corectă a
cuvintelor;
 scrierea cu literă
mare la început de
propoziţie;
 scrierea literelor ,,ş,
Ş” de mână;
132
3 Sunetul şi literele  schimburi de mesaje  Resurse procedurale: 4  observarea
î, Î, â. prin respectarea metoda fonetică, sistematică
România regulilor de vorbire analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 10, 11) eficientă; conversaţia, observaţia  proba
 reguli de scriere dirijată, exerciţiul, jocul practică
corectă cu î/ â didactic;  probă scrisă
 alcătuirea unor  Resurse materiale: -
enunţuri cu accent abecedarul, decupaje autoevaluarea
pe pronunţia corectă din ziare şi reviste,
, clară; alfabetar, sârmă,
 identificarea plastilină;
sunetului ,,â”, “î” în  Forme de organizare a
silabe şi în cuvinte; colectivului: activitate
 asocierea frontală, în grup şi
sunetului ,, â”, “î” independentă;
cu litera  Activitate integrată:
,, â/î’’
 citirea integrala a Jocuri:
cuvintelor şi a -“Familia cuvântului”
propoziţiilor; -“Pronunţăm/scriem
 scrierea literei ,,â/î”; corect!”
a unor cuvinte si -“Formăm cuvinte noi!”
propoziţii -“Scriem propoziţii!”
 citirea textelor -“Schimb de mesaje”
scurte;
 citirea selectivă a Activitate
unor cuvinte şi transdisciplinară:
enunţuri dintr-un -ilustrarea într-un desen
text; a enunţurilor care
 exerciţii de fonetică prezintă peisajul
şi vocabular; românesc
 jocuri care solicită
schimbul de mesaje;
 ilustrarea unor
enunţuri din textul
citit;
 dictare: cuvinte,
propoziţii;

4 Sunetul şi literele b,  oferirea unor  Resurse procedurale: 4  observarea


B. informaţii despre metoda fonetică, sistematică
„ Oraşul lui Bucur” mediul social şi analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 12, 13) natural apropiat; conversaţia, observaţia  proba
 completarea orală dirijată, exerciţiul, jocul practică
de propoziţii didactic;  probă scrisă
eliptice;  Resurse materiale: -
 gruparea cuvintelor abecedarul, decupaje autoevaluarea
după numărul de din ziare şi reviste,
silabe; alfabetar, sârmă,
 stabilirea valorii de plastilină;
adevăr a unor  Forme de organizare a
afirmaţii despre un colectivului: activitate
133
text citit; frontală, în grup şi
 identificarea independentă;
sunetului ,,b” în  Activitate integrată:
silabe şi în cuvinte; Activitate practică:
 exemplificarea unor « Litera B» - prin
cuvinte ce conţin tehnica Tangram
sunetul „b”;
 cuvântul – un grup Jocuri:
de sunete asociat -«Jocul numelor»
unui înţeles; -« Cuvinte surori» -
 scrierea cu cuvinte cu înţeles
majusculă a asemănător
substantivelor
proprii Panoul
 asocierea -«Vreau să ştiu!»
sunetului,,b’’ cu
literele ,,b”, “B”; Activitate
 citirea silabelor, transdisciplinară:
cuvintelor, -realizarea unui
propoziţiilor; afiş/colaj cu titlul
 scrierea literelor “Bucureşti”, utilizând
,,b’’, “B”, izolat, în imagini şi cuvinte
cuvinte, în decupate din publicaţii
propoziţii;
 scrierea după
dictare a unor
cuvinte şi propoziţii
scurte;
 citirea în dialog;
 citirea selectivă;
 delimitarea în scris
a cuvintelor dintr-o
propoziţie

5 LECTURĂ:  găsirea imaginilor  Resurse procedurale: 3  observarea


PROIECT: care arată bogăţia metoda fonetică, sistematică
“ŢARA MEA– formelor de relief; analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 15)  colecţie de conversaţia, observaţia  proba
fotografii cu cele dirijată, exerciţiul, jocul practică
mai mari oraşe ale didactic;  probă scrisă
ţării;  Resurse materiale: autoevaluarea
 selectarea unor manual, decupaje din
propoziţii din ziare şi reviste
enunţuri realizate de reprezentand peisaje
elevi; diverse din ţara noastră,
 delimitarea planşe, harta României,
cuvintelor din ilustraţii, fotografii
propoziţii;  Forme de organizare a
 exersarea colectivului: activitate
comunicării orale frontală, în grup şi
prin construirea independentă;
unor propoziţii  Activitate integrată:
134
logice despre Activitate practică  :
George Enescu, -Poster – « Ţara mea »,
Constantin folosind diferite
Brâncuşi, Mihai materiale şi îmbinând
Eminescu, Nicolae mai multe tehnici ale
Grigorescu;; artelor plastice: colaj,
 jocuri de pronunţie; pictură, modelaj
 conversaţii pe teme
de interes pentru
copii

6 Recapitulare  citirea literelor,  Resurse procedurale: 1  observarea


(pag. 14) silabelor, cuvintelor metoda fonetică, sistematică
de tipar şi de mână; analitico-sintetică;  proba orală
 „citirea” conversaţia, observaţia  proba
ilustraţiilor; dirijată, exerciţiul, jocul practică
 completarea didactic;  probă scrisă
silabelor în cuvinte  Resurse materiale: -
reprezentate grafic; abecedarul, decupaje autoevaluarea
 scrierea corectă a din ziare şi reviste,
literelor mici şi mari alfabetar, sârmă,
de mână; plastilină;
 formarea silabelor şi  Forme de organizare a
cuvintelor; colectivului: activitate
 copierea, frontală, în grup şi
transcrierea şi independentă;
dictarea unor litere,
silabe, cuvinte;
 exersarea
comunicării orale
prin construirea
unor propoziţii;
logice după imagini;
 realizarea
corespondenţei între
cuvânt şi numărul
de silabe;
 formarea perechilor
de cuvinte cu înţeles
asemănător/opus;
 completarea unor
enunţuri eliptice;
7 Evaluare sumativă  asocierea sunetului  Resurse materiale: 1  proba orală
(pag. 16, 17) cu litera ; fişe de evaluare  probă scrisă
 realizarea  Resurse procedurale: -
corespondenţei între exerciţiul autoevaluarea
literele de tipar şi  Forme de organizare a
cele de mână ; colectivului:
 completarea unor activitate independentă
cuvinte reprezentate
grafic;
 formularea unor
135
propoziţii folosind
cuvinte date;
 compunerea
cuvintelor folosind
silabe date;
 copierea,
transcrierea şi
dictarea unor litere,
silabe, cuvinte;
 realizarea
corespondenţei între
cuvinte, pentru a
obţine propoziţii

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE IX :


„ACTIVITĂŢI LA ŞCOALĂ/SCRIEREA FUNCŢIONALĂ”

NR. DE ORE : 21 (18*3 lectură)

DataNr ore
Nr.
Detalieri de
crt Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs
conţinut
.
1. Sunetul şi  scrierea funcţională: jurnalul  Resurse procedurale: 4  observarea
literele j, J.  ,,citirea” imaginilor; metoda fonetică, sistematică
„Jurnalul  completarea unui jurnal al clasei, analitico-sintetică;  proba orală
clasei” folosind desene şi enunţuri conversaţia,  proba practică
(pag. 18, 19) scurte; observaţia dirijată,  probă scrisă
 formularea unor întrebări sau exerciţiul, jocul -autoevaluarea
solicitări cu scopul înţelegerii didactic;
unui mesaj oral;  Resurse materiale:
 descrieri sau prezentări abecedarul, decupaje
elementare ale unor activităţi; din ziare şi reviste,
 organizarea textului scris – alfabetar, sârmă,
plasarea datei, a titlului, folosirea plastilină;
alineatelor;  Forme de organizare
 jurnalul – text şi desene a colectivului:
selectarea unor propoziţii din activitate frontală, în
enunţuri realizate de elevi; grup şi independentă;
 delimitarea cuvintelor din  Activitate integrată:
propoziţii; Activitate practică :
 despărţirea cuvintelor în silabe; -« Litera J » - prin
 identificarea sunetului ,, j’’ în tehnica Tangram
silabe şi cuvinte şi asocierea -« Jurnalul clasei »
acestuia cu litera ,,j”/ “J’’; -« Jurnalul de lectură
al clasei »
 scrierea literei ,,j/J’’ izolat şi în
cuvinte;
Jocuri :
 formularea unor propoziţii
-“Observăm!”
alcătuite din cuvinte care încep cu
-“Familia cuvântului”
acelaşi sunet;
136
 copieri, transcrieri, dictări

2. Sunetul şi  utilizarea cuvintelor noi în  Resurse procedurale: 4  observarea


literele h, H. contexte adecvate; metoda fonetică, sistematică
„Harta”  descrierea unor analitico-sintetică;  proba orală
(pag. 20, 21) obiecte/persoane/meserii; conversaţia,  proba practică
 realizarea unor documente cu observaţia dirijată,  probă scrisă
valoare utilitară în cadrul clasei; exerciţiul, jocul -autoevaluarea
 recunoaşterea şi utilizarea unor didactic;
simboluri în situaţii cotidiene;  Resurse materiale:
 copiere/transcriere abecedarul, decupaje
 exemplificarea unor cuvinte din ziare şi reviste,
potrivit unor cerinţe date ( nume alfabetar, sârmă,
de persoane, cu sunetul ,,h” în plastilină;
poziţie iniţială);  Forme de organizare
 asocierea sunetului ,,h’’ cu a colectivului:
litera ,,h/H’’; activitate frontală, în
 identificarea literei ,, h/H’’ în grup şi independentă;
texte la prima vedere;  Activitate integrată:
 citirea integrală a cuvintelor; Activitate practică:
 scrierea literei ,, h/H’’ şi a unor -Confecţionarea
cuvinte literelor din sârmă, fire
de lână, beţişoare,
 citirea şi scrierea propoziţiilor
plastilină;
 scrierea corectă a cuvintelor
 scrierea cu literă mare la început Jocuri:
de propoziţie -“Nume de
 alcătuirea unor propoziţii pornind persoane/Nume de
de la imagini ( oral ) localităţi
 descrierea unor -“Jocul cuvintelor;
persoane/personaje -“Ne orientăm pe
 cuvinte care au aceeaşi formă şi hartă!”
înţeles diferit
 scrierea cu majusculă la începutul Activitate
propoziţiilor, scrierea titlurilor şi transdisciplinară:
a substantivelor proprii -realizarea unei hărţi
simple, care să
marcheze obiectivele
din jurul şcolii;
-utilizarea desenelor
şi a simbolurilor
întâlnite în situaţii
cotidiene
-afişarea hărţii la
panoul şcolii

3. Sunetul şi  exerciţii de fonetică şi vocabular;  Resurse procedurale: 4  observarea


literele g, G.  scriere funcţională: metoda fonetică, sistematică
“În grădina copiere/transcriere; analitico-sintetică;  proba orală
şcolii”  prezentarea elementară a unui joc conversaţia,  proba practică
(pag. 22, 23) cunoscut, enumerarea regulilor observaţia dirijată,  probă scrisă
jocului; exerciţiul, jocul -autoevaluarea

137
 descrierea unor activităţi; didactic;
 cuvinte cu înţeles asemănător;  Resurse materiale:
 copiere/ transcriere identificarea manual, decupaje din
sunetului ,,g” în silabe şi în ziare şi reviste,
cuvinte; alfabetar
 exemplificarea unor cuvinte ce  Forme de organizare
conţin sunetul „g”; a colectivului:
 asocierea sunetului ,,g’’ cu activitate frontală, în
litera ,,g”/”G”; grup şi independentă;
 citirea silabelor, cuvintelor,  Activitate integrată:
propoziţiilor; Activitate practică:
 scrierea literei ,,g”/”G” izolat, în “Litera G”- prin
cuvinte, în propoziţii; tehnica Tangram
 scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte; Jocuri:
 descrierea unor -“Pronunţăm corect!”
persoane/personaje -“Cum poate fi?”
-“Fazan”
 cuvinte care au aceeaşi formă şi
-“Dezvoltăm
înţeles diferit
propoziţii!”
 scrierea cu majusculă la începutul
propoziţiilor

4 Sunetul şi  scrierea corectă a cuvintelor care  Resurse procedurale: 4 -observarea


grupurile de conţin grupurile de litere ,,ge”, metoda fonetică, sistematică
litere “ge”, „Ge”; analitico-sintetică;  proba orală
“Ge”.  jurnalul de lectură; conversaţia,  proba practică
“Legenda” -  manifestarea reacţiilor în legătură observaţia dirijată,  probă scrisă
(pag. 24) cu un text audiat; exerciţiul, jocul autoevaluare
 formularea de întrebări de didactic;
lămurire în urma audierii unor  Resurse materiale:
texte citite; abecedarul, decupaje
 dictare; din ziare şi reviste,
 construirea de enunţuri corecte alfabetar, sârmă,
după imagini date; plastilină;
 delimitarea cuvintelor în  Forme de organizare
propoziţii; a colectivului:
 despărţirea cuvintelor in silabe; activitate frontală, în
 asocierea sunetului ,,ge’’ cu grup şi independentă;
grupul de litere ,,ge”, „Ge”;  Activitate integrată:
 citire în ritm propriu a silabelor, a -“Audiem. Învăţăm!”
cuvintelor şi a propoziţiilor; -Jurnalul de lectură
-Jocuri:
 scrierea grupului de litere
-“Numărătoare”
,,ge’’„Ge” şi a unor cuvinte ce
-«Silaba potrivită »
conţin acest grup de litere;
 cuvinte care se scriu cu majusculă
 citirea şi scrierea propoziţiilor
 scrierea corectă a cuvintelor
 scrierea cu literă mare la început
de propoziţie

5 LECTURĂ: -receptarea şi formularea de mesaje  Resurse procedurale: 3 observarea

138
“Harap-Alb”, -iniţierea unor dialoguri despre conversaţia, sistematică
după Ion întâmplări şi fapte din povestea observaţia dirijată,  proba orală
Creangă “Harap Alb”, după Ion Creangă exerciţiul, jocul  proba
(pag. 26)  exersarea comunicării orale prin didactic; practică
construirea unor propoziţii logice  Resurse materiale:  probă scrisă
despre faptele personajelor; manual, caietul autoevaluare
 exemplificarea unor substantive elevului, fişe de
proprii; lucru, planse
 cuvinte care se scriu cu majusculă  Forme de organizare
 citirea şi scrierea propoziţiilor a colectivului:
 scrierea corectă a cuvintelor activitate frontală, în
 scrierea cu literă mare la început grup şi
de propoziţie independentă;
 formularea întrebărilor în legătură  Activitate
cu textul; integrată:
 identificarea însuşirilor -„Poveşti”, Ion
personajelor; Creangă
 identificarea mesajului Joc:
fragmentului; -“Ce s-ar fi întâmplat
dacă…”
 completarea propoziţiilor eliptice;

6 Recapitulare-“  citirea literelor, silabelor,  Resurse procedurale: 1  observarea


Labirintul” cuvintelor de tipar şi de mână; metoda fonetică, sistematică
(pag.27)  „citirea” ilustraţiilor; analitico-sintetică;  proba orală
 completarea silabelor în cuvinte conversaţia,  proba practică
reprezentate grafic; observaţia dirijată,  probă scrisă
 scrierea corectă a literelor mici şi exerciţiul, jocul -autoevaluarea
mari de mână; didactic;
 formarea silabelor şi cuvintelor;  Resurse materiale:
 copierea, transcrierea şi dictarea abecedarul, decupaje
unor litere, silabe, cuvinte; din ziare şi reviste,
 exersarea comunicării orale prin alfabetar, sârmă,
construirea unor propoziţii logice plastilină;
după imagini;  Forme de organizare
a colectivului:
activitate frontală, în
grup şi independentă;
7 Evaluare  asocierea sunetului cu litera ;  Resurse materiale: 1  proba orală
sumativă  realizarea corespondenţei între fişe de evaluare  probă scrisă
(pag. 28, 29) literele de tipar şi cele de mână ;  Resurse -autoevaluarea
 compunerea cuvintelor folosind procedurale:
silabe date; exerciţiul
 copierea, transcrierea şi dictarea  Forme de
unor litere, silabe, cuvinte; organizare a
 alcătuirea de propoziţii/enunţuri colectivului:
integrând cuvinte date;  activitate
independentă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE X:
„PRIETENI NECUVÂNTĂTORI. DESCRIEREA UNEI FIINŢE/ A UNUI OBIECT”

NR. ORE: 21 (18*3 lectură)


139
DataNr ore
Nr. Detalieri de
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.
crt. conţinut

1 Sunetul şi literele  descrierea unei fiinţe, a  Resurse 4  observarea


ţ, Ţ. unui obiect; procedurale: sistematică
“Veveriţa Riţa”  realizarea acordului metoda fonetică,  proba orală
(pag. 30, 31) gramatical în enunţuri; analitico-sintetică;  proba practică
 citirea unui text scurt; conversaţia,  probă scrisă
 identificarea sunetului ,,ţ” observaţia dirijată, -autoevaluarea
în silabe şi în cuvinte; exerciţiul, jocul
 exemplificarea unor didactic;
cuvinte ce conţin sunetul  Resurse materiale:
„ţ”; abecedarul,
 asocierea sunetului ,,ţ’’ decupaje din ziare şi
cu litera ,,ţ/Ţ”; reviste, alfabetar,
 citirea silabelor, sârmă, plastilină;
cuvintelor, propoziţiilor;  Forme de
 scrierea literei « ţ/Ţ » organizare a
izolat, în cuvinte, în colectivului:
propoziţii; activitate frontală,
 scrierea după dictare a în grup şi
unor cuvinte şi propoziţii independentă;
scurte;  Activitate
 citirea cuvintelor integrată:
monosilabice şi Ascultare/Memorare
plurisilabice -“Veveriţa din
revistă”, de
 citirea
Constanţa Buzea
propoziţiilor/textelor
scurte
Joc de rol:
 joc de rol în context
-“De vorbă cu
simulat
Veveriţa-Riţa”
 numărători melodice
însoţite de mişcare Joc:
-« Cum arată… ? »

Numărătoare
melodică*Mişcări
sugestive

2 Sunetul şi literele  descrierea anotimpului  Resurse 4  observarea


z, Z. “Primăvara” primăvara; procedurale: sistematică
(pag. 32, 33)  realizarea acordului metoda fonetică,  proba orală
gramatical în enunţuri; analitico-sintetică;  proba practică
 formularea de întrebări şi conversaţia,  probă scrisă
răspunsuri, prin care se observaţia dirijată, -autoevaluarea
solicită lămuriri sau exerciţiul, jocul
informaţii despre diverse didactic;
teme din sfera de interes a  Resurse materiale:
copiilor; manual, decupaje

140
 diftongul ua din ziare şi reviste,
 asocierea sunetului ,,z’’ alfabetar, sârmă,
cu litera ,,z/Z”; plastilină;
 scrierea unor cuvinte cu  Forme de
ajutorul alfabetarului; organizare a
 citirea silabelor, colectivului:
cuvintelor, propoziţiilor; activitate frontală,
 citirea în dialog; în grup şi
 citirea selectivă; independentă;
 scrierea literei ,, z/Z’’,  Activitate
cuvinte, propoziţii; integrată:
 cuvinte care se scriu cu Activitate practică:
majusculă -Confecţionarea
literelor din sârmă,
 citirea şi scrierea
fire de lână,
propoziţiilor
beţişoare, plastilină
 scrierea corectă a
cuvintelor
Jocuri:
 scrierea cu literă mare la -“Pronunţăm/Scriem
început de propoziţie corect!”
 citirea cuvintelor -“Descrie obiectul!”
monosilabice şi -Transformăm
plurisilabice cuvinte!”
 completarea propoziţiilor
eliptice; Activitate
 exerciţii de fonetică şi transdisciplinară:
vocabular; -realizarea unei cărţi
 scriere funcţională: uriaşe cu tema
copiere/transcriere; “Primăvara”,
 prezentarea elementară a utilizând cuvinte şi
unui joc cunoscut, propoziţii decupate
enumerarea regulilor din ziare/reviste ori
jocului; scrise la calculator,
 descrierea unor activităţi; dar şi imagini
 delimitarea în scris a sugestive sau desene.
cuvintelor dintr-o
propoziţie Audiţie:
-“Rapsodii de
primăvară”, de
George Topârceanu
3 Sunetul şi  conversaţii pe teme de  Resurse 4 observarea
grupurile gi, Gi. interes pentru copii; procedurale: sistematică
“Regina  evidenţierea unor modele metoda fonetică, proba orală
albinelor” de comportament; analitico-sintetică;  proba practică
(pag. 34, 35)  realizarea acordului conversaţia,  probă scrisă
gramatical în enunţuri; observaţia dirijată, autoevaluare
 descrierea unei fiinţe; exerciţiul, jocul
 scrierea corectă a didactic;
cuvintelor care conţin  Resurse materiale:
grupurile de litere gi, Gi abecedarul,
 construirea de enunţuri decupaje din ziare şi
corecte după imagini reviste, alfabetar,
date; sârmă, plastilină;
141
 delimitarea cuvintelor în  Forme de
propoziţii; organizare a
 despărţirea cuvintelor in colectivului:
silabe; activitate frontală,
 asocierea sunetului ,,gi’’ în grup şi
cu grupul de litere ,,gi’’, independentă;
„Gi”;  Activitate
 citire în ritm propriu a integrată:
silabelor, a cuvintelor şi a Conversaţie:
propoziţiilor; -“Despre albine”
 cuvinte care se scriu cu
majusculă Jocuri:
 citirea şi scrierea -“ge/gi”
propoziţiilor -“Telefonul fără fir”
 scrierea corectă a -“Eu-tu-el-ea”
cuvintelor
 scrierea cu literă mare la
început de propoziţie
 scrierea grupului de
litere ,,gi’’„Gi” şi a unor
cuvinte ce conţin acest
grup de litere;

4 LECTURĂ:  exersarea comunicării  Resurse 3 observarea


“Bunicul”, de orale prin construirea procedurale: sistematică
Barbu Ştefănescu unor propoziţii logice observaţia dirijată,  proba orală
Delavrancea despre faptele exerciţiul, jocul  proba practică
(pag. 66) personajelor; didactic;  probă scrisă
 formularea unei idei, a  Resurse materiale: autoevaluare
unei păreri; manual, jetoane,
 descrierea unui obiect/a imagini, cartea de
unei persoane, povesti
 repovestirea unor  Forme de
întâmplări auzite organizare a
 exemplificarea unor colectivului:
substantive proprii; activitate frontală,
 cuvinte care se scriu cu în grup şi
majusculă independentă;
 citirea şi scrierea  Activitate
propoziţiilor integrată:
 scrierea corectă a Jocuri:
cuvintelor -“Ce s-ar fi întâmplat
 scrierea cu literă mare la dacă…”
început de propoziţie -«Adaugă însuşiri!»
 formularea întrebărilor în
legătură cu textul;
 identificarea însuşirilor
personajelor;
 identificarea mesajului
fragmentului;
 completarea propoziţiilor

142
eliptice;

5 Recapitulare-  citirea literelor, silabelor,  Resurse 4 observarea


“Gimnasta” cuvintelor de tipar şi de procedurale: sistematică
(pag.36) mână; metoda fonetică,  proba orală
 „citirea” ilustraţiilor; analitico-sintetică;  proba practică
 completarea silabelor în conversaţia,  probă scrisă
cuvinte reprezentate observaţia dirijată, autoevaluare
grafic; exerciţiul, jocul
 scrierea corectă a literelor didactic;
mici şi mari de mână;  Resurse materiale:
 formarea silabelor şi abecedarul,
cuvintelor; decupaje din ziare şi
 copierea, transcrierea şi reviste, alfabetar,
dictarea unor litere, sârmă, plastilină;
silabe, cuvinte;  Forme de
 exersarea comunicării organizare a
orale prin construirea colectivului:
unor propoziţii logice activitate frontală,
după imagini; în grup şi
independentă;
6 Evaluare  asocierea sunetului cu  Resurse materiale: 2  proba orală
sumativă litera ; fişe de evaluare  probă scrisă
(pag.37)  realizarea corespondenţei  Resurse autoevaluare
între literele de tipar şi procedurale:
cele de mână ; exerciţiul
 copierea, transcrierea şi  Forme de
dictarea unor litere, organizare a
silabe, cuvinte; colectivului:
 alcătuirea de  activitate
propoziţii/enunţuri independentă
integrând cuvinte date;

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE XI:


„EROI DE POVESTE/REPOVESTIREA UNOR ÎNTÂMPLĂRI”

NR. DE ORE: 14 (12*2 lectură)


Nr. Detalieri de Activităţi de învăţare Resurse Nr. Evaluare Obs
crt. conţinut ore
143
D
ata
1 Sunetul şi  conversaţii pe teme de  Resurse 4 observarea
literele f, F. interes pentru copii; procedurale: metoda sistematică
„Fata babei şi  recunoaşterea poveştii, a fonetică, analitico-  proba orală
fata autorului, a personajelor; sintetică;  proba practică
moşneagului”,  repovestirea unor conversaţia,  probă scrisă
după Ion întâmplări audiate; observaţia dirijată, autoevaluare
Creangă  evidenţierea unor modele exerciţiul, jocul
(pag. 38, 39) de comportament; didactic;
 formularea unor ipoteze  Resurse materiale:
asupra derulării abecedarul, decupaje
evenimentelor povestite; din ziare şi reviste,
 aşezarea în pagină a unui alfabetar, sârmă,
text; plastilină;
 scrierea caligrafică pe  Forme de
liniatura tip I; organizare a
 exerciţii de fonetică şi colectivului:
vocabular; activitate frontală, în
 copiere/ transcriere grup şi
identificarea sunetului ,,f” independentă;
în silabe şi în cuvinte;  Activitate integrată:
 exemplificarea unor cuvinte Activitate practică:
ce conţin sunetul „f”; -Confecţionarea
literelor din sârmă,
 asocierea sunetului ,,f’’ cu
fire de lână, beţişoare,
litera ,,f”/”F”;
plastilină
 citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
Jocuri:
 scrierea literei ,,f”/”F” -“Pronunţăm/Scriem
izolat, în cuvinte, în corect!”
propoziţii; -“Ce părere ai?”
 scrierea după dictare a unor -Recunoaşte
cuvinte şi propoziţii scurte; personajul!”
 descrierea unor Audiţie/ Dramatizare:
persoane/personaje -“Fata babei şi fata
moşneagului”
2 Grupurile de  identificarea elementelor  Resurse observarea
litere che, Che. dintr-un text audiat, care se procedurale: 2 sistematică
“Darul lui regăsesc într-o ilustraţie metoda fonetică,  proba orală
Enache” corespunzătoare textului; analitico-sintetică;  proba practică
(pag. 40, 41)  repovestirea unui text conversaţia,  probă scrisă
audiat; observaţia dirijată, autoevaluare
 formularea de întrebări şi exerciţiul, jocul
răspunsuri referitoare la didactic;
textul audiat;  Resurse materiale:
 cuvinte cu aceeaşi formă, abecedarul,
dar cu înţeles diferit decupaje din ziare şi
 construirea de enunţuri reviste, alfabetar,
corecte după imagini date; sârmă, plastilină;
 delimitarea cuvintelor în  Forme de
propoziţii; organizare a

144
 despărţirea cuvintelor in colectivului:
silabe; activitate frontală,
 asocierea sunetului ,,che’’ în grup şi
cu grupul de litere ,,che’’, independentă;
„Che”;  Activitate
 citire în ritm propriu a integrată:
silabelor, a cuvintelor şi a Audiţie/ Joc de rol:
propoziţiilor; “Sarea în bucate”
 scrierea grupului de
litere ,,che’’, „Che” şi a Jocuri:
unor cuvinte ce conţin acest -“Familia
grup de cuvinte care se cuvântului”
scriu cu majusculă -“Jocul silabelor”
 citirea şi scrierea
propoziţiilor Activitate practică:
 scrierea corectă a cuvintelor -Confecţionarea
 scrierea cu literă mare la grupului de litere din
început de propoziţie; sârmă, fire de lână,
plastilină

Desen:
”Colorează/Ilustrează
aspecte ale basmului
audiat!”
3 Grupurile de  utilizarea sensurilor diferite  Resurse observarea
litere chi, Chi. ale cuvintelor în enunţuri; procedurale: 2 sistematică
“Pinocchio”  realizarea acordului metoda fonetică,  proba orală
(pag. 42, 43) gramatical în enunţuri; analitico-sintetică;  proba practică
 vizionarea şi discutarea conversaţia,  probă scrisă
unor filme pentru copii; observaţia dirijată, autoevaluare
 identificarea elementelor exerciţiul, jocul
dintr-un text audiat, care se didactic;
regăsesc într-o ilustraţie  Resurse materiale:
corespunzătoare textului; abecedarul,
 repovestirea unui text decupaje din ziare şi
audiat; reviste, alfabetar,
 formularea de întrebări şi sârmă, plastilină;
răspunsuri referitoare la  Forme de
textul audiat; organizare a
 construirea de enunţuri colectivului:
corecte după imagini date; activitate frontală,
 delimitarea cuvintelor în în grup şi
propoziţii; independentă;
 despărţirea cuvintelor in  Activitate
silabe; integrată:
 asocierea sunetului ,,chi’’ Audiţie/ Joc de rol:
cu grupul de litere ,,chi”, “Pinocchio”
„Chi”; Jocuri:
-“Imaginea potrivită”
 citire în ritm propriu a
-“Transformăm
silabelor, a cuvintelor şi a
cuvinte  !”
propoziţiilor;
 scrierea grupului de
Activitate practică:
145
litere ,,chi”, „Chi” şi a unor -Confecţionarea
cuvinte ce conţin acest grup grupului de litere din
de cuvinte care se scriu cu sârmă, fire de lână,
majusculă; plastilină
 scrierea corectă a cuvintelor Desen:
-”Portretul lui
Pinocchio!”
4 LECTURĂ:  formularea unei idei, a unei  Resurse 2 observarea
“Păcală”, după păreri; procedurale: sistematică
Ion Creangă  descrierea unui obiect/a conversaţia,  proba orală
(pag. 63) unei persoane; observaţia dirijată,  proba practică
 repovestirea unor exerciţiul, jocul  probă scrisă
întâmplări auzite; didactic; autoevaluare
 exersarea comunicării orale  Resurse materiale:
prin construirea unor manual, plansa, fise
propoziţii logice despre  Forme de
faptele personajelor; organizare a
 exemplificarea unor colectivului:
substantive proprii; activitate frontală, în
 cuvinte care se scriu cu grup şi
majusculă independentă;
 citirea şi scrierea  Activitate
propoziţiilor integrată:
 scrierea corectă a cuvintelor -„Poveşti”, Ion
 scrierea cu literă mare la Creangă
început de propoziţie Joc:
 formularea întrebărilor în -“Ce s-ar fi întâmplat
legătură cu textul; dacă…”
 identificarea însuşirilor
personajelor;
 identificarea mesajului
fragmentului;
 completarea propoziţiilor
eliptice;
5 Recapitulare  citirea literelor, silabelor,  Resurse 2 observarea
–“Magazia cea cuvintelor de tipar şi de procedurale: sistematică
veche” mână; conversaţia,  proba orală
(pag.44)  „citirea” ilustraţiilor; observaţia dirijată,  proba practică
 completarea silabelor în exerciţiul, jocul  probă scrisă
cuvinte reprezentate grafic; didactic; autoevaluare
 scrierea corectă a  Resurse materiale:
literelor/grupurilor de litere manual, fise de lucru
mici şi mari de mână;  Forme de
 formarea silabelor şi organizare a
cuvintelor; colectivului:
 separarea corectă a activitate frontală, în
cuvintelor în propoziţii grup şi
date; independentă;
 copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere/grupuri
de litere, silabe, cuvinte;

146
 exersarea comunicării orale
prin construirea unor
propoziţii logice după
imagini;
6 Evaluare  asocierea sunetului cu  Resurse materiale: 2  proba orală
(pag.45) litera/grupul de litere ; fişe de evaluare  probă scrisă
 realizarea corespondenţei  Resurse autoevaluare
între literele de tipar şi cele procedurale:
de mână ; exerciţiul
 realizarea corespondenţei  Forme de
între cuvintele cu înţeles organizare a
asemănător; colectivului:
 compunerea cuvintelor  activitate
folosind silabe date; independentă
 copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere/grupuri
de litere, silabe, cuvinte;
 alcătuirea de
propoziţii/enunţuri
integrând cuvinte date;
 completarea unor propoziţii
cu semnele de punctuaţie
corespunzătoare;

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE XII:


„COPILĂRIA/SCRIEREA IMAGINATIVĂ. POVESTIREA UNOR ÎNTÂMPLĂRI TRĂITE”

NR. DE ORE: 14 (12*2 lectură)


1 Grupurile de  povestirea unei întâmplări  Resurse 4 observarea
sunete cs, gz şi din viaţa proprie; procedurale: metoda sistematică
literele x, X.  scrierea, din imaginaţie, a fonetică, analitico-  proba orală
“Expoziţia” unui text scurt; sintetică;  proba practică
(pag.46, 47)  realizarea unor documente conversaţia,  probă scrisă
cu valoare utilitară, în observaţia dirijată, autoevaluare
cadrul clasei; exerciţiul, jocul
 exerciţii de pronunţie; didactic;
 prezentarea în scris a unor  Resurse materiale:
experienţe plăcute; abecedarul, decupaje
 realizarea unor mesaje, din ziare şi reviste,
utilizând simboluri din alfabetar, sârmă,
mediul apropiat; plastilină;
 identificarea sunetului ,,x”  Forme de
în silabe şi în cuvinte; organizare a
 exemplificarea unor cuvinte colectivului:
ce conţin sunetul „x”; activitate frontală, în
 asocierea sunetului ,,x’’ cu grup şi
literele ,,x, X”; independentă;
 citirea silabelor, cuvintelor,  Activitate
propoziţiilor; integrată:
 scrierea literelor ,,x, X’’  Activitate practică:
izolat, în cuvinte, în „Litera X”- prin
propoziţii; tehnica Tangram
147
 cuvinte care se scriu cu Jocuri :
majusculă -« Pronunţăm/Scriem
 citirea şi scrierea corect !  »
propoziţiilor -“Grupează corect:
 scrierea corectă a cuvintelor cs;gz!”
 scrierea cu literă mare la
început de propoziţie Activitate
 scrierea după dictare a unor transdisciplinară:
cuvinte şi propoziţii scurte; -realizarea unei schiţe
cu traseul unei
excursii efectuate;
-expunere la panou
2 Grupurile de  repovestirea unui text auzit;  Resurse 2 observarea
litere ghe, Ghe.  scrierea imaginativă a unui procedurale: metoda sistematică
“Privighetoarea” scurt text, pornind de la fonetică, analitico-  proba orală
(pag. 48, 49) fapte cotidiene; sintetică;  proba practică
 evidenţierea unor valori şi conversaţia,  probă scrisă
comportamente; observaţia dirijată, autoevaluare
 crearea unor povestiri în exerciţiul, jocul
grup, scrise cu ajutorul didactic;
adultului şi ilustrate de  Resurse materiale:
copii; abecedarul, decupaje
 exerciţii de vonetică şi din ziare şi reviste,
vocabular; alfabetar, sârmă,
 construirea de enunţuri plastilină;
corecte după imagini date;  Forme de
 delimitarea cuvintelor în organizare a
propoziţii; colectivului:
 despărţirea cuvintelor in activitate frontală, în
silabe; grup şi
 asocierea sunetului ,,ghe’’ independentă;
cu grupul de litere ,,ghe’’,  Activitate
„Ghe”; integrată:
 citire în ritm propriu a Activitate practică:
silabelor, a cuvintelor şi a -Confecţionarea
propoziţiilor; grupului de litere din
sârmă, fire de lână,
 scrierea grupului de
plastilină
litere ,,ghe’’„Ghe” şi a unor
cuvinte ce conţin acest grup
Jocuri:
de litere;
-”Ce părere ai?”
 cuvinte care se scriu cu
-”Transformăm
majusculă
cuvinte!
 citirea şi scrierea -”Cuvinte alintate”
propoziţiilor
 scrierea corectă a cuvintelor Jurnal de lectură:
 scrierea cu literă mare la -citirea legendei
început de propoziţie privighetorii
-notarea, în jurnalul
de lectură, a
învăţăturii desprinse
din text;
3 Grupurile ghi,  exersarea unor dialoguri pe  Resurse 2 observarea
148
Ghi. “Concursul teme de interes; procedurale: metoda sistematică
de ghicitori”  exersarea formulelor de fonetică, analitico-  proba orală
(pag. 50, 51) salut, adresare, solicitare, sintetică;  proba practică
mulţumire, în contexte conversaţia,  probă scrisă
date; observaţia dirijată, autoevaluare
 construirea de enunţuri exerciţiul, jocul
corecte după imagini date; didactic;
 concurs de ghicitori;  Resurse materiale:
 delimitarea cuvintelor în abecedarul, decupaje
propoziţii; din ziare şi reviste,
 despărţirea cuvintelor in alfabetar, sârmă,
silabe; plastilină;
 asocierea sunetului ,,ghi’’  Forme de
cu grupul de litere ,,ghi’’, organizare a
„Ghi”; colectivului:
 citire în ritm propriu a activitate frontală, în
silabelor, a cuvintelor şi a grup şi
propoziţiilor; independentă;
 scrierea grupului de  Activitate
litere ,,ghi’’„Ghi” şi a unor integrată:
cuvinte ce conţin acest grup Activitate practică:
de litere; -Confecţionarea
 cuvinte care se scriu cu grupului de litere din
majusculă sârmă, fire de lână,
plastilină
 citirea şi scrierea
propoziţiilor
Jocuri:
 scrierea corectă a cuvintelor
-”Concurs de
 scrierea cu literă mare la ghicitori”
început de propoziţie -”Creăm o
 joc de rol în situaţii ghicitoare!”
concrete; -”La bibliotecă”! –
 citirea şi memorarea unor joc de rol
ghicitori la alegere; -”Scriem corect!”
 redactarea unor ghicitori
proprii;

4 LECTURĂ:  formularea unei idei, a unei  Resurse 2 observarea


“Neghiniţă”, păreri; procedurale: sistematică
după Barbu  descrierea unui obiect/a conversaţia,  proba orală
Ştefănescu unei persoane; observaţia dirijată,  proba practică
Delavrancea  repovestirea unor exerciţiul, jocul  probă scrisă
(pag. 52) întâmplări auzite; didactic; autoevaluare
 exersarea comunicării orale  Resurse materiale:
prin construirea unor manual, planse, carte
propoziţii logice despre de povesti, calculator
faptele personajelor;  Forme de
 exemplificarea unor organizare a
substantive proprii; colectivului:
 cuvinte care se scriu cu activitate frontală, în
majusculă grup şi
 citirea şi scrierea independentă;

149
propoziţiilor  Activitate
 scrierea corectă a cuvintelor integrată:
 scrierea cu literă mare la Joc:
început de propoziţie -“Ce s-ar fi întâmplat
 formularea întrebărilor în dacă…”
legătură cu textul;
 identificarea însuşirilor
personajelor;
 identificarea mesajului
fragmentului;
 completarea propoziţiilor
eliptice;

5 Recapitulare  citirea literelor, silabelor,  Resurse 2 observarea


(pag.53) cuvintelor de tipar şi de procedurale: sistematică
mână; conversaţia,  proba orală
 „citirea” ilustraţiilor; observaţia dirijată,  proba practică
 completarea silabelor în exerciţiul, jocul  probă scrisă
cuvinte reprezentate grafic; didactic; autoevaluare
 scrierea corectă a  Resurse materiale:
literelor/grupurilor de litere abecedarul, decupaje
mici şi mari de mână; din ziare şi reviste,
 formarea silabelor şi alfabetar
cuvintelor;  Forme de
 separarea corectă a organizare a
cuvintelor în propoziţii colectivului:
date; activitate frontală, în
 copierea, transcrierea şi grup şi
dictarea unor litere/grupuri independentă;
de litere, silabe, cuvinte;
 exersarea comunicării orale
prin construirea unor
propoziţii logice după
imagini;

6 Evaluare  asocierea sunetului cu  Resurse materiale: 2  proba orală


(pag.54, 55) litera/grupul de litere ; fişe de evaluare  probă scrisă
 realizarea corespondenţei  Resurse autoevaluare
între literele de tipar şi cele procedurale:
de mână ; exerciţiul
 realizarea corespondenţei  Forme de
între cuvintele cu înţeles organizare a
asemănător; colectivului:
 compunerea cuvintelor  activitate
folosind silabe date; independentă
 copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere/grupuri
de litere, silabe, cuvinte;
 alcătuirea de
propoziţii/enunţuri
integrând cuvinte date;

150
 completarea unor propoziţii
cu semnele de punctuaţie
corespunzătoare;

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE XIII


„VINE VARA!/ALFABETUL”

NR. ORE: 7 (6*1 lectură)


1 Sunetul şi  organizarea textului scris  Resurse procedurale: 2 observarea
literele k, K. pe liniatura tip I; metoda fonetică, sistematică
“La  transcriere; analitico-sintetică;  proba orală
cumpărături”  exerciţii de fonetică şi conversaţia,  proba practică
(pag. 56, 57) vocabular; observaţia dirijată,  probă scrisă
 ordonarea cuvintelor exerciţiul, jocul autoevaluare
pentru a obţine propoziţii; didactic;
 scrierea din imaginaţie a  Resurse materiale:
unui text scurt; manual, decupaje din
 alcătuirea unor enunţuri cu ziare şi reviste,
accent pe pronunţia alfabetar, sârmă,
corectă, clară; plastilină, figuri
 identificarea sunetului ,,k’’ Tangram;
în silabe şi în cuvinte;  Forme de organizare
 frământări de limbă; a colectivului:
 asocierea sunetului ,, k’’ cu activitate frontală, în
litera ,,k”/”K” grup şi independentă;
 citirea cuvintelor  Activitate integrată:
monosilabice şi Activitate practică:
plurisilabice -“Litera K” – prin
tehnica Tangram
 citirea
-confecţionarea
propoziţiilor/textelor scurte
literelor din sârmă, fire
 exemplificarea unor
de lână, beţişoare,
substantive proprii;
plastilină
 cuvinte care se scriu cu Joc de rol:
majusculă « La cumpărături »
 scrierea cu literă mare la Joc: “Jocul literelor”
început de propoziţie

2 Sunetele şi  scrierea funcţională –  Resurse procedurale: 2 observarea


literele q,Q, w, scrisoarea; copiere metoda fonetică, sistematică
W, y,Y.  identificarea sunetelor „q, analitico-sintetică;  proba orală
“Scrisoarea” w, y” în silabe şi în conversaţia,  proba practică
( pag. 58, 59) cuvinte; observaţia dirijată,  probă scrisă
 exemplificarea unor exerciţiul, jocul autoevaluare
cuvinte ce conţin sunetele didactic;
„q, w, y”;  Resurse materiale:
 asocierea sunetelor „q, w, abecedarul, decupaje
y” cu literele „q, Q, w, W, din ziare şi reviste,
y, Y”; alfabetar, sârmă,
 citirea silabelor, cuvintelor, plastilină;

151
propoziţiilor;  Forme de organizare
 scrierea literelor „q, Q, w, a colectivului:
W, y, Y” izolat, în cuvinte, activitate frontală, în
în propoziţii; grup şi independentă;
 citirea şi scrierea  Activitate integrată:
propoziţiilor  Activitate practică:
 scrierea corectă a -Confecţionarea
cuvintelor literelor din sârmă, fire
 scrierea după dictare a de lână, beţişoare,
unor cuvinte şi propoziţii plastilină
scurte; -“Literele Q, W, Y” –
 scrierea cu majusculă, prin tehnica Tangram
punctuaţia, organizarea
unui text în pagină -Joc de rol:
 scrierea imaginativă: „Ce -„La New York”
dorinţe ai?”, „Ce ai simţi
dacă,,,”?, „Care sunt -Scrisoarea:
bucuriile tale?”, „Convinge -“Scrisoarea mea
copiii să iubească florile!”, pentru verişoarele din
„Imaginează-ţi că eşti un America”
nor!”, „Descoperă soluţia
unei ghicitori!”, -Personajul preferat:
„Alcătuieşte un text!” -redactarea unei
 scrierea funcţională: bilet, poveşti despre un
scrisoare, invitaţie, personaj preferat
felicitare, jurnal
 comunicarea orală – -Ascultare/Memorare:
oferirea unor informaţii -“Personaje îndrăgite”
despre: propria opinie, – pag. 59
trăiri personale, dorinţe,
experienţe proprii
3 Alfabetul limbii  exerciţii de pronunţie  Resurse procedurale: 1 observarea
române corectă a sunetelor; metoda fonetică, sistematică
(pag. 60, 61)  exerciţii de scriere corectă analitico-sintetică;  proba orală
a literelor mari şi mici, de conversaţia,  proba practică
mână; observaţia dirijată,  probă scrisă
 scrierea unor cuvinte şi exerciţiul, jocul autoevaluare
propoziţii după dictare; didactic;
 cuvinte care se scriu cu  Resurse materiale:
majusculă abecedarul, decupaje
 citirea şi scrierea din ziare şi reviste,
propoziţiilor alfabetar, sârmă,
 scrierea corectă a plastilină;
cuvintelor  Forme de organizare
 scrierea cu literă mare la a colectivului:
început de propoziţie activitate frontală, în
 jocuri. grup şi independentă;
 Activitate integrată:
-Memorare:
“Şcolăriţa”, de Stelian
Filip
4 LECTURĂ  scrierea funcţională: bilet,  Resurse procedurale: 1 observarea

152
Felicitarea scrisoare, invitaţie, metoda fonetică, sistematică
(pag.62) felicitare, jurnal analitico-sintetică;  proba orală
 comunicarea orală – conversaţia,  proba practică
oferirea unor informaţii observaţia dirijată,  probă scrisă
despre: propria opinie, exerciţiul, jocul autoevaluare
trăiri personale, dorinţe, didactic;
experienţe proprii  Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
 Forme de organizare
a colectivului:
activitate frontală, în
grup şi independentă;
 Activitate integrată:
Desen:
-“Felicitări ilustrate”
5 Recapitulare  citirea literelor, silabelor,  Resurse procedurale: 1 observarea
Evaluare cuvintelor de tipar şi de conversaţia, sistematică
mână; observaţia dirijată,  proba orală
 „citirea” ilustraţiilor; exerciţiul, jocul  proba practică
 completarea silabelor în didactic;  probă scrisă
cuvinte reprezentate grafic;  Resurse materiale: autoevaluare
 scrierea corectă a literelor manual, decupaje din
mici şi mari de mână; ziare şi reviste,
 formarea silabelor şi alfabetar, sârmă,
cuvintelor; plastilină;
 copierea, transcrierea şi  Forme de organizare
dictarea unor litere, silabe, a colectivului:
cuvinte; activitate frontală, în
 exersarea comunicării grup şi independentă;
orale prin construirea unor
propoziţii logice după
imagini;
 formularea unei idei, a
unei păreri;
 descrierea unui obiect/a
unei persoane;
 repovestirea unor
întâmplări auzite;
 exersarea comunicării
orale prin construirea unor
propoziţii logice despre
faptele personajelor din
poveştile/basmele
citite/audiate;
 exerciţii pentru
demonstrarea înţelegerii
mesajului audiat, prin
apelare la alte modalităţi
de redare a acestuia (mimă,
153
desen etc.);

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE XIV:


„RECAPITULARE FINALĂ”

NR DE ORE: 7 (6*1 lectură)

Nr
Nr Detalieri de
Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare Obs.
crt conţinut
Data
1. Recapitularea  citirea literelor, silabelor,  Resurse procedurale: 1 observarea
literelor cuvintelor de tipar şi de metoda fonetică, analitico- sistematică
învăţate mână; sintetică; conversaţia,  proba
 „citirea” ilustraţiilor; observaţia dirijată, orală
 completarea silabelor în exerciţiul, jocul didactic;  proba
cuvinte reprezentate grafic;  Resurse materiale: practică
 scrierea corectă a literelor manual, decupaje din ziare  probă
mici şi mari de mână; şi reviste, alfabetar, sârmă, scrisă
 formarea silabelor şi plastilină; autoevaluare
cuvintelor;  Forme de organizare a
 copierea, transcrierea şi colectivului: activitate
dictarea unor litere, silabe, frontală, în grup şi
cuvinte; independentă;
 exersarea comunicării
orale prin construirea unor
propoziţii logice după
imagini;
2. Grupurile de  construirea de enunţuri  Resurse procedurale: 1 observarea
litere – exerciţii corecte după imagini date; metoda fonetică, analitico- sistematică
aplicative  delimitarea cuvintelor în sintetică; conversaţia,  proba
propoziţii; observaţia dirijată, orală
 despărţirea cuvintelor in exerciţiul, jocul didactic;  proba
silabe;  Resurse materiale: practică
 asocierea sunetelor „ce”, abecedarul, decupaje din  probă
„ci”, „ge”, „gi”, ghe” ziare şi reviste, alfabetar, scrisă
,,ghi’’ cu grupurile de sârmă, plastilină; autoevaluare
litere „ce”/„Ce”, „ci”  Forme de organizare a
/„Ci”, „ge” /„Ge”, „gi” colectivului: activitate
/„Gi”, ghe”/„Ghe”, ,,ghi’’/ frontală, în grup şi
„Ghi”; independentă;
 citire în ritm propriu a
silabelor, a cuvintelor şi a
propoziţiilor;
 scrierea grupurilor de litere
„ce”/„Ce”, „ci” /„Ci”, „ge”
/„Ge”, „gi” /„Gi”,
ghe”/„Ghe”, ,,ghi’’/ „Ghi”
şi a unor cuvinte ce conţin
aceste grupuri de litere;
3. Citirea unor  exerciţii de citire la prima  Resurse procedurale: 1 observarea
texte; scrierea vedere, în contexte metoda fonetică, analitico- sistematică
154
literelor, familiare, a unor texte sintetică; conversaţia,  proba
cuvintelor, scurte; observaţia dirijată, orală
propoziţiilor;  exerciţii de citire exerciţiul, jocul didactic;  proba
copieri, selectivă;  Resurse materiale: practică
transcrieri,  exerciţii de formulare de abecedarul, decupaje din  probă
dictări întrebări si răspunsuri pe ziare şi reviste, alfabetar, scrisă
marginea textului citit; sârmă, plastilină; autoevaluare
 exerciţii de utilizare a  Forme de organizare a
cuvintelor noi în contexte colectivului: activitate
adecvate; frontală, în grup şi
 exerciţii de înlocuire a independentă;
unor cuvinte cu altele cu
înţeles asemănător;
 exerciţii de scriere a
literelor şi a cuvintelor,
respectând forma,
mărimea lor;
 exerciţii de încadrare
corectă în pagină a
textului (dată, alineat);
 exerciţii de scriere corectă
a cuvintelor şi
propoziţiilor;
 exerciţii de plasare a
semnelor de punctuaţie
într-un text
4. Orientări  jocuri de rol;  Resurse procedurale: 1 observarea
pentru lectura  povestire orală; conversaţia, observaţia sistematică
de vacanţă,  jocuri; dirijată, exerciţiul, jocul  proba
vizită la  dramatizări; didactic; orală
bibliotecă  vizită la bibliotecă.  Resurse materiale:  proba
abecedarul, cărţi; practică
 Forme de organizare a  probă
colectivului: activitate scrisă
frontală, în grup şi autoevaluare
independentă;
5. În lumea  exerciţii pentru Resurse procedurale: 1 observarea
poveştilor demonstrarea înţelegerii conversaţia, observaţia sistematică
mesajului audiat, prin dirijată, exerciţiul, jocul  proba
apelare la alte modalităţi didactic; orală
de redare a acestuia  proba
(mimă, desen etc.); Resurse materiale: practică
 jocuri de punere în calculator, DVD, carti de  probă
corespondenţă a unui povesti, fişe, jetoane scrisă
cuvânt auzit cu imaginea autoevaluare
corespunzătoare; Forme de organizare a
 exerciţii de utilizare a colectivului: activitate
cuvintelor noi în contexte frontală, în grup şi
adecvate; independentă
 exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
 exerciţii de înlocuire a
155
unor cuvinte cu altele cu
înţeles asemănător;
 exerciţii de citire la prima
vedere, în contexte
familiare, a unor texte
scurte;
 exerciţii de citire
selectivă;
 exerciţii de formulare de
întrebări si răspunsuri pe
marginea textului citit;
 exerciţii de scriere a
literelor şi a cuvintelor,
respectând forma,
mărimea lor;
 exerciţii de încadrare
corectă în pagină a
textului (dată, alineat);
 exerciţii de apreciere
corectă a spaţiului dintre
cuvinte;
 exerciţii de scriere corectă
a cuvintelor şi
propoziţiilor;
 exerciţii de plasare a
semnelor de punctuaţie
într-un text
6. Sărbătoarea  completare de rebusuri;  Resurse procedurale: 1  proba
abecedarului.  realizarea unor colaje , conversaţia, exerciţiul, orală
Jocuri folosind decupaje de texte jocul didactic;  probă
didactice. şi imagini ( realizarea de  Resurse materiale: scrisă
Dramatizări, anunţuri, invitaţii); manual, cărţi, rebusuri, autoevaluare
recitări,  realizarea unor etichete decupaje, carioci, foi albe,
ghicitori şi care să personalizeze lipici;
proverbe caietele / lucrările elevilor.  Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
 Activitate integrată:
-Pregătirea serbării
abecedarului;
- Jocuri în aer liber
7. Evaluare finală  asocierea sunetului cu  Resurse materiale: 1  proba
(pag.72) litera/grupul de litere ; fişe de evaluare orală
 realizarea corespondenţei  Resurse procedurale:  probă
între literele de tipar şi cele exerciţiul scrisă
de mână ;  Forme de organizare a autoevaluare
 realizarea corespondenţei colectivului:
între cuvintele cu înţeles  activitate independentă
asemănător;
 compunerea cuvintelor
folosind silabe date;
156
 copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere/grupuri
de litere, silabe, cuvinte;
 alcătuirea de
propoziţii/enunţuri
integrând cuvinte date;
 completarea unor
propoziţii cu semnele de
punctuaţie
corespunzătoare;

157
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Varianta de curriculum: Curriculum nucleu
An şcolar: 2018-2019
Număr de ore săptămânal: 4 ore

Manual: „Matematica şi explorarea mediului – clasa I” – 2 vol.


Autori: Mihaela-Ada Radu; Anina Bădescu
Editura: Editura Aramis Print, 2014, Bucureşti
– conform noii programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013

Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total


4 4 - 4

Distribuirea orelor pe semestre:

1. Semestrul I
2. Semestrul al II-lea
3. TOTAL

158
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului


Nr. 3418/19.03.2013
159
Notă de prezentare

Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât
să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:


- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin


învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului


jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în


dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere
- Figuri şi corpuri geometrice
- Măsurări
- Date
- Ştiinţele vieţii
- Ştiinţele Pământului
- Ştiinţe fizice

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care
să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de
achiziţii variate ale elevilor.

Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele


studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ,
disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a,
5 ore.

Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de


ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
- O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
- Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
- Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.

Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se


continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte
160

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de
Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să
promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de
vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.

Competenţe generale

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare


2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul
apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de
logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

161

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până
concentrul 0-31 la 100 la 1000

- numărarea elementelor unei mulţimi, pentru - reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul - reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
evidenţierea faptului că numărul de elemente ale numărătorii de poziţionare; numărătorii de poziţionare;
acesteia este dat de ultimul număr din
succesiunea 1, 2,…x, unde x31; - reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a - citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000;
numerelor din intervalul 0 -100;
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri - transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul
- reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10 0 – 1000, scrise în cuvinte;
convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
beţişoare;
- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator - jocuri de asociere a numerelor mai mici decât
sau ale altor resurse digitale; - citirea numerelor de la 0 la 100; 1000 cu reprezentarea lor prin desen;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua - identificarea ordinelor şi claselor;
- reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul caietului de matematică;
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau - evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un
semne (cerculeţe, linii etc.); - evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr; număr;

- citirea numerelor de la 0 la 31; - numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat - numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
- scrierea numerelor de la 0 la 31; - numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în precizarea limitelor intervalului (de la ...până la)
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete precizarea limitelor intervalului (de la ...până la) - reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără
simboluri (forme geometrice, liniuţe, bile colorate,
manipularea obiectelor; - evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un etc.)
număr (ex.: Coloraţi cifra zecilor cu roşu; Scrieţi cu
- explorarea mediului înconjurător pentru a verde cifra unităţilor);
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; - generarea de numere mai mici decât 1000, ale
căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.:
- generarea de numere mai mici decât 100, ale precizarea cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor);
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, căror cifre îndeplinesc condiţii date(ex.: precizarea
mijloace de transport etc. după numărul unor cifrei unităţilor/zecilor); - aflarea unui număr/a unor numere, respectând
elemente specifice; anumite condiţii;
- aflarea unui număr/a unor numere respectând
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este anumite condiţii (ex. „scrie cel mai mare număr
dat de numere; mai mic decât 80”, „scrie toate numerele naturale
- joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în de două cifre identice” etc.);
aceeaşi zi cu tine”; 162

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, - compararea unor grupuri de obiecte prin punerea - compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, comune, punerea în corespondenţă; comune, punerea în corespondenţă;
punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor
grupurilor; - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =; utilizând semnele <, >, =;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii
date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai - compararea a două numere naturale mai mici - compararea a două numere naturale mai mici
multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/ decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr decât 1000, atunci când acestea au acelaşi
desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul
cu mai puţine ...” etc.); sau al numărătorii de poziţionare; numărătorii de poziţionare;

- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir - aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a


- identificarea „vecinilor” unui număr;
(ex.: numerotarea clădirilor pe o stradă); unor numere date;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100; - identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi
1000;
mai mici decât 15”); - identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir
dat; - identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir
dat;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 39 şi - selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
mai mici decât 45”); „Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai
mici decât 405”);
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
mici decât 100; algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 1000;

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000,
folosind poziţionarea pe axa numerelor folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări aproximări
- ordonarea unor numere date, crescător sau
descrescător; - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere naturale prin compararea acestora două numere naturale de trei cifre prin compararea
- completarea unor serii numerice; câte două; acestora două câte două;
- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,
în situaţia în care se dau două numere; - identificarea unor numere, situate într-un interval - identificarea unor numere mai mici decât 1000 în
dat (ex.: „Scrie trei numere mai mici decât 25”); condiţii precizate;
- estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de - estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de
163

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
obiecte; obiecte/reprezentări simbolice/numere;
- rotunjirea la zeci a unui număr dat, prin adăugarea - aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite
sau eliminarea unui număr de unităţi; pentru un obiect/serviciu, vârsta unor
arbori/animale;
- scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului; - rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat;
- citirea şi scrierea relaţiei de ordine între - estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea
cardinalele a două mulţimi; calculului;

- poziţionarea pe axă a unor numere date; - scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului;

- identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine


între numere date;

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în
concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la scris, în concentrul 0-1000, recurgând la
elemente dintr-o mulţime dată numărare numărare şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
- numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3), - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene; - numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din
broscuţă, flori din care culege albina polen); 100 în 100 etc.) cu sau fără suport intuitiv;
- compunerea şi descompunerea numerelor în
- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi - compunerea şi descompunerea numerelor în
obiecte având drept cardinal un număr de numere; concentrul 0 – 1000, folosind obiecte, desene şi
elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31; numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/
- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o descompunerea numerelor din concentrul 0-100 - jocuri de rol care solicită compunerea/
mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită (ex.: La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.); descompunerea numerelor din concentrul 0-100
de numărarea obiectelor; (ex.: La cumpărături, În parcare etc.);
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită - efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici
mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot de numărarea obiectelor; decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi
atâtea elemente”; verificarea prin operaţia inversă;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot - evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea atâtea elemente”; asociativitate, element neutru), fără precizarea
operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin terminologiei;
desene; - efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
obiecte sau prin operaţia inversă;
164

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de - evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, - identificarea elementelor unei a doua mulţimi, fiind
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul asociativitate, element neutru), fără precizarea date elementele primei mulţimi şi regula de
obiectelor; terminologiei; corespondenţă;

- găsirea ”regulii” pentru o corespondenţă de - identificarea ”regulii” pentru o corespondenţă de


următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9 următorul tip: 62→68; 63→69; 64→70
- rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, - rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în
cu şi fără trecere peste ordin, respectând scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor, zecilor
zecilor; şi sutelor;

1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi 1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în
repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
în concentrul 0-31 în concentrul 0-100
- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi acelaşi număr de elemente;
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii număr de elemente;
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 - evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a de elemente dintr-o mulţime dată;
colegi ai săi. Câte a dat în total?”); elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia; - evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, cardinalului acesteia;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
crescător şi descrescător;
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „De câte ori
pot extrage câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”; „Un - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea
băieţel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5 unor probleme practice;
colegi ai săi. Câte bomboane primeşte fiecare - efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin
coleg?”); adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale
înmulţirii;
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „4 fraţi - evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii
primesc câte 2 mere. Câte mere au primit fraţii?”); (comutativitate, asociativitate, element neutru),
fără precizarea terminologiei;

- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei


sume/ diferenţe de termeni egali;
- efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0-
100 prin scăderi repetate sau recurgând la
înmulţire;
165
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
operaţiilor;

- jocuri de tip LOTO cu numere;


- rezolvarea de probleme în care sunt necesare
operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -) în matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, matematice (sumă, total, termenii unei sume,
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs,
probleme factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de
mici decât 31; - aflarea sumei/diferenţei a două numere mai probleme
mici decât 100;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/
metoda balanţei; - aflarea unui termen necunoscut, folosind diferenţa/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/
metoda balanţei; dublul etc.”;
- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea
de obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora - identificarea numărului mai mic/mai mare pe
de sport”, „La bibliotecă” etc.); - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert,
baza comparării a două numere mai mici decât
utilizând suport concret sau desene (pizza, tort,
100 şi scrierea relaţiei;
- crearea unor probleme simple după imagini măr, pâine, cutie de bomboane, caiet etc.);
date; - compararea a două sume, două diferenţe sau
a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
- formularea şi rezolvarea unor probleme (de exemplu, „24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊ 34- balanţei, proba adunării/scăderii sau prin
pornind de la o tematică dată, prin schimbarea 30” etc.) încercării;
numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o
problemă rezolvată; - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
- transformarea unei probleme rezolvate prin comparării a două numere mai mici decât 100 şi
schimbarea numerelor/ întrebării, prin scrierea relaţiei;
- schimbarea componentelor unei probleme înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia;
(date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul - realizarea unor modalităţi diferite de grupare a
de problemă să se schimbe; - crearea unor probleme simple după imagini/ termenilor/factorilor, folosind semne grafice cu
desene/ scheme date; semnificaţia parantezei;
- transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers; - formularea şi rezolvarea unor probleme
- compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
pornind de la o tematică dată/de la numere
transformarea unei probleme prin extinderea/ operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite;
date, de la imagini;
reducerea numărului de operaţii;
modificarea unei probleme fără ca tipul de - transformarea unei probleme rezolvate prin
-
problemă să se schimbe; schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin
adăugarea unei întrebări etc.;
- transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers;
166
- crearea unor probleme după imagini/ desene/

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- transformarea unei probleme prin extinderea/ scheme/ exerciţii/ formule;
reducerea numărului de operaţii;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/de la
verbe/expresii care sugerează operaţii;

- modificarea unei probleme fără ca tipul de


problemă să se schimbe;

- transformarea problemelor de adunare în


probleme de scădere şi invers, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers;

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu 2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu 2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor
repere/direcţii precizate, folosind sintagme de repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, coordonate în raport cu un sistem de referinţă
tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, dat, folosind sintagmele învăţate
spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic ,
vertical, oblic interior, exterior, - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse alte obiecte precizate;
raport cu alte obiecte precizate; obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate; - poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte precizate;
obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte - jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în
precizate; raport cu alte obiecte precizate (ex.: aşază - descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/
creionul galben în stânga creionului roşu); persoane în raport cu poziţia lor spaţială;
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea - realizarea unor desene, respectând condiţii date;
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe - identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de
care o au faţă de un reper; poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?) - recunoaşterea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
- prezentarea propriei persoane în funcţie de - realizarea unor desene simple, pe baza unor cadrul unor desene;
poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi condiţii date (ex.: desenaţi un triunghi; la stânga
colegi; acestuia desenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie - compararea poziţiei a două obiecte din mediul
orizontală); apropiat;
- utilizarea unui program simplu de calculator
pentru vizualizarea unor deplasări în plan; - identificarea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
167
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, - sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
orizontale, oblice, separat şi în combinaţii; cadrul unor desene (ex.: încercuieşte obiectele plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
desenate în poziţie orizontală; colorează obiectele
- reprezentarea prin desene a unor modele desenate în poziţie oblică;) - realizarea unor desene simple, respectând o axă
decorative simple, folosind linii orizontale, de simetrie dată;
verticale, oblice; - scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de
- realizarea şi completarea unor tabele respectând
matematică a liniuţelor orizontale, verticale,
- colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi
oblice;
care o ocupă faţă de un anumit reper într-un „coloană”
desen; - compunerea/asocierea elementelor grafice pentru
obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente - stabilirea coordonatelor unui obiect intr-un plan în
din viaţa reală; raport cu un sistem de referinţă dat (ex.: este
situat pe peretele cu uşa, în stânga dulapului)
- observarea simetriei la figurile geometrice plane, - identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
- identificarea apartenenţei unui punct interiorului
- jocuri care necesită orientarea în tabele şi
unei figuri geometrice;
folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană”;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
geometrică, din diferite materiale;
- construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri
geometrice, fără utilizarea terminologiei;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
geometrică, din diferite materiale;

2.2. Identificarea unor forme geometrice plane 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple
(pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări specifice formelor geometrice plane şi corpurilor
corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte plane accesibile (incluzând desene, reproduceri geometrice identificate în diferite contexte
manipulate de copii şi în mediul înconjurător de artă, reprezentări schematice)
- identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat,
- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din - conturarea pe foaie velină a unor forme triunghi, dreptunghi, cerc
mediul apropiat; geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi,
- recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/
cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
feţelor unor corpuri din mediul apropiat
- recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:
pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în - desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi, - recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul
mediul înconjurător şi în materiale tipărite; dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);
caietul de matematică;
- conturarea formelor geometrice plane (pătrat,
- reproducerea, prin desen, a formelor geometrice
triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin
desen sau colaj; instrumentelor de geometrie/şabloanelor; 168
ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
foaie cu pătrăţele; - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor - identificarea numărului de forme geometrice plane
geometrice învăţate (case, castele, pomi, dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, gărduleţe, roboţi etc.); „fragmentată”;
cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă,
robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele; - compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme - gruparea unor forme/corpuri geometrice după
doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac criterii date;
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii); - decuparea pe contur a desfăşurării unui corp
folosind imagini sau modele;
geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con;
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane
- construirea unor obiecte uzuale folosind suportul de diferite dimensiuni, realizate pe diverse - identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor
desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane, suporturi (hârtie glasată, carton); geometrice;
cutia pentru cadouri);
- descrierea corpurilor geometrice: cub, cuboid, - marcarea jumătăţii/ sfertului de suprafaţă a unei
- jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau sferă, cilindru- feţe (formă, număr); figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
plastic; respectiv ¼ ;
- identificarea fracţiilor echivalente: 1/2=2/4;
- realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate;

3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor
repetitive simple din mediul apropiat, în scopul unor regularităţi din mediul apropiat investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor
identificării unor regularităţi modele sau regularităţi din mediul apropiat
- completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate
- continuarea unor modele repetitive reprezentate mai mici decât 100, respectând reguli precizate; - completarea de şiruri de numere mai mici decât
prin obiecte, desene sau numere; 1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli
- realizarea/transcrierea unor modele repetitive - precizate;
- descoperirea „intrusului” în cadrul unui model înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând o
repetitiv; anumită regulă; - realizarea unor modele repetitive (prin desen sau
cu obiecte), respectând o anumită regulă;
- găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date - identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o
elementele celeilalte mulţimi şi regula de seriedată(ex.:ianuarie,....,martie; - completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de
corespondenţă dintre acestea; joi,...sâmbătă); obiecte/simboluri/numere;

- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: - descoperirea algoritmului de rezolvare a unor - identificarea algoritmului de rezolvare a unor
păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, exerciţii; exerciţii;
ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.); 169
- verbalizarea modului de rezolvare a unor - verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- identificarea regulii de corespondenţă în cazul probleme; şi probleme;
unor maşinării funcţionale (care presupun intrare
- inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor - inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor
– ieşire);
în jocuri; în jocuri;
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru - identificarea regulii de construire a unui şir de - recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale numere; documentare/ prezentări a unor forme de relief
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- realizarea unor colaje/desene care reprezintă (munţi, câmpii) sau medii de viaţă;
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în corpul omenesc cu principalele organe;
funcţie de caracteristicile specifice observate - realizarea unor albume/colaje/puzzle-uri cu
- recunoaşterea organelor şi localizarea acestora formele de relief sau cu mediile de viaţă, individual
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună folosind imagini din atlase sau mulaje; sau la nivelul clasei;
cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
- identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt - compunerea unui spaţiu plastic, utilizând forme
simboluri - nori, soare, vânt etc.;
amplasate anumite organe; geometrice, astfel încât să evidenţieze
- observarea unor modificări apărute în viaţa - stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale caracteristici observabile ale formelor de relief şi
omului, animalelor, plantelor, în funcţie de animalelor şi plantelor; utilizarea unui set de „culori convenţionale” pentru
anotimp; acestea;
- reprezentarea în desen a componentelor principale
- observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor ale plantei; - realizarea unor colecţii de plante din diferite medii
(plante, animale) pentru identificarea structurii lor - relaţionarea principalelor structuri ale de viaţă, la nivelul clasei;
comune; organismului uman şi animal cu rolurile acestora; - realizarea unor investigaţii referitoare la aer:
- numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar - relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu umflarea unui balon; scufundarea unui pahar
în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii rolurile acestora; înclinat într-un vas cu apă; realizarea unei morişti,
creşterii acesteia; arderea unei lumânări sub un vas de sticlă etc.
- realizarea unor experienţe care să pună în plecând de la întrebarea ”Cum putem vedea
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu evidenţă transformările de stare ale apei aerul?”;
ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere,
uşii/dulap/perete; condensare); - realizarea unor experienţe simple care evidenţiază
mişcarea aerului (ex.: modificarea direcţiei flăcării
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub - utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii
unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite
observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa; primite de la Soare;
înălţimi în cadrul unei uşi);
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în - desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz,
explorarea mediului înconjurător; la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper, timp - realizarea de experimente care să evidenţieze
de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor; intensitatea/tăria sunetului;
- observarea directă în mediul natural a unor
plante, insecte etc.; - realizarea unor experienţe în scopul punerii în - investigarea unui mediu de viaţă natural sau
evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru
- identificarea şi denumirea corectă a părţilor diferitelor obiecte; a identifica plantele şi animalele care îl populează,
componente ale corpului omenesc, pentru condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu;
evidenţierea rolului acestora; - realizarea unor experienţe care să pună în 170
- investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare – un

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- compararea propriilor fotografii cu cele ale evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii glob se roteşte în sens invers acelor de ceasornic şi
colegului de bancă, în scopul identificării care-i alterează tăria: un radio care se va acoperi este luminat cu o lanternă;
caracteristicilor comune oamenilor; cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material
izolator, vată etc.; - realizarea unor experienţe care evidenţiază
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în
părinţilor, în scopul identificării asemănărilor - producerea de sunete specifice ploii – picături de jurul unei planete;
(transmiterea moştenirii genetice de la generaţie apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.;
- recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe
la generaţie); planşe/modele simple/ în filme documentare;
- identificarea surselor convenţionale de energie şi
- enumerarea unor aparate electrocasnice, a unor surse alternative de energie; - discutarea unor articole care prezintă Sistemul
electronice care funcţionează cu ajutorul Solar;
- evidenţierea formelor de energie prin experimente
electricităţii;
simple; - investigarea nevoilor unor organisme vii folosind
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine secvenţe de film în scopul generalizării
- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de
electricitatea; caracteristicilor vieţuitoarelor;
energie, prin utilizarea unor modele (ex.: morişcă,
- identificarea unor surse de electricitate (baterii, roată pusă în mişcare de o apă curgătoare/ apa - investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli
acumulatori) care asigură funcţionarea unor de la robinet); (ex. gripa);
obiecte; - investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra
altor magneţi sau materiale magnetice cu
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea
evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii
sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet);
dintre polii opuşi/identici;
- explorarea unor softuri educaţionale adecvate
- investigarea materialelor conductoare şi izolatoare
vârstei;
în cadrul unui circuit electric simplu;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul familiar corectă în relaţie cu mediul natural corectă în relaţie cu mediul natural şi social
- realizarea unor desene având ca tematică - activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde - efectuarea de drumeţii în scopul de a observa
locuinţa, camera proprie; din curtea şcolii sau a colţului verde din clasă; medii de viaţă naturale;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a - identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului
prietenos în cadrul clasei; mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.); asupra mediilor de viaţă explorate;

- identificarea efectelor pozitive şi negative ale - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi - exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire
acţiunilor proprii asupra mediului apropiat; (ex.: paharul de la iaurt pentru decorare şi la anumite atitudini şi comportamente observate în
utilizarea ca ghiveci pentru plante, folosirea unor mediile de viaţă explorate;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să imagini din pliantele publicitare pentru crearea
prezinte norme de comportare civilizată; - realizarea unor postere referitoare la regulile ce
unor şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.); trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/ pe

- identificarea importanţei energiei în viaţa omului,


stradă etc.; 171
- realizarea unor postere referitoare la regulile de - realizarea de proiecte tematice individuale şi în

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
igienă colectivă; a modalităţilor de economisire a energie; grup;
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu - plantarea unor arbori/arbuşti;
privire la anumite atitudini şi comportamente
observate în mediul înconjurător; - iniţierea şi participarea la programe/proiecte eco;

- identificarea propriilor greşeli de comportament


faţă de mediul înconjurător;

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva
apropiat folosind limbajul comun, reprezentări folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi
prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu” prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”

- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii - jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a - jocuri logico-matematice;
logici „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi două mulţimi disjuncte;
păr blond să ridice mâna.”); - punerea în scenă a unor probleme/situaţii
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice care folosesc operatorii logici “şi”,
- executarea unor instrucţiuni care folosesc problematice care folosesc operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”;
operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete “sau”, “nu”;
verzi să facă 2 paşi în faţă.”); - realizarea unui plan de lucru pentru explorarea
- prezentarea, într-un jurnal, a propriilor observaţii unui mediu de viaţă ;
- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul referitoare la transformările apei (solidificare,
celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare); - prezentarea unor fotografii/desene ale unor
perechi/de grup; plante/animale din mediile de viaţă explorate;
- realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa
unei plante/animal; - prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe
meteo şi de prezentare a calendarului naturii,
detalii: observă elemente de detaliu dintr-un
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.:
desen, componente ale unei scheme simple,
în diferite etape de dezvoltare ale acestora; prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe o
componente de mici dimensiuni ale unei plante
perioadă scurtă);
etc.; - prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii,
realizat pe o perioadă determinată de timp;, - descrierea etapelor parcurse în realizarea unei
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia
a două mulţimi; investigaţii/ experiment;
- formularea unei concluzii în urma unor observaţii
repetate: ”Şi creionul, şi cartea, şi căţelul de pluş - comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte
cad pe Pământ/sunt atrase de Pământ” sau ” pe care le au fenomene ale naturii asupra
Planta are nevoie de apă ca să trăiască” sau
”Sunetul încă se aude (deşi trece prin diferite
mediului înconjurător; 172

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
materiale)” etc.; - realizarea unui plan pentru micşorarea şanselor
de îmbolnăvire cu boli provocate de germeni;
- reprezentarea rezultatelor prin desene;
- realizarea planului individual de menţinere a stării
de sănătate prin indicarea unei diete, a
programului de exerciţii fizice etc.;

- alcătuirea unor postere care cuprind planul


individual de menţinere a stării de sănătate;

- realizarea unui plan pentru construirea unui joc cu


magneţi;
- descrierea planului de lucru pentru investigarea
materialelor conductoare şi izolatoare;
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în
atunci…” între două evenimente succesive acţiuni, fenomene, procese simple urma observării unor relaţii, fenomene, procese
simple
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra - realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele
propriului corp; posibile - realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele
posibile;
- jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a - recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea; unei plante verzi ca urmare a explorării - explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a
fenomenului (lipsa de apă, lipsa luminii etc.); rotaţiei Pământului în jurul axei sale, prin modelare;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din
poveşti; - recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra - identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente
corpurilor de pe Pământ – căderea liberă; din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului, ca urmare
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla a ciclului zi-noapte;
dacă…?”; - realizarea unor discuţii: „Ce credeţi că se întâmplă
într-o navetă spaţială?” etc.; - explicarea rolului aerului/oxigenului pentru
- vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea
efectelor pozitive/negative ale unor alimente, a supravieţuirea speciei umane, a plantelor şi
- recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină
necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.; animalelor;
şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea
vieţii; - descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea
oamenilor, animalelor, plantelor;
- identificarea unui şir de efecte ale unei pene de
curent şi recunoaşterea nevoii de surse alternative - realizarea unor colaje pentru evidenţierea
de energie; caracteristicilor unor medii de viaţă: lac/iaz/baltă;
pădure; deltă; mare etc. ;
- identificarea căilor de economisire a energiei
electrice şi recunoaşterea caracterului limitat al
energiilor convenţionale;
- asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor
şi animalelor cu anumite caracteristici ale mediului
173

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui în care trăiesc, în scopul recunoaşterii adaptărilor la
asupra Pământului; mediu;

- identificarea efectelor pozitive şi negative produse - realizarea unor jocuri de rol ”La doctor” pentru
de precipitaţii; recunoaşterea unor simptome ale unor boli
frecvente;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?” ; - identificarea efectelor intensităţii şi tăriei sunetelor
asupra vieţuitoarelor;

- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei


persoane şi a celor din jur;

- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla


dacă…?”

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale 5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin
etc., pe baza unui criteriu dat apropiat pe baza a două criterii desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit - identificarea dintr-un şir de imagini a celor care - selectarea/gruparea unor figuri geometrice după
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, întrunesc simultan două condiţii (ex.:animale cu mai multe criterii date;
utilitate, naturale/prelucrate etc.); schelet intern şi cu două picioare; cu patru
picioare şi se hrănesc doar cu iarbă etc.); - selectarea materialelor de lucru după mai multe
- gruparea materialelor după caracteristici observate: criterii date (ex.: Alegem materiale tari, aspre şi
transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.; - gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna în colorate.) ;
care s-au născut şi zodie, gen etc. şi realizarea
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu unui grafic cu bare pe baza datelor colectate; - realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după
gust dulce/acru etc.; criteriul conductivităţii electrice şi utilizarea lor în
- înregistrarea observaţiilor realizate în timpul activităţile curente (pietricele, dopuri de sticlă,
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse experimentelor prin desen/ prin marcarea cu nasturi etc.);
categorii (plante, animale, figuri geometrice, diverse simboluri a momentului în care a avut loc
mulţimi etc.); o anumită modificare; - clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii şi nevii
şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn;
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un
anumit element; - înregistrarea schimbărilor meteorologice în - gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe
calendarul naturii utilizând simboluri-desene – criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de soare, nori, precipitaţii, vânt; înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic; 174
picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
etc.; - înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) - gruparea unor animale după mediul de viaţă
timp de o săptămână; (terestru/acvatic) şi adaptările la mediu etc;

- înregistrarea într-o diagramă T a resurselor - selectarea unor imagini care reprezintă anumite
convenţionale şi neconvenţionale de energie dintr- forme de relief (munţi, dealuri, câmpii) dintr-o
un set de resurse; serie de imagini date;

- înregistrarea „calificativelor” personale, pentru o - sortarea unui set de fotografii cu oameni de pe


activitate specifică desfăşurată într-o zi; diferitele continente şi de rase diferite pentru
evidenţierea varietăţii speciei umane;
- ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor
(îmi place cel mai mult, îmi place mult, îmi place, - realizarea unui album cu fotografii personale şi ale
îmi place puţin); membrilor familiei, grupate pe mai multe criterii
(vârstă - până la 1 an, până la 5 ani, până în clasa
a II-a, la liceu, în prezent; gen; grade de rudenie –
bunici, fraţi şi părinţi, mătuşi, unchi şi verişori )
pentru a evidenţia asemănările dintre aceştia;

- alcătuirea unor postere care cuprind planul


individual de menţinere a stării de sănătate;
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele;

- construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza


unor informaţii date/culese;

- clasificarea materialelor investigate în conductori,


izolatori, cu proprietăţi magnetice;

5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x;
operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în intervin operaţii de adunare sau scădere în a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în
concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice sau reprezentări schematice
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare
sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – - identificarea semnificaţiei datelor unei probleme - identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
(ex.: „La cumpărături”, „În parc” etc.)
- identificarea cuvintelor care sugerează operaţii - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt aritmetice (a dat, a primit, s-a spart) aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a distribuit în
date obiectual sau figurate prin semne simple: mod egal, pentru fiecare etc)
puncte, cerculeţe, linii etc. - rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete
sau reprezentări simbolice
- identificarea situaţiilor contextuale care impun
- rezolvarea unor probleme după imagini date
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
desene sau reprezentări simbolice
175
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere:

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a - asocierea rezolvării unei probleme cu o - asocierea rezolvării unei probleme cu o
dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi reprezentare grafică/desen reprezentare grafică/desen; marcarea
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½,
- rezolvarea unor situaţii problematice reale prin respectiv ¼;
- folosirea unor reprezentări simbolice simple utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în
pentru a reda înţelegerea enunţului unei concentrul 0-100 - rezolvarea unor situaţii problematice reale prin
probleme utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în
- organizarea datelor unei probleme în tabel concentrul 0-1000, respectiv de înmulţire şi
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini - compunerea şi rezolvarea unor probleme, împărţire în concentrul 0-100
date utilizând date scrise într-un tabel
- recunoaşterea reprezentării prin desen a - organizarea datelor unei probleme în tabel sau în
rezolvării unei probleme - rezolvarea de probleme în mai multe moduri grafice simple în scopul rezolvării
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale
pentru determinarea şi compararea lungimilor pentru determinarea şi compararea capacităţilor pentru determinarea şi compararea maselor,
şi a lungimilor lungimilor şi capacităţilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii; - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea pentru măsurarea masei;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul capacităţii;
unor unităţi de măsură neconvenţionale; - măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane
- măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; consemnarea
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi; rezultatelor şi discutarea lor;
de forme şi mărimi diferite, urmată de
- ordonarea unor obiecte după lungime, comparări consemnarea şi discutarea rezultatelor, cu
folosirea expresiilor ”mai mult”, ”mai puţin”,”plin”, - modificarea unei reţete culinare simple în vederea
succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”,
”gol” etc.; realizării unui număr mai mare/mai mic de porţii;
„mai înalt”, „cel mai lung” etc.);
- aprecierea maselor unor obiecte, „cântărite” în
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe - realizarea unei reţete culinare simple;
propriile mâini ;
baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai
scurt/lung); - comparări de capacităţi de obiecte (de exemplu,
de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient - compararea maselor unor obiecte dintre care
într-altul mai mare); masa unuia se cuprinde de un număr întreg de ori
- completarea unui desen prin realizarea unui în masa celuilalt;
element asemănător cu unul dat, dar mai
lung/mai scurt; mai înalt/mai scund;
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
176

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi succesive (două câte două) a capacităţii lor; succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii
neconvenţionale date; / masei lor;
- identificarea unor obiecte pe baza unor
caracteristici privind capacitatea acestora (”plin”, - identificarea unor obiecte pe baza unor
”gol” etc.); caracteristici privind lungimea/capacitatea/ masa
acestora (”mai lung”, ”mai scurt”,”plin”, ”gol”, ”mai
- estimarea unor mărimi (Cam câţi paşi sunt de la
uşor”,”mai greu” etc.);
uşă până la banca ta; În câte pahare pot vărsa
sucul dintr-o sticlă de 2l?) - estimarea unor dimensiuni (Care copii sunt
aproximativ la fel de înalţi?; Care copii cântăresc
aproape la fel?; În câte pahare pot vărsa sucul
dintr-o sticlă de 2l?);
- echilibrarea leagănului-balansoar de către copii cu
mase asemănătoare/ diferite;

- cântărirea unor obiecte folosind metoda balanţei;


6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru
determinarea/ estimarea duratelor unor determinarea şi compararea duratelor unor determinarea, compararea şi ordonarea duratelor
evenimente familiare activităţi cotidiene unor evenimente variate

- marcarea unei săptămâni pe calendar; - aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele - ordonarea unor jetoane cu numele zilelor
săptămânii, în ordinea succesiunii lor în săptămânii sau ale lunilor anului;
- ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor săptămână;
săptămânii; - identificarea datei unor evenimente din viaţa
- precizarea lunilor specifice unui anotimp; personală a copilului;
- realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul
desenelor şi simbolurilor; - identificarea datei unor evenimente din viaţa - găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi
personală a copilului (ziua de naştere, prima zi de anotimpul în care acesta are loc;
- aşezarea unor imagini în ordinea derulării
şcoală, prima zi a vacanţei de vară , Ziua
evenimentelor dintr-o zi; - completarea calendarului personal/ calendarului
Internaţională a copilului, Mărţişorul etc);
clasei cu evenimente care au importanţă pentru
- plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere copii/ activităţi extraşcolare;
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi
cronologice (ieri, azi, mâine);
anotimpul în care acesta are loc (01.03.-
- prezentarea unor evenimente/întâmplări
- jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine Mărţişorul-primăvara; 25.12-Crăciunul-iarna etc.);
personale şi ordonarea acestora;
ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat
mai mult?”; - completarea calendarului personal/ al clasei cu - planificarea /repartizarea unor responsabilităţi
evenimente care au importanţă pentru copii; personale/de grup pe o perioadă determinată de
timp;
- prezentarea unor evenimente/întâmplări
personale, utilizând denumirile zilelor săptămânii - identificarea unor instrumente de măsurare a 177
timpului: ceas de perete, ceasul electronic, ceasul

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
şi ale lunilor anului; de mână, clepsidră, nisiparniţă, cadran solar;

- realizarea unui calendar personal, privind - poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
activităţile extraşcolare (luni-tenis, marţi-vizitarea date şi citirea orei indicate, folosind pasul de 5
unui muzeu, miercuri-efectuarea unui experiment: minute (ora 8 fix, ora 9 şi un sfert/15 minute, ora
plantarea unei flori într-un ghiveci); 10 şi jumătate/30 de minute, ora 7 şi 20 de minute
etc.);
- planificarea unei activităţi în cadrul unui orar;
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a
- planificarea /repartizarea unor responsabilităţi
jumătăţii şi sfertului de oră;
personale/de grup pe o perioadă determinată de
timp; - realizarea unei corespondenţe între ora indicată
de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
- identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete,
ceasul electronic, ceasul de mână); - înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea
lor după criterii variate (durată, momentul începerii
- evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre etc.);
diferitele tipuri de ceasuri (ex.: ceasul electronic
nu are ace indicatoare); - calcularea numărului de ore/ zile / săptămâni
dintr-un interval dat;
- poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
date: ”Ceasul arată ora 9 fix/ 9 şi jumătate”;

- realizarea unei corespondenţe între ora indicată


de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente
valoric folosind reprezentări neconvenţionale în valoric folosind reprezentări convenţionale valoric prin reprezentări convenţionale standard
probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu standard şi nonstandard în probleme-joc simple şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în
numere din concentrul 0-31 de tip venituri-cheltuieli, cu numere din probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu
concentrul 0-100 numere din concentrul 0-1000
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50
- confecţionarea „banilor” necesari pentru o
lei, 100 lei lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei
activitate-joc
- recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 - schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o
- jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În bani, 50 de bani;
parcul de distracţii” etc.); bancnotă/ un alt grup de bancnote sau monede
având aceeaşi valoare;
- jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru - schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul
având aceeaşi valoare; - adunarea şi scăderea în limitele 0-1000, folosind
excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc,
- punerea în corespondenţă: 1 leu –→o pâine; 1 leu bancnotele şi monedele învăţate;
vizionarea unui film etc.;
–→o acadea etc; 5 lei –→1 suc; 5 lei –→o revistă
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă 178

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- negocierea unor schimburi de obiecte echivalente singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma
valoric (troc); de bani de care dispun;

- echivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu - jocuri de utilizare a banilor;


un singur obiect (3 creioane ≈ 1 pix);
- compararea unor sume de bani compuse din
- jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu monede şi bancnote diferite;
animale valorează cât două cu fotbalişti);
- rezolvarea unor probleme de cheltuieli/ buget/
- calcularea costurilor (şi a profitului, în cazul cumpărături, oral şi scris, folosind adunarea şi /sau
vânzării) unor obiecte confecţionate de copii; scăderea, înmulţirea, împărţirea;
- adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind - jocuri: „Schimbul de cartonaşe”, „La cumpărături”,
bancnotele şi monedele învăţate; „În excursie”;

- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă


singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma
de bani de care dispun;

- jocuri de utilizare a banilor: La piaţă, La librărie, La


chioşc;

- rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui


buget pentru un scop precis;

- estimarea bugetului necesar pentru atingerea unui


scop;
6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură
pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) şi uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul,
a unor instrumente adecvate centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi
a unor instrumente adecvate
- măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în centimetri; - măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în mililitri;
- măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în litri; - măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea
acesteia în kilograme/grame;
- identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură
potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, - identificarea instrumentelor de măsură potrivite
vasul gradat); pentru efectuarea unor măsurători (rigla, panglica
de croitorie, metrul de tâmplărie, vasul gradat,
- măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente cântarul, balanţa); 179
de măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului unui

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
vas, măsurarea taliei etc.); - măsurarea unor dimensiuni/ cantităţi/volume, cu
instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea
- compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea taliei, a masei corporale, a masei ghiozdanului, a
dimensiunilor/capacităţii unor obiecte/vase de volumului de apă dintr-un recipient negradat etc.);
formă asemănătoare;

- completarea, până la egalizare, a lungimii/ - aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului;


capacităţii a două obiecte; - rezolvarea de probleme practice folosind unităţile
de măsură (Cântăreşte cu balanţa 2 mere etc.);
- rezolvarea de probleme practice folosind unităţile
de măsură (ex.: Taie o bucată de sfoară de 50 cm
etc., plantează bulbii la 10 cm distanţă etc.);

180

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Conţinuturile învăţării

Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a

Numere Numerele naturale 0-31: Numere naturale 0 -100: Numerele naturale 0-1000:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu recunoaştere, formare, citire, scriere (cu recunoaştere, formare, citire, scriere, (cu
cifre), comparare, ordonare: cifre), comparare, ordonare, numere cifre şi litere) comparare, ordonare, numere
- de la 0 la 10 pare/impare: pare/impare:
- de la 10 la 20 - de la 0 la 31 - de la 0 la 100
- de la 20 la 31 - de la 31 la 100 - de la 100 la 1000

Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0 –
prin numărare Evidenţierea proprietăţilor adunării 1000, fără trecere peste ordin
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 (comutativitate, asociativitate, element
fără şi cu trecere peste ordin, prin neutru - fără precizarea terminologiei) Înmulţirea în concentrul 0-100
numărare/cu suport intuitiv Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii
fără şi cu trecere peste ordin (comutativitate, asociativitate, element
Proba adunării. Proba scăderii neutru - fără precizarea terminologiei)

Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100


Proba înmulţirii. Proba împărţirii

Fracţii: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime)


Fracţii echivalente: ½= 2/4

Probleme simple de adunare sau scădere Probleme care se rezolvă printr-o operaţie Probleme care se rezolvă prin una, două sau
cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport Probleme care se rezolvă prin două operaţii mai multe operaţii de adunare şi/sau
intuitiv de adunare şi/sau scădere scădere, înmulţire, împărţire

Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Orientare spaţială şi localizări în spaţiu


Figuri şi corpuri Repere/direcţii în spaţiu : în, pe, deasupra, Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală,
geometrice dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, oblică; interior, exterior
jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic

Figuri plane / 2D
Figuri plane/ 2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: Figuri plane / 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire; reprezentare grafică Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc: 181
conturare
axa de simetrie

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a
Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, sferă: denumire Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcţie
formă, număr) după desfăşurare dată

Măsurări Lungime Lungime Lungime


Unităţi nonstandard Unităţi standard: centimetrul Unităţi standard: metrul, centimetrul,
(1m = 100 cm) milimetru
Instrumente de măsură: rigla (1m = 1000 mm);
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie,
panglica de croitorie, ruleta

Capacitate Capacitate
Unităţi nonstandard Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml)
Unităţi standard: litrul
Masă
Unităţi standard: kilogramul, gramul
(1 kg = 1000 g);
Instrumente de măsură: cântarul, balanţa

Timp Timp Timp


Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Ora (ora fixă, jumătatea de oră), Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute;
Anotimpurile: denumire, ordonare Ziua, săptămâna, luna, anul: durată jumătatea de oră, sfertul de oră),
Anotimpurile: durată Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine),
săptămâna, luna, anul (calendarul)
Anotimpurile: lunile corespunzătoare
Instrumente de măsură: ceasul

Bani Bani Bani


Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- bancnote (maxim 100 lei) Euro (1 euro = 100 de cenţi) monede şi
31 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- bancnote
100 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-
1000

Date Colectarea şi gruparea datelor Colectarea, citirea şi înregistrarea Organizarea şi reprezentarea datelor
datelor (tabele, grafice cu bare) 182

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a

Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Corpul omenesc Corpul omenesc


Părţi componente şi rolul lor Scheletul şi organe majore ale corpului Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena
Simţurile (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); personală, exerciţiul fizic etc.
Igiena corpului localizare şi roluri Boli provocate de virusuri - metode de
Hrana ca sursă de energie: importanţa prevenţie şi tratare
hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena
alimentaţiei

Plante şi animale Plante şi animale Plante şi animale


Părţi componente Rolul structurilor de bază la plante Caracteristici comune vieţuitoarelor
Hrana ca sursă de energie: importanţa Scheletul şi organele majore la animale (reproducere, creştere, nevoi de bază: aer,
hranei pentru creştere şi dezvoltare (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); hrană, apă)
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) localizare şi roluri Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea,
Delta Dunării, Marea Neagră, deşertul,
Polul Nord, Polul Sud

Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind:
Pământul Pământul Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse forme Transformări ale apei: solidificare, topire, Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă
(precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) evaporare, fierbere, condensare Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare,
vânt, fulger, tunet

Universul Universul Universul


Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în Soarele, sursă de căldură şi lumină Planetele sistemului solar
modele simple Ciclul zi-noapte

Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare


Efecte observabile ale forţelor: împingere, Căderea liberă a corpurilor Forţe exercitate de magneţi
tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei:
deformare, rupere
183

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a
Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie
Electricitate:aparatecareutilizează Forme de energie (lumina, căldura Electricitate: corpuri şi materiale care
electricitatea şi reguli de siguranţă în electricitatea), surse de energie (soarele, conduc electricitatea
mânuirea aparatelor electrice apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în
practică
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor Unde şi vibraţii: producerea şi propagarea Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria
sunetelor sunetelor

184

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului


SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline integrate.

Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.

În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această
disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul
pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu
pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge
să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida
treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul
mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul
nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.

Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să


răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu


prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a


competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor
fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.

Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de


învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice,
rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul
acestei discipline din planul de învăţământ.

185
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe

Ce urmărim?
Competenţa
specifică
Cum procedăm?

Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de
maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)

1.1.  realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele


participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...
 împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii
participante la concursuri
numărarea maşinuţelor care participă la concurs
 stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare
 jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe
2.1.
 jocuri cu maşinuţe într-un labirint

3.1.  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în
contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe
 completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă
 transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei
 continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare
 observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea
în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor”) -
maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei
plastilinei)
recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi
identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni

precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce
nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie - folosite în
limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are
„viteză” mai mare, este trasă cu o „forţă” mai mare)

4.1. identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea”?
Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite - Exemplu: podeaua şi o coală
mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi
rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora.
1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă.
2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare
maşinuţă din concurs.
realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză:
Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns
mai departe? etc., acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
compararea distanţelor: „mai departe/mai aproape” sau „distanţă mai mare
parcursă/distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/viteză mai
mică”
formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi”, „nu” în concursul
de maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…”- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă
maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă
maşinuţă etc.)? etc.
4.2. gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor
probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/jocului la care au participat
5.1. realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în
5.2. contextul concursurilor organizate
măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte
rigle a parcurs maşinuţa X?
compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.
vânzarea de bilete la cursa de maşini
6.1

6.3.

186
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
Exemplu de abordare integrată la clasa I
TEMA: VREMEA
Ce urmărim?
Competenţa
specifică Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.


identificarea pe benzi desenate: numărul picăturilor de ploaie, numărul norilor, numărul1.1.
fulgilor de nea, numărul lunilor/numărul sorilor etc. (Câte picături de ploaie? etc.)
scrierea numerelor, identificate prin numărare, pe etichete
evidenţierea cifrei unităţilor şi a zecilor în cazul numerelor de pe etichete
selectarea numerelor de pe etichete după un criteriu dat („subliniaţi toate numerele
pare”, „încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 13 şi mai mici decât 21”, „tăiaţi cu o
linie numerele …..”
scrierea vecinilor numărului…
reprezentarea prin desen a zecii – înconjurarea a 10 nori, a 10 sori etc.1.2.
compararea a două numere naturale mai mici decât 100, atunci când acestea au
acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de nori, de luni, de picături de
ploaie etc.
ordonarea numerelor naturale de două cifre, de pe etichete, prin compararea acestora
două câte două selectarea unor numere după un criteriu dat – Exemplu: În tabelul dat, s-
a notat numărul de pelicani, raţe sălbatice, lebede, egrete şi cormorani din deltă.
Transcrieţi numerele mai mari decât 695 şi mai mici decât 705.
identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici
decât 1000
compunerea/descompunerea mulţimilor de sori/luni/fulgi de nea/picături de ploaie1.4.
având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 100
adăugarea/extragerea de picături din mulţimea picăturilor etc., pentru a obţine mulţimi
cardinal echivalente (mulţimea picăturilor de ploaie să devină ”cu tot atâtea elemente” ca
şi mulţimea fulgilor de nea)
rezolvarea de exerciţii de adunare/scădere a numerelor formate din zeci întregi, de pe
benzile desenate, şi verificarea cu obiecte
compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind jetoane pe
care sunt reprezentate picături de ploaie, fulgi de nea etc.
schimbarea componentelor problemelor create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea
etc. fără ca tipul de problemă să se schimbe
aflarea sumei/diferenţei a două numere, mai mici decât 100, dintre cele de pe etichete1.6.
evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru - fără
precizarea terminologiei)
evidenţierea alternanţei par/impar într-o serie de numere consecutive (numărul de
picături, numărul de fulgi de nea, numărul de nori, numărul de sori, numărul de luni)
conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (cercuri galbene pentru sori2.1.
şi cercuri albe pentru luni)
desenarea formelor geometrice (cerc), cu ajutorul reţelei de pătrate din caietul de
matematică
desenarea picăturilor de apă ca ovale
compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar cercuri etc.
recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea2.2.
imediată (în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta,
interior, exterior) în raport cu alte obiecte precizate (de ex: Unde se află Soarele acum?
Unde s-a aflat dimineaţă, la ora 7.30? Unde s-a aflat la ora 5 după-amiaza?)
completarea unor desene, pe baza unor condiţii date (de ex: ”Desenează un soare în
colţul din dreapta al desenului!”, ”Desenează norii!” etc.)
recunoaşterea poziţiei verticale, orizontale sau oblice a unor obiecte din realitatea
imediată sau în cadrul unor desene/imagini (În ce poziţie se află Soarele la ora 12? Dar la
apus?)
transformarea problemelor de adunare create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea3.1.
etc. în probleme de scădere şi invers;
completarea unor şiruri ordonate după o anumită regulă, având la dispoziţie sori, luni,3.2.
picături de ploaie, fulgi de nea, nori să completeze şirurile date etc.
realizarea/ transcrierea unor modele repetitive (3 fulgi de nea, 1 picătură de ploaie etc.
– punct de plecare pentru a descrie ”lapoviţa” atunci când se discută despre precipitaţiile
specifice iernii), folosind diverse instrumente de scris, pe foaie velină, cu liniatură sau cu

187
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
pătrăţele;
urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factori: prezenţa
apei/absenţa apei - ”Planta are nevoie de apă?”; generalizarea concluziilor fenomenului
observat în cadrul unor discuţii pe tema: ”De avem nevoie de ploaie?”
desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz - la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper
- timp de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor;
utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la Soare; discuţii pe tema ”Soarele
sursă de căldură”, ”Cum este vremea vara?”, ”Cum este vremea iarna?”
producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.
modelarea obţinerii energiilor alternative: morişca de vânt, moara de apă etc.
povestirea transformărilor apei (îngheţare, topirea gheţii, evaporare, condensare) şi
generalizarea concluziilor acestor observări pentru producerea precipitaţiilor;
4.1.
realizarea unui scurt raport la finalul unei investigaţii ”Planta are nevoie de apă?” şi
formularea unei concluzii : ” Planta are nevoie de apă ca să trăiască”/”Trebuie să plouă ca
plantele să trăiască”
realizarea unui scurt raport ”Vremea în săptămâna…”, pe baza înregistrărilor din calendarul
realizat şi identificarea surselor potenţiale de energie neconvenţională (vânt, Soare, apa)
recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a
investigării fenomenului (lipsa de apă);
4.2. recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de căldură şi rolul acestuia în menţinerea
vieţii;
identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului
recunoaşterea curcubeului şi a momentului apariţiei acestuia;
identificarea unui şir de efecte ale unei pene de curent şi recunoaşterea nevoii de surse
alternative de energie
identificarea căilor de economisire a energiei electrice şi recunoaşterea caracterului
limitat al energiilor convenţionale
marcarea prin simboluri, în tabele, a observaţiilor realizate pe parcursul urmăririi unui
fenomen (ex.: ziua când a nins, când s-a topit zăpada, când a îngheţat apa etc.)
înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) timp de o săptămână;
înregistrarea într-o diagramă T a resurselor convenţionale şi neconvenţionale de
5.1. energie
înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/marcarea în
tabele cu diverse simboluri
înregistrarea schimbărilor meteorologice utilizând simboluri-desene, într-un calendar special;
selectarea, decuparea şi aplicarea în casete date a câtorva imagini specifice unui anotimp;
rezolvarea unor probleme după imagini din calendarul naturii;

5.2.
6.1. identificarea, într-o zi ploioasă, a numărului de căni care se umplu cu apă de ploaie într-o oră

6.2. precizarea lunilor specifice anotimpurilor

6.4. identificarea volumului de apă de ploaie culeasă într-o oră, în litri, folosind vase gradate

Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a


TEMA: Medii de viaţă

Ce urmărim?
Competenţa
specifică Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.


scrierea şi citirea unor numere în concentrul 0-1000, care reprezintă date referitoare1.1.
la masa unor animale, la distanţele parcurse în timpul migraţiei, la numărul de
specii/indivizi ce pot fi întâlnite într-un mediu de viaţă etc.
generarea de numere mai mici decât 1000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date –
Exemplu: „În Deltă au fost filmaţi mai mult de 456 de pelicani, dar mai puţini de 470.
Care ar putea fi numărul lor?”
compararea a două numere naturale mai mici decât 1000, atunci când acestea au1.2.
acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare –
Exemplu: „Ursul polar este cel mai mare animal de pradă terestru. Masculii pot fi de 3
m înălţime si cântăresc 650 kg, în timp ce femelele cântăresc 250 kg. Care cântăreşte
mai mult?”

188
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
discutarea unor recorduri din natură şi ordonarea numerelor naturale de trei cifre
menţionate prin compararea acestora două câte două
aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a acestor numere
reprezentarea la numărătoarea de poziţionare a numerelor extrase din „Curiozităţi
1.3. despre plante şi animale”
generarea unor numere mai mici decât 1000 în condiţii precizate – Exemplu: „O
balenă albastră poate cântări până la 190 de tone. Ce masă poate avea, dacă cifra
zecilor este 8?” SAU „Ce masă poate avea dacă masa ei este mai aproape de 150
decât de 190 tone?” etc.
aproximarea vârstei unor arbori/animale
compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1000 folosind contexte
legate de mediile de viaţă
1.4. asocierea unor elemente din mediile de viaţă observate cu corpuri şi forme
geometrice
2.1. realizarea siluetei unor animale folosind figurile Tangram
realizarea, în echipe, a unor colaje reprezentând unul dintre mediile de viaţă pe care
le-au studiat, poziţionând elementele conform unor repere date
identificarea axei/axelor de simetrie în reprezentări schematice ale unor plante şi
2.2. animale prin figuri geometrice
realizarea şi completarea unor tabele cu date despre mediile de viaţă studiate,
respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
alcătuirea unor probleme pornind de la mediile de viaţă favorite
crearea unor probleme pornind de la tabelele completate cu date referitoare la diverse
habitate
recunoaşterea unor medii de viaţă în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/
3.1.
prezentări
descrierea verbală a animalelor şi plantelor preferate din mediile de viaţă studiate şi a
formelor de relief specifice acestora
realizarea unor experimente în scopul punerii în evidenţă a prezenţei aerului: umflarea unui
balon, scufundarea unui pahar, înclinat, într-un vas cu apă, realizarea unei morişti etc.;
realizarea unor discuţii pe tema respiraţiei la plante şi animale şi la om: ”Ce respirăm?”(se
discută şi despre oameni şi despre animale şi plante)
realizarea unor experimente simple care evidenţiază mişcarea aerului – Exemplu:
modificarea direcţiei flăcării unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite înălţimi în
cadrul unei uşi; realizarea unor discuţii pe tema fenomenelor meteo ”Când este vânt, este
mai frig sau mai cald?”(se discută despre scăderea temperaturii când este vânt); ”Când
plouă?”(vântul transportă norii dintr-un loc în altul); ”De ce se învârte morişca?”

3.3. realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate pentru a limita
poluarea din mediul de viaţă explorat
punerea în scenă a unor povestiri reale/imaginare din mediul de viaţă studiat folosind
4.1. operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”
realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă
prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor meteo pe o perioadă determinată
de timp în mediul de viaţă explorat – prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe
perioada respectivă
recunoaşterea rolului aerului/oxigenului pentru supravieţuire;
realizarea unor discuţii pe tema: ”Care este casa mea?” (se ilustrează, pe 2 coloane,
4.2. animale şi plante specifice unui anumit mediu de viaţă cu focalizarea pe adaptarea la
mediu)
recunoaşterea adaptărilor la mediu ale plantelor şi animalelor în cadrul unor discuţii
pe tema: ”Ce s-ar întâmpla dacă am muta animalele/plantele din mediul acvatic X în
mediul terestru Z?”
identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului ca
urmare a ciclului zi-noapte
clasificarea corpurilor, dintr-un mediu de viaţă, în vii şi nevii şi înregistrarea
concluziilor într-o diagramă Venn
gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de
5.1. viaţă şi înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic
asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen
rezolvarea unor probleme folosind imagini reprezentative pentru un mediu de viaţă

5.2.

189
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului
cântărirea unor jucării reprezentând animalele din mediul de viaţă studiat, cu ajutorul
6.1.
balanţei/cântarului
identificarea unor animale dintr-un anumit mediu de viaţă pe baza unor caracteristici
privind lungimea/ masa acestora (”mai înalt”, „mai scund”, ”mai uşor”, ”mai greu”, etc.)
implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un
6.3.obiect cu suma de bani de care dispun – Exemplu: „Dacă pot cumpăra peştişori pentru
acvariul şcolii şi hrană pentru aceştia.”
participarea la jocuri - Schimbul de cartonaşe
Manual : „Matematica şi explorarea mediului-clasa I”, 2 volume – Autori: Mihaela-Ada
Radu; Anina Bădescu, Editura Aramis Print, 2014, Bucureşti – conform noii programe
aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013
An școlar: 2018-2019 nţeCompete

Nr CONŢINUTURI Nr.
UNITATEA DE
crt ore

Săptămân
ÎNVĂŢARE
DOMENII

a
1. I. Orientarea 2.1  Orientarea şi mişcarea în spaţiu în 4 I
spaţială şi 4.1 raport cu repere/direcţii date folosind
localizări în spaţiu sintagme de tipul: în, pe, deasupra,
dedesubt, lângă, în faţă, în spate,
(pag. 4-11) stânga, dreapta, orizontal, vertical,
oblic, interior, exterior,
 Recapitulare
 Evaluare iniţială

2. II. Numerele 1.1 Numere naturale de la 0 la 31: recunoaştere, 8 II-III


naturale de la 0 la 1.2 formare, citire, scriere (cu cifre), comparare,
31 1.3 ordonare, numere pare/impare
NUMERE 3.1 Plantele – structuri de bază
3.2  Numere naturale de la 0 la 10
4.1  Plantele şi anotimpurile. Livada
În lumea plantelor 4.2  Compararea numerelor de la 0 la 10
 În lumea plantelor. Pădurea
ŞTIINŢELE (pag.12-20)  Recunoaşterea, formarea, citirea,
VIEŢII scrierea, compararea şi ordonarea
 numerelor de la 0 la 31
 În lumea plantelor. Grădina de legume
 Numere pare/impare
 Recapitulare
 Evaluare

3. III. Numere 1.1 Numere naturale de la 31 la 100: 8 IV-V


NUMERE naturale de la 31 1.2 recunoaştere, formare, citire, scriere (cu
la 100 1.3 cifre), comparare, ordonare, numere
3.1 pare/impare
191
ŞTIINŢELE 3.2 Plantele – rolul structurilor de bază
VIEŢII Plantele – rolul 4.1  Numere naturale de la 31 la 100 –
structurilor de 4.2 formare, citire, scriere
bază  În lumea plantelor. Rolul rădăcinii
 Compararea şi ordonarea numerelor de
(pag. 21-27) la 31 la 100
 În lumea plantelor. Rolul tulpinii
 Rotunjirea la zeci a numerelor naturale
de la 31 la 100
 În lumea plantelor. Rolul frunzelor
 Rotunjirea la zeci a numerelor naturale
de la 31 la 100
 În lumea plantelor. Rolul florilor,
fructelor, seminţelor
 Numere pare/impare
 Recapitulare
 Evaluare

Adunarea şi scăderea numerelor naturale în 12 VI-VIII


4 concentrul 0-10
Animalele –scheletul şi organele majore
(creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi);
1.4 localizare şi roluri
IV. Adunarea şi
scăderea 1.5  Adunarea numerelor naturale de la 0 la
numerelor 1.6 10
naturale în 3.1  Animalele – rolul scheletului
concentrul 0-10 3.2  Scăderea numerelor naturale de la 0 la
4.1 10
Animalele – 4.2  Animalele – rolul scheletului
structuri de bază; 5.2  Proprietăţile adunării
localizare şi roluri  Animalele – rolul scheletului
 Scăderea – operaţie inversă a adunării
 Animalele – rolul scheletului
 Proba adunării şi scăderii
(pag. 28-37)  Animalele – organele majore şi rolul
lor
 Aflarea termenului necunoscut
 Animalele
 Probleme care se rezolvă printr-o
operaţie
 Animalele
 Recapitulare
 Evaluare
5. NUMERE V. Adunarea şi 1.4 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în 12 IX-XI
scăderea 1.5 concentrul 0-31
numerelor în 1.6 Corpul omenesc –scheletul şi organele
concentrul 0-31, 3.1 majore (creier, inimă, plămâni, stomac,
cu trecere peste 3.2 rinichi); localizare şi roluri
ordin 4.1  Adunarea numerelor formate din zeci
4.2 şi unități cu numere formate din unităţi
Corpul meu 5.2  Alcătuirea corpului omenesc
192
ŞTIINŢELE  Scăderea unui număr format din
VIEŢII (pag. 38-45) unități dintr-un număr format din zeci
și unități, în concentrul 0-31
 Scheletul şi rolul acestuia
 Adunarea numerelor formate din zeci
şi unităţi
 Inima şi plămânii
 Scăderea numerelor formate din zeci şi
unităţi
 Stomacul şi rinichii
 Adunarea şi scăderea cu trecere peste
ordin
 Creierul
 Recapitulare
 Evaluare

6. NUMERE VI. Adunarea şi 1.4 Adunarea şi scăderea numerelor în 16 XII-XV


scăderea 1.5 concentrul 0-100, fără trecere peste ordin
numerelor în 1.6 Apa – transformări ale apei – solidificare,
concentrul 0-100, 3.1 topire, evaporare, fierbere, condensare
fără trecere peste 3.2  Adunarea şi scăderea numerelor
ordin 4.1 formate din zeci
4.2  Prezenţa apei în natură
5.2  Adunarea numerelor formate din zeci
ŞTIINŢELE Apa – cu numere formate din unităţi;
PĂMÂNTULUI transformări ale scăderea dintr-un număr format din
apei zeci şi unităţi a unui număr format din
unităţi
(pag. 46-59)  Evaporarea, condensarea, fierberea
 Adunarea unui număr format din zeci
şi unităţi cu un număr format din
unităţi
 Condensarea
 Scăderea dintr-un număr format din
zeci şi unităţi a unui număr format din
unităţi
 Condensarea
 Adunarea numerelor formate din zeci
şi unităţi cu numere formate din zeci
 Solidificarea
 Scăderea dintr-un număr format din
zeci şi unităţi a unui număr format din
zeci
 Topirea
 Adunarea numerelor formate din zeci
şi unităţi
 Fenomene ale naturii
 Probleme de adunare şi scădere
 Prezenţa apei în natură
7. VII. Recapitulare 1.1  Numerele naturale 0-100. Numărare. 8 XVI-
şi sistematizare 1.2 Comparare XVII
193
1.3  Adunări şi scăderi în concentrul 0-100
(pag. 60-63) 1.4  Rezolvare şi compunere de probleme
1.5  Corpul omenesc, plante şi animale,
1.6 transformări ale apei
2.1  Evaluare
3.1
3.2 Manual – Partea a II-a: „Matematica şi
4.1 explorarea mediului” – Autori: Mihaela-Ada
4.2 Radu; Anina Bădescu, Editura Aramis
5.2 Print, 2014, Bucureşti – conform noii
programe aprobate de M.E.N prin O.M. nr.
3418/19.03.2013

8. VIII. Adunarea şi 1.4 Adunarea şi scăderea numerelor de la 0 la 12 XVIII-


NUMERE scăderea 1.5 100, cu trecere peste ordin XX
numerelor de la 0 1.6 Soarele – sursă de căldură şi lumină
la 100, cu trecere 3.1  Adunarea unui număr format din zeci
peste ordin 3.2 şi unităţi cu un număr format din
4.1 unităţi
Soarele – sursă de 4.2  Planeta Pământ – caracteristici
ŞTIINŢELE căldură şi lumină 5.2
PĂMÂNTULUI  Scăderea unui număr format din unităţi
(pag. 4-15) dintr-un număr format din zeci
 Lumina şi umbra

 Scăderea unui număr format din zeci şi


unităţi dintr-un număr format din zeci
 Ziua şi noaptea

 Scăderea unui număr format din unităţi


dintr-un număr format din zeci şi
unităţi
 Căldura şi anotimpurile

 Adunarea şi scăderea numerelor


formate din zeci şi unităţi
 Soarele şi viaţa

 Recapitulare
 Evaluare

9. NUMERE IX. Probleme 1.1 Probleme care se rezolvă prin una sau două 8 XXI-
care se rezolvă 1.2 operaţii XXII
prin una sau două 1.3 Forme şi transfer de energie
operaţii 1.4  Probleme care se rezolvă printr-o
3.1 operaţie
ŞTIINŢELE Forme şi transfer 5.2  Apa – sursă de energie
PĂMÂNTULUI de energie
 Probleme care se rezolvă prin două
(pag. 16-23) operaţii
 Surse de energie – cărbunele

194
 Probleme care folosesc elemente de
logică
 Petrolul – sursă de energie

 Recapitulare
 Evaluare
10. X. Figuri şi 2.2 Figuri şi corpuri geometrice: figuri plane – 12 XXIII-
FIGURI ŞI corpuri 3.1 triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc – XXV
CORPURI geometrice 3.2 reprezentare grafică; corpuri 3D – cub,
GEOMETRICE 4.1 cuboid, cilindru, sferă - descriere
4.2 Forme şi transfer de energie
Forme şi transfer 5.1
ŞTIINŢELE de energie 5.2  Dreptunghiul şi pătratul
PĂMÂNTULUI  Surse de energie – Soarele
(pag. 24-35)
 Triunghiul şi cercul
 Surse de energie – Vântul

 Figuri geometrice
 Alte surse de energie

 Cubul, cuboidul
 Ce fel de energie foloseşte fiecare?

 Cilindrul, sfera
 Surse de energie. Economisim
resursele

 Recapitulare
 Evaluare

11. XI. Măsurări. 3.1 Măsurări. Lungime. Unităţi standard: 8 XXVII-


Lungime. 3.2 centimetrul, instrumente de măsură: rigla XXVIII
Capacitate 4.1 Capacitate: Unităţi nonstandard, unităţi
MĂSURĂRI 4.2 standard - litrul
5.1  Măsurarea lungimilor
6.1  Unde şi vibraţii. Sunetele
ŞTIINŢELE Unde şi vibraţii 6.3  Metrul, centimetrul
FIZICII 6.4  Sunetele. Cum vibrează aerul
 Măsurări. Capacitatea vaselor – unităţi
(pag. 36-42) nonstandard
 Jucării muzicale
 Măsurări. Capacitatea vaselor - litrul
 Jucării muzicale
 Recapitulare
 Evaluare

12. MĂSURĂRI XII. Măsurări. 3.2 Măsurări. Timp. Ora, ziua, săptămâna, anul, 8 XXIX-
Timp. Bani 4.1 luna, anotimpurile – durată XXX
4.2 Bani, bancnote şi monede
195
6.2 Forţe şi mişcare. Căderea liberă a corpurilor
6.3  Timpul. Ceasul
ŞTIINŢELE Forţe şi mişcare.  Forţe şi mişcare. Căderea liberă a
FIZICII Căderea liberă a corpurilor
corpurilor  Timpul. Ziua, săptămâna, luna
 Căderea liberă a corpurilor
(pag. 44-50)  Anotimpurile
 Măsurări. Bani, bancnote şi monede
 Recapitulare
 Evaluare

13. MĂSURĂRI XIII. Colectarea, 3.1  Colectarea, citirea şi înregistrarea 4 XXXI


citirea şi 4.1 datelor
înregistrarea 4.2  Protejarea mediului
datelor 5.1  Recapitulare
 Evaluare
ŞTIINŢELE Protejarea
VIEŢII mediului

(pag. 51-56)
14. XIII. Recapitulare 1.1  Numerele naturale în concentrul 0-100 4 XXXII
finală 4.2  Compararea numerelor naturale
1.2  Adunări şi scăderi în concentrul 0-100
1.3  Figuri şi corpuri geometrice
(pag. 58-63) 6.1  Unităţi de măsură
3.3  Corpul omenesc
4.1
 Plante şi animale
5.1
 Surse de energie
1.4
3.1  Producerea şi propagarea sunetelor
5.2  Protejarea mediului
5.3  Evaluare

196
UNITATEA I – 4 ore (pag. 4-11)

-Orientarea spaţială şi localizări în spaţiu

Nr
Nr. Detalieri de ore Activităţi
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt. conţinut integrate
Data
1 - identificarea poziţiei - Resurse 2 - observarea
Orientarea şi pe care o ocupă materiale: fişe, foi sistematică Jocuri didactice:
mişcarea în diverse obiecte în desen, carioci - proba orală
spaţiu în raport desene/realitatea - proba -« Cine se află în
cu imediată, în raport cu - Resurse practică faţa ta?  »
repere/direcţii alte obiecte precizate; procedurale: - probă scrisă
date folosind - jocuri de poziţionare conversaţia, autoevaluarea -“Ghici unde se
sintagme de a obiectelor în spaţiu, explicaţia, află!”
tipul: în, pe, în raport cu alte exerciţiul,
deasupra, obiecte precizate (ex.: demonstraţia, jocul -“Identifică
dedesubt, lângă, aşază creionul galben didactic obiectul!”
în faţă, în spate, în stânga creionului
stânga, dreapta, roşu); - Forme de
orizontal, - identificarea unor organizare a -“Unde mă aflu
vertical, oblic, obiecte/persoane în colectivului: eu?”
interior, funcţie de poziţia lor activitate frontală,
exterior spaţială (Cine se află activităţi în
în faţa ta?) perechi, activităţi Desen:
- realizarea unor în echipă, activitate -« Căsuţa
desene simple, pe baza individuală păpuşii »
unor condiţii date (ex.:
desenaţi un triunghi; la -« Mozaic  »
stânga acestuia
desenaţi o steluţă; sub -« Frunze
el desenaţi o linie stilizate »
orizontală);
- identificarea poziţiei -«Roboţelul » 
verticală, orizontală
sau oblică a unor
obiecte din realitatea
imediată sau în cadrul
197
unor desene
(ex.:încercuieşte
obiectele desenate în
poziţie orizontală;
colorează obiectele
desenate în poziţie
oblică;)
- scrierea pe reţeaua de
pătrăţele a caietului de
matematică a liniuţelor
orizontale, verticale,
oblice;
-
compunerea/asocierea
elementelor grafice
pentru obţinerea unor
forme stilizate ale unor
elemente din viaţa
reală;

1
Recapitulare 1
Evaluare
iniţială

UNITATEA II – 8 ore (pag. 12-20)

-Numerele naturale de la 0 la 31
-În lumea plantelor

Nr
Nr. Detalieri de ore Activităţi
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt conţinut integrate
Data
1 Numere naturale - numărarea elementelor - Resurse 1 - observarea Jocuri didactice:
de la 0 la 10: unei mulţimi, pentru materiale: sistematică
recunoaştere, evidenţierea faptului că bile, - proba orală -“Câte jetoane
citire, scriere (cu numărul de elemente ale beţişoare, - proba ai?”
cifre) acesteia este dat de mărgele, practică
ultimul număr din jetoane, autoevaluarea -“Grupează
Plantele şi succesiunea 1, 2,…x, caietul corect!”
anotimpurile. unde x10; elevului, fişe
Livada - reprezentarea de lucru -“Găseşte fructul
numerelor de la 1 la 10 - Resurse potrivit!”
cu ajutorul unor obiecte procedurale:
(jetoane, creioane, conversaţia, -“Câţi, câte?
mărgele etc.) sau explicaţia,
semne (cerculeţe, linii exerciţiul, -“Recunoaşte
etc.); demonstraţia, pomul fructifer!”
- recunoaşterea şi citirea jocul didactic
198
numerelor de la 0 la 10; - Forme de
- scrierea numerelor de organizare a Desen:
la 0 la 10; colectivului: -« Livada »
- recunoaşterea cifrelor activitate
pe tastele unui calculator frontală, -« Anotimpul
sau ale altor resurse activităţi în preferat  »
digitale; perechi,
- recunoaşterea cifrelor activităţi în
de la 0 la 9, ca simboluri echipă,
convenţionale ale activitate
numerelor mai mici individuală
decât 10;
- ordinea crescătoare şi
descrescătoare a
numerelor, în variante
complete sau de la un
punct al seriei, din 1 în 1,
cu/fără manipularea
obiectelor;
- explorarea mediului
înconjurător pentru a
identifica şi număra
fiinţe şi lucruri;
- gruparea unor jetoane
reprezentând animale,
mijloace de transport etc.
după numărul unor
elemente specifice;
- exerciţii de identificare
şi denumire corectă a
părţilor componente ale
plantelor, pentru
evidenţierea rolului
acestora
- stabilirea, prin
observare, a principalelor
structuri ale plantelor;
- prezentarea unor
fotografii/desene ale
unor plante în diferite
anotimpuri;
-identificarea, în imagini,
a pomilor fructiferi dintr-
o livadă

2 Compararea - compararea unor - Resurse 1 - observarea Jocuri didactice:


numerelor de la 0 grupuri de obiecte prin materiale: sistematică
la 10 punerea elementelor bile, - proba orală -“Compară
unele sub altele, beţişoare, - proba repede şi bine!”
În lumea plantelor. încercuirea părţilor mărgele, practică
Pădurea comune, punerea în jetoane, autoevaluarea -“Cel mai mic,
corespondenţă; caietul cel mai mare?”
- scrierea rezultatelor elevului, fişe
199
obţinute prin comparare, de lucru -“Marchează
utilizând semnele <, >, - Resurse corect copacii
=; procedurale: din pădure!”
- compararea a două conversaţia,
numere naturale mai explicaţia, Joc de rol:
mici decât 10; exerciţiul, -“În pădure”
- identificarea numărului demonstraţia,
mai mic/mai mare pe jocul didactic Desen:
baza algoritmului de - Forme de -«Toamna în
comparare a două organizare a pădure »
numere mai mici decât colectivului:
10; activitate
- ordonarea frontală,
crescătoare/descrescătoar activităţi în
e a unor numere naturale perechi,
prin compararea acestora activităţi în
două câte două; echipă,
- identificarea unor activitate
numere, situate într-un individuală
interval dat (ex.: „Scrie
trei numere mai mici
decât 10”);
- citirea şi scrierea
relaţiei de ordine între
cardinalele a două
mulţimi;
- poziţionarea pe axă a
unor numere date;
- recunoaşterea cauzei
care a determinat uscarea
unei păduri ca urmare a
explorării fenomenului
(lipsa de apă, lipsa
luminii, exploatarea
necorespunzătoare
etc.);
- reprezentarea în desen
a unei păduri;
- relaţionarea
principalelor structuri ale
plantelor cu
rolurile acestora;

3 -Recunoaşterea, - numărarea elementelor - Resurse 2 - observarea


formarea, citirea, unei mulţimi, pentru materiale: sistematică Jocuri didactice:
scrierea numerelor evidenţierea faptului că bile, - proba orală
de la 0 la 31 numărul de elemente ale beţişoare, - proba - Zilele de
acesteia este dat de mărgele, practică naştere:
-În lumea ultimul număr din jetoane, autoevaluarea „Găseşte colegul
plantelor. Grădina succesiunea 1, 2,…x, caietul născut în aceeaşi
de legume unde x31; elevului, fişe zi cu tine!”
- reprezentarea de lucru
numerelor de la 1 la 31 - Resurse -“Câte jetoane
200
cu ajutorul unor obiecte procedurale: ai?”
(jetoane, creioane, conversaţia,
mărgele etc.) sau explicaţia, -“Grupează
semne (cerculeţe, linii exerciţiul, corect!”
etc.); demonstraţia,
- recunoaşterea şi citirea jocul didactic -“Compară
numerelor de la 0 la 31; - Forme de repede şi bine!”
- scrierea numerelor de organizare a
la 0 la 31; colectivului: -“Găseşte
- recunoaşterea cifrelor activitate culoarea
pe tastele unui calculator frontală, potrivită!”
sau ale altor resurse activităţi în
digitale; perechi, -“Câţi, câte?
- ordinea crescătoare şi activităţi în
descrescătoare a echipă, -“Recunoaşte
numerelor, în variante activitate numărul!”
complete sau de la un individuală
punct al seriei, din 1 în 1,
cu/fără manipularea Desen:
obiectelor; -“Cifra hazlie”
- explorarea mediului
înconjurător pentru a -“Uneşte
identifica şi număra punctele şi
fiinţe şi lucruri; recunoaşte
- gruparea unor jetoane plantele din
reprezentând animale, grădina de
mijloace de transport etc. legume!”
după numărul unor
elemente specifice;
- exerciţii de identificare
şi denumire corectă a
plantelor din grădina de
legume
- stabilirea, prin
observare, a principalelor
structuri ale plantelor;
- prezentarea unor
fotografii/desene ale
unor plante în diferite
etape de dezvoltare ale
acestora;
- recunoaşterea cauzei
care a determinat uscarea
unei plante verzi ca
urmare a explorării
fenomenului (lipsa de
apă, lipsa luminii
etc.);
- activităţi practice de
întreţinere a spaţiului
verde din curtea şcolii
sau a colţului verde din
clasă;
201
-exerciţii de identificare
a consecinţelor unor
acţiuni asupra mediului
înconjurător
-denumirea unor
activităţi desfăşurate în
timpul zilei şi precizarea
măsurilor ce trebuie luate
pentru protejarea naturii;
- identificarea propriilor
greşeli de comportament
faţă de mediul
înconjurător;
- utilizarea unor unelte şi
materiale de curăţare a
mediului (greblă, mănuşi
de protecţie etc.);

4 Numere naturale - compararea unor - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:


de la 0 la 31: grupuri de obiecte prin materiale: sistematică
comparare, punerea elementelor caietul - proba orală -“Compară
ordonare, numere unele sub altele, elevului, bile, - proba repede şi bine!”
pare/impare încercuirea părţilor beţişoare, practică
comune, punerea în mărgele, autoevaluarea -“Câţi, câte?
corespondenţă; jetoane, fişe
- scrierea rezultatelor de lucru -“Ordonează
obţinute prin comparare, - Resurse corect!”
utilizând semnele <, >, procedurale:
=; conversaţia, -“Numerotează
- compararea a două explicaţia, corect casele!”
numere naturale mai exerciţiul,
mici decât 31, atunci demonstraţia,
când acestea au acelaşi jocul didactic
număr de zeci/de unităţi, - Forme de
cu ajutorul mulţimilor de organizare a
obiecte sau al colectivului:
numărătorii de activitate
poziţionare; frontală,
- identificarea numerelor activităţi în
pare şi impare dintr-un perechi,
şir (ex.: numerotarea activităţi în
clădirilor pe o stradă); echipă,
- identificarea numerelor activitate
pare/impare dintr-un şir individuală
dat;
- selectarea unor numere
după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde
numerele mai mari decât
21 şi mai mici decât
31”);
- identificarea numărului
mai mic/mai mare pe
202
baza algoritmului de
comparare a două
numere maimici decât
31;
- ordonarea
crescătoare/descrescătoar
e a unor numere naturale
prin compararea acestora
două câte două;
- identificarea unor
numere, situate într-un
interval dat (ex.: „Scrie
trei numere mai mici
decât 25”);
- citirea şi scrierea
relaţiei de ordine între
cardinalele a două
mulţimi;
- poziţionarea pe axă a
unor numere date;

6 Recapitulare - exerciţii de formare - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:


Evaluare a unor mulţimi materiale: sistematică
- exerciţii de bile, - proba orală -“Câte jetoane
reprezentare prin beţişoare, - proba ai?”
obiecte sau desene a mărgele, practică
numerelor naturale jetoane, autoevaluarea -“Grupează
în concentrul 0-31; caietul corect!”
- exerciţii de elevului, fişe
numărare - crescător de lucru -“Vecinii”
şi descrescător; - Resurse
- exerciţii de procedurale: -“Intrusul”
utilizare adecvată a conversaţia,
limbajului explicaţia, -“Compară
matematic în exerciţiul, repede şi bine!”
situaţii cotidiene; demonstraţia,
- exerciţii de explorare jocul didactic -“Găseşte
a mediului - Forme de culoarea
înconjurător pentru a organizare a potrivită!”
identifica şi număra colectivului:
fiinţe şi lucruri; activitate -“Câţi, câte?
- exerciţii de numărare, frontală,
comparare, ordonare, activităţi în -“Recunoaşte
rotunjire a perechi, numărul!”
elementelor unei activităţi în
mulţimi echipă,
- exerciţii de numărare activitate
înainte şi înapoi, în individuală
variante complete sau
de la un punct al
seriei, din 1 în 1,
cu/fără manipularea
obiectelor
203
- exerciţii de
identificare a părţilor
componente ale
plantelor

UNITATEA III – 8 ore (pag. 21-27)

Numere naturale de la 31 la 100


Plantele – rolul structurilor de bază

Nr
Nr Detalieri de ore Activităţi
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt conţinut integrate
Data
1 Numere naturale - numărarea elementelor - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:
de la 31 la 100: unei mulţimi, pentru materiale: sistematică
recunoaştere, evidenţierea faptului că bile, - proba orală -“Completează
citire, scriere (cu numărul de elemente ale beţişoare, - proba corect!”
cifre) acesteia este dat de mărgele, practică
ultimul număr din jetoane, autoevaluarea -“Găseşte
În lumea plantelor. succesiunea 1, 2,…x, caietul rădăcina
Rolul rădăcinii unde x100; elevului, fişe potrivită!”
- reprezentarea de lucru
numerelor de la 1 la 100 - Resurse -“Câţi, câte?
cu ajutorul unor obiecte procedurale:
(jetoane, creioane, conversaţia, -“Ce formă
mărgele etc.) sau explicaţia, are?”
semne (cerculeţe, linii exerciţiul,
etc.); demonstraţia,
- recunoaşterea şi citirea jocul didactic Desen:
numerelor de la 0 la 100; - Forme de -«Rădăcina
- scrierea numerelor de organizare a preferată  »
la 0 la 100; colectivului:
- recunoaşterea cifrelor activitate
pe tastele unui calculator frontală,
sau ale altor resurse activităţi în
digitale; perechi,
- ordinea crescătoare şi activităţi în
descrescătoare a echipă,
numerelor, în variante activitate
complete sau de la un individuală
punct al seriei, din 1 în 1,
cu/fără manipularea
obiectelor;
- explorarea mediului
înconjurător pentru a
identifica şi număra

204
fiinţe şi lucruri;
- gruparea unor jetoane
reprezentând animale,
mijloace de transport etc.
după numărul unor
elemente specifice;
- exerciţii de identificare
şi denumire corectă a
tipurilor de rădăcină, la
diferite plante
-evidenţierea rolului
rădăcinii plantelor
- stabilirea, prin
observare, a principalelor
tipuri de rădăcini
(firoasă, lemnoasă,
pivotantă etc);
- prezentarea unor
fotografii/desene ale
unor plante;

2 Compararea şi - compararea unor - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:


ordonarea grupuri de obiecte prin materiale: sistematică
numerelor de la 31 punerea elementelor bile, - proba orală -“Compară
la 100 unele sub altele, beţişoare, - proba repede şi bine!”
încercuirea părţilor mărgele, practică
În lumea plantelor. comune, punerea în jetoane, autoevaluarea -“Cel mai mic,
Rolul tulpinii corespondenţă; caietul cel mai mare?”
- scrierea rezultatelor elevului, fişe
obţinute prin comparare, de lucru -“Marchează
utilizând semnele <, >, - Resurse corect tulpina!”
=; procedurale:
- compararea a două conversaţia,
numere naturale mai explicaţia, Desen:
mici decât 100; exerciţiul, -«Copacul
- identificarea numărului demonstraţia, preferat  »
mai mic/mai mare pe jocul didactic
baza algoritmului de - Forme de
comparare a două organizare a
numere mai mici decât colectivului:
100; activitate
- ordonarea frontală,
crescătoare/descrescătoar activităţi în
e a unor numere naturale perechi,
prin compararea acestora activităţi în
două câte două; echipă,
- identificarea unor activitate
numere, situate într-un individuală
interval dat (ex.: „Scrie
trei numere mai mici
decât 100”);
- citirea şi scrierea
relaţiei de ordine între
205
cardinalele a două
mulţimi;
- poziţionarea pe axă a
unor numere date;
- exerciţii de identificare
şi denumire corectă a
tipurilor de tulpini, la
diferite plante
-evidenţierea rolului
tulpinii plantelor
- stabilirea, prin
observare, a principalelor
tipuri de tulpini la
diferite plante
- prezentarea unor
fotografii/desene ale
unor plante;

3 -Rotunjirea la zeci - rotunjirea la zeci a unui - Resurse 2 - observarea


a numerelor de la număr dat, prin materiale: sistematică Jocuri didactice:
31 la 100 adăugarea sau eliminarea planşe, culori, - proba orală
unui număr de unităţi; fişe de lucru - proba - „Ce s-ar
În lumea plantelor. - estimarea ordinului de - Resurse practică întâmpla
Rolul frunzelor. mărime a unor grupuri procedurale: autoevaluarea dacă…?”
Rolul florilor, de obiecte; conversaţia,
fructelor, - scrierea unui şir de explicaţia, -“Găseşte
seminţelor numere pare/impare, exerciţiul, perechea!”
având date limitele demonstraţia,
intervalului; jocul didactic
- citirea şi scrierea - Forme de -“Intrusul”
relaţiei de ordine între organizare a
cardinalele a două colectivului: -“Găseşte
mulţimi; activitate culoarea
- poziţionarea pe axă a frontală, potrivită!”
unor numere date; activităţi în
- jocuri de rol care perechi, -Jocuri de rol:
solicită compunerea/ activităţi în
descompunerea echipă, -„Continuă
numerelor din concentrul activitate povestea!”
31-100 individuală -„Cine greşeşte,
- identificarea regulii de plăteşte!”
rotunjire a unui şir de
numere;
- inventarea unor reguli Desen:
de operare şi aplicarea
lor în jocuri; -“Uneşte
- exerciţii de identificare punctele şi
şi denumire corectă a recunoaşte
tipurilor de frunze, flori, părţile
fructe şi seminţe la componente!”
diferite plante
-evidenţierea rolului
acestora
206
- stabilirea, prin
observare, a principalelor
tipuri de frunze, flori,
fructe şi seminţe la
diferite plante
- prezentarea unor
fotografii/desene ale
unor frunze, flori, fructe
şi seminţe la diferite
plante

4 Recapitulare - exerciţii de formare - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:


Evaluare a unor mulţimi materiale: sistematică
- exerciţii de bile, - proba orală -“Câte jetoane
reprezentare prin beţişoare, - proba ai?”
obiecte sau desene a mărgele, practică
numerelor naturale jetoane, autoevaluarea -“Grupează
în concentrul 0-100; caietul corect!”
- exerciţii de elevului, fişe
numărare - crescător de lucru -“Vecinii”
şi descrescător; - Resurse
- exerciţii de procedurale: -“Intrusul”
utilizare adecvată a conversaţia,
limbajului explicaţia, -“Compară
matematic în exerciţiul, repede şi bine!”
situaţii cotidiene; demonstraţia,
- exerciţii de explorare jocul didactic -“Găseşte
a mediului - Forme de culoarea
înconjurător pentru a organizare a potrivită!”
identifica şi număra colectivului:
fiinţe şi lucruri; activitate -“Câţi, câte?
- exerciţii de numărare, frontală,
comparare, ordonare, activităţi în -“Recunoaşte
rotunjire a perechi, numărul!”
elementelor unei activităţi în
mulţimi echipă,
- exerciţii de numărare activitate
înainte şi înapoi, în individuală
variante complete sau
de la un punct al
seriei, din 1 în 1,
cu/fără manipularea
obiectelor
- exerciţii de
identificare a părţilor
componente ale
plantelor

207
UNITATEA IV– 12 ore (pag. 28-37)

-Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10


-Animalele – structuri de bază; localizare şi roluri

Nr Nr ore
Detalieri de Activităţi de Activităţi
crt Resurse Evaluare
conţinut învăţare integrate
Data
1 Adunarea - exerciţii de - Resurse 2 - observarea Jocuri
numerelor în adăugare de materiale: sistematică didactice:
concentrul 0-10 elemente dintr-o bile, beţişoare, - proba orală
mulţime de obiecte, mulaje, planşe, - proba practică -“Câte jetoane
fiecare operaţie fiind fişe de lucru - probă scrisă ai?”
Animalele – rolul însoţită de numărarea mărgele, jetoane, autoevaluarea
scheletului obiectelor caietul elevului -“Completează
-exerciţii de - Resurse şirul!”
compunere/ procedurale:
descompunere a unor conversaţia, -“Calculează
mulţimi având drept explicaţia, repede şi bine!”
cardinal un număr de exerciţiul,
elemente mai mic demonstraţia, -“Găseşte
decât 10, folosind jocul didactic numărul
obiecte, desene şi - Forme de potrivit!”
numere; organizare a
- exerciţii de colectivului: -“Câţi, câte?”
adăugare de activitate
elemente dintr-o frontală, -“Nu te supăra,
mulţime dată, pentru activităţi în frate!”
a obţine mulţimi perechi,
cardinal echivalente activităţi în
(două mulţimi care echipă, activitate Desen:
nu au acelaşi număr individuală -“Uneşte
de elemente să devină punctele şi
„cu tot atâtea recunoaşte
elemente”) desenul!”
- rezolvarea de
exerciţii de adunare
în concentrul 0-10 şi
verificarea operaţiilor
efectuate prin
numărare de Colaj:
obiecte/prin desene “Decupează,
208
- *folosirea unui potriveşte şi
calculator pentru lipeşte!”
operaţii simple de
adunare şi
verificarea
rezultatelor cu
ajutorul obiectelor
-exerciţii de adunare
cu numere mai mici
decât 10; verificarea
rezultatelor cu
ajutorul obiectelor;
-exerciţii de operare
cu numere prin calcul
mintal, folosind
sprijin cu obiecte sau
desene;
- exerciţii de scriere a
acestor operaţii;
-exerciţii de
identificare şi
aplicare de scheme
pentru efectuarea
adunărilor;
-exerciţii de
exprimare în cuvinte
proprii a modului de
lucru folosit în
rezolvarea unor
sarcini care solicită
operarea cu obiecte,
desene sau numere
-exerciţii de
identificare a părţilor
componente ale
corpului animalelor
- recunoaşterea
scheletului şi
localizarea acestuia
folosind imagini din
atlase sau mulaje;
- realizarea unor
colaje/desene care
reprezintă corpul
animalelor cu
scheletul;
-exerciţii de elaborare
a unei povestiri
-exprimarea în
cuvinte proprii a
modului de lucru
folosit în rezolvarea
unor sarcini care
209
solicită operarea cu
obiecte, desene sau
numere

2 Scăderea -exerciţii de scădere Resurse 2 - observarea Jocuri


numerelor cu numere naturale materiale: sistematică didactice:
naturale în mai mici decât 10; bile, beţişoare, - proba orală
concentrul 0-10 verificarea mărgele, jetoane, - proba practică
rezultatelor cu caietul elevului, - probă scrisă -“Găseşte
ajutorul obiectelor; fişe de lucru autoevaluare numărul
-exerciţii de - Resurse potrivit!”
compunere şi procedurale:
descompunere a conversaţia, -“Câţi, câte?”
numerelor în explicaţia,
diferenţe de numere; exerciţiul, -“Nu te supăra,
-exerciţii de operare demonstraţia, frate!”
cu numere prin calcul jocul didactic
mintal, folosind - Forme de -“Grupează
sprijin cu obiecte sau organizare a corect!”
desene; exerciţii de colectivului:
scriere a acestor activitate -“Calculează
operaţii; frontală, repede şi bine!”
-exerciţii de activităţi în
compunere şi de perechi, Jocuri de
descompunere a activităţi în mişcare:
numerelor folosind echipă, activitate -“Bate pasul!”
obiecte, desene şi individuală -“Aplauze”
numere; -“Săritura
-exerciţii de broscuţei”
descompunere a
numerelor în forme Desen:
echivalente şi -“Uneşte
utilizarea acestora punctele şi
pentru efectuarea recunoaşte
operaţiilor; desenul!”
-exerciţii de
identificare şi
aplicare de scheme Joc :
pentru efectuarea « Denumeşte
scăderilor, corect părţile
-exprimarea în componente ! »
cuvinte proprii a
modului de lucru Colaj:
folosit în rezolvarea “Decupează,
unor sarcini care potriveşte şi
solicită operarea cu lipeşte!”
obiecte, desene sau
numere

3 Legătura dintre - efectuarea de 4 - observarea Jocuri


adunare şi adunări şi scăderi şi - Resurse sistematică didactice:
scădere verificarea cu obiecte materiale: - proba orală
Aflarea sau prin operaţia mulaje, planşe, - proba practică -“Cel mai bun
210
termenului inversă; caietul elevului, - probă scrisă matematician!”
necunoscut - evidenţierea fişe de lucru autoevaluarea
proprietăţilor adunării - Resurse -“Câte jetoane
(comutativitate, procedurale: ai?”
Animalele – asociativitate, conversaţia,
organele majore element neutru), fără explicaţia, -“Cine ştie,
şi rolul lor precizarea exerciţiul, câştigă!”
terminologiei; demonstraţia,
-aflarea jocul didactic -“Grupează
sumei/diferenţei a Forme de corect!”
două numere mai organizare a
mici decât 10; colectivului: -“Calculează
-aflarea unui termen activitate repede şi bine!”
necunoscut, folosind frontală,
metoda balanţei; activităţi în “Continuă
- inventarea unor perechi, povestea!
reguli de operare şi activităţi în
aplicarea lor echipă, activitate
în jocuri; individuală

- recunoaşterea
organelor principale
ale animalelor şi
localizarea acestora
folosind imagini din
atlase sau mulaje;
- realizarea unor
colaje/desene care
reprezintă corpul
animalelor cu
organele principale
-exerciţii de
identificare a
consecinţelor unor
acţiuni asupra
corpului animalelor
- relaţionarea
organelor principale
ale animalelor cu
rolurile acestora
· realizarea de
desene, lucrări
practice cu tematică
de educaţie sanitară;

4 -Probleme care - rezolvarea de 2 - observarea PowerPoint:


se rezolvă printr- probleme printr-o -Resurse materiale: sistematică “Corpul
o operaţie operaţie, folosind planşe, caietul - proba orală animalelor”
obiecte concrete elevului, fişe de - proba
-Animalele sau reprezentări lucru practică Mulaj:
simbolice -Resurse - probă scrisă -părţi
- rezolvarea unor procedurale: autoevaluarea componente ale
probleme după conversaţia, - corpului
211
imagini date explicaţia, animalelor
- identificarea exerciţiul,
semnificaţiei datelor demonstraţia, jocul Jocuri:
unei probleme didactic -“Cine ştie,
- asocierea rezolvării - Forme de câştigă!”
unei probleme cu o organizare a
reprezentare colectivului: -“Grupează
grafică/desen activitate corect!”
-rezolvarea unor frontală,
situaţii problematice activităţi în -“Calculează
reale prin perechi, repede şi bine!”
transformarea unei activităţi în
probleme rezolvate echipă, activitate -“Ghiceşte
prin schimbarea individuală animalul!”
numerelor/ întrebării,
prin înlocuirea Desen:
cuvintelor care “Animalul
sugerează operaţia; preferat”
-crearea unor
probleme simple
după imagini/
desene/ scheme date;
formularea şi
rezolvarea unor
probleme
pornind de la o
tematică dată/de la
numere date, de la
imagini;
-modificarea unei
probleme fără ca tipul
de problemă să se
schimbe;
-transformarea
problemelor de
adunare în probleme
de scădere şi invers;
- exerciţii de
identificare a
animalelor domestice
şi sălbatice
- reprezentarea în
desen a animalului
preferat;
-denumirea unor
activităţi specifice
îngrijirii animalelor
domestice;
- ordonarea
animalelor domestice
pe o scală a
preferinţelor
(îmi place cel mai
212
mult, îmi place mult,
îmi place, îmi place
puţin);

5 Recapitulare - numărare cu pas dat - Resurse 2 - observarea Jocuri


Evaluare folosind ca suport materiale: bile, sistematică didactice:
intuitiv obiecte sau beţişoare, - proba orală
desene; mărgele, jetoane, - proba -“Câte jetoane
- compunerea şi caietul elevului, practică ai?”
descompunerea fişe de lucru autoevaluarea
numerelor în - Resurse -“Compară
concentrul 0 – 10, procedurale: repede şi bine!”
folosind obiecte, conversaţia,
desene şi numere; explicaţia, -“Găseşte
- jocuri de rol care exerciţiul, culoarea
solicită compunerea/ demonstraţia, potrivită!”
descompunerea jocul didactic
numerelor din - Forme de -“Câţi, câte?
concentrul 0-10 organizare a
-adăugarea/extragerea colectivului: -“Recunoaşte
de elemente dintr-o activitate numărul!”
mulţime de obiecte, frontală,
fiecare operaţie fiind activităţi în
însoţită de numărarea perechi,
obiectelor; activităţi în
-adăugarea/extragerea echipă, activitate
de elemente dintr-o individuală
mulţime dată, pentru
a obţine mulţimi „cu
tot atâtea elemente”;
- efectuarea de
adunări şi scăderi şi
verificarea cu obiecte
sau prin operaţia
inversă;
- rezolvarea de
adunări şi scăderi,
mental şi în scris,
-aflarea
sumei/diferenţei a
două numere mai
mici decât 10;
-aflarea unui termen
necunoscut, folosind
metoda balanţei;
- relaţionarea
principalelor structuri
ale animalelor cu
rolurile acestora;
-reprezentarea în
desen a
componentelor
principale ale
213
animalelor;

UNITATEA V– 12 ore (pag. 38-45)

-Adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0-31, cu trecere peste ordin

-Corpul meu

Nr Nr ore
Detalieri de Activităţi de Activităţi
crt Resurse Evaluare
conţinut învăţare integrate
Data
1 -Adunarea - exerciţii de - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:
numerelor formate adăugare de materiale: sistematică
din zeci cu numere elemente dintr-o bile, beţişoare, - proba orală “Matematicianul
formate din mulţime de obiecte, mărgele, jetoane, - proba clasei!”
unități, în fiecare operaţie fiind caietul elevului, practică
concentrul 0-31, însoţită de numărarea fişe de lucru, - probă scrisă -“Câte jetoane
cu trecere peste obiectelor mulaje, planşe autoevaluarea ai?”
ordin -exerciţii de - Resurse
compunere/ procedurale:
-Alcătuirea descompunere a unor conversaţia, -“Calculează
corpului omenesc mulţimi având drept explicaţia, repede şi bine!”
cardinal un număr de exerciţiul,
elemente mai mic demonstraţia, -“Găseşte
decât 31, folosind jocul didactic numărul
obiecte, desene şi - Forme de potrivit!”
numere; organizare a
- rezolvarea de colectivului: -“Câţi, câte?”
exerciţii de adunare activitate
în concentrul 0-31, cu frontală, -“Nu te supăra,
trecere este ordin şi activităţi în frate!”
verificarea operaţiilor perechi,
efectuate prin activităţi în
numărare de echipă, activitate
obiecte/prin desene individuală Desen:
- *folosirea unui -“Uneşte
calculator pentru punctele şi
operaţii simple de recunoaşte
adunare şi desenul!”
verificarea
rezultatelor cu
ajutorul obiectelor
-exerciţii de adunare
cu numere mai mici
decât 31; verificarea

214
rezultatelor cu
ajutorul obiectelor;
-exerciţii de operare
cu numere prin calcul
mintal, folosind
sprijin cu obiecte sau
desene; Prezentare
- exerciţii de scriere a PowerPoint:
acestor operaţii; “Corpul
-exerciţii de omenesc”
identificare şi
aplicare de scheme Colaj de poezii:
pentru efectuarea ,,Corpul
adunărilor; omenesc  »
-exerciţii de
exprimare în cuvinte Jocuri didactice:
proprii a modului de
lucru folosit în -Ce ştii
rezolvarea unor despre…?”
sarcini care solicită
operarea cu obiecte,
desene sau numere Mulaj:
- exerciţii de -părţi
identificare şi componente ale
denumire corectă a corpului omenesc
părţilor componente
ale corpului omenesc, - Jocuri de
pentru evidenţierea mişcare în care
rolului acestora se folosesc
-exerciţii de operatorii logici
identificare a „şi”, „nu” –
consecinţelor unor Exemplu:
acţiuni asupra „Copiii care au
propriului corp ochi verzi şi păr
- exerciţii de blond să ridice
comparare a mâna”
propriilor fotografii
cu cele ale colegului
de bancă în scopul Jocuri :
identificării
caracteristicilor -„Cine greşeşte,
comune oamenilor plăteşte!”
-exerciţii de
comparare a -„Continuă
fotografiilor povestea!”
personale cu acelea
ale părinţilor în
scopul identificării Colaj:
asemănărilor “Decupează,
(transmiterea potriveşte şi
moştenirii genetice lipeşte!”
de la
generaţie la
215
generaţie)
-exerciţii de
evidenţiere
a asemănărilor şi
diferenţelor dintre
sexe şi rase umane;
-învăţarea şi
corectarea
poziţiei în bancă;
-denumirea unor
activităţi desfăşurate
în timpul zilei şi
precizarea măsurilor
ce trebuie luate
pentru prevenirea
accidentelor;

2 -Scăderea -exerciţii de scădere Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:


numerelor formate cu numere naturale materiale: sistematică
din unităţi din mai mici decât 31, cu bile, beţişoare, - proba orală -“Numără
numere formatetrecere peste ordin; mărgele, jetoane, - proba rapid!”
-verificarea
din zeci şi unități, caietul elevului, practică
în concentrul 0-31,rezultatelor cu fişe de lucru, - probă scrisă -“Câte jetoane
cu trecere peste ajutorul obiectelor; mulaje, planşe autoevaluare ai?”
ordin -exerciţii de - Resurse
compunere şi procedurale: -“Completează
descompunere a conversaţia, şirul!”
Corpul omenesc numerelor în explicaţia,
Scheletul şi rolul diferenţe de numere; exerciţiul, -“Grupează
acestuia -exerciţii de operare demonstraţia, corect!”
cu numere prin calcul jocul didactic
mintal, folosind - Forme de
sprijin cu obiecte sau organizare a -“Calculează
desene; exerciţii de colectivului: repede şi bine!”
scriere a acestor activitate
operaţii; frontală, -“Câţi, câte?”
-exerciţii de activităţi în
identificare şi perechi, -“Nu te supăra,
aplicare de scheme activităţi în frate!”
pentru efectuarea echipă, activitate
scăderilor, individuală
- realizarea unor - observarea Desen:
colaje/desene care -Resurse materiale: sistematică -“Uneşte
reprezintă corpul mulaje, atlase, - proba orală punctele şi
omenesc cu scheletul; planşe, caietul - proba recunoaşte
- recunoaşterea elevului, fişe de practică desenul!”
scheletului şi lucru - probă scrisă
localizarea acestuia -Resurse autoevaluare
folosind imagini din procedurale: Colaj:
atlase sau mulaje; conversaţia, “Decupează,
- identificarea pe explicaţia, potriveşte şi
propriul corp a exerciţiul, lipeşte!”
zonelor unde este demonstraţia, jocul
216
amplasat scheletul; didactic Prezentare
-exerciţii de -Forme de PowerPoint:
identificare a organizare a “Corpul omenesc
consecinţelor unor colectivului: - scheletul”
acţiuni asupra activitate frontală, Mulaj:
propriului corp activităţi în perechi, -părţi
· realizarea de activităţi în echipă, componente ale
desene, lucrări activitate corpului omenesc
practice cu tematică individuală
de educaţie sanitară; -Jocuri de rol:
-exerciţii de elaborare
a unei povestiri -„Continuă
- analiza povestea!”
consecinţelor -„Cine greşeşte,
acţiunilor unor plăteşte!
personaje din poveşti
-exprimarea în Desen, lucrări
cuvinte proprii a practice:
modului de lucru “Sheletul”
folosit în rezolvarea
unor sarcini care
solicită operarea cu
obiecte, desene sau
numere
3 -Adunarea - exerciţii de - Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:
numerelor formate adăugare de materiale: sistematică
din zeci şi unități, elemente dintr-o bile, beţişoare, - proba orală “Matematicianul
în concentrul 0-31, mulţime de obiecte, mărgele, jetoane, - proba clasei!”
cu trecere peste fiecare operaţie fiind caietul elevului, practică
ordin însoţită de numărarea fişe de lucru, - probă scrisă -“Câte jetoane
obiectelor mulaje, planşe autoevaluarea ai?”
-Alcătuirea -exerciţii de - Resurse
corpului omenesc compunere/ procedurale:
Inima şi plămânii descompunere a unor conversaţia, -“Calculează
mulţimi având drept explicaţia, repede şi bine!”
cardinal un număr de exerciţiul,
elemente mai mic demonstraţia, -“Găseşte
decât 31, folosind jocul didactic numărul
obiecte, desene şi - Forme de potrivit!”
numere; organizare a
- rezolvarea de colectivului: -“Câţi, câte?”
exerciţii de adunarea activitate
numerelor formate frontală, -“Nu te supăra,
din zeci şi unităţi în activităţi în frate!”
concentrul 0-31, cu perechi,
trecere este ordin şi activităţi în
verificarea operaţiilor echipă, activitate
efectuate individuală Desen:
- *folosirea unui -“Uneşte
calculator pentru punctele şi
operaţii simple de recunoaşte
adunare şi desenul!”
verificarea
217
rezultatelor cu Jocuri didactice:
ajutorul obiectelor
-exerciţii de adunare -Ce ştii
cu numere mai mici despre…?”
decât 31;
-exerciţii de operare
cu numere prin calcul Prezentare
mintal, folosind PowerPoint:
sprijin cu obiecte sau “Corpul omenesc
desene; – inima şi
- exerciţii de scriere a plămânii”
acestor operaţii; Mulaj:
-exerciţii de -părţi
identificare şi componente ale
aplicare de scheme corpului omenesc
pentru efectuarea
adunărilor; Desen, lucrări
-exerciţii de practice:
exprimare în cuvinte “Inima şi
proprii a modului de plămânii”
lucru folosit în
rezolvarea unor
sarcini care solicită
operarea cu obiecte,
desene sau numere
- recunoaşterea
organelor şi
localizarea acestora
folosind imagini din
atlase sau mulaje;
- realizarea unor
colaje/desene care
reprezintă corpul
omenesc cu inima şi
plămânii;
- identificarea pe
propriul corp a
zonelor unde sunt
amplasate inima şi
plămânii;
-exerciţii de
identificare a
consecinţelor unor
acţiuni asupra
propriului corp
- relaţionarea
organelor –inima şi
plămânii- cu rolurile
acestora
· realizarea de
desene, lucrări
practice cu tematică
de educaţie sanitară;
218
4 -Scăderea -exerciţii de scădere Resurse 2 - observarea Jocuri didactice:
numerelor formate cu numere naturale materiale: sistematică
din zeci şi unități,mai mici decât 31, cu bile, beţişoare, - proba orală -“Numără
în concentrul 0-31, trecere peste ordin; mărgele, jetoane, - proba rapid!”
cu trecere peste -verificarea caietul elevului, practică
ordin rezultatelor cu fişe de lucru, - probă scrisă -“Câte jetoane
ajutorul obiectelor; mulaje, planşe autoevaluare ai?”
-exerciţii de - Resurse
-Corpul omenesc. compunere şi procedurale: -“Completează
Stomacul şi descompunere a conversaţia, şirul!”
rinichii numerelor în explicaţia,
diferenţe de numere; exerciţiul, -“Grupează
-exerciţii de operare demonstraţia, corect!”
cu numere prin calcul jocul didactic
mintal, folosind - Forme de
sprijin cu obiecte sau organizare a -“Calculează
desene; exerciţii de colectivului: repede şi bine!”
scriere a acestor activitate
operaţii; frontală, -“Câţi, câte?”
-exerciţii de activităţi în
identificare şi perechi, -“Nu te supăra,
aplicare de scheme activităţi în frate!”
pentru efectuarea echipă, activitate
scăderilor, individuală
- realizarea unor - observarea Desen:
colaje/desene care -Resurse materiale: sistematică -“Uneşte
reprezintă corpul mulaje, atlase, - proba orală punctele şi
omenesc cu stomacul planşe, caietul - proba recunoaşte
şi rinichii; elevului, fişe de practică desenul!”
- recunoaşterea lucru - probă scrisă
organelor şi -Resurse autoevaluare
localizarea acestora procedurale: Colaj:
folosind imagini din conversaţia, “Decupează,
atlase sau mulaje; explicaţia, potriveşte şi
- identificarea pe exerciţiul, lipeşte!”
propriul corp a demonstraţia, jocul
zonelor unde sunt didactic Prezentare
amplasate stomacul şi -Forme de PowerPoint:
rinichii; organizare a “Corpul omenesc
-exerciţii de colectivului: – stomacul şi
identificare a activitate frontală, rinichii”
consecinţelor unor activităţi în perechi, Mulaj:
acţiuni asupra activităţi în echipă, -părţi
propriului corp activitate componente ale
- relaţionarea individuală corpului omenesc
organelor –stomacul
şi rinichii- cu rolul
acestora
-realizarea de desene, Desen, lucrări
lucrări practice cu practice:
tematică de educaţie “Stomacul şi
sanitară; rinichii”
219
5 -Proba adunării şi
- efectuarea de 2 - observarea Jocuri didactice:
a scăderii. adunări şi scăderi şi - Resurse sistematică
Aflarea număruluiverificarea cu materiale: - proba orală -“Cel mai bun
necunoscut obiecte sau prin planşe, caietul - proba matematician!”
Probleme care se operaţia inversă; elevului, fişe de practică
rezolvă printr-o
- evidenţierea lucru - probă scrisă -“Câte jetoane
operaţie proprietăţilor adunării - Resurse autoevaluarea ai?”
(comutativitate, procedurale:
asociativitate, conversaţia, -“Cine ştie,
-Corpul omenesc. element neutru), fără explicaţia, câştigă!”
Creierul precizarea exerciţiul,
terminologiei; demonstraţia, -“Grupează
-aflarea unui termen jocul didactic corect!”
necunoscut, folosind Forme de
metoda balanţei; organizare a -“Calculează
- rezolvarea de colectivului: repede şi bine!”
probleme printr-o activitate
operaţie, folosind frontală,
obiecte concrete activităţi în “Continuă
sau reprezentări perechi, povestea!
simbolice activităţi în
- rezolvarea unor echipă, activitate Prezentare
probleme după individuală PowerPoint:
imagini date “Corpul omenesc
- identificarea – creierul”
semnificaţiei datelor Mulaj:
unei probleme -părţi
- asocierea rezolvării componente ale
unei probleme cu o corpului omenesc
reprezentare
grafică/desen
-rezolvarea unor
situaţii problematice Desen, lucrări
reale prin practice:
transformarea unei “Creierul”
probleme rezolvate
prin schimbarea
numerelor/ întrebării,
prin înlocuirea
cuvintelor care
sugerează operaţia;
-crearea unor
probleme simple
după imagini/
desene/ scheme date;
formularea şi
rezolvarea unor
probleme
pornind de la o
tematică dată/de la
numere date, de la
imagini;
220
-modificarea unei
probleme fără ca tipul
de problemă să se
schimbe;
-transformarea
problemelor de
adunare în probleme
de scădere şi invers;
- realizarea unor
colaje/desene care
reprezintă corpul
omenesc cu creierul;
- recunoaşterea
creierului şi
localizarea acestuia
folosind imagini din
atlase sau mulaje;
- identificarea pe
propriul corp a zonei
unde este amplasat
creierul;
-exerciţii de
identificare a
consecinţelor unor
acţiuni asupra
propriului corp
- relaţionarea
organului –creierul-
cu rolul acestuia
-realizarea de desene,
lucrări practice cu
tematică de educaţie
sanitară;

6 Recapitulare -adăugarea/extragerea - Resurse 2 - observarea Jocuri


Evaluare de elemente dintr-o materiale: bile, sistematică didactice:
mulţime de obiecte, beţişoare, - proba orală
fiecare operaţie fiind mărgele, jetoane, - proba
însoţită de numărarea caietul elevului, practică -“Găseşte
obiectelor; fişe de lucru autoevaluarea jetonul potrivit”
- efectuarea de - Resurse
adunări şi scăderi, cu procedurale: -“Grupează
trecere peste ordin şi conversaţia, corect!”
verificarea cu obiecte explicaţia,
sau prin operaţia exerciţiul, -“Intrusul”
inversă; demonstraţia,
- rezolvarea de jocul didactic
adunări şi scăderi, - Forme de -“Câţi, câte?
mental şi în scris, organizare a
-aflarea colectivului: -“Recunoaşte
sumei/diferenţei a activitate numărul!”
două numere mai frontală,
mici decât 31, cu activităţi în
221
trecere peste ordin; perechi,
-aflarea unui termen activităţi în
necunoscut, folosind echipă, activitate
metoda balanţei; individuală
- relaţionarea
organelor corpului
omenesc cu
rolurile acestora
-reprezentarea în
desen a corpului
omenesc;

VII. „RECAPITULARE ŞI SISTEMATIZARE – 8 ore


(pag.60-63)

-Numerele naturale în concentrul 0-100


-Rezolvare şi compunere de probleme
-Corpul omenesc, plante şi animale, transformări ale apei

Nr
Nr Detalieri de ore Activităţi
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt conţinut integrate
Data
1 Recunoaşterea, - numărarea elementelor Resurse 4 - observarea
formarea, citirea, unei mulţimi, pentru materiale: bile, sistematică Jocuri didactice:
scrierea, evidenţierea faptului că beţişoare, - proba orală
numerelor de la 0 numărul de elemente ale mărgele, - proba -“Câte jetoane
la 100 acesteia este dat de jetoane, caietul practică ai?”
Numere ultimul număr din elevului, fişe de autoevaluarea
pare/impare succesiunea 1, 2,…x, lucru -“Grupează
Compararea, unde x100; corect!”
ordonarea nr. în - reprezentarea -Resurse
concentrul 0-100 numerelor de două cifre procedurale: -“Compară
cu ajutorul numărătorii conversaţia, repede şi bine!”
de poziţionare; explicaţia,
Adunarea şi - reprezentarea zecilor exerciţiul, -“Găseşte
scăderea nr. prin mănunchiuri de câte demonstraţia, culoarea
naturale în 10 beţişoare; jocul didactic potrivită!”
concentrul 0-31 - evidenţierea cifrei
unităţilor/zecilor dintr-un -Forme de -“Câţi, câte?
Rezolvare şi număr; organizare a
compunere de -identificarea numerelor colectivului: 4 -“Recunoaşte
probleme pare şi impare ; activitate numărul!”
- scrierea numerelor pe frontală,
tastele unui calculator activităţi în
sau ale altor resurse perechi, Desen:
-Corpul omenesc, digitale; activităţi în -“Camerele
222
plante şi animale , - reprezentarea echipă, castelului”
transformări ale numerelor de la 31 la activitate
apei 100 cu ajutorul unor individuală
obiecte (jetoane,
creioane, mărgele etc.)
sau semne (cerculeţe,
linii etc.);
- citirea numerelor de la
0 la 100;
- scrierea numerelor de
la 0 la 100 pe reţeaua
caietului de matematică;
- numărare din 1 în 1,
din 2 în 2, din 3 în 3 etc.,
în
ordine crescătoare şi
descrescătoare, cu
precizarea limitelor
intervalului (de la ...până
la)
- ordinea crescătoare şi
descrescătoare a
numerelor, în variante - observarea
complete sau de la un - Resurse sistematică
punct al seriei, din 1 în 1, materiale: - proba orală
cu/fără manipularea planşe, mulaje, - proba
obiectelor; culori, fişe de practică
- explorarea mediului lucru - probă scrisă
înconjurător pentru a autoevaluarea
identifica şi număra - Resurse
fiinţe şi lucruri; procedurale:
- gruparea unor jetoane conversaţia,
reprezentând animale, explicaţia,
mijloace de transport etc. exerciţiul,
după numărul unor demonstraţia,
elemente specifice; jocul didactic
-exerciţii de adunare şi
scădere, verificarea - Forme de
rezultatelor organizare a
-rezolvare de probleme colectivului:
printr-o operaţie activitate
frontală, Jocuri didactice:
- exerciţii de identificare activităţi în
şi denumire corectă a perechi, -« Ce ştii
părţilor componente la activităţi în despre…?  »
plante, animale, om echipă, - „Ce s-ar
-evidenţierea rolului pe activitate întâmpla
care-l au părţile individuală dacă…?”
componente
- exerciţii de identificare
a transformărilor apei
sub influenţa unor
factori;
223
- reprezentarea în desen
a stărilor de agregare;
- organizarea unor jocuri
de tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?” ;
-exerciţii de evidenţiere
a protejării mediului
înconjurător ;
-denumirea unor
activităţi desfăşurate pe
Pământ şi precizarea
măsurilor ce trebuie luate
pentru prevenirea
poluării şi protejarea
planetei;
-exerciţii de identificare
a consecinţelor unor
transformări ale apei în
natură asupra vieţii
-exerciţii de identificare
a măsurilor care se iau
pentru protejarea
plantelor de
transformările apei:
brumă, grindină, etc
-denumirea unor
activităţi desfăşurate de
om şi precizarea
măsurilor ce trebuie luate
pentru prevenirea
inundaţiilor şi protejarea
surselor de apă;

224
Manual – Partea a II-a: „Matematica şi explorarea mediului” – Autori: Mihaela-Ada
Radu; Anina Bădescu, Editura Aramis Print, 2014, Bucureşti – conform noii programe
aprobate de M.E.N prin O.M. nr. 3418/19.03.2013

UNITATEA VIII – 12 ore (pag. 4-15)


Adunarea şi scăderea numerelor de la 0 la 100, cu trecere peste ordin
Soarele – sursă de căldură şi lumină

Nr Nr ore
Detalieri de Activităţi de Activităţi
crt Resurse Evaluare
conţinut învăţare integrate
Data
1 Adunarea - exerciţii de - Resurse 4 - observarea Jocuri didactice:
numerelor în adăugare de materiale: sistematică
concentrul 0-100, elemente dintr-o bile, beţişoare, - proba orală -“Completează
cu trecere peste mulţime de obiecte, mărgele, jetoane, - proba şirul!”
ordin fiecare operaţie fiind caietul elevului, practică
însoţită de numărarea fişe de lucru - probă scrisă -“Grupează
Planeta Pământ - obiectelor - Resurse autoevaluarea corect!”
caracteristici -exerciţii de procedurale:
compunere/ conversaţia, -“Intrusul”
descompunere a unor explicaţia,
mulţimi având drept exerciţiul, -“Calculează
cardinal un număr de demonstraţia, repede şi bine!”
elemente mai mic jocul didactic
decât 100, folosind - Forme de -“Găseşte
obiecte, desene şi organizare a numărul
numere; colectivului: potrivit!”
- rezolvarea de activitate
exerciţii de adunare frontală, -“Câţi, câte?”
în concentrul 0-100, activităţi în
cu trecere este ordin perechi, -“Nu te supăra,
şi verificarea activităţi în frate!”
operaţiilor efectuate echipă, activitate
prin numărare de individuală
obiecte/prin desene
- *folosirea unui
calculator pentru
operaţii simple de
adunare şi
verificarea Desen:
rezultatelor cu -“Uneşte
ajutorul obiectelor punctele şi
-exerciţii de adunare recunoaşte
cu numere mai mici desenul!”
decât 100; verificarea
rezultatelor cu
225
ajutorul obiectelor;
-exerciţii de operare
cu numere prin calcul
mintal, folosind
sprijin cu obiecte sau
desene;
- exerciţii de scriere a
acestor operaţii;
-exerciţii de
identificare şi
aplicare de scheme
pentru efectuarea
adunărilor;
-exerciţii de Prezentare
exprimare în cuvinte PowerPoint:
proprii a modului de “Planeta Pământ
lucru folosit în în Sistemul
rezolvarea unor Solar”
sarcini care solicită
operarea cu obiecte, - observarea
desene sau numere -Resurse materiale: sistematică
- exerciţii de planşe, caietul - proba orală Jocuri :
identificare a Planetei elevului, fişe de - proba
Pământ şi lucru practică -„Cine greşeşte,
poziţionarea ei în -Resurse - probă scrisă plăteşte!”
Sistemul Solar, pe procedurale: autoevaluarea
atlase sau alte surse conversaţia, -„Continuă
- reprezentarea în explicaţia, povestea!”
desen a globului exerciţiul,
pământesc; demonstraţia, jocul
- organizarea unor didactic Colaj:
jocuri de tip „Ce s-ar Forme de “Decupează,
întâmpla dacă…?” ; organizare a potriveşte şi
-exerciţii de colectivului: lipeşte!”
identificare a activitate frontală,
consecinţelor unor activităţi în perechi,
acţiuni asupra activităţi în echipă,
Pământului activitate
-exerciţii de individuală
evidenţiere
a protejării mediului
înconjurător ;
-denumirea unor
activităţi desfăşurate
pe Pământ şi
precizarea măsurilor
ce trebuie luate
pentru prevenirea
poluării şi protejarea
planetei;

2 Scăderea -exerciţii de scădere Resurse 4 - observarea Jocuri didactice:


numerelor în cu numere naturale materiale: sistematică
226
concentrul 0-100, mai mici decât 100, bile, beţişoare, - proba orală -“Numără
cu trecere peste cu trecere peste mărgele, jetoane, - proba rapid!”
ordin ordin; caietul elevului, practică
-verificarea fişe de lucru - probă scrisă -“Câte jetoane
rezultatelor cu - Resurse autoevaluare ai?”
Soarele – sursa de ajutorul obiectelor; procedurale:
energie şi lumină a -exerciţii de conversaţia, -“Completează
Pământului compunere şi explicaţia, şirul!”
descompunere a exerciţiul,
numerelor în demonstraţia, -“Grupează
diferenţe de numere; jocul didactic corect!”
-exerciţii de operare - Forme de
cu numere prin calcul organizare a
mintal, folosind colectivului: -“Calculează
sprijin cu obiecte sau activitate repede şi bine!”
desene; exerciţii de frontală,
scriere a acestor activităţi în -“Câţi, câte?”
operaţii; perechi,
-exerciţii de activităţi în -“Nu te supăra,
identificare şi echipă, activitate frate!”
aplicare de scheme individuală
pentru efectuarea
scăderilor, -Resurse materiale: - observarea Desen:
- identificarea mulaje, atlase, sistematică -“Uneşte
efectelor planşe, caietul - proba orală punctele şi
pozitive/negative ale elevului, fişe de - proba recunoaşte
Soarelui asupra lucru practică desenul!”
Pământului; -Resurse - probă scrisă
- stabilirea procedurale: autoevaluare
principalelor conversaţia, Joc :
caracteristici ale explicaţia, « Găseşte sursa
Soarelui specifice exerciţiul, de lumină !  »
fiecărui anotimp, prin demonstraţia, jocul
observare; didactic
- utilizarea unei lupe -Forme de
pentru evidenţierea organizare a Colaj:
căldurii primite de la colectivului: “Soarele şi
Soare; activitate frontală, Pământul!”
- desenarea poziţiei activităţi în perechi,
Soarelui dimineaţa şi activităţi în echipă,
la prânz, la aceeaşi activitate
oră şi în raport cu individuală
acelaşi reper, timp
de o săptămână şi
evidenţierea
regularităţilor;
- relaţionarea
Soarelui cu rolul
acestuia în viaţa
plantelor, animalelor
şi oamenilor
3 Proba adunării şi a - efectuarea de 2 - observarea Jocuri didactice:
scăderii. adunări şi scăderi şi sistematică
227
Aflarea numărului verificarea cu - Resurse - proba orală -“Cel mai bun
necunoscut obiecte sau prin materiale: - proba matematician!”
Probleme care se operaţia inversă; planşe, caietul practică
rezolvă printr-o - evidenţierea elevului, fişe de - probă scrisă -“Câte jetoane
operaţie proprietăţilor adunării lucru autoevaluarea ai?”
(comutativitate, - Resurse
asociativitate, procedurale: -“Cine ştie,
Anotimpurile element neutru), fără conversaţia, câştigă!”
precizarea explicaţia,
terminologiei; exerciţiul, -“Grupează
-aflarea unui termen demonstraţia, corect!”
necunoscut, folosind jocul didactic
metoda balanţei; Forme de -“Calculează
- rezolvarea de organizare a repede şi bine!”
probleme printr-o colectivului:
operaţie, folosind activitate
obiecte concrete frontală, “Continuă
sau reprezentări activităţi în povestea!
simbolice perechi,
- rezolvarea unor activităţi în
probleme după echipă, activitate
imagini date individuală Desen:
- identificarea “Anotimpul
semnificaţiei datelor preferat”
unei probleme
- asocierea rezolvării
unei probleme cu o
reprezentare
grafică/desen
-rezolvarea unor
situaţii problematice
reale prin
transformarea unei
probleme rezolvate
prin schimbarea
numerelor/ întrebării,
prin înlocuirea
cuvintelor care
sugerează operaţia;
-crearea unor
probleme simple
după imagini/
desene/ scheme date;
formularea şi
rezolvarea unor
probleme
pornind de la o
tematică dată/de la
numere date, de la
imagini;
-modificarea unei
probleme fără ca tipul
de problemă să se
228
schimbe;
-transformarea
problemelor de
adunare în probleme
de scădere şi invers;
- exerciţii de
identificare şi
denumire corectă a - Resurse
celor patru materiale:
anotimpuri planşe, caietul
- stabilirea elevului, fişe de
principalelor lucru
caracteristici fiecărui - Resurse
anotimp, prin procedurale:
observare; conversaţia,
- prezentarea unor explicaţia,
fotografii/desene ale exerciţiul,
anotimpurilor; demonstraţia,
-realizarea unor jocul didactic
colaje/desene care Forme de
reprezintă organizare a
anotimpurile colectivului:
- relaţionarea activitate
anotimpurilor cu frontală,
rolurile acestora în activităţi în
viaţa plantelor, perechi,
animalelor şi activităţi în
oamenilor; echipă, activitate
- ordonarea individuală
anotimpurilor pe o
scală a preferinţelor
(îmi place cel mai
mult, îmi place mult,
îmi place, îmi place
puţin);
- precizarea lunilor
specifice unui
anotimp;
- identificarea datei
unor evenimente din
viaţa personală a
copilului (ziua de
naştere, prima zi de
şcoală, prima zi a
vacanţei de vară ,
Ziua Internaţională a
copilului, Mărţişorul
etc)
-găsirea
corespondenţei dintre
un eveniment şi
anotimpul în care
acesta are loc (01.03.-
229
Mărţişorul-
primăvara; 25.12-
Crăciunul-iarna etc.);
- completarea
calendarului
personal/ al clasei cu
evenimente care au
importanţă pentru
copii;
4 Recapitulare -adăugarea/extragerea - Resurse 2 - observarea Jocuri